2010 Lemle Algebra

Algebr
a si Geometrie
Ludovic Dan LEMLE
Universitatea Politehnica din Timisoara

Facultatea de Inginerie din Hunedoara
2010
Algebr
a si Geometrie
Continutul cursului
Algebr
a si Geometrie
Continutul cursului
Algebra liniara
Algebr
a si Geometrie
Continutul cursului
Algebra liniara
Geometrie analitica
Algebr
a si Geometrie
Continutul cursului
Algebra liniara
Geometrie analitica
Geometrie diferentiala
Algebr
a si Geometrie
Algebra liniara
Algebr
a si Geometrie
Algebra liniara
R-Spatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebra liniara
R-Spatii vectoriale
R-Spatii vectoriale euclidiene
Algebr
a si Geometrie
Algebra liniara
R-Spatii vectoriale
Operatori liniari
Algebr
a si Geometrie
Algebra liniara
R-Spatii vectoriale
Operatori liniari
Forme patratice
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitica
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitica
Algebra vectoriala
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitica
Algebra vectoriala
Drepte si plane
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitica
Algebra vectoriala
Drepte si plane
Teoria generala a cuadricelor
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitica
Algebra vectoriala
Drepte si plane
Teoria generala a cuadricelor
Cuadrice pe ecuatii reduse
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a si Geometrie
Geometria diferentiala a curbelor
Algebr
a si Geometrie
Geometria diferentiala a curbelor
Geometria diferentiala a suprafetelor
Algebr
a si Geometrie
Bibliografie
Algebr
a si Geometrie
Bibliografie
Lemle, L.D. Algebra liniara. Ed. Mirton, Timisoara, 2002.
Algebr
a si Geometrie
Bibliografie

Lemle, L.D. Lectii de geomatrie analitica. Ed. Mirton,
Timisoara, 2004.
Algebr
a si Geometrie
Bibliografie

Timisoara, 2004.
Lemle, L.D. Algebra si geometrie. Ed. Politehnica,
Timisoara, 2006.
Algebr
a si Geometrie
Bibliografie

Timisoara, 2004.
Lemle, L.D. Algebra si geometrie. Ed. Politehnica,
Timisoara, 2006.
Maksay, S., Vlaic, G. Algebra liniara si geometrie analitica
si diferentiala. Vol. I, Litografia Universitatii Politehnica,
Timisoara, 1996.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Notiunea de R-spatiu vectorial
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Notam cu X o multime nevida ale carei elemente se vor numi

vectori si cu R corpul numerelor reale ale carui elemente se vor
numi scalari.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Pe multimea X se definesc:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

o lege de compozitie interna:

+ : X X X
X X (
x , y ) 7 x + y X
numita adunarea vectorilor;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

o lege de compozitie interna:

+ : X X X
X X (
x , y ) 7 x + y X
numita adunarea vectorilor;

o lege de compozitie externa:
: R X X
R X (, x) 7 x X
numita nmultirea vectorilor cu scalari
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Tripletul (X , +, ) se numeste R-spatiu vectorial daca sunt
satisfacute urmatoarele proprietati:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
1
(X , +) este grup comutativ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
1
1 x = x
()
x X;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
1
1 x = x
()
x X;
(
x + y ) = x + y
() R si () x, y X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
1
1 x = x
3
4
()
x X;
(
x + y ) = x + y
( + ) x = x + x
,
,
() R si () x, y X ;
() , R si () x X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
1
1 x = x
3
4
5
()
x X;
() R si () x, y X ;
(
x + y ) = x + y
( x) = ( ) x
() , R si () x X .
( + ) x = x + x
,
() , R si () x X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
R-spatiul vectorial Rn =

x 1 , x 2 , . . . , x n x i R, i = 1, n
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
i) adunarea vectorilor:

x 1 , x 2 , . . . , x n x i R, i = 1, n
+ : Rn Rn Rn

x + y = x 1 + y 1 , x 2 + y 2 , . . . , x n + y n

pentru orice x = x 1 , x 2 , . . . , x n , y = y 1 , y 2 , . . . , y n Rn ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
i) adunarea vectorilor:

x 1 , x 2 , . . . , x n x i R, i = 1, n
+ : Rn Rn Rn

x + y = x 1 + y 1 , x 2 + y 2 , . . . , x n + y n

pentru orice x = x 1 , x 2 , . . . , x n , y = y 1 , y 2 , . . . , y n Rn ;
ii) nmultirea vectorilor cu scalari:
: R Rn Rn
x = x 1 , x 2 , . . . , x n

pentru orice R si orice x = x 1 , x 2 , . . . , x n R.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Subspatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Fie X un R-spatiu vectorial.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Spunem ca Y X este subspatiu vectorial al lui X daca Y cu
operatiile induse din X este R-spatiu vectorial.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Teorema de caracterizare a subspatiilor vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Fie X un R-spatiu vectorial si Y X .
Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
i) Y este subspatiu vectorial al lui X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
i) Y este subspatiu vectorial al lui X ;
ii) pentru orice y1 , y2 Y si 1 , 2 R rezulta 1 y1 + 2 y2 Y.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Intersectia a doua subspatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
Fie X un R-spatiu vectorial si X1 , X2 doua subspatii vectoriale ale
lui X . Atunci:
X1 X2 = {
x X | x X1 si x X2 }
este un subspatiu vectorial al lui X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Reuniunea a doua subspatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Reuniunea
X1 X2 = {
x X | x X1 sau x X2 }
a doua subspatii vectoriale nu este un subspatiu vectorial.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Reuniunea
X1 X2 = {
x X | x X1 sau x X2 }
a doua subspatii vectoriale nu este un subspatiu vectorial.
Daca se considera R-spatiul vectorial R2 si subspatiile :
X1 = {
x = (a, 0) | a R}
si
X2 = {
x = (0, b) | b R}
atunci exista x1 = (1, 0) X1 si x2 = (0, 1) X2 astfel ncat
x1 + x2 = (1, 1) 6 X1 X2
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Suma a doua subspatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Se numeste suma subspatiilor vectoriale X1 si X2 multimea:
X1 + X2 = {
x1 + x2 | x1 X1 si x2 X2 } .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
X1 + X2 = {
x1 + x2 | x1 X1 si x2 X2 } .
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
X1 + X2 = {
x1 + x2 | x1 X1 si x2 X2 } .
Teorema
Fie X un R-spatiu vectorial si X1 , X2 doua subspatii ale sale.
Atunci X1 + X2 este subspatiu vectorial al lui X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Suma directa a doua subspatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

In general unui element x X1 + X2 nu i corespund n mod unic
elementele x1 X1 , x2 X2 astfel ncat x = x1 + x2 .
Perechea de elemente x1 = x1 + u, x2 = x2 u, unde u X1 X2 ,
satisface conditiile x1 X1 , x2 X2 si x = x1 + x2 .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Spunem ca suma a dou
La subspatii vectoriale X1 si X2 este suma
directa (si notam X1 X2 ) daca pentru orice x X1 + X2 , exista
n mod unic x1 X1 si x2 X2 astfel ncat x = x1 + x2 .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Spunem ca suma a dou
La subspatii vectoriale X1 si X2 este suma
directa (si notam X1 X2 ) daca pentru orice x X1 + X2 , exista
n mod unic x1 X1 si x2 X2 astfel ncat x = x1 + x2 .
Suma a doua subspatii X1 si X2 este suma directa daca si numai
daca
X1 X2 = {
0} .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Sisteme de generatori
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Spunem ca un vector x X este combinatie liniara a vectorilor
x1 , x2 , . . . , xn X daca exista scalarii 1 , 2 , . . . , n R astfel
ncat:
x = 1 x1 + 2 x2 + . . . + n xn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Spunem ca sistemul de vectori S X este un sistem de generatori
pentru R-spatiul vectorial X daca orice vector x X este o
combinatie liniara a vectorilor din S.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Exemplu
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Exemplu
Multimea
E = {
e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)}
este sistem de generatori pentru R-spatiul vectorial R3 .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Dependenta si independenta liniara
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
Spunem ca sistemul de vectori S = {
x1 , x2 , . . . , xn } este liniar
dependent daca exista scalarii 1 , 2 , . . . , n R nu toti nuli astfel
ncat:
1 x1 + 2 x2 + . . . + n xn =
0 .
In caz contrar, spunem ca S este sistem liniar independent.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Definitie
x1 , x2 , . . . , xn } este liniar
dependent daca exista scalarii 1 , 2 , . . . , n R nu toti nuli astfel
ncat:
1 x1 + 2 x2 + . . . + n xn =
0 .
In caz contrar, spunem ca S este sistem liniar independent.
Sistemul S = {
x1 , x2 , . . . , xn } este liniar independent daca din
egalitatea:
1 x1 + 2 x2 + . . . + n xn =
0
se obtine 1 = 2 = . . . = n = 0.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
Sistemul de vectori
E = {
e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} R3
este liniar independent.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
Sistemul de vectori
E = {
e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} R3
Orice subsistem al unui sistem liniar independent este liniar
independent.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
Sistemul de vectori
E = {
e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} R3
independent.
Un sistem de vectori S este liniar dependent daca si numai
daca cel putin un vector din S este combinatie liniara a
celorlalti vectori din S.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Exemplu
Sistemul de vectori
E = {
e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} R3
independent.
Un sistem de vectori S este liniar dependent daca si numai
daca cel putin un vector din S este combinatie liniara a
celorlalti vectori din S.
Orice sistem de vectori care contine vectorul nul 0 este liniar
dependent.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Baze
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Baze
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Baze
Definitie
Spunem ca un sistem de vectori B X este o baza a lui X daca:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Baze
Definitie
i) B este sistem liniar independent;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Baze
Definitie
ii) B este sistem de generatori pentru X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Baze
Definitie
ii) B este sistem de generatori pentru X .
Sistemul E = {
e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} este o
baza a lui R3 , numita baza canonica.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Coordonatele unui vector n raport cu o baza
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
Fie B = {b1 , b2 , . . . , bn } o baza a unui R-spatiu vectorial X .
Atunci pentru orice vector x X exista n mod unic scalarii
x 1 , x 2 , . . . , x n R astfel ncat:
x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn
Definitie
Scalarii x 1 , x 2 , . . . , x n R se numesc coordonatele vectorului x n
raport cu baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Se noteaza prin:
[
x ]B =
x1
x2
..
.
xn
matricea coloana a coordonatelor vectorului x n raport cu baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Lema substitutiei
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Lema substitutiei
Lema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Lema substitutiei
Lema
Fie B={b1 , b2 , . . . , bn } o baza a unui R-spatiu vectorial X si
a = a1 b1 + a2 b2 + . . . + ai bi
astfel ncat ai 6= 0.
Atunci B ={b1 , b2 , . . . , bi1 , a, bi+1 , . . . , bn } este o baza a lui
X.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Lema substitutiei
Lema
Fie B={b1 , b2 , . . . , bn } o baza a unui R-spatiu vectorial X si
a = a1 b1 + a2 b2 + . . . + ai bi
astfel ncat ai 6= 0.
Atunci B ={b1 , b2 , . . . , bi1 , a, bi+1 , . . . , bn } este o baza a lui
X.
Folosind lema substitutiei, se poate construi un algoritm pentru
calculul coodonatelor unui vector x atunci cand se schimba baza.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Dimensiunea unui R-spatiu vectorial
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Teorema lui Steintz
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Teorema lui Steintz
Daca B = {b1 , b2 , . . . , bn } este o baza a R-spatiului vectorial X
si S = {
x1 , x2 , . . . , xp } este un sistem liniar independent n X ,
atunci:
i) p n;
ii) sistemul B = {
x1 , x2 , . . . , xp , bp+1 , . . . , bn } este o baza a lui
X (renumerotand eventual vectorii lui B).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Teorema lui Steintz
si S = {
atunci:
i) p n;
ii) sistemul B = {
Corolar
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

Teorema lui Steintz
si S = {
atunci:
i) p n;
ii) sistemul B = {
Corolar
Daca B = {b1 , b2 , . . . , bn } este o baza a lui X , atunci orice alta
baza a lui X are tot n vectori.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Spunem ca un R-spatiu vectorial X are dimensiunea n (si notam
dimX = n) daca n X exista o baza formata din n vectori.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Definitie
Spunem ca un R-spatiu vectorial X are dimensiunea n (si notam
dimX = n) daca n X exista o baza formata din n vectori.
Daca dim X = n, atunci din teorema lui Steinitz rezulta ca orice
sistem liniar independent de n vectori este o baza a lui X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze
Fie Xn un R-spatiu vectorialnn-dimensional osi

B = b1 , b2 , . . . , bn , B = b1 , b2 , . . . , bn doua baze ale sale.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze


Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze


Definitie
Expresiile:

b = p11 b1 + p12 b2 + . . . + p1n bn
1
b2 = p21 b1 + p22 b2 + . . . + p2n bn
...........................

bn = pn1 b1 + pn2 b2 + . . . + pnn bn
unde pij R, i = 1, n, j = 1, n, se numesc formule de trecere de la
baza B la baza B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze
Definitie
Matricea
p11 p21

p12 p22
B B =
... ...
p1n p2n
. . . pn1
. . . pn2
... ...
. . . pnn
se numeste matrice de trecere de la baza B la baza B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze
Definitie
Matricea
p11 p21

p12 p22
B B =
... ...
p1n p2n
. . . pn1
. . . pn2
... ...
. . . pnn

Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Schimbari de baze
Definitie
Matricea
p11 p21

p12 p22
B B =
... ...
p1n p2n
. . . pn1
. . . pn2
... ...
. . . pnn

Teorema
Daca [B B ] este matricea de trecere de la baza B la baza B ,

atunci [B B] = [B B ]1 este matricea de trecere de la baza
B la baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Transformari de coordonate
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale
Teorema
o
n

Fie B = b1 , b2 , . . . , bn , B = b1 , b2 , . . . , bn doua baze ale

unui R-spatiu vectorial n-dimensional Xn si
1
p1 p21 . . . pn1

p12 p22 . . . pn2
B B =
... ... ... ...
p1n p2n . . . pnn
matricea de trecere de la baza B la baza B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

1 2
n
Dac
si
a x , x , . . . , x sunt coordonatele unui vector x n baza B
1
2
n
x ,x ,...,x
sunt coordonatele aceluiasi vector n baza B ,
atunci:
1
x = p11 x 1 + p21 x 2 + . . . + pn1 x n
2
x = p12 x 1 + p22 x 2 + . . . + pn2 x n
...........................
x = p1n x 1 + p2n x 2 + . . . + pnn x n

sunt formulele de transformare a coordonatelor x 1 , x 2 , . . . , x n

n coordonatele x 1 , x 2 , . . . , x n .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
R-Spatii vectoriale

