E-LEARNING IN KNOWLEDGE SOCIETY E-LEARNING N SOCIETATEA CUNOATERII

Georgiana SUSMANSCHI, assist. Spiru Haret University, Constanta Key wor !" e-learning system, knowledge society, education evolution C#$in%e &'eie: sistemul e-learning, societatea cunoaterii, evoluia educaiei A(!%ra&%" We live in a society ielded in a ull development, w!en novelty is t!e principal player in every plan, as t!e educational, cultural, social and political plan. We advanced to a knowledge society, a society in w!ic! t!e concept o learning !as gain new connotations. We look t!roug! di erent eyes to t!e education system, !aving more e"pectations rom t!e process o learning. #!e passing rom an information society to a knowledge society gave birth to an e-learning system, w!ose o$%ective is not to cause an educational revolution, $ut to $ring an evolution on educational plan. &n evolution in w!ic! t!e access to education is $ondless, untied o t!e ace-to ' ace approac!. #!e e-learning system ollows to mo$ili(e t!e educational and cultural communities in order to reac! to an education and training systems wit!out enclosures and a !ig! level o knowledge. #!is concept aims to an unchained society, in w!ic! t!e process o learning is no more limited $y countries $oundaries, $eing possi$le to access courses t!roug! out internet rom anyw!ere in t!e world. &ssuredly, t!e e-learning system will know new eras, concurring wit! t!e ideas o t!e modern society. Societatea (ilelor noastre este caracteri(at) printr-o de(voltare pe plan multilateral, implic*nd re orme, sc!im$)ri pe plan cultural, social, politic, graniele statale r*m*n*nd, poate, singurele lucruri certe, dei c!iar i acest lucru r*m*ne su$ semnul +ntre$)rii, lu*nd +n calcul cele +nt*mplate de cur*nd . ,ntr-o societetate +n care s-a a irmat dorina e"istenei unui climat unic, apt consemnat prin apariia Uniunii -uropene, a luat amploare mo$ilitatea actorului uman, ceea ce re lect) dorina i posi$litatea populaiei de a se sta$ili oriunde +n lume, )r) a-i ii constr*ns) li$ertatea. ,ns), acest lucru presupune ca populaia s) ai$) un anumit grad de cunoatere, +n al c)rei determinare sistemul educaional are o +nsemn)tate e"trem de ridicat). Societatea cunoaterii, aceasta este denumirea generic) dat) societ)ii de ast)(i, )c*nd re erire la aptul c) accesul la in ormaie, precum i prelucrarea in ormaiilor o$inute, este ne+ngr)dit, accentuat iind prin te!nologiile e"istente la ora actual) i, +n principal, prin e"tinderea serviciului de internet .world wide we$/. #ermenul de societate a cunoaterii este pre era$il celui de societate a in ormaiei, av*nd o arie de cuprindere mai mare a sc!im$)rilor ce au loc, +n concordan) cu dinamismul i comple"itatea acestora. ,n aceste circumstane, +i ace apariia cu pai rapi(i, sistemul e-learning, sistem ce +i propune a da procesului de +nv)are noi concepte, urm)rind ca +nv)area,

