Capitolul 9 | Atractia interpersonala: afilierea, iubirea si gelozia Loredana Ivan in evolutia sa ontogenetica, omul are nevoie de ceilalti. Nevoia de siguranta si protectie, dorinta de a-si menaja eforturile, fara sa se priveze de bunurile necesare, il leaga intrinsec de semenii sai. In plus, toate celelalte caracteristici care il disting de alte specii sunt definite in relatia cu celilalt. Ce nevoie ar putea avea de a dezvolta deprinderi sau a acumula cunostinte, in absenta celorlalti care si-i dea o masura a capacitatilor sale? $i ce dorinta l-ar putea determina mai bine sa le depaseasca decat aceea de dobandi un status in mijlocul celorlalti? Iar o data aflat in mijlocul celorlalti, cum s-ar putea el atasa unuia singur pentru a-si dezvolta comportamentul parental si indatoririle de parinte, daca nu si-ar dezvolta capacitatea de a se indragosti? Preocuparile psihologiei sociale de a oferi explicatii fenomenului atractiei interpersonale marcheaz trecerea de la psihosociologia’clasica 1a cea moderna. Astfel, studiile privind perceptia persoanei au constituit surse ale intelegerii prefe- rinfei interpersonale. Cercetarile s-au concentrat asupra afilierii si conditiilor care determina nevoia crescutd a indivizilor de a se afilia celorlalti si au fost teoretizate pentru prima data fenomene ca iubirea si gelozia care constituiau, in mod traditional, teme de literatura sau filosofie. in ultimii ani, au aparut si contributii in psihologia sau psihosociologia roméneasca, in ceea ce priveste studiul atractiei interpersonale (Chelcea gi Cheleea, 1983; Ilut, 1994, 2003; Mitrofan, 1989, 1997). in context international, se constatd o diminuarea a interesului pentru studierea iubirii si nevoii de afiliere, in favoarea includerii atractiei interpersonale ca varia- bila explicativa a unor fenomene ca: relatiile profesionale i de lucru, relatiile intre | grupuri si stereotipurile legate de trasaturie fizice ale persoanelor. a \ Afilierea_ Cand indivizii se simt anxiosi, stresati, tematori, siguri sau nesiguri peei, simpla prezenti a altora este Se eos Este o explicatie psihosociologica} pentru ob- servatia ca stu ar mai prietenosi it zile. ee180 Psihologie sociala Stanley Schachter (1959) a realizat un experiment pentru a compara nevoia de afiliere in conditii de stres cu nevoia de afiliere in conditii obisnuite. El a recrutat, ca subiecti, studente intre care nu existau anterior relatii de prietenie si nu se cunosteau reciproc. Cand ajungeau in sala de experiment, subiectii erau informati cA urmeaza sa li se aplice socuri electrice de intensitate scazuta. Descrierea expe- rimentului era de natura sa ridice anxietatea subiectilor din grupul experimental, in timp ce grupul de control riménea intr-o situatie de calm. Experimentatorul afirma ca Va intarzia zece minute, timp in care propunea subiectilor s& astepte in camere private, spatioase, unde erau carti si reviste sau in camere unde se aflau alti subiecti (de acelasi sex) care urmau sa participe la experiment. Persoanele aflate in stare de_ anxietate ridicata au fost inclinate 4 caute compania altora (63% dintre participanti ‘au preferat sa astepie impreund cu alte fete), pe cand in conditii de anxietate redusa, numai 33 la suté dintre subiecti au dorit si astepte cu ceilalti. Stanley Schachter afirma ca prezenta aliora este dorita in astfel de situatii pentru ce putin dou motive: 1) prezenja altora produce o reducere a anxietatii, generdnd confort, consolare, resuscitare; altii ne ofera informatii despre ce s& asteptm si cum sd actionam in situatia nou creata, ES Astfel, ii cautam pe altii si pentru a intelege mai bine conduita noastra expresiv- emotionala, Ne putem intreba, cu privire Ta experimentul Ini Stanley Schachter, e tip de emotie a fost stimulata: anxietatea sau teama? Philip Zimbardo (1961) a sustinut cd starea indusa de Stanley Schachter a fost frica, si nu anxietatea, si a stimulat teama in mod aseménator experimentului lui Stanley Schachter — prin anticiparea aplicarii unor socuri electrice dureroase si, respectiv, anxietatea, prin punerea in practica a unei terminologii freudiene (oral libido), destul de stanje- nitoare, avand in vedere c& subiectii erau studenti la Universitatea Yale: par- ticipantii trebuiau s sug’ diverse forme de biberoane timp de doud minute. Dorinta de a fi singuri sau cu altii era masurata dupa acelasi procedeu folosit de Stanley Schachter. Rezultatele au aratat ca, atunci_cdnd_sentimentul de teamé creste, subiectii cauta compania celorlalti. Dintre cei care asteptau sa li se aplice socuri electrice, 95 la suta au dorit si astepte impreuna cu altii, fata de 46 1a suti, cati au ales sa astepte impreuna, in situatia stanjenitoare. Asadar, in itii_ de anxietate, individul se cones restabilirii __controlului interior, el devine neinerezator in a-si dezvalui trairile emotionale altora, care il pot ridiculiza. Dimpotriva, in starea de teama, individul realizeaza c& majo- Titatea fi confera siguranta si certitudinea cA a reactionat corespunzitor. Dupa cum ‘firma George Homans (1950/1992), indivizii conlucreazé mai bine cénd sunt in fataAtractia interpersonala: afilierea, iubirea si gelozia 181 unui pericol extern, cum ar fi o situatie stresanta: un esec economic, un dezastru nt penicol € Tatural. George Homans argumenteazA ca reusita operatiunitor intr-un media Primejdios, duce la erestereasentimentelor de prietenieintre membri gupului. care ne determing si cdutim compania celorialti in situaii cotidiene, obisauite? Daca un actor social se afla intr-o situatie ambigua, si este nesigur asupra modului in care trebuie sa reactioneze, raspunsurile celorlalti ii pot indica reactia potrivita. Nevoia de comparare sociala apare pentru ca realitatea obiectiva este uneori complex sau greu accesibila. —_ aU pemecenbdoressstiistd altii si pentraa reduce, a elibera tensiunea asociats unei_anume situatii, Ipoteza catharsis-uluyi este sustinuta de-unele-cercetari. Observatii consistente au demonstrat ca, in conditii de razboi, soldatul invata sa se bazeze pe camarazii lui tocmai pentru a obtine confortul psihic de care are ne- voie si a continua lupta. Mentinerea responsabilitatii fata de colegii de lupta este un aspect legat de loialitate si onoare. Reducerea fricii, vitala in acest caz, se reali- zeazA cAnd individul invata sa se bazeze pe celalalt. in acest sens, Stanley Kissel (1965) argumenteazd cd familiaritatea subiectilor este cea care determina reducerea stresului (‘emerilor) in situatiile de afiliere oe De ce faptul c4 suntem in compania unui prieten sau a cuiva familiar ne face sa depasim mai usor o situatie stresanta? Pentru ca putem discuta sincer despre emotiile noastre si, constientizindu-le, le putem reduce intensitatea, Putem chiar glumi pe seama propriilor temeri. Simpla prezenté a unui prieten ne poate aminti momente plicute, de care ne-am bucurat in trecut si care au menirea de a ne dis- trage de la problemele imediate. Sunt momente, totusi, cand prezenta unui strain poate fi mai benefica decat a unui prieten. Poate fiecdruia i s-a intamplat sa vorbeasca despre probleme intime cu un necunoscut calatorind, intamplator, in acelasi compartiment si sa simta mai putin apasatoare povara acestor probleme. Avantajul este ca exista o probabilitate scizuti a celor doi interlocutori de a se reintAlni si, deci, mentinerea aparentelor este mai putin important. in plus, aprecierile negative ale prietenului dor, cele ale —Strainului ne pot fi indiferente. Uneori, prezenta unui prieten poate sporistarea de_ tensiune, in loc sa o diminueze. Aceasta pentru ca prietenii sunt mult mai atenti la reactiile reciproce si contagiunea poate spori intensitatea—unei_anumite_stari_ emotionale. Fiecaruia dintre noi i s-a intamplat sa vind calm la un examen si sd intre ruse in panic, cdnd primul examinat afirma ca profesorul ,.¢ foarte sever” sau ,¢ in toane rele” Plictiseala este o motivatie previzibila a i . Oamenii au nevoie permanent de stimulare sociala. A fi singuri cu gandurile noastre, chiar in conditiile182 Psihologie sociala in care avem la dispozitie presa, radio, TV, poate fi uneori extrem de plictisitor gi poate genera o stare de vaga anxietate. Nevoia de stimulare sociala este un motiv suficient pentru interactiunile sociale. Pentru o persoana care a contactat o boala contagioasa, fiind nevoita sa stea relativ izolata doud-trei saptamani, dorinta de a vedea sau de a vorbi cu cineva creste, astfel incat fi poate vedea intr-o lumina noua chiar si pe cei pe care ii considera inainte plictisitori. Indivizii incearca, in general, s4 mentina un nivel optim al stimularii sociale. Nimeni nu-si doreste sa fie singur tot timpul, dar sunt momente in care, pur si simplu, vrem sf fim singuri. Un studiu realizat de Irwin Altman, Dalmas A. Taylor si Ladd Wheeler, in 1971, analizand perechi de barbati care erau nevoiti sa interactioneze (in situatie de izolare sociala) o perioada de opt zile, arata cé interactiunile se reduc treptat de la 50 la suta din timpul de veghe (in primele patru zile) la 25 la sut. Dupa © mai lunga perioada de interactiune, izolati de ceilalti, apare tendinta de separare reciproca, pana la situatia in care subiectii devin ostili, cruzi si necooperanti unul cu celalalt. Persoanele care sunt compatibile (din punct de vedere al valorilor, atitudinilor, experientelor de viata) devin mai greu iritate de prezenta indelungata a celuilalt. mu lubirea | Datoria de a iubi, stipulata de morala crestina, este sursa asocierii intre dragoste si bunavointa, a reducerii iubirii la simpatie. Dar bunavointa nu este iubire. Noti- unea de ,,bine” nu este un element esential al dragostei. Este adevarat ca iubirea se concentreazé asupra valorilor personale pozitive, dar nu tine seama de .,bine” dect in masura in care acesta reprezinta, de asemenea, o valoare personala. Putem dori binele celor pe care ii iubim, dar in acest caz bunavointa este o consecinta a iubirii. _Tubirea este capacitatea cuiva de a cuceri emotional pe altcineva, in cel mai putemnic sens, de a patrunde-in-lumea mai mult sau mai putin stabila a obisnuin- telor, sentimentelor, opi tuia, Este o modalitate fun- damentala de intalnire. fuzionare si transgresare a psihologiei celor doua sexe, 9 comunicare simultan sexual, psihologica si spiritual. Datorit4 puternicelor sale implicatii valorice, iubirea a stat mai putin in atentia psihosociologilor, acestia fiind preocupati de forme mai moderate si mai usor de definit ale atractiei interpersonale. Robert Sternberg (2010) sugereaza un model explicativ al iubirii, considerdnd c& diferitete tipurt de iubire pot fi grupate de-a lungul a trei caracteristi pasiune si implicare. (Figural) ae | | camer et lia dt aa bib ©