1 2
n
Dac
si
a x , x , . . . , x sunt coordonatele unui vector x n baza B
1
2
n
x ,x ,...,x
sunt coordonatele aceluiasi vector n baza B ,
atunci:
1
x = p11 x 1 + p21 x 2 + . . . + pn1 x n
2
x = p12 x 1 + p22 x 2 + . . . + pn2 x n
...........................
x = p1n x 1 + p2n x 2 + . . . + pnn x n

sunt formulele de transformare a coordonatelor x 1 , x 2 , . . . , x n

n coordonatele x 1 , x 2 , . . . , x n .
Are loc egalitatea evidenta:
h
i
[
x ]B = B B [
x ]B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Fie X un R- spatiu vectorial.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
Se numeste produs scalar pe X o aplicatie:
h/i : X X R
cu proprietatile:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
h/i : X X R
cu proprietatile:
1
h
x /
x i 0, ()
x X . In plus, h
x /
x i = 0 daca si numai daca
x = 0.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
h/i : X X R
cu proprietatile:
1
h
x /
x i 0, ()
x X . In plus, h
x /
x = 0.
hx/y i = hy /xi, ()x, y X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
h/i : X X R
cu proprietatile:
1
2
3
h
x /
x i 0, ()
x X . In plus, h
x /
x = 0.
hx + y /zi = hx/zi + hy /zi, ()x, y , z X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
h/i : X X R
cu proprietatile:
1
2
3
4
h
x /
x i 0, ()
x X . In plus, h
x /
x = 0.
hx/y i = hx/y i, () R si ()x, y X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Definitie
h/i : X X R
cu proprietatile:
1
2
3
4
h
x /
x i 0, ()
x X . In plus, h
x /
x = 0.
hx/y i = hx/y i, () R si ()x, y X ;
Cuplul (X , h/i) se numeste R-spatiu vectorial euclidian.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Exemplu
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Exemplu
Aplicatia
h/i : Rn Rn R
hx/y i = x 1 y 1 + x 2 y 2 + . . . + x n y n

unde x = x 1 , x 2 , . . . , x n , y = y 1 , y 2 , . . . , y n Rn , este un
produs scalar pe Rn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Exemplu
Aplicatia
h/i : Rn Rn R
hx/y i = x 1 y 1 + x 2 y 2 + . . . + x n y n

Theorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Produsul scalar
Exemplu
Aplicatia
h/i : Rn Rn R
hx/y i = x 1 y 1 + x 2 y 2 + . . . + x n y n

Theorema
Fie X un R-spatiu vectorial euclidian. Atunci pentru orice x,
y X are loc inegalitatea:
(hx/y i)2 hx/xi hy /y i
numita inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
Se numeste norma pe R-spatiul vectorial X orice aplicatie
|| || : X R+
cu proprietatile:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
|| || : X R+
cu proprietatile:
1
kxk 0, ()x X si kxk = 0 daca si numai daca x = 0;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
|| || : X R+
cu proprietatile:
1
2

kxk = || kxk, () R si ()x X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
|| || : X R+
cu proprietatile:
1
2
3

kxk = || kxk, () R si ()x X ;
kx + y k kxk + ky k, ()x, y X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
|| || : X R+
cu proprietatile:
1
2
3

kxk = || kxk, () R si ()x X ;
kx + y k kxk + ky k, ()x, y X .
Cuplul (X ; k k) se numeste R-spatiu vectorial normat.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Teorema
Fie (X , h/i) un R-spatiu vectorial euclidian. Atunci aplicatia
|| || : X R+
definita prin
kxk =
este o norma pe X .
p
hx/xi
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Teorema
|| || : X R+
definita prin
kxk =
este o norma pe X .
Definitie
p
hx/xi
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Teorema
|| || : X R+
definita prin
kxk =
este o norma pe X .
p
hx/xi
Definitie
O norma definita cu ajutorul unui produs scalar se numeste norma
euclidiana.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Exemplu
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Exemplu
Pe R-spatiul vectorial euclidian aritmetic Rn se considera norma
euclidiana
q
kxk = (x 1 )2 + (x 2 )2 + . . . + (x n )2

oricare ar fi x = x 1 , x 2 , . . . , x n Rn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
Se numeste vector unitar (sau versor) orice vector e X cu
proprietatea kek = 1.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Norma
Definitie
Se numeste vector unitar (sau versor) orice vector e X cu
proprietatea kek = 1.
Oricarui vector nenul v i se poate asocia un vector unitar
v =
v
kv k
aceasta operatie purtand numele de normare.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Definitie
Se numeste distanta (sau metrica) pe R-spatiul vectorial X , orice
aplicatie
d : X X R
cu urmatoarele proprietati:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Definitie
aplicatie
d : X X R
1
d (x, y ) 0, ()x, y X si d (x, y ) = 0 daca si numai daca

x = y;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Definitie
aplicatie
d : X X R
1

x = y;
d (x, y ) = d (y , x), ()x, y X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Definitie
aplicatie
d : X X R
1

x = y;
d (x, y ) = d (y , x), ()x, y X ;
d (x, y ) d (x, z) + d (z, y ), ()x, y , z X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Definitie
aplicatie
d : X X R
1

x = y;
d (x, y ) = d (y , x), ()x, y X ;
d (x, y ) d (x, z) + d (z, y ), ()x, y , z X .
Cuplul (X ; d) se numeste R-spatiu vectorial metric.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Teorema
Fie (X ; k k) un R-spatiu vectorial normat. Atunci aplicatia
d : X X R
definita prin
d (x, y ) = kx y k
este o metrica pe X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Exemplu
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Distanta
Exemplu
Aplicatia
d : Rn Rn R
definita prin
d (
x , y ) =
q
(x 1 y 1 )2 + (x 2 y 2 )2 + . . . + (x n y n )2
este o metrica pe Rn mpreuna cu care Rn este spatiu vectorial

metric.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Unghiul a doi vectori
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Teorema
Fie (X , h/i) un R-spatiu vectorial euclidian si x, y X doi vectori
nenuli. Ecuatia
h
x /
yi
cos =
k
x kk
yk
are o solutie unica [0, ].
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Teorema
nenuli. Ecuatia
h
x /
yi
cos =
k
x kk
yk
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Teorema
nenuli. Ecuatia
h
x /
yi
cos =
k
x kk
yk
Definitie
Unica solutie [0, ] a ecuatiei
cos =
h
x /
yi
k
x k k
yk
se numeste masura unghiului vectorilor x, y .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Produsul scalar al vectorilor x/

y X se poate calcula si cu relatia
h
x /
y i = k
x k k
y k cos
unde [0, ] este masura unghiului celor doi vectori.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate

h
x /
y i = k
x k k
y k cos
Este evident ca = 2 daca si numai daca h
x , y i = 0.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate

h
x /
y i = k
x k k
y k cos
x , y i = 0.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate

h
x /
y i = k
x k k
y k cos
x , y i = 0.
Definitie
Spunem ca vectorii x, y X sunt ortogonali (si notam x y )
daca h
x /
y i = 0.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Definitie
x1 , x2 , . . . , xn } este ortogonal
daca fiecare vector din S este ortogonal cu ceilalti vectori din S,
adica
xi xj , ()i, j {1, 2, ..., n} , i 6= j .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Definitie
adica
xi xj , ()i, j {1, 2, ..., n} , i 6= j .
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Definitie
adica
xi xj , ()i, j {1, 2, ..., n} , i 6= j .
Definitie
Spunem ca un sistem de vectori S X este ortonormat daca:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Definitie
adica
xi xj , ()i, j {1, 2, ..., n} , i 6= j .
Definitie
1
S este sistem ortogonal;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Baze ortonormate
Definitie
adica
xi xj , ()i, j {1, 2, ..., n} , i 6= j .
Definitie
1
S este sistem ortogonal;
orice vector din S este unitar (are norma egala cu 1).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Procedeul Gramm-Schmidt
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Teorema
In orice R-spatiu vectorial euclidian n-dimensional Xn exista o baza
ortonormata.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Fie B = b1 , b2 , . . . , bn o baza a lui Xn .
Vom construi o multime ortogonala care contine n vectori nenuli si
careiai vom norma
elementele. Aceasta multime ortogonala
F = f1 , f2 , . . . , fn se construieste n felul urmator:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Fie B = b1 , b2 , . . . , bn o baza a lui Xn .
Vom construi o multime ortogonala care contine n vectori nenuli si
careiai vom norma
elementele. Aceasta multime ortogonala
F = f1 , f2 , . . . , fn se construieste n felul urmator:

i) f1 = b1 . Evident f1 6=
0.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
ii) f2 = b2 + a21 f1 .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
ii) f2 = b2 + a21 f1 .
Scalarul a21 se determina din conditia de ortogonalitate f2 f1 ,
adica:

0 = f2 /f1 = b2 + a21 f1 /f1

din care rezula
2 /f1
b
a21 =

f1 /f1
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
ii) f2 = b2 + a21 f1 .
Scalarul a21 se determina din conditia de ortogonalitate f2 f1 ,
adica:

0 = f2 /f1 = b2 + a21 f1 /f1

din care rezula
Asadar
2 /f1
b
a21 =

f1 /f1
2 /f1
b
f2 = b2
f1
f1 /f1
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
iii) f3 = b3 + a31 f2 + a32 f2
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
iii) f3 = b3 + a31 f2 + a32 f2
Scalarii a31 si a32 se determina din conditiile de ortogonalitate
f3 f1 si f3 f2 .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
iii) f3 = b3 + a31 f2 + a32 f2
Scalarii a31 si a32 se determina din conditiile de ortogonalitate
f3 f1 si f3 f2 .
Se obtine sistemul :

f3 /f1 = 0
cu solutia:

f3 /f2 = 0
hb3 /f1 i
a31 = f /f
h 1 1i
a32 = hb3 /f2 i

hf2 /f2 i
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Asadar
3 /f1
b
f3 = b3
f1
f1 /f1
b3 /f2
f2
f2 /f2
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Se repeta acest procedeu pana se obtine un sistem ortogonal

F = f1 , f2 , . . . , fn
care este o baza ortogonala a lui Xn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Se repeta acest procedeu pana se obtine un sistem ortogonal

F = f1 , f2 , . . . , fn
care este o baza ortogonala a lui Xn .
Prin normarea vectorilor lui F , se obtine o baza otonormata

,
F = f1 , f2 , . . . , fn
unde fi =
fi
kfi k
, i = 1, n.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Coordonate euclidiene
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Fie a, b Xn , b 6= 0. Numarul real

a/b

prb a =

b
se numeste proiectia lui a pe b.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie

a/b

prb a =

b

Propozitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie

a/b

prb a =

b
Propozitie
Fie Xn un R-spatiu vectorial euclidian n-dimensional si
B = b1 , b2 , . . . , bn o baza ortonormata a sa.
Daca x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn , atunci:

x i = x/bi = prbi x , ()i = 1, n.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Coordonatele x i = prbi x, i = 1, n, ale unui vector x raportate la o

baza ortonormata B = b1 , b2 , . . . , bn se numesc coordonate
euclidiene.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie

euclidiene.
Fie x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn , y = y 1 b1 + y 2 b2 + . . . + y n bn
doi vectori ale caror
date n raport cu o baza
coordonate sunt
ortonormata B = b1 , b2 , . . . , bn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie

euclidiene.
Fie x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn , y = y 1 b1 + y 2 b2 + . . . + y n bn
doi vectori ale caror
date n raport cu o baza
coordonate sunt
ortonormata B = b1 , b2 , . . . , bn .
Atunci
h
x /
y i = x 1y 1 + x 2y 2 + . . . + x ny n
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Schimbari de baze ortonormate
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

o
n

Fie B = b1 , b2 , . . . , bn si B = b 1 , b 2 , . . . , b n doua baze

ortonormate n R-spatiul vectorial euclidian n-dimensional Xn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

o
n


ortonormate n R-spatiul vectorial euclidian n-dimensional Xn si

b = a11 b1 + a12 b2 + . . . + a1n bn
1
b2 = a21 b1 + a22 b2 + . . . + a2n bn
...........................

bn = an1 b1 + an2 b2 + . . . + ann bn
formulele de trecere de la baza B la baza B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

o
n


ortonormate n R-spatiul vectorial euclidian n-dimensional Xn si

b = a11 b1 + a12 b2 + . . . + a1n bn
1
b2 = a21 b1 + a22 b2 + . . . + a2n bn
...........................

bn = an1 b1 + an2 b2 + . . . + ann bn
formulele de trecere de la baza

Atunci:
1
a1
a2
1
A=

a1n
B la baza B .
a21
a22
a2n
an1
an2

ann
este matricea de trecere de la baza ortonormata B la baza
ortonormata B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Fie
a11
a21
t
A=

an1
transpusa matricii A.
a12
a22
an2
a1n
a2n

ann
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a

Fie
transpusa matricii
Atunci avem:
1
a1
a21
t
AA=

an1
a11
a21
t
A=

an1
A.
a12
a22
an2
a12
a22
an2
a1n
a2n

ann
1
a1
a1n
n
a2 a12

a1n
ann
a21
a22
a2n
an1
an2
=

ann
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
2

b 1
b 1 /b 2
2

b 2
E
D
b 1 /b n
D
E
b 2 /b n
D
E
b 2 /b 1
D
E
E D
b n /b 2
b n /b 1
1
0 0
0
1 0
=

0
0 1
2

b n
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Spunem ca o matrice A este ortogonala daca:
t
AA=I
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Definitie
Spunem ca o matrice A este ortogonala daca:
t
AA=I
Daca A este o matrice ortogonala, atunci detA = 1.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Notiunea de operator liniar
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Se numeste operator liniar pe X o aplicatie
T :X X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
T :X X
1
T este aplicatie aditiva, adica:

T (
x + y ) = T (
x ) + T (
y)
()
x , y X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
T :X X
1
T este aplicatie aditiva, adica:

T (
x + y ) = T (
x ) + T (
y)
()
x , y X
() R si ()x X
T este aplicatie omogena, adica:

T (x) = T (x)
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Se noteaza cu L(X ) multimea operatorilor liniari pe X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Pe L(X ) se pot introduce urmatoarele operatii:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

adunarea operatorilor:
+ : L(X ) L(X ) L(X )

(T + U) (x) = T (x) + U (x)
()x X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

adunarea operatorilor:
+ : L(X ) L(X ) L(X )

(T + U) (x) = T (x) + U (x)
()x X
nmultirea operatorilor cu scalari:

: R L(X ) L(X )
( T ) (x) = T (x)
()x X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
produsul (compunerea) operatorilor:

: L(X ) L(X ) L(X )
(T U) (x) = T (U (x))
()
x X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
i) T L(X );
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
i) T L(X );
ii) pentru orice , R si orice x, y X are loc egalitatea:
T (x + y ) = T (x) + T (y )
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Nucleul si imaginea unui operator liniar
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Se numeste nucleu al operatorului liniar T L(X ) multimea:

Ker T = x X T (x) = 0
.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie

Ker T = x X T (x) = 0
.
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie

Ker T = x X T (x) = 0
.
Teorema
Fie T L(X ). Atunci Ker T este un subspatiu vectorial al lui X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Se numeste imagine a operatorului liniar T L(X ) multimea:
Im T = {y X | exista x X astfel ncat T (x) = y }
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Teorema
Fie T L(X ). Atunci Im T este un subspatiu vectorial al lui X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Matricea asociata unui operator liniar
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional si B = {b1 , b2 , . . . , bn }
o baza a sa.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

o baza a sa. Daca T L(Xn ), atunci:
1 = t 1 b1 + t 2 b2 + . . . + t n bn
T
b
1
1
1
T b2 = t21 b1 + t22 b2 + . . . + t2n bn

...................................................
T bn = tn1 b1 + tn2 b2 + . . . + tnn bn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

1 = t 1 b1 + t 2 b2 + . . . + t n bn
T
b
1
1
1
T b2 = t21 b1 + t22 b2 + . . . + t2n bn

...................................................
T bn = tn1 b1 + tn2 b2 + . . . + tnn bn

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

1 = t 1 b1 + t 2 b2 + . . . + t n bn
T
b
1
1
1
T b2 = t21 b1 + t22 b2 + . . . + t2n bn

...................................................
T bn = tn1 b1 + tn2 b2 + . . . + tnn bn

Definitie
Matricea:
t11 t21
t2 t2
1
2
[T ]B =
... ...
t1n t2n
. . . tn1
. . . tn2
... ...
. . . tnn
se numeste matrice asociata operatorului T n raport cu baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Egalitatile :
1
y = t11 x 1 + t21 x 2 + . . . + tn1 x n
2
y = t12 x 1 + t22 x 2 + . . . + tn2 x n
...............................................
n
y = t1n x 1 + t2n x 2 + . . . + tnn x n
se numesc expresii analitice ale operatorului T n raport cu baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Egalitatile :
1
y = t11 x 1 + t21 x 2 + . . . + tn1 x n
2
y = t12 x 1 + t22 x 2 + . . . + tn2 x n
...............................................
n
y = t1n x 1 + t2n x 2 + . . . + tnn x n
se numesc expresii analitice ale operatorului T n raport cu baza B.