ca activitate, s) se des )oare +n uncie de necesit)ile i posi$ilit)ile celui dornic de cunoatere, )r) restricii sau impuneri de date, ore, copre(en). 0ai +nt*i de toate, tre$uie s) +nelegem ce repre(int) noiunea de e-learning. Care este +nelesul acestui cuv*nt1 Cu siguran) c) iecare dintre noi l-a au(it cel puin o dat), dar care +i este semni icaia1 2 de iniie scurt), dar concis) ar i aceea c) elearning, cuv+nt ce s-ar putea traduce ca +nv)are prin intermediul electronicii, +nseamn) ac!i(iia unor cunotine i3sau a$ilit)i prin intermediul te!nologiei, respectiv olosirea calculatorului i a internetului. 4in acest apt re(ult) c) pot i do$*ndite cunotine apel*nd la cursuri pe suport digital .cd, dvd/ sau cursuri on-line .prin internet/. Sistemul e-learning nu +i propune a produce o r evoluie +n plan educaional, ci dorete ca procesul educaional s) evolue(e, iind capa$il s) se adapte(e cerinelor i disponi$ilit)ii pe care o are populaia, av*nd +n vedere ritmul rapid +n care decurg vieile noastre. Cu toate c) societatea a evoluat, sistemul educaional, cel puin +n ceea ce privete sistemul rom*nesc de educare, a stagnat. #impul nu mai pare acelai, are un ritm galopant, ceea ce ne duce la o singur) conclu(ie, i anume c) tre$uie s) +naint)m i noi odata cu el. &st el c), sistemul educaional $a(at numai pe a$ordarea direct), a)-+n- a), dintre pro esor i elev, i implicit prin metoda dict)rii leciilor, nu +i mai g)sete +ntre$uinarea adecvat), pier(*ndu-se interesul de a +nv)a. #re$uie implementat un sistem +n care cel implicat +n activitatea de instruire s) +i aduc) contri$uia, un sistem de educare care s) stimule(e dorina de +nv)are, implicit dorina de a acumula c*t mai multe cunotine. ,ntocmai acest lucru +si dorete a a$orda sistemul e-learning, +m$in*nd metoda de a$ordare direct) i educaia la distan). Sistemul de predare ver$al tre$uie +nlocuit de un sistem ce va necesita +m$inarea i a celorlalte modalit)i de e"primare, precum vi(ual i3sau auditiv. &st el, se delimitea() preponderent sistemul e-learning, sistem care impune necesitatea +nelegerii dinamicii proceselor de predare i +nv)are, capa$il s) urni(e(e coninuturile +nv))rii i s) acilite(e accesul la +nv)are olosindu-se de un design special creat. Sistemul e-learning, apel*nd la a%utorul mediului digital, de(volt) potenialul uman, )r) a +l constr*nge la copre(en) sau sincroni(are. Ca e"emple ale acestor te!nologii digitale, pot i menionate editoarele de te"t, capa$ile s) corecte(e eventualele greeli ortogra ice sau gramaticale i oile de calcul, oi ce permit oricui, indi erent de preg)tirea pro esional), s) reali(e(e +ntr-un mod rapid i corect calcule de la cele elementare .adun)ri, sc)deri, +nmuliri, +mp)riri/, la unele dintre cele mai comple"e. 4e asemenea, putem introduce +n aceast) categorie i $a(ele de date, $a(e care ac posi$il) prelucrarea i manipularea unor volume, c!iar i 5gigantice6, de in ormaii, nein*nd cont de capacitatea memorativ) a persoanei ce o +ntre$uinea(). ,n concepia unei comunit)i internaionale, +n care graniele statale devin doar nite linii imaginare ce delimitea() arii geogra ice, )r) a mai +ngr)di li$ertatea de micare a populaiei, conceptul de sistem educaional cap)t) noi atri$uii, iind privit ca un sistem internaional, ce nu ace re erire la educarea unei singure naiuni, ci cuprin(*nd +ntreaga populaie, )r) a mai ine cont de etnie, lim$), arie geogra ic). Scopul acestui sistem este acela de a contri$uii la trecerea de la o societate a in ormaiei, la o societate a cunoaterii, o societate la care s) ai$) acces oricine, indi erent de (ona unde se a l) i de preg)tirea pe care o are. ,n societatea de ast)(i, este des +nt*lnit conceptul de interculturalitate, ceea ce presupune ca +n pre(ena unei diversit)i culturale, s) e"iste un punct comun, care s) ac) posi$il) comunicarea +ntre aceste comunit)i. ,n acest sens, se o$serv)

