syndrome occurring when myocardial oxygen demand exceeds supply. The term is derived from Latin; the literal meaning is "the choking of the chest;" angere, meaning "to choke" and pectus, meaning "chest." The first English-written account of recurrent angina pectoris was by English nobleman Edward Hyde, Earl of Clarendon. He described his father as having, with exertion, "a pain in the left armso much that the torment made him pale".[1] The first description of angina as a medical disorder came from William Heberden. Heberden, a prodigious physician, made many noteworthy contributions to medicine during his career. He presented his observations on "dolor pectoris" to the Royal College of Physicians in 1768. Much of his classic description retains its validity today.[2]
Angina pectoris has a wide range of clinical expressions. The symptoms most often associated to angina pectoris are substernal chest pressure or tightening, frequently with radiating pain to the arms, shoulders, or jaw. The symptoms may also be associated with shortness of breath, nausea, or diaphoresis. Symptoms stem from inadequate oxygen delivery to myocardial tissue. No definitive diagnostic tools that capture all patients with angina pectoris exist. This, combined with its varied clinical expression, makes angina pectoris a distinct clinical challenge to the emergency physician. The disease state can manifest itself in a variety of forms:
Stable angina pectoris is classified as a reproducible pattern of anginal symptoms that occur during states of increased exertion. Unstable angina pectoris (UA) manifests either as an increasing frequency of symptoms or as symptoms occurring at rest. Prinzmetal angina or variant angina occurs as a result of transient coronary artery spasms. These spasms can occur either at rest or with exertion. Unlike stable or unstable angina, no pathological plaque or deposition is present within the coronary arteries that elicits the presentation. On angiography, the coronary arteries are normal in appearance with spasm on angiography. Cardiac syndrome X occurs when a patient has all of the symptoms of angina pectoris without fundal Angin pectoral ( AP ) reprezint sindrom clinic care apar atunci cnd cererea de oxigen miocardic depete oferta . Termenul este derivat din limba latin , sensul literal este "sufocare a pieptului , " " . Piept " angere , care nseamn "a sufoca " i pectus , ceea ce nseamn Primul cont englez - scris de angina pectorala recurente a fost de limba englez nobil Edward Hyde , conte de Clarendon . El a descris tatl su ca avnd , cu efort , " o durere n braul stng ... att de mult nct chin fcut s plesc " . [ 1 ] Prima descriere a anginei ca o afectiune medicala a venit de la William Heberden . Heberden , un medic prodigioas , a fcut numeroase contribuii notabile la medicament n timpul carierei sale . El a prezentat observaiile sale cu privire la " angina dolor ", la Colegiul Regal al Medicilor din 1768 . O mare parte din descrierea lui clasic pstreaz valabilitatea i n prezent . [ 2 ]
Angin pectoral are o gam larg de expresii clinice . Simptomele cele mai des asociate cu angin pectoral sunt sub presiune retrosternale sau strngere , frecvent cu dureri radiante n brae , umeri , sau maxilarului . Aceste simptome pot fi , de asemenea, asociate cu dificultati de respiratie , greata sau diaforeza . Simptomele provin de la livrare de oxigen inadecvat a tesutului miocardic . Nu sunt instrumente de diagnosticare definitive care surprind toi pacienii cu angin pectoral exista . Acest lucru , combinat cu expresia ei variate clinice , face angin pectoral o provocare clinic distinct pentrumedic de urgenta . Stare de boal se poate manifesta ntr -o varietate de forme :
Angina pectorala stabila este clasificat ca un model reproductibil de simptome anginoase care apar n timpul strilor de efort crescut . Angin pectoral instabil ( UA ) manifest , fie ca o frecven tot mai mare de simptome sau simptome care apar in repaus . Angin Prinzmetal sau angina variant apare ca un rezultat al spasmelor arterelor coronare tranzitorii . Aceste spasme poate aprea fie n repaus sau la efort fizic . Spre deosebire de angina pectorala stabila sau instabila , nu placa patologice sau depunerea este prezent in arterele coronare care elicitsprezentare . Pe angiografie , arterele coronare sunt normale n aparen cu spasme la angiografie . Cardiac Sindromul X se produce atunci cnd un pacient are toate simptomele de angina pectorala , coronary artery disease or spasm. Pathophysiology The past 2 decades has greatly expanded our overall understanding of the pathophysiology of myocardial ischemic syndromes. The primary dysfunction in angina pectoris is decreased oxygen delivery to myocardial muscle cells. The 2 predominant mechanisms by which delivery is impaired appear to be coronary artery narrowing and endothelial dysfunction. Any other mechanism that affects oxygen delivery can also precipitate symptoms.