Expresiile analitice se pot scrie sub forma matriciala :
[
y ]B = [T ]B [
x ]B
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional si T L(Xn ) un
operator liniar a caruih matrice iasociata n raport cu o baza B a lui
Xn este [T ]B . Daca B B este matricea de trecere de la baza
B la o alta baza B a lui Xn , atunci matricea asociata operatorului
T n raport cu baza B este:

h
i
h
i
[T ]B = B B [T ]B B B
.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Vectori proprii si valori proprii
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional si T L(Xn ).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Un vector nenul x Xn si un scalar R care satisfac egalitatea
T (
x ) =
x
se numesc vector propriu, respectiv valoare proprie a operatorului
liniar T .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Teorema
Fie T L(Xn ) si [T ]B matricea asociata operatorului T n raport
cu o baza B a lui Xn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Teorema
i) R este valoare proprie a lui T ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Teorema
ii) R este radacina a ecuatiei
det([T ]B [I ]B ) = 0
unde [I ]B este matricea unitate asociata operatorului identic n
raport cu baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Teorema
ii) R este radacina a ecuatiei
det([T ]B [I ]B ) = 0
unde [I ]B este matricea unitate asociata operatorului identic n
raport cu baza B.
Valorile proprii ale unui operator liniar T L(Xn ) nu depind de
baza n raport cu care se scrie matricea asociata lui T .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Egalitatea
det([T ]B [I ]B ) = 0
se numeste ecuatie caracteristica asociata operatorului T n raport
cu o baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Egalitatea
det([T ]B [I ]B ) = 0
cu o baza B.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Egalitatea
det([T ]B [I ]B ) = 0
cu o baza B.
Definitie
Multimea
p (T ) = {1 , . . . , 1 , 2 , . . . , 2 , . . . , p , . . . , p } ,
| {z }
| {z } | {z }
m1 ori
m2 ori
mp ori
se numeste spectrul punctual al operatorului liniar T .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Egalitatea
det([T ]B [I ]B ) = 0
cu o baza B.
Definitie
Multimea
p (T ) = {1 , . . . , 1 , 2 , . . . , 2 , . . . , p , . . . , p } ,
| {z }
| {z } | {z }
m1 ori
m2 ori
mp ori
se numeste spectrul punctual al operatorului liniar T .

Numerele m1 , m2 , ..., mp se numesc ordine de multiplicitate
algebrica ale valorilor proprii 1 , 2 , ..., p .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori diagonalizabili
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari

Definitie
Spunem ca operatorul T L(Xn ) este diagonalizabil daca exista o
baza B a lui Xn astfel ncat
1
t1
0 ... 0
0 t2 . . . 0
2
[T ]B =
... ... ... ...
0
0 . . . tnn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Propozitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Propozitie
Daca un operator T L(Xn ) are n valori proprii reale si distincte,
atunci T este diagonalizabil.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Propozitie
Propozitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Propozitie
Propozitie
Operatorul T L(Xn ) este diagonalizabil daca si numai daca n
spatiul Xn exista o baza formata numai din vectori proprii ai lui T .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Subspatiul
X,T = Ker (T I )
se numeste subspatiu propriu al operatorului T corespunzator
valorii proprii .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Definitie
Subspatiul
X,T = Ker (T I )
se numeste subspatiu propriu al operatorului T corespunzator
valorii proprii .
dim X,T se numeste ordin de multiplicitate geometrica al valorii
proprii .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
Un operator liniar T L(Xn ) este diagonalizabil daca si numai
daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
i) p (T ) = {1 , . . . , 1 , 2 , . . . , 2 , . . . , p , . . . , p } R si
| {z } | {z }
| {z }
m1 ori
m2 ori
mp ori
m1 + m2 + . . . + mp = n
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Teorema
i) p (T ) = {1 , . . . , 1 , 2 , . . . , 2 , . . . , p , . . . , p } R si
| {z } | {z }
| {z }
m1 ori
m2 ori
mp ori
m1 + m2 + . . . + mp = n
ii) dim Xi ,T = mi , ()i 1, 2, . . . , p.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Fie (X , h/i) un R-spatiu vectorial euclidian si T L(X ).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici

Definitie
Spunem ca T este operator un simetric daca
hT (
x ) /
y i = h
x /T (
y )i
pentru orice x, y X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Teorema
Fie (Xn , h/i) un R-spatiu vectorial euclidian n-dimensional si
T L(Xn ).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Teorema
T L(Xn ).
i) T este operator simetric;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Teorema
T L(Xn ).
i) T este operator simetric;

ii) exista o baza ortonormata B = b1 , b2 , . . . , bn a lui Xn astfel
ncat [T ]B este matrice simetrica (adica [T ]B = t [T ]B ).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici
Daca T L (Xn ) este un operator simetric, atunci

p (T ) R
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici

p (T ) R
Daca 1 , 2 R sunt doua valori proprii distincte ale unui
operator simetric T , atunci vectorii proprii x1 , x2 Xn
corespunzatori sunt ortogonali
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Operatori liniari
Operatori simetrici

p (T ) R
Daca 1 , 2 R sunt doua valori proprii distincte ale unui
operator simetric T , atunci vectorii proprii x1 , x2 Xn
corespunzatori sunt ortogonali
Orice operator simetric este diagonalizabil
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Functionale biliniare
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Se numeste functionala biliniara pe R-spatiul vectorial X o
aplicatie:
g : X X R
liniara n raport cu fiecare variabila, adica:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
aplicatie:
g : X X R
g (1 x1 + 2 x2 /
y ) = 1 g (
x1 /
y ) + 2 g (
x2 /
y)
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
aplicatie:
g : X X R
g (1 x1 + 2 x2 /
y ) = 1 g (
x1 /
y ) + 2 g (
x2 /
y)
si
g (
x /1 y1 + 2 y2 ) = 1 g (
x /
y1 ) + 2 g (
x /
y2 )
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
aplicatie:
g : X X R
g (1 x1 + 2 x2 /
y ) = 1 g (
x1 /
y ) + 2 g (
x2 /
y)
si
g (
x /1 y1 + 2 y2 ) = 1 g (
x /
y1 ) + 2 g (
x /
y2 )
pentru orice x, y , x1 , x2 , y1 , y2 X si orice 1 , 2 R.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
aplicatie:
g : X X R
g (1 x1 + 2 x2 /
y ) = 1 g (
x1 /
y ) + 2 g (
x2 /
y)
si
g (
x /1 y1 + 2 y2 ) = 1 g (
x /
y1 ) + 2 g (
x /
y2 )
pentru orice x, y , x1 , x2 , y1 , y2 X si orice 1 , 2 R.
Se noteaza g BL(X ).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Pe BL(X ) se pot defini operatiile:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
adunarea functionalelor biliniare:

+ : BL(X ) BL(X ) BL(X )
(g1 + g2 )(
x /
y ) = g1 (
x /
y ) + g2 (
x /
y)
pentru orice x, y X ;
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice

+ : BL(X ) BL(X ) BL(X )
(g1 + g2 )(
x /
y ) = g1 (
x /
y ) + g2 (
x /
y)
nmultirea functionalelor biliniare cu scalari:

: R BL(X ) BL(X )
( g )(
x /
y ) = g (
x /
y)
pentru orice R si orice x, y X .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice

+ : BL(X ) BL(X ) BL(X )
(g1 + g2 )(
x /
y ) = g1 (
x /
y ) + g2 (
x /
y)
nmultirea functionalelor biliniare cu scalari:

: R BL(X ) BL(X )
( g )(
x /
y ) = g (
x /
y)
pentru orice R si orice x, y X .
(BL(X ), +, ) are structura de R-spatiu vectorial.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional avand baza
B = b1 , b2 , . . . , bn si g : Xn Xn R o functionala biliniara
pe Xn .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
pe Xn .
Daca x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn si
y = y 1 b1 + y 2 b2 + . . . + y n bn sunt doi vectori din Xn , atunci:
g (
x /
y ) = g11 x 1 y 1 + g12 x 1 y 2 + . . . + gnn x n y n
unde gij = g (bi /bj ), i, j {1, 2, . . . , n}.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
pe Xn .
g (
x /
y ) = g11 x 1 y 1 + g12 x 1 y 2 + . . . + gnn x n y n
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
pe Xn .
g (
x /
y ) = g11 x 1 y 1 + g12 x 1 y 2 + . . . + gnn x n y n
Definitie
Egalitatea:
g (
x /
y ) = g11 x 1 y 1 + g12 x 1 y 2 + . . . + gnn x n y n
se numeste expresie analitica a functionalei biliniare g n raport cu
baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Se numeste matrice asociata functionalei biliniare g n raport cu
baza B matricea:
g11 g12 . . . g1n

g21 g22 . . . g2n
[g ]B =
... ... ... ...
gn1 gn2 . . . gnn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Expresia analitica a functionalei biliniare g n raport cu o baza B se
poate scrie si sub forma matriciala:
g (
x /
y) =
= x1
x2
...
g11 g12

g
21 g2n
xn
... ...
gn1 gn2
= t [
x ]B [g ]B [
y ]B
unde t [
x ]B este transpusa matricei [
x ]B .
y1
. . . g1n
y2
. . . g2n
. . . . . . ...
. . . gnn
yn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Spunem ca functionala biliniara g BL(X ) este simetrica (si
notam g BLsim (X )) daca
g (
x /
y ) = g (
y /
x)
x , y X
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Fie X un R-spatiu vectorial si g BLsim (X ).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice

Definitie
Se numeste forma patratica asociata functionalei biliniare simetrice
g aplicatia:
h:X R
definita prin:
h(
x ) = g (
x /
x)
Se noteaza: h FP(X )
()
x X.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice

B = b1 , b2 , . . . , bn si g BLsim (Xn ) astfel ncat:
g (
x /
y) =
n
X
i,j=1
gij x i y j
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice

B = b1 , b2 , . . . , bn si g BLsim (Xn ) astfel ncat:
g (
x /
y) =
n
X
gij x i y j
i,j=1
Atunci:
h(
x ) = g (
x , x) =
n
X
i,j=1
i j
gij x x =
n
X
i=1
gii (x i ) + 2
1i<jn
gij x i x j
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
Se numeste expresie analitica a formei patratice h n raport cu
baza B egalitatea
h(
x) =
n
X
i=1
gii (x i )2 + 2
1i<jn
gij x i x j
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
Se numeste expresie analitica a formei patratice h n raport cu
baza B egalitatea
h(
x) =
n
X
i=1
gii (x i )2 + 2
gij x i x j
1i<jn
Expresia analitica a formei patratice h n raport cu baza B se poate

scrie si sub forma matriciala
h(
x ) = t [
x ]B [h]B [
x ]B
unde [h]B = [g ]B este matricea simetrica asociata formei patratice
h n raport cu baza B.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
2
Termenii de forma (x i ) , i {1, 2, ..., n} din expresia analitica a

unei forme patratice se numesc termeni patratici, iar termenii de
forma x i x j , i, j {1, 2, . . . , n}, i 6= j, se numesc termeni
dreptunghiulari.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
2

dreptunghiulari.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Forme patratice
Definitie
2

dreptunghiulari.
Definitie
Spunem ca o forma patratica are expresia analitica redusa daca
exista o baza n raport cu care expresia analitica a formei nu are
termeni dreptunghiulari.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda Gauss-Lagrange
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Teorema
Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional si h FP(Xn ). Atunci
exista o baza a lui Xn n raport cu care h are expresia redusa.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Teorema
Fie Xn un R-spatiu vectorial n-dimensional si h FP(Xn ). Atunci
exista o baza a lui Xn n raport cu care h are expresia redusa.
Fie B = {b1 , b2 , . . . , bn } o baza a lui Xn ,
x = x 1 b1 + x 2 b2 + . . . + x n bn Xn
si h FP(Xn ),
2
h(
x ) = g11 (x 1 ) + g12 x 1 x 2 + . . . + gnn (x n )2
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Daca g11 = g12 = . . . = gnn = 0, atunci exista cel putin un
coeficient gij 6= 0. Putem presupune ca g12 6= 0.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Facem transformarea de coordonate:
x1 = x1 + x2
x2 = x1 x2
x3 = x3
.............
x = xn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
x1 = x1 + x2
x2 = x1 x2
x3 = x3
.............
x = xn
Atunci expresia analitica a formei patratice h devine:
2
+ h (x 2 , x 3 , . . . , x n )
h(x ) = g12 x 1
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Putem presupune ca g11 6= 0. Atunci:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Putem presupune ca g11 6= 0. Atunci:
n
X
X
h(
x ) = g11 (x 1 )2 + 2
g1j x 1 x j +
gij x i x j =
=
=
2jn
1
(g11 x 1 )2 + 2g11 x 1
g11
i,j=2
2jn
g1j x
n
X
gij x i x j =
i,j=2
1
2
(g11 x 1 + . . . + g1n x n ) + h1 (x 2 , . . . , x n )
g11
unde h1 este o forma patratica n care nu apare x 1 (deci are n 1

variabile).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
1
y = g11 x 1 + . . . + g1n x n
2
y = x2
..............
n
y = xn
si se repeta procedeul pentru forma patratica

h1 (y 2 , y 3 , . . . , y n ) =
n
X
gij y i y j
i,j=2
Dupa un numar finit de pasi se obtine rezultatul dorit.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi

Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi

Teorema
Fie h : Xn R o form
a patratica a carei matrice asociata n
raport cu o baza B = b1 , b2 , . . . , bn a lui Xn este
g11 g12
g12 g22
[h]B =
... ...
g1n g2n
. . . g1n
. . . g2n
... ...
. . . gnn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi

Teorema
Fie h : Xn R o form
Daca
g11 g12
g12 g22
[h]B =
... ...
g1n g2n
. . . g1n
. . . g2n
... ...
. . . gnn
1 = |g11 | =
6 0
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi

Teorema
Fie h : Xn R o form
Daca
g11 g12
g12 g22
[h]B =
... ...
g1n g2n
. . . g1n
. . . g2n
... ...
. . . gnn
1 = |g11 | =
6 0

g
g
2 = 11 12
g12 g22

6= 0

Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi
....................................
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi
....................................