convertirea coninutului cultural al +ntregii lumi +ntr-o orm) digital), )c*nd ast el posi$il) accesarea acestor in ormaii de oriunde, oric*nd. Cuv*ntul izolare nu +i mai g)sete rostul +ntr-o ast el de societate, al c)rui scop, printre altele, este de a g)si strategii care s) permit) accesul nelimitat la cultur), contri$uind la r)sp*ndirea ideii de societate a cunoaterii. Utili(area sistemului e-learning este cu at*t mai important), cu c*t el presupune e"istena eed-$ack-ului din partea interlocutorilor, acetia neput*nd r)m*ne indi ereni la instrumentele olosite de acest sistem, instrumente ce captea() atenia i stimulea() dorina de e"plorare , de implicare i contienti(are a nevoilor personale de cunoatere ale celui instruit. Sistemul e-learning urm)rete s) mo$ili(e(e at*t pe plan educaional, c*t i pe plan cultural, comunit)ile , spre atingerea unui sistem de educaie capa$il s) dep)easc) orice limite legate de mo$ilitate, disponi$ilitate, capacitate. ,n acest sens, sistemul e-learning +i pune amprenta, repre(ent*nd un pas +nainte, spre reali(area unei educaii permanente, pentru o via) +ntreag). Ca orice altceva, sistemul e-learning este supus progresului, e"istena i de(voltarea acestuia depin(*nd de anumii actori, dintre care amintim utili(atorii, irmele de(voltatoare de so t, politicile +n domeniu i nu +n ultimul r*nd, 0inisterul -ducaiei i Cercet)rii. 4intre aceti actori, se consider) c) actorul repre(entat de utili(atori are o relevan) mai ridicat). 0otivul acestei convingeri ar putea i aptul c) at*ta timp c*t un program3proiect nu pre(int) cerere, este mai greu de de(voltat. >rocent de in luen) =8 <8 ;8 :8 98 8 ?actori Utili(atori 0inisterul -ducaiei i Cercet)rii >olitici +n domeniu ?irme de so t

0a&%ori e e1$o+%are a !i!%e,#+#i e-+earning Gra)i& *

Sursa: sondaj opinie organizat pe www elearning ro

Un element e"trem de important +n sistemul e-learning +l repre(int) proiectarea unui program de acest tip. -ste esenial ca +n proiectarea unui ast el de program, irmele de(voltatoare de so t s) in) cont de anumite aspecte, pre(entate +n ta$elul urm)tor. Ta(e+ * E+e,en%e a$#%e -n $e ere -n .roie&%area #n#i .rogra, e-+earning E+e,en%e O(!er$a/ii elevi, studenti, cadre didactice, persoane ce 7rup int) caut) un loc de munc), anga%ai

Coninutul +nv))rii Strategii didactice @nstrumente #@C9 utili(ate Aesurse 2$iectivele programului

depinde de grupul int) ales +nv)area prin cooperare, e"punerea, descoperire, etc. e-mail, site we$, videocon erine, c!at-ul, so tware.programe independent pe calculator/ $uget, timp, personal alocat per ecionare, speciali(are, comunicarea de noi cunotine, apro undarea unor cunotine, crearea de a$ilit)i i competene speci ice unor di erite domenii, etc.

Sursa: date preluate elearning ro i prelucrate

2 caracteristic) semni icativ) a sistemului e-learning este aceea c) nu se adresea() unei categorii limitate de utili(atori. &cest tip de sistem poate i adaptat cerinelor i nevoilor unei categorii e"trem de variate de utili(atori, un program de tip e-learning put*nd i de(voltat i implementat +n vederea educ!rii elevilor, studenilor +n cadrul unei instituii colare, educ!rii adulilor, +n calitate de anga%ai i3sau li$erpro esioniti, prin programe de speciali(are sau per ecionare. ,n cadrul sistemului e-learning +nt*lnim anumite tipuri de +nv)are. Comunicarea se reali(ea() doar prin intermediul sistemului.
Tipuri de nvare e-learning

Asincron Sincron La distan

?iecare participant parcurge materialul +n ritm propriu

>articipanii i tutorele .instructorul/ se a l) +n aceeai clas)l

Sursa: date preluate i prelucrate

Gra)i& 2

,n acceleratia greu de pre(is a anilor ce vor veni, putem a irma c) procesul de +nv)are prin intermediul sistemului pre(entat, va cunoate noi ere, contri$uind la de(voltarea societ)ii moderne, respectiv a societ!ii cunoaterii. 3I3LIOGRA0IE 9. &m$rosi, &., "ord #atters, -ditura CB? -ditions, Caen, :88=C :. Drut, 0i!aela, $nstrumente pentru %-learning.Ghidul informatic al profesorului modern. Editura Polirom, Iai, 2005C ;. ?)t, Silvia, &undament!ri teoretice 'n %-learning, -learning.Aom*nia, Ducureti, :88EC
9

#e!nologiile de @n ormaie i Comunicare

4. Istrate, O., Educaia la distan. Proiectarea materialelor , Editura Agata, Botoani, 2000; =. Stroe, Antoaneta Daniela, Standarde i sisteme de elearning , Editura Edusoft, Ba !u, 2005; ". ###.$edu at.ro%elearning; &. ###.elearning.ro.