Extracardiac causes of angina include, but are by no means limited to, anemia, hypoxia, hypotension, bradycardia, carbon monoxide exposure, and inflammatory disorders.[3] The end result is a shift to anaerobic metabolism in the myocardial cells. This is followed by a stimulation of pain receptors that innervate the heart. These pain receptors ultimately are referred to afferent pathways, which are carried in multiple nerve roots from C7 through T4. The referred/radiating pain of angina pectoris is believed to occur because these afferent pathways also carry pain fibers from other regions (eg, the arm, neck, and shoulders).
Coronary artery narrowing Coronary artery narrowing appears to be the etiology of cardiac ischemia in the preponderance of cases. This has clinical significance when atherosclerotic disease diminishes or halts blood flow through the coronary arterial circulation, interfering with normal laminar blood flow. The significance of even a small change in the diameter of a blood vessel can be profound. The Poiseuille law predicts this outcomethe rate of flow is decreased exponentially by any change in the radius of the lumen. As with a smaller pediatric airway, even relatively minute changes in diameter have dramatic consequences in flow rates. Thus, when a lumen is narrowed by one fifth, the flow rate is decreased by about one half. This predicts that even a small change in a coronary artery plaque size can affect the oxygenation through that vessel's territory.
The epicardial vessel, where atherosclerosis often takes place, has the capacity to dilate via autoregulatory mechanisms to respond to increased demand. Angina occurs as this compensatory fara boala coronariana sau spasm . Fiziopatologie n ultimele dou decenii, sa dezvoltat foarte mult intelegerea noastra de ansamblu a fiziopatologia de sindroame cardiace ischemice . Disfuncie primar n angina pectoral este redus de livrare de oxigen la celulele musculare miocardice . Cele dou mecanisme predominant n care livrarea este afectata par a fi ingustarea arterelor coronare si disfunctia endoteliala . Orice alt mecanism care afecteaz de livrare de oxigen poate precipita , de asemenea, simptome .
Cauze extracardiace de angina pectorala includ , dar nu sunt n nici un caz limitat la , anemie , hipoxie , hipotensiune arterial , bradicardie , expunerea la monoxid de carbon , si tulburari inflamatorii [ 3 ] Rezultatul final este o schimbare a metabolismului anaerob n celule miocardice . . Aceasta este urmat de o stimulare de receptori de durere care inerveazainima . Acesti receptori de durere in cele din urma se face referire la cai aferente , care sunt transportate n mai multe radacini nervoase de la C7 T4 . Menionat / dureri radiante de angin pectoral este considerat a avea loc , deoarece aceste cai aferente efectua, de asemenea fibre durere de alte regiuni ( de exemplu , braul , gatul si umerii ) .
Ingustarea arterelor coronare ngustarea arterei coronare pare a fietiologia ischemie cardiac npreponderen a cazurilor . Acest lucru are o semnificaie clinic atunci cnd boala aterosclerotica reduce sau opreste fluxul de sange prin intermediul circulaiei arteriale coronariene , a interfera cu fluxul normal de snge laminar . Semnificaia chiar o mic schimbare ndiametrul unui vas de snge poate fi profund . Legea Poiseuille prezice acest rezultat -rata de curgere se micoreaz exponenial de orice schimbare nraza delumen . Ca cu un cailor respiratorii mici pediatru , modificri chiar i relativ minute n diametru avea consecine dramatice din debite . Astfel , atunci cnd un lumen este redus cu o cincime ,debitul este redus cu aproximativ o jumtate . Acest lucru prezice c, chiar o mica schimbare intr-o artera dimensiune placa coronarian poate afecta oxigenarea prin teritoriul pe care navei.
Vasul epicardic , unde are loc adesea ateroscleroza mechanism is overwhelmed either by large plaques (typically considered 70% or greater obstruction) or by significantly increased myocardial demand.[4]
Endothelial factors Endothelial factors also play an important role in angina pectoris. During sympathetic stimulation, the endothelium is subjected to mediators of both vasoconstriction and vasodilatation. Alpha-agonists (catecholamines) directly cause vasoconstriction, while endothelial nitrous oxide synthase creates nitrous oxide (NO), which counteracts this constricting force via vasodilatation.
In the diseased coronary artery, NO production is reduced or absent. In this setting, the catecholamine drive can overwhelm the autoregulatory mechanisms. In addition, the endothelium of the plaque-laden artery may, in itself, be dysfunctional. This limits the ability of the intra-arterial endothelium to produce mediators, which, in a healthy artery, would protect against further vasoconstriction, assist dilatation, and provide protection from platelet aggregation. Small lesions in these vessels may produce incompletely obstructing aggregates of platelets. This would further impede flow through the affected vessel.[4]
In the diseased heart, these 2 factors, coronary artery narrowing and endothelial dysfunction, synergistically result in reduced oxygen delivery to the myocardium. The net result is angina pectoris.