n =

g11 g12
g12 g22
... ...
g1n g2n

. . . g1n
. . . g2n
6= 0
. . . . . .
. . . gnn
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda lui Jacobi
....................................

n =

g11 g12 . . . g1n
g12 g22 . . . g2n
6= 0
. . . . . . . . . . . .
g1n g2n . . . gnn

atunci exista o baza B = b1 , b2 , . . . , bn astfel ncat

h(
x ) =
n1 n 2
1 1 2 1 2 2
(x ) +
(x ) + . . . +
(x )
1
2
n
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Teorema
h FP(Xn ). Atunci exista o baza ortonormata n raport cu care h
are expresia redusa.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Teorema
h FP(Xn ). Atunci exista o baza ortonormata n raport cu care h
are expresia redusa.
Fie B o baza ortonormata a lui Xn . Deoarece [h]B este simetrica,
se poate defini un operator simetric H L(Xn ) astfel ncat
[H]B = [h]B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Atunci exista o baza B ortonormata a lui Xn n raport cu care

[H]B are forma diagonala:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Atunci exista o baza B ortonormata

[H]B are forma diagonala:
1
0
0 2
[H]B =
... ...
0
0
a lui Xn n raport cu care
... 0
... 0
... ...
. . . n
unde 1 , . . . , n sunt valorile proprii ale lui H, nu neaparat

distincte.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Prin urmare:
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Prin urmare:
[h]B
1 0 . . . 0
0 2 . . . 0
=
... ... ... ...
0
0 . . . n
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Metoda spectrala
Prin urmare:
[h]B
Deci:
1 0 . . . 0
0 2 . . . 0
=
... ... ... ...
0
0 . . . n
h(
y ) = 1 (y 1 ) + 2 (y 2 ) + . . . + n (y n )2
unde y = (y 1 , . . . , y n ) n raport cu baza B .
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Teorema lui Sylvester
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
In general expresiile reduse ale unei forme patratice nu sunt unice.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice

Definitie
Se numeste indice pozitiv de inertie al unei forme patratice,
numarul de termeni pozitivi din expresia redusa.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice

Definitie
Se numeste indice pozitiv de inertie al unei forme patratice,
numarul de termeni pozitivi din expresia redusa.
Se numeste indice negativ de inertie numarul de termeni negativi
din expresia redusa.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Spunem ca o forma patratica h este pozitiv definita daca indicele
negativ de inertie este nul (sau daca toti termenii din expresia
redusa sunt pozitivi).
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Spunem ca o forma patratica este negativ definita daca indicele
pozitiv de inertie este nul.
Algebr
a si Geometrie
Algebr
a liniar
a
Forme p
atratice
Definitie
Spunem ca o forma patratica este negativ definita daca indicele
pozitiv de inertie este nul.
Indicele de inertie (pozitiv sau negativ) al unei forme patratice nu
depinde de baza n raport cu care se obtine expresia redusa.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
R-spatiul vectorial al segmentelor orientate
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Notam cu E3 multimea punctelor din spatiu si cu

o
n

E30 = OA A E3
multimea segmentelor orientate din E3 cu originea O.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Notam cu E3 multimea punctelor din spatiu si cu

o
n

E30 = OA A E3
multimea segmentelor
orientate din E3 cu originea O.

Vom nota cu OA marimea (lungimea sau norma) segmentului
orientat OA.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Se definesc operatiile:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

adunarea segmentelor orientate din E30 :

OA + OB = OC
sau ~a + ~b = ~c
unde C este simetricul punctului O fata de mijlocul

segmentului [AB]
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

adunarea segmentelor orientate din E30 :

OA + OB = OC
sau ~a + ~b = ~c
unde C este simetricul punctului O fata de mijlocul

segmentului [AB]
nmultirea cu scalari a segmentelor orientate din E30 :

OA = OA
sau ~a = a~
unde OA are acelasi sens cu OA daca > 0 si are sens opus
lui OA daca < 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Definitie
(E30 , +, ) se numeste R-spatiul vectorial al vectorilor legati (sau Rspatiul vectorial tangent la E3 n O).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

vectorii OA, OB, OC E30 sunt liniar dependenti daca si
numai daca ei sunt coplanari.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

vectorii OA, OB, OC E30 sunt liniar dependenti daca si
numai daca ei sunt coplanari.
In acest caz avem

OC = OA + OB =
= a OA + b OB
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

n o
OB 1 ; OB 2 ; OB 3 este o baza n E30 daca

si numai daca vectorii OB 1 , OB 2 , OB 3 sunt necoplanari.
sistemul de vectori
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

n o

In acesc caz, pentru un vector ~a =

OA E30 avem:
sistemul de vectori
OA = OA + OA3 = OA1 + OA2 + OA3 =
= a1 OB 1 + a2 OB 2 + a3 OB 3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

n o


OA E30 avem:
sistemul de vectori
OA = OA + OA3 = OA1 + OA2 + OA3 =
= a1 OB 1 + a2 OB 2 + a3 OB 3
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

n o


OA E30 avem:
sistemul de vectori
OA = OA + OA3 = OA1 + OA2 + OA3 =
= a1 OB 1 + a2 OB 2 + a3 OB 3
Definitie
Scalarii a1 , a2 , a3 R se numesc coordonatele
n vectorului
o
0
~a = OA E3 n raport cu baza B = OB 1 ; OB 2 ; OB 3 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Aplicatia
h / i : E3O E3O R
definita prin

d
E k~ak
D
~
~
b cos ~a/b
~a/~b =
, daca ~a 6= ~0 si ~b 6= ~0
, daca ~a = ~0 sau ~b = ~0
se numeste produs scalar pe E3O mpreuna cu care E3O este un

spatiu vectorial euclidian.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Fie ~a = OA, ~b = OB 6= ~0 doi vectori si A proiectia ortogonala a

punctului A pe dreapta OB.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Fie ~a = OA, ~b = OB 6= ~0 doi vectori si A proiectia ortogonala a

punctului A pe dreapta OB.
In triunghiul dreptunghic AOA avem

OA
\

cos OA, OB =
,
OA
sau

\

OA = OA cos OA, OB
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Definitie
Se numeste proiectie ortogonala a vectorului ~a pe vectorul nenul ~b
numarul real definit prin:

d
.
pr~b~a = k~ak cos ~a, ~b
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Definitie
Se numeste proiectie ortogonala a vectorului ~a pe vectorul nenul ~b
numarul real definit prin:

d
.
pr~b~a = k~ak cos ~a, ~b

pr~b~a = k~ak cos ~a, ~b = k~ak
E
E
D
D
~a/~b
~a/~b
=

~
k~ak ~b
b
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Fie E30 R-spatiul vectorial euclidian al vectorilor legati.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Din teorema lui Gramm-Schmidt, rezulta ca n E30 exista o baza
ortonormata
o
n
E = ~i, ~j, ~k
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
ortonormata
o
n
E = ~i, ~j, ~k
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
ortonormata
o
n
E = ~i, ~j, ~k
Definitie
Se numeste reper cartezian n E30 ansamblul
o
O; ~i, ~j, ~k .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
ortonormata
o
n
E = ~i, ~j, ~k
Definitie
n
o
Se numeste reper cartezian n E30 ansamblul O; ~i, ~j, ~k .
Directiile versorilor ~i, ~j, ~k genereaza un sistem de axe
perpendiculare Ox, Oy , Oz.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
ortonormata
o
n
E = ~i, ~j, ~k
Definitie
n
o
Se numeste reper cartezian n E30 ansamblul O; ~i, ~j, ~k .
Directiile versorilor ~i, ~j, ~k genereaza un sistem de axe
perpendiculare Ox, Oy , Oz.
O se numeste originea reperului, dreptele Ox, Oy , Oz se numesc
axe de coordonate iar planele Oxy , Oxz, Oyz se numesc plane de
coordonate.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie
Spunem ca sistemul de axe Oxyz este direct orientat daca un
observator asezat dupa axa Oz vede axele Ox, Oy n sens
trigonometric direct (invers rotatiei acelor de ceas).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie
Spunem ca sistemul de axe Oxyz este invers orientat daca un
trigonometric invers (sensul rotatiei acelor de ceas).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie
Spunem ca sistemul de axe Oxyz este invers orientat daca un
trigonometric invers (sensul rotatiei acelor de ceas).
n
o
In raport cu reperul cartezian O; ~i, ~j, ~k , orice vector
~a = OA E30 admite o scriere unica de forma:

~a = ax~i + ay~j + az ~k
numita expresie analitica a vectorului ~a.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Daca ~a = ax~i + ay~j + az ~k si ~b = bx~i + by~j + bz ~k sunt doi vectori

dati prin expresiile lor analitice, atunci
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene

produsul scalar al vectorilor ~a si ~b are expresia analitica:
E
D
~a/~b = ax bx + ay by + az bz
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene

produsul scalar al vectorilor ~a si ~b are expresia analitica:
E
D
~a/~b = ax bx + ay by + az bz
norma lui ~a este data prin:
k~ak =
q
ax2 + ay2 + az2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie
Se numeste vectorn de pozitieoal unui punct M E3 n raport cu
reperul cartezian O; ~i, ~j, ~k vectorul ~r = OM E30 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie

Numerele
xM = pr~i~r , yM = pr~j~r , zM = pr~k~r
se numesc coordonate carteziene ale punctului M.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie

Numerele
xM este abscisa, yM este ordonata si zM este cota punctului M si
se noteaza M (xM , yM , zM ).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Definitie

Numerele
xM este abscisa, yM este ordonata si zM este cota punctului M si
se noteaza M (xM , yM , zM ).
Are loc egalitatea:
~r = OM = xM~i + yM~j + zM ~k
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Daca punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) are vectorul de pozitie
r0 = OM0 = x0~i + y0~j + z0~k, atunci:
M0 M = ~r
r0 = (xM xM0 )~i + (yM yM0 )~j + (zM zM0 ) ~k
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Axele de coordonate au urmatoarele ecuatii carteziene:

y =0
Ox :
z =0
Oy :
Oz :
x =0
z =0
x =0
y =0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Repere carteziene
Planele de coordonate sunt caracterizate de ecuatiile carteziene:

Oxy :
z =0
Oxz :
y =0
Oyz :
x =0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Translatia
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Translatia
Reperul {O;~i,~j, ~k} supus unei translatii T devine {O ; ~i , ~j , k~ }

unde
O = T (O)

~i = T ~i = ~i

~j = T ~j = ~j

k~ = T ~k = ~k
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Translatia
Fie O (a, b, c) n raport cu Oxyz. Ne propunem sa stabilim relatiile
ntre coordonatele xM , yM , zM ale unui punct M raportat la
sistemul de axe Oxyz si coordonatele xM , yM , zM ale aceluiasi

punct raportat la sistemul translatat O x y z .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Translatia

Observam ca:

OM = OO + O M
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Translatia

Observam ca:

OM = OO + O M
de unde obtinem
xM = xM + a
yM = yM + b
zM = zM + c
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Translatia
Sub forma matriciala:

xM
a
xM
1 0 0
yM = 0 1 0 y + b
M
c
0 0 1
zM
zM
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Definitie
Un operator liniar R : E 3 E 3 asociat unei matrici ortogonale A
se numeste rotatie daca detA = 1.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Definitie
Un operator liniar R : E 3 E 3 asociat unei matrici ortogonale A
se numeste rotatie daca detA = 1.
Reperul {O;~i,~j, ~k} supus unei rotatii R devine {O ; ~i , ~j , k~ } unde
~i
~j
k~
O = R (O) = O

= R ~i = r11~i + r12~j + r13~k

= R ~j = r21~i + r22~j + r23~k

= R ~k = r31~i + r32~j + r33~k
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Fie
r11 r21 r31

[{~i,~j, ~k} {~i , ~j , k~ }] = r12 r22 r32
r13 r23 r33
matricea (ortogonala) de trecere de la baza ortonormata {~i,~j, ~k} la

baza ortonormata {~i , ~j , k~ }.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Fie
r11 r21 r31

[{~i,~j, ~k} {~i , ~j , k~ }] = r12 r22 r32
r13 r23 r33
matricea (ortogonala) de trecere de la baza ortonormata {~i,~j, ~k} la

baza ortonormata {~i , ~j , k~ }.
Daca
det[{~i,~j, ~k} {~i , ~j , k~ }] = 1
atunci
[R]{~i ,~j,~k} = [{~i,~j, ~k} {~i , ~j , k~ }]
este matricea asociata rotatiei R n raport cu baza {~i,~j, ~k}.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia
Ne propunem sa gasim legatura dintre coordonatele xM , yM , zM
ale punctului M raportat la sistemul Oxyz si coordonatele xM , yM ,

zM ale aceluiasi punct raportat la sistemul transformat Ox y z .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia

Avem:
[OM]{~i ,~j,~k} = [{~i,~j, ~k} {~i , ~j , k~ }] [OM]

{i~ ,j~ ,k~ }
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Rotatia

Avem:
[OM]{~i ,~j,~k} = [{~i,~j, ~k} {~i , ~j , k~ }] [OM]

deci

xM
xM
yM = [R] ~ ~ ~ y
M
{i ,j,k}
zM
zM

{i~ ,j~ ,k~ }
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Produsul vectorial al segmentelor orientate
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Spunem ca vectorul ~d este produsul vectorial al vectorilor ~a si ~b (n
aceasta ordine) daca:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
1 ~
d are directia perpendiculara pe planul determinat de vectorii
~a si ~b;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
1 ~
~a si ~b;
2
~d are sensul astfel ncat sistemul de axe generat de vectorii ~a,

~b, ~d sa fie direct orientat (regula burghiului drept);
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
1 ~
~a si ~b;
2

~d are norma egala cu aria paralelogramului determinat de
vectorii ~a si ~b.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
1 ~
~a si ~b;
2

~d are norma egala cu aria paralelogramului determinat de
vectorii ~a si ~b.
Se noteaza ~d = ~a ~b.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Aria paralelogramului determinat de vectorii ~a si ~b este:

\

S[~a,~b] = k~ak ~b sin ~a, ~b = ~d
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Aria paralelogramului determinat de vectorii ~a si ~b este:

\

S[~a,~b] = k~ak ~b sin ~a, ~b = ~d
Daca ~n0 este un versor al directiei perpendiculare pe planul

determinat de vectorii ~a si ~b, atunci:

\

~
~d = k~ak
~a, ~b ~n0
sin
b

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Teorema
Produsul vectorial are urmatoarele proprietati:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Teorema
daca ~a = ~0 sau ~b = ~0, atunci ~a ~b = ~0; daca ~a 6= ~0 si ~b 6= ~0
atunci ~a ~b = ~0 daca si numai daca ~a si ~b sunt coliniari;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Teorema
daca ~a || ~b , atunci ~a ~b = ~0; n particular ~a ~a = ~0;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Teorema
daca ~a || ~b , atunci ~a ~b = ~0; n particular ~a ~a = ~0;
pentru orice ~a, ~b E 0 are loc egalitatea:
3
~a ~b = ~b ~a
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
pentru orice R si orice ~a, ~b E30 , au loc egalitatile:

~a ~b = ( ~a) ~b = ~a ~b
;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
pentru orice R si orice ~a, ~b E30 , au loc egalitatile:

~a ~b = ( ~a) ~b = ~a ~b
;
pentru orice ~a, ~b, ~c E30 , are loc egalitatea:

~a ~b + ~c = ~a ~b + (~a ~c )
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Fie ~a = ax ~i + ay ~j + az ~k si ~b = bx ~i + by ~j + bz ~k.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
~a~b = (ay bz az by )~i+(az bx ax bz )~j+(ax by ay bx )~k
se numeste expresie analitica a produsului vectorial ~a ~b.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
~a~b = (ay bz az by )~i+(az bx ax bz )~j+(ax by ay bx )~k
se numeste expresie analitica a produsului vectorial ~a ~b.
Expresia analitica
determinant

~i
~j

~

~ab = ax ay
bx by
a produsului vectorial se poate scrie formal ca un

~k
az
bz

= ~i ay
by

az
bz

ax
~j
bx
az
bz

+~k ax
bx

ay
by
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Produsul mixt al segmentelor orientate
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
Se numeste produs mixt al vectorilor ~a, ~b, ~c numarul real
E
D
.
[~a, ~b, ~c ] = ~a/~b ~c
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
E
D
.
[~a, ~b, ~c ] = ~a/~b ~c
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
E
D
.
[~a, ~b, ~c ] = ~a/~b ~c
Teorema
Valoarea absoluta a produsului mixt al vectorilor ~a, ~b, ~c este egala
cu volumul paralelipipedului determinat de cei trei vectori.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
E
D
.
[~a, ~b, ~c ] = ~a/~b ~c
Teorema
Conditia de coplanaritate a trei vectori:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a

Definitie
E
D
.
[~a, ~b, ~c ] = ~a/~b ~c
Teorema
Conditia de coplanaritate a trei vectori:
E
D
~a/~b ~c = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Fie ~a = ax ~i + ay ~j + az ~k, ~b = bx ~i + by ~j + bz ~k si
~c = cx ~i + cy ~j + cz ~k. Atunci:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Algebr
a vectorial
a
Fie ~a = ax ~i + ay ~j + az ~k, ~b = bx ~i + by
~c = cx ~i + cy ~j + cz ~k. Atunci:

E ax ay az
D
~a/~b ~c = bx by bz
cx cy cz
~j + bz ~k si

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Parametrii directori ai unei drepte
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Se numeste vector director al unei drepte (d) orice vector nenul
~a = l~i + m~j + n~k
coliniar sau paralel cu dreapta (d).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
~a = l~i + m~j + n~k
Numerele l, m, n se numesc parametrii directori ai dreptei (d).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
~a = l~i + m~j + n~k
Numerele l, m, n se numesc parametrii directori ai dreptei (d).
Unui vector director ~a = l~i + m~j + n~k i se poate asocia un vector
unitar
~a
~e =
k~ak
numit versor director.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Versorul director formeaza cu axele de coordonate unghiurile , ,
numite unghiuri directoare ale dreptei (d).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Versorul director formeaza cu axele de coordonate unghiurile , ,
numite unghiuri directoare ale dreptei (d).
Au loc urmatoarele egalitati:

OPx

=
OP
cos =
= pr~i ~e

x

OP

OPy

cos = = OPy = pr~j ~e
OP

OPz

cos =
=
OP
= pr~k ~e .

z

OP
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Numerele cos , cos , cos se numesc cosinusi directori ai dreptei
(d).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Numerele cos , cos , cos se numesc cosinusi directori ai dreptei
(d).
Are loc egalitatea
~e = cos ~i + cos ~j + cos~k
si deoarece k~e k = 1, rezulta
cos2 + cos2 + cos2 = 1 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Dreapta determinata de un punct si un vector
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Teorema
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct si ~a = l~i + m~j + n~k un vector oarecare.
Atunci dreapta (M0 ;~a) care trece prin M0 si are directia ~a are
ecuatiile carteziene:
(M0 ;~a) :
y y0
z z0
x x0
=
=
l
m
n
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Relatiile:
x = x0 + l
y = y0 + m
z = z0 + n
unde R, se numesc ecuatii parametrice ale dreptei (M0 ;~a).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Dreapta determinata de doua puncte distincte
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Teorema
Fie M1 (x1 , y1 , z1 ) si M2 (x2 , y2 , z2 ) doua puncte distincte. Dreapta
(M1 M2 ) determinata de punctele M1 si M2 are ecuatiile carteziene:
(M1 M2 ) :
x x1
y y1
z z1
=
=
x2 x1
y2 y1
z2 z1
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Relatiile:
x = x1 + (x2 x1 )
y = y1 + (y2 y1 )
z = z1 + (z2 z1 )
unde R, se numesc ecuatii parametrice ale dreptei determinate

de punctele distincte M1 si M2 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Definitie
Relatiile:
x = x1 + (x2 x1 )
y = y1 + (y2 y1 )
z = z1 + (z2 z1 )
unde R, se numesc ecuatii parametrice ale dreptei determinate

de punctele distincte M1 si M2 .
Trei puncte sunt coliniare daca coordonatele unuia verifica ecuatiile
dreptei determinate de celelalte doua.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Ecuatia generala a unui plan
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Se numeste normala la un plan () orice dreapta (N)
perpendiculara pe planul ().
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct situat ntr-un plan () si
~n = A ~i + B ~j + C ~k vectorul director al normalei (N) la planul
(). Atunci planul () are ecuatia carteziana
() :
Ax + By + Cz + D = 0
unde D = Ax0 By0 Cz0 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Ecuatia
() :
Ax +B y +C z +D =0
se numeste ecuatia generala a planului ().
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Ecuatia
() :
Ax +B y +C z +D =0
se numeste ecuatia generala a planului ().

Normala la planul:
() :
Ax +B y +C z +D =0
ntr-un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) () are ecuatiile carteziene:

(N) :
x x0
y y0
z z0
=
=
A
B
C
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Ecuatia normala a unui plan
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Fie () un plan si OP, P () vectorul director

al normalei (N) la

planul () care trece prin origine, astfel ncat OP = p 6= 0.
Notam cu ~eN =
OP

OP
versorul director al normalei (N) la planul
() si cu cos , cos , cos cosinusii directori ai normalei (N) la

planul ().
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

al normalei (N) la

Notam cu ~eN =
OP

OP

planul ().
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

al normalei (N) la

Notam cu ~eN =
OP

OP

planul ().
Definitie
Expresia:
() :
cos x + cos y + cos z p = 0
se numeste ecuatie normala a planului ().
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Fie () un plan caracterizat prin ecuatia generala:
() :
Ax +B y +C z +D =0
si prin ecuatia normala:

() :
cos x + cos y + cos z p = 0 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

() :
Ax +B y +C z +D =0

() :
Coeficientii ecuatiilor trebuie sa fie proportionali.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

() :
Ax +B y +C z +D =0

() :

Fie factorul de proportionalitate. Atunci:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

() :
Ax +B y +C z +D =0

() :

Fie factorul de proportionalitate. Atunci:
cos = A
cos = B
cos = C
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Din aceste relatii se obtine:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

cos2 + cos2 + cos2 = 2 A2 + B 2 + C 2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

cos2 + cos2 + cos2 = 2 A2 + B 2 + C 2
Deci
=
A2
1
+ B2 + C 2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

cos2 + cos2 + cos2 = 2 A2 + B 2 + C 2
Deci
=
A2
1
+ B2 + C 2
Asadar ecuatia generala a planului () se poate aduce la forma

normala:
Ax +B y +C z +D
() :
=0
A2 + B 2 + C 2
unde semnul + sau se ia opus semnului lui D.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Din cele de mai sus rezulta cosinusii directori ai normalei la planul

():
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Din cele de mai sus rezulta cosinusii directori ai normalei la planul

():
A
cos =
2
A + B2 + C 2
B
cos =
2
A + B2 + C 2
C
cos =
A2 + B 2 + C 2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Ecuatiile generale ale unei drepte
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Consideram planele:
(1 ) :
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(2 ) :
A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Consideram planele:
Definitie
(1 ) :
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(2 ) :
A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Consideram planele:
(1 ) :
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(2 ) :
A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
Definitie
Dreapta (d) determinata de intersectia planelor (1 ), (2 ) are
ecuatiile:

A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(d) :
A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
numite ecuatii generale ale dreptei (d).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Daca ~n1 si ~n2 sunt vectorii directori ai normalelor la planele (1 ) si,

respectiv, (2 ), atunci vectorul director al dreptei (d) este
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Daca ~n1 si ~n2 sunt vectorii directori ai normalelor la planele (1 ) si,

respectiv, (2 ), atunci vectorul director al dreptei (d) este

~i ~j ~k

~a = ~n1 ~n2 = A1 B1 C1 .
A2 B2 C2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Planul determinat de trei puncte necoliniare
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Teorema
Planul () determinat de punctele necoliniare M1 (x1 , y1 , z1 ),
M2 (x2 , y2 , z2 ), M3 (x3 , y3 , z3 ) are ecuatia carteziaa :

x y z 1

x1 y1 z 1 1
=0 .

() :

x2 y2 z 2 1
x3 y3 z 3 1
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Punctele M1 (x1 , y1 , z1 ), M2 (x2 , y2 , z2 ), M3 (x3 , y3 , z3 ),

M4 (x4 , y4 , z4 ) sunt coplanare daca coordonatele unuia verifica
ecuatia planului determinat de celelalte trei, adica:

x4 y4 z 4 1

x1 y1 z 1 1

x2 y2 z 2 1 = 0 .

x3 y3 z 3 1
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Fie A(a, 0, 0), B(0, b, 0), C (0, 0, c) punctele n care un plan ()

intersecteaza axele de coordonate, numite taieturi.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Fie A(a, 0, 0), B(0, b, 0), C (0, 0, c) punctele n care un plan ()

intersecteaza axele de coordonate, numite taieturi.
Atunci ecuatia planului () prin taieturi este:
() :
y
z
x
+ + 1=0 .
a b c
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Planul determinat de doua drepte concurente
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Teorema
Fie
(d1 ) :
x x0
y y0
z z0
=
=
l1
m1
n1
(d2 ) :
y y0
z z0
x x0
=
=
l2
m2
n2
si
doua drepte concurente n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ).
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Teorema
Fie
(d1 ) :
x x0
y y0
z z0
=
=
l1
m1
n1
(d2 ) :
y y0
z z0
x x0
=
=
l2
m2
n2
si
doua drepte concurente n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ).

Planul () determinat de dreptele (d1 ) si (d2 ) are ecuatia
carteziana:

x x0 y y0 z z 0

m1
n1 = 0 .
() : l1
l2
m2
n2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Planul determinat de o dreapta si un punct exterior ei
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Teorema
Fie
y y1
z z1
x x1
=
=
l
m
n
o dreapta care trece printr-un punct M1 (x1 , y1 , z1 ) si
M2 (x2 , y2 , z2 ) un punct nesituat pe dreapta (d).
(d) :
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Teorema
Fie
y y1
z z1
x x1
=
=
l
m
n
o dreapta care trece printr-un punct M1 (x1 , y1 , z1 ) si
M2 (x2 , y2 , z2 ) un punct nesituat pe dreapta (d).
Planul (M2 , d) determinat de punctul M2 si dreapta (d) are
ecuatia carteziana:

x x1 y y1 z z 1

(M2 , d) : x2 x1 y2 y1 z2 z1 = 0

l
m
n
(d) :
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Unghiul a doua drepte
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Se numeste unghi al dreptelor (d1 ) si (d2 ), unghiul vectorilor
directori ai celor doua drepte.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Fie (d1 ) si (d2 ) doua drepte care au vectorii directori
~a1 = l1~i + m1~j + n1~k, respectiv, ~a2 = l2~i + m2~j + n2~k.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
~a1 = l1~i + m1~j + n1~k, respectiv, ~a2 = l2~i + m2~j + n2~k. Atunci:

l 1 l 2 + m1 m2 + n1 n2
\
q
cos d
1 , d2 = q
l12 + m12 + n12 l22 + m22 + n22
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema

l 1 l 2 + m1 m2 + n1 n2
\
q
cos d
1 , d2 = q
l12 + m12 + n12 l22 + m22 + n22
d1 d2 daca si numai daca l1 l2 + m1 m2 + n1 n2 = 0;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema

l 1 l 2 + m1 m2 + n1 n2
\
q
cos d
1 , d2 = q
l12 + m12 + n12 l22 + m22 + n22
d1 d2 daca si numai daca l1 l2 + m1 m2 + n1 n2 = 0;

d1 k d2 daca si numai daca
l1
l2
m1
m2
n1
n2 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Unghiul unei drepte cu un plan
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Se numeste unghi al dreptei (d) cu planul (), complementul
unghiului format de dreapta (d) si normala la planul ().
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Fie (d) o dreapta avand vectorul director ~a = l~i + m~j + n~k si ()
un plan a carui normala (N) are vectorul director
~n = A~i + B~j + C ~k.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
~n = A~i + B~j + C ~k. Are loc egalitatea:

d =
sin d,
A2
Al + Bm + Cn
+ B 2 + C 2 l 2 + m2 + n2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema

d =
sin d,
A2
Al + Bm + Cn
+ B 2 + C 2 l 2 + m2 + n2
d daca si numai daca d k N sau
l
A
m
B
n
C;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema

d =
sin d,
A2
Al + Bm + Cn
+ B 2 + C 2 l 2 + m2 + n2
d daca si numai daca d k N sau
l
A
m
B
n
C;
d k daca si numai daca d N sau Al + Bm + Cn = 0.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane
Unghiul a doua plane
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Se numeste unghi diedru al planelor (1 ), (2 ) unghiul format de
normalele celor doua plane.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
Fie (1 ) si (2 ) doua plane ale caror normale (N1 ) si (N2 ) au
vectorii directori ~n1 = A1~i + B1~j + C1~k, respectiv,
~n2 = A2~i + B2~j + C2~k.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
~n2 = A2~i + B2~j + C2~k. Atunci:

A1 A2 + B1 B2 + C1 C2
q
cos
\
1 , 2 = q
2
2
2
A1 + B1 + C1 A22 + B2+ C22
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
~n2 = A2~i + B2~j + C2~k. Atunci:

A1 A2 + B1 B2 + C1 C2
q
cos
\
1 , 2 = q
2
2
2
A1 + B1 + C1 A22 + B2+ C22
1 k 2 daca si numai daca ~n1 k ~n2 sau
A1
A2
B1
B2
C1
C2 ;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Drepte si plane

Definitie
Teorema
~n2 = A2~i + B2~j + C2~k. Atunci:

A1 A2 + B1 B2 + C1 C2
q
cos
\
1 , 2 = q
2
2
2
A1 + B1 + C1 A22 + B2+ C22
1 k 2 daca si numai daca ~n1 k ~n2 sau
A1
A2
B1
B2
C1
C2 ;
1 2 daca si numai daca A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
n
o
Fie E3 multimea punctelor din spatiu, O;~i,~j, ~k un reper
cartezian n R-spatiul vectorilor legati, M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct fixat
si R > 0 un numar real.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
n
o
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
n
o
Definitie
Se numeste sfera de centru M0 (x0 , y0 , z0 ) si raza R > 0, multimea
S(M0 , R) = { M E3 | d(M, M0 ) = R}
unde d(M, M0 ) este distanta de la punctul M la punctul M0 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
Un punct M(x, y , z) se gaseste pe sfera S(M0 , R) daca si numai

daca d(M, M0 ) = R.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera

daca d(M, M0 ) = R.
Asadar:
q
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera

daca d(M, M0 ) = R.
Asadar:
q
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R
sau
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R 2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
Definitie
Expresia
S(M0 , R) :
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R 2
se numeste ecuatie carteziana implicita a sferei de centru

M0 (x0 , y0 , z0 ) si raza R.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
Definitie
Expresia
S(M0 , R) :
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R 2

M0 (x0 , y0 , z0 ) si raza R.
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Sfera
Definitie
Expresia
S(M0 , R) :
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R 2

M0 (x0 , y0 , z0 ) si raza R.
Teorema
Ecuatia:
x 2 + y 2 + z 2 + 2ax + 2by + 2cz + d = 0 ,
a2 + b 2 + c 2 d > 0
reprezint
a o sfera cu centrul M0 (a, b, c) si raza
R = a2 + b 2 + c 2 d si se numeste ecuatie generala a sferei.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Proprietati generale ale cuadricelor
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Fie E3 multimea punctelor din spatiu si
cartezian.
O;~i,~j, ~k
un reper
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

cartezian.
Definitie
O;~i,~j, ~k
un reper
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

cartezian.
O;~i,~j, ~k
un reper
Definitie
Se numeste forma patratica afina o aplicatie
a : E3 R
a(x, y , z) = a11 x 2 + a22 y 2 + a33 z 2 + 2a12 xy + 2a13 xz + 2a23 yz +
+ 2a10 x + 2a20 y + 2a30 z + a00
unde cel putin unul din coeficientii a11 , a12 , a22 , a13 , a23 , a33 este
nenul.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Definitie
Se numeste cuadrica (sau suprafata algebrica de gradul 2) nucleul
unei forme patratice afine.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Definitie
Se numeste cuadrica (sau suprafata algebrica de gradul 2) nucleul
unei forme patratice afine.
Ecuatia unei cuadrice este de forma:
() :
a(x, y , z) = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Determinantul:

=

a11
a12
a13
a10
a12
a22
a23
a20
a13
a23
a33
a30
se numeste discriminantul cuadricei ().
a10
a20
a30
a00
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Determinantul:

=

a11
a12
a13
a10
a12
a22
a23
a20
a13
a23
a33
a30

Definitie
a10
a20
a30
a00
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Determinantul:

=

a11
a12
a13
a10
a12
a22
a23
a20
a13
a23
a33
a30
a10
a20
a30
a00
Definitie
Spunem ca o cuadrica este nedegenerata daca discriminantul sau
este nenul. In caz contrar, spunem ca cuadrica este degeneranta.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Centrul de simetrie al unei cuadrice se numeste centrul cuadricei.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Teorema
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Teorema
Cuadrica
() :
a(x, y , z) = 0
are centrul (x0 , y0 , z0 ) daca si numai daca:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Teorema
Cuadrica
() :
a(x, y , z) = 0

a11 a12 a13

= a12 a22 a32 6= 0 .
a13 a23 a33
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Definitie
Teorema
Cuadrica
() :
a(x, y , z) = 0

a11 a12 a13

= a12 a22 a32 6= 0 .
a13 a23 a33
In plus, are loc egalitatea: a(x0 , y0 , z0 ) =
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Centrul unei cuadrice

() :
este solutia sistemului de ecuatii:
a(x, y , z) = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Centrul unei cuadrice

() :
a(x, y , z) = 0
este solutia sistemului de ecuatii:

a
(x, y , z) = 0
a
y (x, y , z) = 0
a
z (x, y , z) = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Ecuatia redusa a unei cuadrice cu centru
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Fie (x0 , y0 , z0 ) centrul cuadricei:
() :
a(x, y , z) = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
Se face translatia:
a(x, y , z) = 0
x = x + x0
y = y + y0
z = z + z0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
Se face translatia:
Atunci:
() :
a(x, y , z) = 0
x = x + x0
y = y + y0
z = z + z0
a11 (x )2 + a22 (y )2 + a33 (z )2 +
+ 2 a12 x y + 2 a13 x z + 2 a23 y z +

+ a(x0 , y0 , z0 ) = 0.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Se scrie ecuatia sub forma matriciala:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Se scrie ecuatia sub forma
a11 a12

x y z a12 a22
a13 a23
matriciala:

x
a13
a23 y +a(x0 , y0 , z0 ) = 0 .
a33
z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Se considera operatorul liniar H
a11
a12
[H]E =
a13
L(R3 ) astfel ncat
a12 a13
a22 a23
a23 a33
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Se considera operatorul liniar H
a11
a12
[H]E =
a13
L(R3 ) astfel ncat
a12 a13
a22 a23
a23 a33
Deoarece H este operator simetric, rezulta ca el are toate

valorile proprii reale si exista o baza B ortonormata n raport
cu care [H]B are forma diagonala.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
1 2 3
Se determin
na spectrulop (H) = { , , } R operatorului
H si B = ~b , ~b , ~b baza ortonormata formata din vectori
1
proprii corespunzatori.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
1 2 3
Se determin
na spectrulop (H) = { , , } R operatorului
H si B = ~b , ~b , ~b baza ortonormata formata din vectori
1
proprii corespunzatori.
Atunci:
[H]B
1 0 0
= 0 2 0
0 0 3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Scriem formulele de trecere de la baza canonica E la baza B :
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
1
2
3
~b1 = b1 ~e1 + b1 ~e2 + b1 ~e3

~b = b 1 ~e1 + b 2 ~e2 + b 3 ~e3
2
2
2
2
~b = b 1 ~e + b 2 ~e + b 3 ~e
1
2
3
3
3
3
3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
1
2
3
~b1 = b1 ~e1 + b1 ~e2 + b1 ~e3

~b = b 1 ~e1 + b 2 ~e2 + b 3 ~e3
2
2
2
2
~b = b 1 ~e + b 2 ~e + b 3 ~e
1
2
3
3
3
3
3
Determinam matricea de trecere de la baza E la baza B :
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
1
2
3
~b1 = b1 ~e1 + b1 ~e2 + b1 ~e3

~b = b 1 ~e1 + b 2 ~e2 + b 3 ~e3
2
2
2
2
~b = b 1 ~e + b 2 ~e + b 3 ~e
1
2
3
3
3
3
3
Determinam matricea de trecere
1
b
12
[E B ] = b1
3
b1
de la baza E la baza B :
1
1
b2 b3
2
2
b2 b3 .
3
3
b2 b3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

consideram operatorul R L(R3 ) astfel ncat
[R] = [E B ].
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

[R] = [E B ].
Deoarece t [R][R] = [I ], renumerotand eventual valorile
proprii, se poate presupune ca det[R] = 1.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

[R] = [E B ].
Transformarea:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

[R] = [E B ].
Transformarea:
este o rotatie.

x
x
y = [R] y
z
z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

[R] = [E B ].
Transformarea:

x
x
y = [R] y
z
z
este o rotatie.
Prin transpunere se obtine:
(x
z ) = (x
z )t [R]
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Ecuatia cuadricei devine:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
(x
x
z )t [R][H]E [R] y +a(x0 , y0 , z0 ) = 0.
z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
(x
Dar:
t
x
z )t [R][H]E [R] y +a(x0 , y0 , z0 ) = 0.
z
[R][H]E [R] = [R]1 [H]E [R] =
= [B E ] [H]E [E B ] = [H]B
si
a(x0 , y0 , z0 ) =
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Asadar ecuatia cuadricei n raport cu baza B este:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
1 (x )2 + 2 (y )2 + 3 (z )2 +
=0 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
Definitie
1 (x )2 + 2 (y )2 + 3 (z )2 +
=0 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
1 (x )2 + 2 (y )2 + 3 (z )2 +
=0 .
Definitie
daca 1 > 0, 2 > 0, 3 > 0 si
elipsoid;
< 0, cuadrica se numeste
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
1 (x )2 + 2 (y )2 + 3 (z )2 +
=0 .
Definitie
daca 1 > 0, 2 > 0, 3 > 0 si
elipsoid;
daca 1 > 0, 2 > 0, 3 < 0 si

hiperboloid cu o panza;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
1 (x )2 + 2 (y )2 + 3 (z )2 +
=0 .
Definitie
daca 1 > 0, 2 > 0, 3 > 0 si
elipsoid;
daca 1 > 0, 2 > 0, 3 < 0 si

hiperboloid cu o panza;
daca 1 > 0, 2 > 0, 3 < 0 si

hiperboloid cu doua panze.
> 0, cuadrica se numeste
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Ecuatia redusa a unei cuadrice fara centru
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Se considera cuadrica:
() :
astfel ncat = 0.
a(x, y , z) = 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
a(x, y , z) = 0
astfel ncat = 0.
Atunci () este o cuadrica fara centru.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
a(x, y , z) = 0
astfel ncat = 0.
Scriem ecuatia cuadricei sub forma matriciala:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

() :
a(x, y , z) = 0
astfel ncat = 0.
Scriem ecuatia cuadricei sub forma matriciala:

x
a11 a12 a13
y +
a12 a22 a23
(x y z)
z
a13 a23 a33

x
+ 2(a10 a20 a30 ) y + a00 = 0.

z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Se considera operatorul liniar H L(R3 ) astfel ncat
a11 a12 a13

[H]E = a12 a22 a23 .
a13 a23 a33
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Se considera operatorul liniar H L(R3 ) astfel ncat
a11 a12 a13

[H]E = a12 a22 a23 .
a13 a23 a33
Deoarece H este operator simetric, rezulta ca el are toate
valorile proprii reale si vectorii proprii corespunzatori
ortogonali.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Deoarece = 0, rezulta:

a11 a12 a13

a12 a22 a23

a13 a23 a33

=0 .

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor


a11 a12 a13

a12 a22 a23

a13 a23 a33

=0 .

Prin urmare ecuatia caracteristica:

a11
a12
a13

a12
a
a
22
23

a13
a23
a33
are o solutie nula.

=0

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor


a11 a12 a13

a12 a22 a23

a13 a23 a33

=0 .

Prin urmare ecuatia caracteristica:

a11
a12
a13

a12
a
a
22
23

a13
a23
a33
are o solutie nula. Fie 1 = 0.

=0

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Asadar spectrul punctual al operatorului

n H este o
2
3
p (H) = {0, , } R. Daca B = ~b1 , ~b2 , ~b3 este o

baza ortonormata formata din vectorii proprii corespunzatori,
atunci:
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Asadar spectrul punctual al operatorului

n H este o
2
3
p (H) = {0, , } R. Daca B = ~b1 , ~b2 , ~b3 este o

baza ortonormata formata din vectorii proprii corespunzatori,
atunci:
0 0 0
[H]B = 0 2 0 .
0 0 3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Se considera formulele de trecere de la baza canonica E la
baza canonica B :
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

baza canonica B :
1
2
3
~b1 = b1 ~e1 + b1 ~e2 + b1 ~e3

~b = b 1 ~e1 + b 2 ~e2 + b 3 ~e3
2
2
2
2
~b = b 1 ~e + b 2 ~e + b 3 ~e
1
2
3
3
3
3
3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

baza canonica B :
1
2
3
~b1 = b1 ~e1 + b1 ~e2 + b1 ~e3

~b = b 1 ~e1 + b 2 ~e2 + b 3 ~e3
2
2
2
2
~b = b 1 ~e + b 2 ~e + b 3 ~e
1
2
3
3
3
3
3
Asadar matricea de trecere de la baza E
1
1
b1 b2
2
2
[E B ] = b1 b2
3
3
b1 b2
la baza B este:
1
b3
2
b3
3
b3
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Se considera R L(R3 ) astfel ncat [R] = [E B ].
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Deoarece t [R][R] = [I ], rezulta ca aceasta matrice este
ortogonala. In plus, daca renumerotam eventual valorile
proprii, se poate considera ca det[R] = 1.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Deoarece t [R][R] = [I ], rezulta ca aceasta matrice este
ortogonala. In plus, daca renumerotam eventual valorile
proprii, se poate considera ca det[R] = 1.
Deci transformarea:

x
x
y = [R] y
z
z
este o rotatie. Prin transpunere se obtine:

(x
z) = (x
z )t [R]
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor
Asadar ecuatia cuadricei se poate scrie sub forma:

x
(x y z ) [R][H]E [R] y +
z

x
+ 2(a10 a20 a30 )[R] y + a00 = 0
z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Dar:
t
[R][H]E [R] = [R]1 [H]E [R] =
= [B E ] [H]E [E B ] = [H]B
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Dar:
t
[R][H]E [R] = [R]1 [H]E [R] =
= [B E ] [H]E [E B ] = [H]B
Deci:
x
(x y z )[H]B y +
z

x
+ 2(a10 a20 a30 )[R] y + a00 = 0

z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Asadar:

x
0 0 0
y +
0
(x y z ) 0
3
0 0
z

x
+ 2(a10 a20 a30 )[R] y + a00 = 0

z
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Asadar:

x
0 0 0
y +
0
(x y z ) 0
3
0 0
z

x
+ 2(a10 a20 a30 )[R] y + a00 = 0

z
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Asadar:

x
0 0 0
y +
0
(x y z ) 0
3
0 0
z

x
+ 2(a10 a20 a30 )[R] y + a00 = 0

z
Definitie
daca 2 3 > 0, atunci () se numeste paraboloid eliptic;
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Teoria general
a a cuadricelor

Asadar:

x
0 0 0
y +
0
(x y z ) 0
3
0 0
z

x
+ 2(a10 a20 a30 )[R] y + a00 = 0

z
Definitie
daca 2 3 > 0, atunci () se numeste paraboloid eliptic;
daca 2 3 < 0, atunci () se numeste paraboloid hiperbolic.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Fie {O;~i,~j, ~k} un reper cartezian n R-spatiul vectorial E3O .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Definitie
Se numeste elipsoid cuadrica (E) de ecuatie:
(E) :
x2 y2 z2
+ 2 + 2 1=0 ;
a2
b
c
a, b, c > 0 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Definitie
(E) :
x2 y2 z2
+ 2 + 2 1=0 ;
a2
b
c
a, b, c > 0 .
Numerele reale strict pozitive a, b, c, se numesc semiaxe, iar

punctele A(a, 0, 0), A (a, 0, 0), B(0, b, 0), B (0, b, 0), C (0, 0, c)
si C (0, 0, c) se numesc varfurile elipsoidului.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Definitie
(E) :
x2 y2 z2
+ 2 + 2 1=0 ;
a2
b
c
a, b, c > 0 .

punctul O(0, 0, 0) este centrul de simetrie al elipsoidului.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Definitie
(E) :
x2 y2 z2
+ 2 + 2 1=0 ;
a2
b
c
a, b, c > 0 .

axele de coordonate sunt axe de simetrie ale elipsoidului
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Definitie
(E) :
x2 y2 z2
+ 2 + 2 1=0 ;
a2
b
c
a, b, c > 0 .

axele de coordonate sunt axe de simetrie ale elipsoidului
planele de coordonate sunt plane de simetrie ale elipsoidului.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Intersectiile elipsoidului cu planele paralele cu xOy se

determina rezolvand sistemul
(
z = z0
2
2
x2
+ yb2 + cz 2 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Intersectiile elipsoidului cu planele paralele cu xOy se

(
z = z0
2
2
x2
+ yb2 + cz 2 1 = 0
a2
Daca z0 (c, c), se obtin elipsele

x2
a2 1
+
2
z0
c2
y2
b2 1
z02
c2
=1 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Intersectiile elipsoidului cu planele paralele cu yOz se

(
x = x0
2
2
x2
+ yb2 + cz 2 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Intersectiile elipsoidului cu planele paralele cu yOz se

(
x = x0
2
2
x2
+ yb2 + cz 2 1 = 0
a2
Daca x0 (a, a), se obtin elipsele

y2
b2 1
+
2
x0
a2
z2
c2 1
x02
a2
=1 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Intersectiile elipsoidului cu planele paralele cu xOz se

(
y = y0
2
2
x2
+ yb2 + cz 2 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Elipsoidul
Intersectiile elipsoidului cu planele paralele cu xOz se

(
y = y0
2
2
x2
+ yb2 + cz 2 1 = 0
a2
Daca y0 (b, b), se obtin elipsele

x2
a2 1
+
2
y0
b2
z2

c2 1
y02
b2
=1 .
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Hiperboloidul cu o panza
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
Se numeste hiperboloid cu o panza cuadrica (H1 ) de ecuatie:
(H1 ) :
x2 y2 z2
+ 2 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(H1 ) :
x2 y2 z2
+ 2 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.
Numerele a, b, c se numesc semiaxe iar punctele A(a, 0, 0),

A (a, 0, 0), B(0, b, 0), B (0, b, 0) se numesc varfuri.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(H1 ) :
x2 y2 z2
+ 2 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.

punctul O(0, 0, 0) este centrul de simetrie al hiperboloidului
cu o panza
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(H1 ) :
x2 y2 z2
+ 2 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.

cu o panza
axele de coordonate sunt axe de simetrie ale hiperboloidului
cu o panza
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(H1 ) :
x2 y2 z2
+ 2 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.

cu o panza
cu o panza
planele de coordonate sunt plane de simetrie ale
hiperboloidului cu o panza
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Intersectiile hiperboloidului cu o panza cu planele paralele cu

xOy se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
2
2
x2
+ yb2 cz 2 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
2
2
x2
+ yb2 cz 2 1 = 0
a2
Se obtin elipsele

x2
a2 1 +
+
2
z0
c2
y2
b2 1 +
z0 2
c2
= 1.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

yOz se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
2
2
x2
+ yb2 cz 2 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
2
2
x2
+ yb2 cz 2 1 = 0
a2
Se obtin hiperbolele

y2
b2 1

2
x0
a2
z2
c2 1
x0 2
a2
=1
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

xOz se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
2
2
x2
+ yb2 cz 2 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
2
2
x2
+ yb2 cz 2 1 = 0
a2

x2
a2 1

2
y0
b2
z2
c2 1
y0 2
b2
=1
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Hiperboloidul cu doua panze
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Definitie
Se numeste hiperboloid cu doua panze cuadrica (H2 ) de ecuatie:
(H2 ) :
x2 y2 z2
2 + 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Definitie
(H2 ) :
x2 y2 z2
2 + 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.
Numerele reale a, b, c se numesc semiaxe, iar punctele C (0, 0, c) si

C (0, 0, c) se numesc varfuri.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Definitie
(H2 ) :
x2 y2 z2
2 + 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.

cu doua panze
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Definitie
(H2 ) :
x2 y2 z2
2 + 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.

cu doua panze
cu doua panze
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Definitie
(H2 ) :
x2 y2 z2
2 + 2 1=0 ,
a2
b
c
a, b, c > 0.

cu doua panze
cu doua panze
planele de coordonate sunt plane de simetrie ale
hiperboloidului cu doua panze
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Intersectiile hiperboloidului cu doua panze cu planele paralele

cu xOy se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
.
2
2
x2
+ yb2 cz 2 + 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
.
2
2
x2
+ yb2 cz 2 + 1 = 0
a2
Daca z0 (, c) (c, ), intersectiile sunt elipsele
a2
y2
+ 2
=1 .
z
b 2 c02 1
1
x2
z02
c2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

cu xOz se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
.
2
2
x2
+ yb2 cz 2 + 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
.
2
2
x2
+ yb2 cz 2 + 1 = 0
a2
c2
x2
2
=1 .
y
a2 b02 + 1
+1
z2
y02
b2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

cu yOz se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
.
2
2
x2
+ yb2 cz 2 + 1 = 0
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
.
2
2
x2
+ yb2 cz 2 + 1 = 0
a2
c2
z2
x02
a2
y2
2
=1 .
x
b 2 a02 + 1
+1
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Paraboloidul eliptic
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
Se numeste paraboloid eliptic cuadrica Pe de ecuatie:
(Pe ) :
x2 y2
+ 2 =2z
a2
b
Numerele reale a si b se numesc semiaxe.
a > 0, b > 0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(Pe ) :
x2 y2
+ 2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0

O(0, 0, 0) este varful paraboloidului eliptic
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(Pe ) :
x2 y2
+ 2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0

Oz este axa de simetrie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(Pe ) :
x2 y2
+ 2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0

Oyz si Oxz sunt plane de simetrie.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Intersectiile paraboloidului eliptic cu planele paralele cu xOy

se determina rezolvand sistemul
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
2
x2
+ yb2 = 2z
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
2
x2
+ yb2 = 2z
a2
Daca z0 > 0, se obtin elipsele
y2
x2
+
=1
2a2 z0 2b 2 z0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Intersectiile paraboloidului eliptic cu planele paralele cu yOz

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
2
x2
+ yb2 = 2z
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
2
x2
+ yb2 = 2z
a2
Se obtin parabolele
z=
x02
1 2
y
+
2b 2
2a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Intersectiile paraboloidului eliptic cu planele paralele cu xOz

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
2
x2
+ yb2 = 2z
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
2
x2
+ yb2 = 2z
a2
Se obtin parabolele
z=
y02
1 2
x
+
2a2
2b 2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Paraboloidul hiperbolic
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
Se numeste paraboloid hiperbolic cuadrica Ph de ecuatie:
(Ph ) :
x2 y2
2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0
Numerele reale pozitive a si b se numesc semiaxe.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(Ph ) :
x2 y2
2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(Ph ) :
x2 y2
2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Definitie
(Ph ) :
x2 y2
2 =2z
a2
b
a > 0, b > 0

Oyz si Oxz sunt plane de simetrie.
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a
Intersectiile paraboloidului hiperbolic cu planele paralele cu

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
2
x2
yb2 = 2z
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
z = z0
2
x2
yb2 = 2z
a2
Daca z0 6= 0, se obtin hiperbolele
y2
x2
=1
2a2 z0 2b 2 z0
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
2
x2
yb2 = 2z
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
x = x0
2
x2
yb2 = 2z
a2
Se obtin parabolele
z =
1 2
x2
y + 02
2
2b
2a
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
2
x2
yb2 = 2z
a2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie analitic
a

(
y = y0
2
x2
yb2 = 2z
a2
Se obtin parabolele
z=
y02
1 2
x
2a2
2b 2
Algebr
a si Geometrie
Geometrie diferential
a
Geometria diferential
a a curbelor
Reprezentarea analitica a unei curbe n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie (a, b) R si
O;~i,~j, ~k
al segmentelor orientate
E3O .
un reper cartezian n spatiul vectorial
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie (a, b) R si
O;~i,~j, ~k
Definitie
E3O .
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie (a, b) R si
O;~i,~j, ~k
E3O .
Definitie
Se numeste curba n E3O orice aplicatie
~r : (a, b) E3O
(a, b) t 7 ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
O curba (C) se poate reprezenta prin:
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

ecuatia vectoriala
(C) :
~r = ~r (t)
t (a, b)
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

ecuatia vectoriala
(C) :
~r = ~r (t)
t (a, b)
ecuatiile parametrice
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
Spunem ca un punct P al unei curbe (C) este
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
punct singular daca exista un singur t (a, b) astfel ncat
~r (t) = OP.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
punct singular daca exista un singur t (a, b) astfel ncat
~r (t) = OP.
punct multiplu daca exista t1 6= t2 6= 6= tn (a, b) astfel
ncat
OP = ~r (t1 ) = ~r (t2 ) = = ~r (tn )
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Definitie
Spunem ca a curba (C) este simpla daca toate punctele sale sunt
puncte singulare.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Definitie
puncte singulare.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Definitie
puncte singulare.
Definitie
f al unei curbe simple (C) este rectificabil daca
Spunem ca un arc AB

AB
lim = 1
AB
f
AB

f
f
unde cu AB
am notat lungimea arcului AB.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Elementul de arc al unei curbe
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
o curba rectificabila si t = t t0 o crestere a argumentului astfel

ncat t + t (a, b).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
o curba rectificabila si t = t t0 o crestere a argumentului astfel

ncat t + t (a, b). Atunci:
~r (t + t) ~r (t)
~r (t)
= lim
=
t0 t
t0
t
x(t + t) x(t)~
y (t + t) y (t)~
= lim
i + lim
j+
t0
t0
t
t
z(t + t) z(t) ~
+ lim
k=
t0
t
= x(t)
~i + y (t)~j + z(t)
~k
r~ (t) =
lim
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
Spunem ca o curba rectificabila are ordinul de regularitate 1 daca
r~ (t) 6= ~0, oricare ar fi t (a, b).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitie
Spunem ca o curba rectificabila are ordinul de regularitate 1 daca
r~ (t) 6= ~0, oricare ar fi t (a, b).
Directia vectorului r~ (t) este data de directia tangentei la curba n
punctul M(x(t), y (t), z(t)) iar sensul sau este dat de sensul
cresterii argumentului.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

g lungimea arcului AM
g (C). Avem:
Fie s(t) = |AM|
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

g (C). Avem:
Fie s(t) = |AM|

] g g
MM = AM AM = s(t + t) s(t) = s
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

g (C). Avem:
Fie s(t) = |AM|

] g g
Remarcam ca:
MM = ~r (t + t) ~r (t) = ~r
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

g (C). Avem:
Fie s(t) = |AM|

] g g
Remarcam ca:
MM = ~r (t + t) ~r (t) = ~r
Prin urmare:
kMM k
k~r k
= lim
=
lim
t0
t0 t
t
!
] |
s
ds
kMM k |MM
= lim
=
= lim
t0 t
t0
t
dt
]|
|MM
kr~ (t)k =
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Asadar:
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Asadar:
ds = kr~ (t)kdt
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Asadar:
Definitie
ds = kr~ (t)kdt
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Asadar:
ds = kr~ (t)kdt
Definitie
Se numeste element de arc al unei curbe
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)
expresia
q

ds = r~ (t) dt = x 2 (t) + y 2 (t) + z 2 (t)dt
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Tangenta la o curba n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
o curba cu ordinul de regularitate 1,
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
o curba cu ordinul de regularitate 1, M0 (x(t0 ), y (t0 ), z(t0 )) un

punct al curbei (C),
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al curbei (C), (tg ) tangenta la curba (C) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al curbei (C), (tg ) tangenta la curba (C) n M0 si
W (X , Y , Z ) (tg ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (tg ). Atunci tangenta (tg ) are ecuatiile:
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (tg ). Atunci tangenta (tg ) are ecuatiile:
(tg ) :
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
x(t
0)
y (t0 )
z(t
0)
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Versorul tangentei (tg ) la curba (C) n punctul M0 este
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

~ =
~a(tg )
k~a(tg ) k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

~ =
~a(tg )
x(t
0 )~i + y (t0 )~j + z(t
0 )~k
=p
k~a(tg ) k
x 2 (t0 ) + y 2 (t0 ) + z 2 (t0 )
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Planul normal al unei curbe n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)
o curba cu ordinul de regularitate 1 si M0 (x(t0 ), y (t0 ), z(t0 )) un

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Se numeste plan normal al curbei (C) n punctul M0 , planul (N )
perpendicular pe tangenta (tg ) la curba (C) n M0 .
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau,
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (N ) planul normal al curbei (C) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (N ) planul normal al curbei (C) n M0 si
W (X , Y , Z ) (N ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (N ). Atunci planul normal are ecuatia
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (N ). Atunci planul normal are ecuatia
(N ) :
x(t
0 )[X x(t0 )]+ y (t0 )[Y y (t0 )]+ z(t
0 )[Z z(t0 )] = 0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Planul osculator al unei curbe n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Se numeste plan osculator al curbei (C) n punctul M0 planul (O )
determinat de vectorii r~ (t0 ) si r~ (t0 ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau,
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (O ) planul osculator al curbei (C) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (O ) planul osculator al curbei (C) n M0 si
W (X , Y , Z ) (O ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (O ). Atunci planul osculator are ecuatia
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (O ). Atunci planul osculator are ecuatia

X x(t0 ) Y y (t0 ) Z z(t0 )

x(t
0)
y (t0 )
z(t
0 ) = 0
(O ) :

x(t0 )
y (t0 )
z(t0 )
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Binormala la o curba n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Se numeste binormala la curba (C) n punctul M0 dreapta (bn)
perpendiculara pe planul osculator (O ) al curbei (C) n M0 .
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau,
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (bn) binormala la curba (C) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (bn) binormala la curba (C) n M0 si
W (X , Y , Z ) (bn).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (bn). Atunci binormala are ecuatiile
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

(bn) :
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
l
m
n
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
(C) :

(bn) :
unde

y (t0 ) z(t
0)
l =
y (t0 ) z(t0 )
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
l
m
n

,

Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

(bn) :
unde

y (t0 ) z(t
0)
l =
y (t0 ) z(t0 )
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
l
m
n

0 ) z(t

0)
, m = x(t
x(t0 ) z(t0 )

Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

(bn) :
unde

y (t0 ) z(t
0)
l =
y (t0 ) z(t0 )
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
l
m
n

0 ) z(t

0)
, m = x(t
x(t0 ) z(t0 )

0 ) y (t0 )

, n = x(t
x(t0 ) y (t0 )

Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Versorul binormalei este
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

~ =
~a(bn)
k~a(bn) k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

~ =
~a(bn)
l~i + m~j + n~k
=
k~a(bn) k
l 2 + m2 + n2
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Planul rectificator al unei curbe n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Se numeste plan rectificator al curbei (C) n punctul M0 planul
(R ) determinat de tangenta (tg ) si binormala (bn) la curba (C) n
M0 .
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau,
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (R ) planul rectificator al curbei (C) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (R ) planul rectificator al curbei (C) n M0 si
W (X , Y , Z ) (R ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (R ). Atunci planul rectificator are ecuatia
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (R ). Atunci planul rectificator are ecuatia

X x(t0 ) Y y (t0 ) Z z(t0 )

x(t
0)
y (t0 )
z(t
0 ) = 0
(R ) :

l
m
n
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Norma principala la o curba n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Fie
(C) :
x = x(t)
y = y (t)
z = z(t),
t (a, b)

punct al sau.
Definitie
Se numeste normala principala la curba (C) n punctul M0 dreapta
(np) perpendiculara pe planul rectificator (R ) al curbei (C) n M0 .
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau,
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (np) normala principala la curba (C) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau, (np) normala principala la curba (C) n M0 si
W (X , Y , Z ) (np).
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

W (X , Y , Z ) (np). Atunci normala principala are ecuatiile
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

(np) :
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
L
M
N
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
(C) :

(np) :
unde

y (t0 ) z(t
0)
L =
m
n
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
L
M
N

,

Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

(np) :
unde

y (t0 ) z(t
0)
L =
m
n
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
L
M
N

0 ) z(t

0)
, M = x(t
l

n
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

(np) :
unde

y (t0 ) z(t
0)
L =
m
n
X x(t0 )
Y y (t0 )
Z z(t0 )
=
=
L
M
N

0 ) z(t

0)
, M = x(t
l

n

0 ) y (t0 )

, N = x(t
l

m
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Versorul normalei principale este
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

~ =
~a(np)
k~a(np) k
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

~ =
~a(np)
L~i + M~j + N ~k
=
k~a(np) k
L2 + M 2 + N 2
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet

Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet

Fie
(C) :
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k

punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet

Fie
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
(C) :

punct al sau.
au loc egalitatile
~
~ = ~ ,
si
~ = ~ ~ ,
~ = ~ ~
D
E D
E
h~ /~ i = ~ /~ = ~ /~ = 0
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet

Fie
~r = ~r (t) = x(t)~i + y (t)~j + z(t)~k
(C) :

punct al sau.
au loc egalitatile
~
~ = ~ ,
si
~ = ~ ~ ,
~ = ~ ~
D
E D
E
h~ /~ i = ~ /~ = ~ /~ = 0
sensurile versorilor se aleg astfel ncat reperul M0 ; ~ , ~ , ~

fie direct orientat.
sa
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet
Definitie
n
o
Reperul M0 ; ~ , ~ , ~ se numeste reperul lui Frenet asociat curbei
(C) n punctul M0 .
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Triedrul lui Frenet
Definitie
n
o
Reperul M0 ; ~ , ~ , ~ se numeste reperul lui Frenet asociat curbei
(C) n punctul M0 .
Dreptele si planele definite de acest reper formeaza triedrul lui
Frenet.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitia curburii unei curbe n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
= ~ (s), \
~ (s + s)
unghiul de contingenta al tangentelor.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
= ~ (s), \
~ (s + s)

Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
= ~ (s), \
~ (s + s)

Definitie
Se numeste curbura a curbei (C) n punctul M limita raportului
dintre unghiul de contingenta al tangentelor si cresterea s a
] cand s 0.
lungimii arcului MM
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
= ~ (s), \
~ (s + s)

Definitie
] cand s 0.
lungimii arcului MM
Notam
1
= lim
s0 s
R
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
= ~ (s), \
~ (s + s)

Definitie
] cand s 0.
lungimii arcului MM
Notam
1
= lim
s0 s
R
R se numeste raza de curbura.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
= ~ (s), \
~ (s + s)

Definitie
] cand s 0.
lungimii arcului MM
Notam
1
= lim
s0 s
R
R se numeste raza de curbura.

d~
1

=
ds
R
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Definitia torsiunii unei curbe n spatiu
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
\
~
~ + s)
= (s),
(s
unghiul de contingenta al binormalelor.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
\
~
~ + s)
= (s),
(s

Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
\
~
~ + s)
= (s),
(s

Definitie
Se numeste torsiune absoluta a curbei (C) n punctul M limita
raportului dintre unghiul de contingenta al binormalelor si
] cand s 0.
cresterea s a lungimii arcului MM
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
\
~
~ + s)
= (s),
(s

Definitie
] cand s 0.
Notam

1
= lim
T s0 s
T se numeste raza de torsiune.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor

Notam cu
\
~
~ + s)
= (s),
(s

Definitie
] cand s 0.
Notam

1
= lim
T s0 s
T se numeste raza de torsiune.

d ~
1

=
ds
T
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Formulele lui Frenet
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)
o curba avand ordinul de regularitate cel putin 2, M (C), R raza

de curbura si T raza de torsiune ale curbei (C) n punctul M.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)

Atunci
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)

Atunci
1
d~
ds
R~
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)

Atunci
1
2
d~
ds
d~
ds
=
=
R~
R1 ~
1 ~
T
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)

Atunci
1
2
3
d~
ds
d~
ds
~
d
ds
=
=
R~
R1 ~
= T1 ~
1 ~
T
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Calculul curburii unei curbe n spatiu
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)
o curba avand ordinul de regularitate cel putin 2, M (C) si R

raza de curbura a curbei (C) n punctul M.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)
o curba avand ordinul de regularitate cel putin 2, M (C) si R

raza de curbura a curbei (C) n punctul M. Atunci

~
~
r
(t)
r
(t)

1
=

3
~
R
r (t)
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Calculul torsiunii unei curbe n spatiu
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)
o curba avand ordinul de regularitate cel putin 3, M (C) si T

raza de torsiune a curbei (C) n punctul M.
Algebr
a si Geometrie
a
a a curbelor
Teorema
Fie
(C) :
~r = ~r (t),
t (a, b)
o curba avand ordinul de regularitate cel putin 3, M (C) si T

raza de torsiune a curbei (C) n punctul M. Atunci
D
E

~
~
~
r
(t)
r
(t)/
r
(t)

1
=

2
~

T
r (t) r~ (t)
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Reprezentarea analitica a suprafetelor
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Fie D R2 o multime deschisa.
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Definitie
Se numeste portiune regulata de suprafata imaginea geometrica a
unei functii vectoriale ~r : D E3O
D (u, v ) 7 ~r (u, v ) = x(u, v )~i + y (u, v )~j + z(u, v )~k
unde functiile x, y , z satisfac urmatoarele conditii de regularitate:
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Definitie
stabilesc o corespondenta bijectiva si bicontinua ntre
(u, v ) D si M ()
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Definitie
stabilesc o corespondenta bijectiva si bicontinua ntre
(u, v ) D si M ()
admit derivate partiale de ordinul 1 nu toate nule si continue

pe D
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
nu toti determinantii functionali
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

D(y , z) y
u
A=
= y
D(u, v ) v
z
u
z
v

y u z u
=

y v z v
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

D(y , z) y
u
A=
= y
D(u, v ) v

D(x, z)
=
B=
D(u, v )
x
u
x
v
z
u
z
v
z
u
z
v

y u z u
=

y v z v

= x u z u
x v z v

Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

D(y , z) y
u
A=
= y
D(u, v ) v
x

D(x, z)
= u
B=
x
D(u, v )
v
x
D(x, y ) u
C=
= x
D(u, v ) v
se anuleaza simultan pe D.
z
u
z
v
z
u
z
v
y
u
y
v

y u z u
=

y v z v

= x u
x v

x u y u
=
x v y v

z u
z v

Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Se numeste punct regulat al suprafetei () orice punct M0 n care
sunt ndeplinite conditiile de regularitate.
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Se numeste punct singular al suprafetei () un punct M0 n care
cel putin una din conditiile de regularitate nu este satisfacuta.
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Orice suprafata se poate reprezenta prin ecuatii parametrice de
forma
x = x(u, v )
y = y (u, v )
() :
, (u, v ) D
z = z(u, v )
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Coordonate curbilinii
Se considera o suprafata regulata
() :
~r (u, v ) = x(u, v )~i + y (u, v )~j + z(u, v )~k
si (u0 , v0 ) D fixat.
, (u, v ) D
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
() :
Definitie
, (u, v ) D
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
() :
, (u, v ) D
Definitie
Se numeste curba de coordonate de tip (u) curba (u ) () data
prin ecuatia
(u ) :
~r (u, v0 ) = x(u, v0 )~i + y (u, v0 )~j + z(u, v0 )~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
() :
, (u, v ) D
Definitie
Se numeste curba de coordonate de tip (u) curba (u ) () data
prin ecuatia
(u ) :
~r (u, v0 ) = x(u, v0 )~i + y (u, v0 )~j + z(u, v0 )~k
Se numeste curba de coordonate de tip (v ) curba (v ) () data

prin ecuatia
(v ) :
~r (u0 , v ) = x(u0 , v )~i + y (u0 , v )~j + z(u0 , v )~k
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Perechile (u, v ) se numesc coordonate curbilinii pe suprafata ()
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
printr-un punct regulat M0 (x0 , y0 , z0 ) al unei suprafete trece o
singura curba de coordonate u , respectiv v
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
vectorul
r~u (u0 , v0 ) = x u (u0 , v0 )~i + y u (u0 , v0 )~j + z u (u0 , v0 )~k
este tangent la (u ) n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Definitie
vectorul
r~u (u0 , v0 ) = x u (u0 , v0 )~i + y u (u0 , v0 )~j + z u (u0 , v0 )~k
este tangent la (u ) n M0
vectorul
r~v (u0 , v0 ) = x v (u0 , v0 )~i + y v (u0 , v0 )~j + z v (u0 , v0 )~k
este tangent la ()v n M0
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Planul tangent la o suprafata
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Fie
() :
x = x(u, v )
y = y (u, v )
z = z(u, v )
, (u, v ) D
o suprafata regulata si M0 (u0 , v0 ) un punct al sau.
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Fie
() :
x = x(u, v )
y = y (u, v )
z = z(u, v )
, (u, v ) D

Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Fie
() :
x = x(u, v )
y = y (u, v )
z = z(u, v )
, (u, v ) D

Definitie
Se numeste plan tangent la suprafata () n punctul M0 planul
(T ) determinat de vectorii r~u (u0 , v0 ) si r~v (u0 , v0 ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Teorema
Fie
() :
, (u, v ) D
o suprafata regulata, M0 (x0 , y0 , z0 ) () un punct al sau, (T )

planul tangent la () n M0 si W (X , Y , Z ) (t ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

Teorema
Fie
() :
, (u, v ) D
o suprafata regulata, M0 (x0 , y0 , z0 ) () un punct al sau, (T )

planul tangent la () n M0 si W (X , Y , Z ) (t ). Planul tangent
are ecuatia

X x0
Y y0
Z z0

x u (u0 , v0 ) y u (u0 , v0 ) z u (u0 , v0 ) = 0
(T ) :

x v (u0 , v0 ) y v (u0 , v0 ) z v (u0 , v0 )
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Normala ntr-un punct al unei suprafete
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Fie
() :
x = x(u, v )
y = y (u, v )
z = z(u, v )
, (u, v ) D
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Fie
() :
x = x(u, v )
y = y (u, v )
z = z(u, v )
, (u, v ) D

Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Fie
() :
x = x(u, v )
y = y (u, v )
z = z(u, v )
, (u, v ) D

Definitie
Se numeste normala la suprafata () n punctul M0 dreapta (N )
perpendiculara pe planul tangent (T ) la suprafata () n M0 .
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

vectorul director al normalei la suprafata () n M0 este
~ = r~ (u0 , v0 ) r~ (u0 , v0 )
N
u
v
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

~ = r~ (u0 , v0 ) r~ (u0 , v0 )
N
u
v
normala (N ) se poate orienta astfel ncat sensul ei pozitiv sa
~
coincida cu sensul vectorului N.
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

~ = r~ (u0 , v0 ) r~ (u0 , v0 )
N
u
v
~
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor

~ = r~ (u0 , v0 ) r~ (u0 , v0 )
N
u
v
~
Definitie
Spunem ca suprafata () este orientata daca consideram pozitiva
fata suprafetei dinspre partea pozitiva a normalei, cealalta fata
considerandu-se negativa.
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
Fie
() :
, (u, v ) D
o suprafata regulata, M0 (x0 , y0 , z0 ) () un punct al sau, (N )

normala la () n M0 si W (X , Y , Z ) (N ).
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
Fie
() :
, (u, v ) D

normala la () n M0 si W (X , Y , Z ) (N ). Atunci normala are
ecuatiile
Y y0
Z z0
X x0
=
=
A
B
C
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
Fie
() :
, (u, v ) D

normala la () n M0 si W (X , Y , Z ) (N ). Atunci normala are
ecuatiile
Y y0
Z z0
X x0
=
=
A
B
C
unde A =
D(y ,z)
D(u,v ) (u0 , v0 ),
D(x,z)
B = D(u,v
) (u0 , v0 ), C =
D(x,y )
D(u,v ) (u0 , v0 )
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Notatiile lui Gauss
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Notatiile lui Gauss

Fie
() :
o suprafata regulata.
, (u, v ) D
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Notatiile lui Gauss

Fie
() :
o suprafata regulata.
Notatiile lui Gauss:
E
D
E = r~u /r~u
E
D
F = r~u /r~v
E
D
G = r~v /r~v
, (u, v ) D
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Elementul de arc al unei curbe trasate pe o suprafeta
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
Elementul de arc al unei curbe trasata pe o suprafata
() :
este
, (u, v ) D
s
2
dv
du 2
du dv
ds = E
+ 2F
dt
+G
dt
dt dt
dt
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Elementul de arie al unei suprafete
Teorema
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
EG F 2 = A2 + B 2 + C 2
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
EG F 2 = A2 + B 2 + C 2
Definitie
Algebr
a si Geometrie
a
a a suprafetelor
Teorema
EG F 2 = A2 + B 2 + C 2
Definitie
Se numeste element de arie al suprafetei () forma diferentiala
p
d = EG F 2 dudv

2010 Lemle Algebra

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

2010 Lemle Algebra

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Algebr

Universitatea Politehnica din Timisoara

R-Spatii vectoriale euclidiene

R-Spatii vectoriale euclidiene

R-Spatii vectoriale euclidiene

Teoria generala a cuadricelor

Teoria generala a cuadricelor

Cuadrice pe ecuatii reduse

Geometria diferentiala a curbelor

Geometria diferentiala a curbelor

Geometria diferentiala a suprafetelor

Lemle, L.D. Algebra liniara. Ed. Mirton, Timisoara, 2002.

Lemle, L.D. Algebra liniara. Ed. Mirton, Timisoara, 2002.

Lemle, L.D. Algebra liniara. Ed. Mirton, Timisoara, 2002.

Lemle, L.D. Algebra liniara. Ed. Mirton, Timisoara, 2002.

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notam cu X o multime nevida ale carei elemente se vor numi

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

o lege de compozitie interna:

numita adunarea vectorilor;

Notiunea de R-spatiu vectorial

o lege de compozitie interna:

numita adunarea vectorilor;

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

(X , +) este grup comutativ;

Notiunea de R-spatiu vectorial

(X , +) este grup comutativ;

Notiunea de R-spatiu vectorial

(X , +) este grup comutativ;

Notiunea de R-spatiu vectorial

(X , +) este grup comutativ;

Notiunea de R-spatiu vectorial

(X , +) este grup comutativ;

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

Notiunea de R-spatiu vectorial

ii) nmultirea vectorilor cu scalari:

Intersectia a doua subspatii vectoriale

Intersectia a doua subspatii vectoriale

Intersectia a doua subspatii vectoriale

Reuniunea a doua subspatii vectoriale

Reuniunea a doua subspatii vectoriale

Reuniunea a doua subspatii vectoriale

Suma a doua subspatii vectoriale

Suma a doua subspatii vectoriale

Suma a doua subspatii vectoriale

Suma a doua subspatii vectoriale

Suma a doua subspatii vectoriale

Suma directa a doua subspatii vectoriale

Suma directa a doua subspatii vectoriale

Perechea de elemente x1 = x1 + u, x2 = x2 u, unde u X1 X2 ,

Suma directa a doua subspatii vectoriale

Perechea de elemente x1 = x1 + u, x2 = x2 u, unde u X1 X2 ,

Suma directa a doua subspatii vectoriale

Perechea de elemente x1 = x1 + u, x2 = x2 u, unde u X1 X2 ,

Suma directa a doua subspatii vectoriale

Perechea de elemente x1 = x1 + u, x2 = x2 u, unde u X1 X2 ,

Fie X un R-spatiu vectorial.