Asystole is a condition where the heart has no electrical activity and experiences complete cardiac arrest. It can be primary, caused by failure of the heart's electrical conduction system, or secondary due to external factors that cause the heart to stop beating. Some common causes of secondary asystole include suffocation, drowning, heart attack, hypothermia, and drug overdoses. Asystole is generally a grave prognosis and survival depends on immediate CPR and treatment of the underlying cause.
Asystole is a condition where the heart has no electrical activity and experiences complete cardiac arrest. It can be primary, caused by failure of the heart's electrical conduction system, or secondary due to external factors that cause the heart to stop beating. Some common causes of secondary asystole include suffocation, drowning, heart attack, hypothermia, and drug overdoses. Asystole is generally a grave prognosis and survival depends on immediate CPR and treatment of the underlying cause.
Asystole is a condition where the heart has no electrical activity and experiences complete cardiac arrest. It can be primary, caused by failure of the heart's electrical conduction system, or secondary due to external factors that cause the heart to stop beating. Some common causes of secondary asystole include suffocation, drowning, heart attack, hypothermia, and drug overdoses. Asystole is generally a grave prognosis and survival depends on immediate CPR and treatment of the underlying cause.
Asystole is cardiac standstill with no cardiac output
and no ventricular depolarization, as shown in the image below; it eventually occurs in all dying patients.
Rhythm strip showing asystole. Rhythm strip showing asystole. Pulseless electrical activity (PEA) is the term applied to a heterogeneous group of dysrhythmias unaccompanied by a detectable pulse. Bradyasystolic rhythms are slow rhythms; they can have a wide or narrow complex, with or without a pulse, and are often interspersed with periods of asystole. When discussing pulseless electrical activity, ventricular fibrillation (VF) (see the following image) and ventricular tachycardia (VT) are excluded.
Rhythm strip showing ventricular fibrillation. Rhythm strip showing ventricular fibrillation. Pathophysiology Asystole can be primary or secondary. Primary asystole occurs when the heart's electrical system intrinsically fails to generate a ventricular depolarization. This may result from ischemia or from degeneration (ie, sclerosis) of the sinoatrial (SA) node or atrioventricular (AV) conducting system. Primary asystole is usually preceded by a bradydysrhythmia due to sinus node block-arrest, complete heart block, or both.
Reflex bradyasystole/asystole can result from ocular surgery,[1, 2] retrobulbar block, eye trauma, direct pressure on the globe, maxillofacial surgery, hypersensitive carotid sinus syndrome, or glossopharyngeal neuralgia. Episodes of asystole and bradycardia have been documented as manifestations of left temporal lobe complex partial seizures.[3] These patients experienced either dizziness or syncope. No sudden deaths were reported, but the possibility exists if asystole were to persist. The longest interval was 26 seconds.
Secondary asystole occurs when factors outside of the heart's electrical conduction system result in a failure to generate any electrical depolarization. In this case, the final common pathway is usually severe tissue hypoxia with metabolic acidosis. Asystole or bradyasystole follows untreated fundal Asistola este oprit cardiac fr debitul cardiac i nu depolarizare ventricular , aa cum se arat n imaginea de mai jos , ea apare n cele din urm la toti pacientii mor .
Benzi ritm arat asistolie . Benzi ritm arat asistolie . Activitate electric fr puls ( AEP ) este termenul aplicat la un grup heterogen de aritmii neinsotiti de un impuls detectabil . Ritmurile Bradyasystolic sunt ritmurile lente , ele pot avea un complex larg sau ngust , cu sau fr un impuls , i sunt adesea intercalate cu perioade de asistolie . Atunci cnd se discut activitate electric fr puls , fibrilaie ventricular ( VF ) ( vezi imaginea de mai jos ), i tahicardie ventricular ( VT ) sunt excluse .