Extrinsic factors Extrinsic factors can also play a role in specific circumstances. The oxygen-carrying capacity of blood is based on a number of factors. The most important of which is the amount of hemoglobin. Any alteration in the ability of blood to carry oxygen can precipitate angina. Anemia of any degree can result in anginal symptoms. Given a scenario where demand is increased, such as climbing a flight of stairs, increased stress, or even sexual intercourse, the anginal symptoms may appear.[5] Abnormal hemoglobin, such as methemoglobin, carboxyhemoglobin, or any of a number of hemoglobinopathies, creates an environment at greater risk for precipitating angina.
Other extrinsic factors that affect hemoglobin formation, such as lead poisoning or iron- , are capacitatea de a dilata prin mecanisme autoreglatoare a rspunde cererii n cretere. Angina apare ca acest mecanism de compensare este copleit fie de placi mari ( de obicei considerate de 70 % sau obstructie mai mare ) sau prin creterea semnificativ a cererii miocardic . [ 4 ]
factori endoteliale Factorii endoteliale joac , de asemenea, un rol important n angina pectoral . In timpul stimulare simpatic ,endoteliul este supus mediatorii att vasoconstricie i vasodilataie . Alfa - agoniste ( catecolamine ) produce direct vasoconstricie , n timp ce sintetazei endoteliale de oxid de azot creeaz oxid de azot ( NO ) , care contracareaz aceast for constrictia prin vasodilataie .
n arterei coronare bolnave , nici o producie este redus sau absent . n acest context , unitatea catecolamine poate coplesi mecanismele autoreglatoare . n plus ,endoteliul aarterei placa - ncrcat poate , n sine , s fie disfuncional . Acest lucru limiteaz capacitatea de endoteliul intra- arterial pentru a produce mediatori , care , intr-o artera sanatoasa , ar proteja mpotriva vasoconstricie mai mult , ajuta dilatare , i ofer o protecie de la agregarea plachetara . Leziuni mici din aceste nave pot produce blocarea incomplet agregate de trombocite . Aceasta va mpiedica n continuare debitul prinvasul afectat . [ 4 ]
n inima bolnave , aceste 2 factori , ngustarea arterelor coronare si disfunctia endoteliala , ca rezultat sinergic la livrare redus de oxigen la nivelul miocardului . Rezultatul net este angina pectoral .
factorii extrinseci Factorii extrinseci pot juca de asemenea un rol n circumstane specifice . Capacitatea transport oxigenul din snge se bazeaz pe o serie de factori . Cel mai important dintre care este cantitatea de hemoglobina . Orice modificare n capacitatea sngelui de a transporta oxigenul poate precipita angina pectorala . Anemia de orice grad poate duce la simptome anginoase . Avnd n vedere un scenariu n cazul n care cererea este n cretere , cum ar fi alpinism un zbor de scri , a crescut de stres , sau chiar actul sexual , pot aprea simptomele anginoase . [ 5 ] hemoglobinei deficiency states, also lead to a similar decrease in oxygen-carrying capacity. Any mechanism that impedes oxygen delivery to the red blood cells has a similar effect. Therefore, any number of pulmonary causes, such as pulmonary embolism, pulmonary fibrosis or scarring, pneumonia, or congestive heart failure, can exacerbate angina. A decreased oxygen environment, such as travel to a higher elevation, has similar consequences due to the decrease in concentration of atmospheric oxygen.
Variant angina The etiology of variant angina is currently not well understood. Research suggests that inflammatory mediators may result in focal coronary artery vasospasm. Another possibility is that perfusion is decreased through microvascular circulation. Spasm or intermittent narrowing of this microscopic lumen may result in transient areas of hypoperfusion and oxygen deprivation.[6]
Syndrome X Syndrome X is the triad of angina pectoris, a positive ECG stress test result, and a normal coronary angiogram. The pathophysiology of this disease is not well understood. Many theories exist as to the underlying pathology. Decreased oxygenation of the underlying myocardium may be the result of impaired vasodilatation, dysfunctional smooth muscle cells, poor or deficient microvascular circulation, or even structural problems on a cellular level (eg, an inappropriately functioning sodium ion channel).[6]
Epidemiology Frequency United States An estimated 6,500,000 people in the United States experience angina pectoris.
Each year, 400,000 new cases of angina pectoris develop.
