Professional Documents
Culture Documents
Tulburarea Depresivã Secundarã În Practica Clinicã Psihiatricã
Tulburarea Depresivã Secundarã În Practica Clinicã Psihiatricã
Rezumat:
Abstract:
CLASIFICARE
Principalele tulburari depresive secundare sunt urmatoarele:
z Depresia secundara tulburarilor anxioase;
z Depresia secundara adictiei alcoolice;
z Depresia postpsihotica in schizofrenie (tulburarea depresiva nespecificata in alt mod);
z Neurastenia;
z Depresia pe fondul tulburarilor de personalitate;
z Tulburarea afectiva depresiva datorata unei
conditii medicale generale.
COMORBIDITATEA DINTRE TULBURARILE
ANXIOASE SI TULBURAREA DEPRESIVA
Este bine cunoscut, de la autorii clasici, dar si din
studiile efectuate pe grupuri terapeutice si grupuri po-
16
Laura GHEBAUR, Dan PRELIPCEANU: Tulburarea depresiv secundar n practica clinic psihiatric
frecvent decat in polulatia generala; 43% dintre cei care
comit un suicid de-a lungul vietii prezinta abuz sau
dependenta de alcool (Berglund 1998, cit.15). Principalii factori de risc pentru suicid sunt reprezentati de
debutul precoce al consumului de alcool, durata indelungata a dependentei, lipsa persoanelor de sprijin afectiv, a suportului social, recurenta episoadelor depresive
si prezenta complicatiilor somatice.
NEURASTENIA
Simptomatologia anxios-depresiva cronica caracteristica sindromului neurastenic este consecinta suprastimularii excesive. Pacientul este iritabil, manifesta
apatie si oboseala (in special psihica). Tabloul clinic
descris de George Beard indica o predominenta a manifestarilor anxioase: cefalee, hiperestezie cutanata la nivelul extremitatii cefalice, dureri vertebrale, palpitatii,
disconfort abdominal, extremitati grele, nevralgie discreta, hipersudoratie la nivelul mainilor si picioarelor,
eritem facial, meteorosensibilitate, insomnie, tinitus.
Pentru etiologia sindromului de oboseala cronica s-au
luat in discutie ipoteze virale si imunologice, neconfirmate insa de cercetari. Descrierea actuala sugereaza
pentru unele forme ale acestui sindrom un pattern de
tulburare anxioasa sau dispozitionala (17).
DEPRESIA POSTPSIHOTICA
IN SCHIZOFRENIE
Tulburarea depresiva postpsihotica din schizofrenie este reprezentata de un episod depresiv major, ce
apare numai in faza reziduala a schizofreniei, imediat
dupa remisia simptomelor din faza activa a episodului
psihotic. Se caracterizeaza prin persistenta simptomelor
negative sau a simptomelor fazei active, dar intr-o
forma atenuata (de ex. credinte bizare, experiente perceptuale neobisnuite). Episodul depresiv major trebuie
sa includa dispozitie depresiva (pierderea interesului
sau a placerii nu pot fi luate in considerare ca alternative la tristete sau dispozitie depresiva). Uneori poate
urma unui interval mai scurt sau mai lung de timp, liber
de simptome psihotice. Pentru diagnosticul depresiei
postpsihotice se exclud simptomele dispozitionale date
de efectele fiziologice ale unei substante de abuz sau de
o conditie medicala generala. De asemenea, trebuie excluse simptomele negative datorate antipsihoticelor clasice - in special fenotiazine depot si cele care raman
dupa controlul simptomelor pozitive. Pentru diagnosticul diferential o atentie deosebita trebuie acordata tulburarii afective bipolare (18,19, 20).
DEPRESIA PE FONDUL TULBURARILOR DE
PERSONALITATE
Psihopatologia afectiva duce la raspunsuri maladaptative. Acestea pot fi considerate consecinta unor
distorsiuni cognitive si a conflictelor produse de dezechilibrul emotional. Totodata ele pot fi interpretate in
context personologic. Cea mai mare problematica afec18
tiva apare in cazul tulburarii de personalitate borderline; ea apare mai frecvent la adolescente si femei tinere, cu un istoric familial de tulburare dispozitionala.
Criteriile de diagnostic DSM IV TR pentru aceasta tulburare indica un amestec de simptome afective si comportamentale. In tipologia diagnostica a tulburarilor
afective la personalitatea borderline intra tulburarea
distimica, ciclotimica, tulburarea afectiva bipolara tip II
precum si o stare mixta. Baza terapeutica a acestor tulburari o reprezinta agentii timostabilizatori, iar evolutia
poate fi marcata de episoade depresive majore
recurente si suicid. In practica clinica trebuie sa ne
indreptam atentia asupra unei atitudini terapeutice competente, vizand tulburarea de dispozitie si punand in
umbra diagnosticul de pe axa II. Constatarile clinice au
demonstrat ca perturbarile personologice dispar odata
cu remisia simptomelor afective. Atunci cand un
pacient "borderline" este diagnosticat cu depresie, iar
raspunsul la ortotimizante este nesatisfacator, se ridica
suspiciunea unei tulburari afective bipolare tip II.
DEPRESIA SECUNDARA AFECTIUNILOR
SOMATICE
Acuzele somatice sunt frecvente in depresie. Perturbarile sistemului vegetativ, consecinta a disfunctiei
hipotalamice din depresie, pot explica simptome precum: palpitatii, sudoratie excesiva, cefalee (21). In anumite cazuri simptomele somatice pot reflecta experiente
halucinatorii. Practicianul trebuie sa acorde o atentie
deosebita acuzelor somatice din depresie, deoarece ele
pot sugera o afectiune somatica preexistenta (22, 23).
Inainte de a diagnostica depresia la pacientul cu
simptome depresive in contextul unei boli somatice,
trebuie sa excludem pseudodepresia, caracterizata prin:
z Afectarea functionalitatii datorata afectiunii
medicale.
z Anorexie si scadere ponderala secundare bolii
somatice.
z Stres si demoralizare secundare spitalizarii.
z Durere si disconfort asociate afectiunii medicale.
z Efecte secundare ale medicatiei.
Simptomele care sustin tulburarea depresiva autentica sunt urmatoarele: anhedonie persistenta, dispozitie depresiva cu plans facil, lentoare sau agitatie psihomotorie, scaderea initiativei, ideatie de devalorizare,
de inutilitate, de culpabilizare si idei suicidare. Depresia poate fi suspicionata si in contextul refuzului pacientului de a primi ingrijire medicala. La pacientii
varstnici cu afectiuni medicale diagnosticul depresiei
are un anumit grad de dificultate. Ei neaga adesea faptul ca sunt deprimati, dar acuza anxietate, oboseala si
tulburari de memorie. Simptomele hipocondriace si durerea sunt frecvente. Uneori poate sa apara un negativism extrem. Daca la un pacient cu afectiune medicala
si depresie secundara o doza mica de antidepresiv
declanseaza agitatie, depersonalizare, iluzii se ridica
suspiciunea unei neoplazii oculte, cu posibila localizare
19
Laura GHEBAUR, Dan PRELIPCEANU: Tulburarea depresiv secundar n practica clinic psihiatric
9. Murphy JM. Diagnostic comorbidity and symptom cooccurence: the Stirling County Study. In: Maser JD, Cloninger CR
(eds) Comorbidity of mood and anxiety disorders. Washington DC:
American Psychiatric Press, 1990, 153-176.
10. Kessler RC, McGonagle KA, Zhao S. Lifetime and 12-month
prevalence of DSM-III-R psychiatric disorders in the United States:
results from the National Comorbidity Survey. Arch Gen Psychiat 51,
8-19.
11. Kessler RC, Olfson M, Berglund P. Patterns and predictors of
treatment contact after first onset of a psychiatric disorder. Am J
Psychiat 1998; 155: 62 - 69.
12. Weissman MM. Evidence for comorbidity of anxiety and
depression : family and genetic studies of children. In: Maser JD,
Cloninger CR (eds) Comorbidity of mood and anxiety disorders.
Washington DC: American Psychiatric Press, 1990, 349 - 365.
13. Kendler KS, Neale MC, Kessler RC, Heath AC, Eaves LJ.
Major depression and generalized anxiety disorder: same genes (partly) different envirnments? Arch Gen Psychiat 1992; 49 : 716-722.
14. Kendler KS, Neale MC, Kessler RC, Heath AC, Eaves LJ.
Major depression and phobias: the genetic and environmental sources
of comorbidity. Psychol Med 1993 ; 23: 361 - 371.
15. Prelipceanu D. Descrierea clinica a tulburarilor legate de consumul de substante psiho - active. Tratament psihofarmacologic. In:
Prelipceanu D, Voicu V (ed). Abuzul si dependenta de substante psihoactive. Bucuresti : InfoMedica:, 2004, 64-65.
16. Schuckit MA. Drug and alcohol abuse - clinical guide to
diagnosis and treatment, V-th ed. New York: Kluwer Acad. / Plenum
Publ, 2000.
17. Roth M, Gurney C, Garside RF, Kerr TA. Studies in the classification of affective disorders: The relationship between anxiety
states and depressive illness. Br. J. Psychiatry, 1972, 121:147.
18. Coryell W, Winokur G, Shea T, Maser J, Endicott J, Akiskal
HS. The long-term stability of depressive subtypes, Am J. Psychiatry,
1997, 151-701.
19. Akiskal HS. Mood disorders: Clinical features. In: Sadock
BJ, Sadock VA (eds) Kaplan & Sadock's Comprehensive Textbook of
Psychiatry- seventh edition, Philadelphia: Lippincott Williams &
Wilkins, 2000, 1350-1370.
20