Benzi ritm arat fibrilatie ventriculara . Benzi ritm arat fibrilatie ventriculara . Fiziopatologie Asistola poate fi primar sau secundar . Asistola primar apare cand sistemul electric al inimii intrinsec nu reuete s genereze o depolarizare ventriculara . Acest lucru poate duce la ischemie sau de degenerare ( de exemplu , scleroza ) dinsinoatrial ( SA ) sau nodul atrioventricular ( AV ) efectuarea sistem . Asistola primar este de obicei precedat de o bradydysrhythmia din cauza nodului sinusal Block - stop , bloc cardiac complet , sau ambele .
Bradyasystole Reflex / asistola poate duce la interventii chirurgicale oculare , [ 1 , 2 ] bloc retrobulbar , traumatisme oculare , presiune direct pe glob , Chirurgie maxilo-faciala , sindrom de hipersensibilitate sinusului carotidian , sau nevralgie glosofaringian . Episoadele de asistolie i bradicardie au fost documentate ca manifestri ale stanga lobul temporal crize epileptice pariale complexe [ 3 ] Aceti pacieni au prezentat fie ameeal sau sincop . . Nu au fost raportate decese bruste , dar exist posibilitatea , dac asistola ar persista . Cel mai lung interval a fost de 26 secunde.
Asistola secundar apare atunci cnd factori din afara inimii electric rezultat sistem de conducere ntr- un eec de a genera orice depolarizare electric . n acest caz , calea finala comuna este , de obicei, hipoxie tisular sever cu acidoz ventricular fibrillation and commonly occurs after unsuccessful attempts at defibrillation. This forebodes a dismal outcome.
Etiology Causes of primary and secondary asystole are briefly reviewed in this section.
Primary asystole Primary asystole develops when cellular metabolic functions are no longer intact and an electrical impulse cannot be generated. With severe ischemia, pacemaker cells cannot transport the ions necessary to affect the transmembrane action potential. Implantable pacemaker failure may also be a cause of primary asystole.
Proximal occlusion of the right coronary artery can cause ischemia or infarction of both the sinoatrial (SA) and the atrioventricular (AV) nodes. Extensive infarction can cause bilateral bundle- branch block (ie, infranodal complete heart block).
Idiopathic degeneration of the SA or AV node can result in sinus arrest-block and/or AV heart block, respectively. This process is slow and progressive, but the symptoms may be acute and asystole may result. An implantable pacemaker is usually required for these conditions.
Occasionally, asystolic sudden death occurs from congenital heart block, local tumor, or cardiac trauma.[4]
Asystole can occur following an indirect lightning strike (ie, direct current [DC]) that depolarizes all the cardiac pacemakers. A rhythm may return spontaneously or shortly after cardiopulmonary resuscitation (CPR) is initiated. These patients may survive intact if given immediate attention. Alternating current (AC) from man-made sources of electrical current usually results in ventricular fibrillation (VF).
Secondary asystole Examples of common conditions that can result in secondary asystole include suffocation, near drowning, stroke, massive pulmonary embolus, hyperkalemia, hypothermia, myocardial infarction (MI) complicated by VF or ventricular tachycardia (VT) that deteriorates to asystole, post metabolic . Asistola sau bradyasystole urmeaz fibrilaie ventricular netratate i de obicei apare dup ncercri nereuite la defibrilare . Aceasta forebodes un rezultat sumbru .
etiologie Cauzele de asistolie primar i secundar sunt analizate pe scurt n aceast seciune .
asistola primar Asistola primar se dezvolta atunci cand functiile metabolice celulare nu mai sunt intacte i un impuls electric nu poate fi generat . Cu ischemie sever , celulele stimulator cardiac nu poate transporta ionii necesare pentru a afecta potenialul aciunii transmembranar . Eec stimulator cardiac implantabil ar putea fi , de asemenea, o cauza de asistolie primar .
Ocluzie proximal alarterei coronare drepte poate provoca ischemie sau infarct att a sinoatriale ( SA ) iatrioventricular noduri ( AV ) . Infarct extins poate provoca bloc bilateral de ramur ( de exemplu , bloc cardiac complet infranodal ) .
Degenerare idiopatica a nodului SA sau AV poate duce la sinusal , bloc i / sau bloc cardiac AV , respectiv . Acest proces este lent i progresiv , dar simptomele pot fi acute i asistolie poate duce . Un stimulator cardiac implantabil este de obicei necesar pentru aceste condiii .
Ocazional , moarte subit asystolic are loc de la bloc cardiace congenitale , tumori locale , sau traumatisme cardiace . [ 4 ]
Asistola poate aprea ca urmare a unei lovituri de trsnet indirecte ( de exemplu , curent continuu [ DC ] ) c depolarizes toate stimulatoarele cardiace . Un ritm poate reveni spontan sau la scurt timp dup resuscitare cardiopulmonara ( CPR ) este iniiat . Aceti pacieni pot supravieui intact n cazul dat atenie imediat . Curent alternativ ( AC ) de la surse artificiale de curent electric , de obicei, rezultate n fibrilaie ventricular ( VF ) .
asistola secundar Exemple de condiii comune care pot duce la asistolie secundare includ sufocare , aproape de inec , accident vascular cerebral , embolie pulmonar masiv , hiperkaliemia , hipotermie , defibrillation, and sedative-hypnotic or narcotic overdoses leading to respiratory failure.
Hypothermia is a special circumstance, because asystole can be tolerated for a longer period under such conditions and can be reversed with rapid rewarming while CPR is being performed. If available, institute cardiopulmonary bypass immediately, because it can accomplish both of these goals. Most survivors have received cardiopulmonary bypass.
Epidemiology The number of US adults in cardiopulmonary arrest who had bradyasystole as the initial arrest rhythm is difficult to measure accurately. Reports vary and may be skewed by the patient population studied and/or by the method of reporting the initial rhythm. For example, in a 1991 study of 185 patients in cardiopulmonary arrest at the time of arrival to the emergency department, 9% had survived to hospital admission but none were discharged alive.[5] This study was not limited to patients with asystole.[5] In one study from Goteborg, Sweden, asystole was the presenting rhythm in the field in 35% of patients with cardiac arrest.[6]
Race is not a significant factor in asystole except as it relates to the underlying conditions that may lead to a cardiac arrest, such as chronic hypertension, renal failure, coronary artery disease, congestive heart failure, or cardiac dysrhythmias.
Individuals with low CAD incidence When the incidence of coronary artery disease (CAD) in the population of a country is relatively low, asystole is relatively more common as a manifestation of cardiopulmonary arrests. This is because cardiac ischemia more frequently results in ventricular fibrillation (VF).
Children The prevalence of asystole as the presenting cardiac rhythm is lower in adults (25-56%) than in children (90-95%). In fact, asystole is most likely to be found in cardiopulmonary arrests occurring in children; this is usually secondary to another noncardiac event (ie, respiratory arrest due to sudden infant death syndrome [SIDS], infection, choking, drowning, or poisoning).[7] Infants are infarct miocardic (IM ), complicat cu VF sau tahicardie ventricular ( VT ), care se deterioreaza la asistolie , dup defibrilare , i sedative - hipnotice supradoze sau narcotice care duc la insuficien respiratorie.
Hipotermia este o situaie special , deoarece asistola poate fi tolerat pentru o perioad mai lung n aceste condiii i poate fi inversat cu rewarming rapid n timp ce CPR este efectuat . Dac sunt disponibile , Institutul de by-pass cardiopulmonare imediat , deoarece se poate realiza ambele obiective . Cei mai multi supravietuitori au primit by-pass cardiopulmonare .
Epidemiologie Numrul de adulti din SUA n stop cardio- respirator , care a avut bradyasystole ca ritmul iniial de arestare este dificil de msurat cu exactitate . Rapoarte variaz i poate fi nclinat cupopulaiei din studiile clinice i / sau prinmetoda de raportareritmul iniial . De exemplu , ntr -un studiu de 1991 de 185 de pacienti in stop cardio- respirator la momentul sosirii la departamentul de urgenta , 9 % au supravietuit de admitere spital, dar nici nu au fost evacuate n via . [ 5 ] Acest studiu nu a fost limitata la pacientii cu asistolie . [ 5 ] ntr- un studiu de la Goteborg , Suedia , asistola a fost ritmul prezentrii n domeniul de la 35 % dintre pacientii cu stop cardiac . [ 6 ]
Rasa nu este un factor important n asistolie cu excepia celor care se refer la condiiile de baz care pot duce la un stop cardiac , cum ar fi hipertensiune arteriala cronica , insuficienta renala , boli coronariene , insuficienta cardiaca congestiva , sau aritmii cardiace .
Persoanele cu inciden sczut CAD Cnd incidenta bolii coronariene ( CAD ) n populaia unei ri este relativ sczut , asistola este relativ mai frecvent ca o manifestare de arestari cardiorespirator . Acest lucru se datoreaz faptului c ischemia cardiac mai frecvent rezultat n fibrilaie ventricular ( VF ) .
copii Prevalenta de asistolie ca ritmul cardiac prezentarea este mai mic la aduli ( 25-56 % ) dect la copii ( 90-95 % ) . De fapt , asistola este cel mai probabil s fie gsit n arestari cardiorespirator care apar la more statistically likely to suffer a cardiac arrest than older children or adolescents.
The Resuscitation Outcomes Consortium Epistry- Cardiac Arrest trial, nontraumatic cardiac arrest occurred at a rate of 72.1 per 100,000 infants versus 3.73 per 100,000 in children and 7.37 per 100,000 in adolescents.[8] Investigators found the adult rate of cardiac arrest was 126.52 per 100,000 when they evaluated 25,405 adults and 624 patients younger than 20 years.
Pediatric patients with VF or ventricular tachycardia (VT) were 4 times more likely to survive an out-of-hospital cardiac arrest (20%) than those with asystole (5%), and patients younger than 20 years had an overall better survival rate than adults when all rhythms are included and traumatic arrests are excluded.[8]
Women The frequency of asystole, as a percentage of all cardiopulmonary arrests, is higher in women than in men; however, the frequency of cardiac arrest in general is proportional to the underlying incidence of heart disease, which is more common in males until around age 75 years.
Prognosis The prognosis in asystole depends on the etiology of the asystolic rhythm, timing of interventions, and success or failure of advanced cardiac life support (ACLS).
Resuscitation is likely to be successful only if it is secondary to an event that can be corrected immediately, such as a cardiac arrest due to choking on food (a cafe coronary), and only if an airway can be established and the patient may be rapidly reoxygenated. Occasionally, primary asystole can be reversed if it is due to pacemaker failure, which could be either intrinsic or extrinsic, and this is corrected immediately by external pacing.
Generally, the prognosis is dismal regardless of its initial cause; in particular, individuals with postcountershock asystole have an even worse survival rate.[9, 10] In the Termination of Resuscitation study, when no shock was advised in patients with unwitnessed cardiac arrest, there were copii , aceasta este, de obicei secundara la un alt eveniment noncardiac ( de exemplu , stop respirator ca urmare a sindromului de moarte subita a sugarului [ SIDS ] , infectii , sufocare , inec , sau otrvire ) . [ 7 ] Sugarii sunt mai mult statistic susceptibile de a suferi un stop cardiac decat copiii mai mari sau adolesceni .
Reanimare Rezultate Consortiul proces de arestare Epistry - cardiac , stop cardiac nontraumatic a avut loc la o rata de 72,1 la 100.000 de nou-nascuti fata de 3.73 la 100.000 la copii i 7.37 la 100.000 in randul adolescentilor . [ 8 ] Anchetatorii au constatat tariful de adult de stop cardiac a fost de 126.52 la 100.000 atunci cnd a evaluat 25405 adulti si 624 de pacienii mai tineri de 20 de ani .
Copii si adolescenti cu FV sau tahicardie ventricular ( VT ) au fost de 4 ori mai multe sanse de a supravietui unui stop cardiac out-of - spital ( 20 % ) dect cei cu asistolie ( 5 % ) , iar cei mai tineri de 20 de ani a avut o rata globala de supravietuire mai bine dect adulii atunci cnd toate ritmurile sunt incluse i sunt excluse arestri traumatice . [ 8 ]
femei Frecvena de asistolie , ca un procent din toate arestari cardiorespirator , este mai mare la femei dect la brbai , cu toate acestea , frecvena de stop cardiac , n general, este proporional cu incidena stau la baza bolilor de inima , care este mai frecventa la barbati pana in jurul varstei de 75 de ani .
prognoz Prognosticul n asistolie depinde de etiologia ritm asystolic , calendarul de intervenii , i succesul sau eecul de suport vital avansat cardiac ( ACL-uri ) .
Resuscitare este probabil s fie de succes numai dac acesta este secundar la un eveniment care pot fi corectate imediat , cum ar fi un stop cardiac din cauza sufocare pe produse alimentare ( o cafenea coronare ) , i numai n cazul n care o cailor respiratorii poate fi stabilit , iar pacientul poate fi rapid reoxygenated . Ocazional , asistola primar poate fi inversat dac este din cauza unor defeciuni stimulator cardiac , care ar putea s fie intrinsec sau extrinsec , iar acest lucru este corectat imediat de stimulare extern . no survivors.[11, 12] In the Goteborg, Sweden, study, 10% of 1,635 asystolic patients survived to hospital admission, but 2% survived to hospital discharge.[6]
The most recent American Heart Association guidelines to improve cardiocerebral resuscitation (CCR) have validated studies that show improved outcomes in all adults with out-of-hospital cardiac arrest in ventricular tachycardia and ventricular fibrillation only.[13]
Complications Complications from asystole include permanent neurologic impairment and complications from cardiopulmonary resuscitation (CPR) or invasive procedures (eg, liver laceration, fractured ribs, pneumothorax, hemothorax, air embolus, aspiration, gastric/esophageal rupture). Death often occurs.
Patient Education Advice about electrical storm safety and prevention of hypothermia is appropriate for those likely to be exposed to these conditions.
For patient education information, see Heart Health Center as well as Cardiopulmonary Resuscitation (CPR), Heart Attack, and Coronary Artery Disease.
n general , prognosticul este sumbru , indiferent de cauza iniial ; . n special , persoanele cu asistola postcountershock au o rata de supravietuire mai rau [ 9 , 10 ] la rezilierea de studiu resuscitare , atunci cnd nu oc a fost recomandat la pacientii cu stop cardiac nemarturisit , nu au existat supravieuitori . [ 11 , 12 ] n Goteborg , Suedia , de studiu , 10 % din 1635 pacienti asystolic supravietuit la admitere spital , dar 2 % supravietuit pana la externare . [ 6 ]
Cele mai recente ale Americii de Heart Association pentru a mbunti resuscitare cardiocerebral ( CCR ) au validat studii care arata rezultate imbunatatite la toti adultii cu stop cardiac out-of - spital n tahicardia ventricular i fibrilaia ventricular numai . [ 13 ]
complicatiile Complicatiile de la asistolie includ tulburri neurologice permanente si complicatii de la resuscitare cardiopulmonara ( CPR ) sau proceduri invazive ( de exemplu , rupturilor ficat , coaste fracturate , pneumotorax , hemotorax , embolie de aer , aspiraie , gastric / ruptura esofagiana ) . Moartea apare de multe ori .
educatia pacientului Sfaturi despre siguranta furtuni cu descrcri electrice i de prevenire a hipotermiei este potrivit pentru cei care pot fi expui la aceste condiii .
Pentru informaii educatie pacientului , a se vedea inima Centrul de Sanatate , precum si resuscitare cardiopulmonara ( CPR ) , atac de cord, si de boli coronariene .