Conservative 2006 data show 733,000 acute coronary syndrome (ACS) discharges from hospitals.[7]
Mortality/Morbidity In 2005, 1 in 5 deaths is from coronary heart disease (both angina and myocardial infarction). anormale , cum ar fi methemoglobin , carboxihemoglobina , sau la oricare dintre un numr de hemoglobinopatii , creeaz un mediu de risc mai mare pentru precipitarea angina pectorala .
Ali factori extrinseci care afecteaz formarea hemoglobinei , cum ar fi intoxicatia cu plumb sau stri de deficienta de fier , de asemenea, duce la o scdere similar n calitate de purttor de oxigen . Orice mecanism care mpiedic livrarea de oxigen la celule roii sanguine are un efect similar . Prin urmare , orice numr de cauze pulmonare , cum ar fi embolism pulmonar , fibroza pulmonara sau cicatrici , pneumonie , sau insuficien cardiac congestiv , poate agrava angina pectorala . Un mediu de oxigen sczut , cum ar fi de cltorie la o cot mai ridicat , are consecine similare , datoritscderii concentraiei de oxigen atmosferic .
angina varianta Etiologia de angina varianta este n prezent nu este bine neles . Cercetarile sugereaza ca mediatori inflamatorii poate duce la spasmul coronarian focal . O alt posibilitate este aceea perfuzia este redus prin circulaie microvasculare . Spasm sau intermitent ingustarea lumenului acest microscopice poate duce n zone tranzitorii de hipoperfuzie i privarea de oxigen . [ 6 ]
sindromul X Sindromul X este triada de angina pectorala , un ECG rezultat pozitiv la testul de stres , i un angiografia coronariana normala . Fiziopatologia acestei boli nu este bine neles . Exist multe teorii pentru apatologiei de baza . Oxigenare Scderea a miocardului care stau la baza ar putea fi rezultatul de afectare a vasodilataie , celulele musculare netede disfunctionale , circulatie microvasculare sraci sau cu deficit , sau chiar probleme structurale la nivel celular ( de exemplu , un canal inadecvat funcioneaz ioni de sodiu ) . [ 6 ]
Epidemiologie frecven Statele Unite Se estimeaza ca aproximativ 6.5 milioane de persoane din Statele Unite experiena angin pectoral .
n fiecare an , 400.000 de noi cazuri de angin pectoral dezvolta .
Coronary heart disease is the single greatest killer of American men and women.[7]
The estimated direct and indirect cost for Americans with coronary heart disease in 2006 was $142.5 billion.
Race The Centers for Disease Control and Prevention (CDC) note that the prevalence of angina and/or coronary heart disease is highest and increasing in Hispanics followed by whites and black non- Hispanics (5%, 4.2%, 3.7%, respectively). This information includes the 50 US states, the District of Columbia, Puerto Rico, and the US Virgin Islands.[8] [7]
Sex Among Americans aged 40-74 years, the age- adjusted prevalence of angina pectoris (AP) was higher among women than men.[7] Although 2005 CDC data suggest that men (5.5%) have a higher prevalence of angina and/or coronary heart disease than women (3.4%).[8]
Age The incidence of new and recurrent angina increases with age but then declines at around 85 years.
Statistics from American Heart Association (2008 Data) and Centers for Disease Control and Prevention.
Mortalitatea / Morbiditatea n 2005 , 1 din 5 decese este de la boli de inima coronariene ( atat angina pectorala si infarct miocardic ) .
Boala coronariana este cel mai mare criminal unic de barbati americani si femei . [ 7 ]
Costurile directe i indirecte estimate pentru americani cu boala coronariana n 2006 a fost de 142.5 miliarde $ .
ras La Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor ( CDC ), act de faptul c prevalena de angin pectoral i / sau boala coronariana este cea mai mare i n cretere n Hispanics , urmat de alb i negru, non - Hispanics ( 5 % , 4,2 % , 3,7 % , respectiv ) . Aceste informaii includ cele 50 de state din SUA , Districtul Columbia , Puerto Rico i Insulele Virgine SUA . [ 8 ] [ 7 ]
sex In randul americanilor in varsta de 40-74 de ani , prevalenta varsta ajustat de angin pectoral ( AP ) a fost mai mare in randul femeilor decat la barbati . [ 7 ] Cu toate c date din 2005 CDC sugereaza ca barbatii ( 5,5 % ) au o prevalenta mai mare de angin pectoral i / sau coronariene boli de inima decat femeile ( 3,4 % ) . [ 8 ]
vrst Incidenta de noi i recurente angina pectorala creste cu varsta , dar apoi scade la aproximativ 85 de ani.
Statisticile de la American Heart Association ( date din 2008 ) i Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor .