156 ‘TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR 9.2. Tehnologia de exploatare in sectorul maternitate Sectorul materitate constituie a doua veriga a fluxului tehnologic din ferma, el avid ca sarcind producerea de purcei care, in fermele de productie pot fi valorificati fie pentru vanzare ca tineret infarcat fie pentru crestere si ingrasare in vederea vanzArii ca porei de came. in acest sector sunt cazate doud categorii de animale ( scroafa si purceii sugari), care au cerinte diferite fata de conditiile de microclimat si de hrinire, cea ce face ca dotarea si fie cea mai complexa si -mai costisitoare de pe fluxul tehnologic. in maternitate, scroafa de reproductie trece prin stari fiziologice foarte diferite ( ultimele zile ale gestatiei, fitarea si alaptarea ) intr-un timp relativ scurt, ceea ce reclama 0 atentie deosebita in asigurarea unui microclimat corespunzator (mai ales temperatura gi umiditatea ), De asemenea, purceii sugari necesita conditii speciale de temperatura si pot regla umiditate in zona lor de odihna, deoarece in primele zile de viata ei nu- temperatura corporala. intretinerea scroafelor in lactatie si a purceilor sugari — se face in boxe de fitare, in care se cazeaz’ o scroaf’ si lotul siu de purcei. Boxa de fitare este spatiul in care se cazeazi scroafa cu 2 ~ 3 zile inainte de fatare, unde are loc fitarea, unde se intretine si se exploateaz scroafa cu purcei pana la ingarcare. Compartimentul de boxe de fatare constituie unitatea functionala in maternitate, mirimea compartimentului de maternitate conditionand intregul flux tehnologie din unitate, Cand se stabileste numarul de locuri de fatare din maternitate se iau in considerare: capacitatea de productie a unitat i, numarul de scroafé matcd necesar pentru realizarea planului de productie si numarul de fitari pe scroaf’ si pe an. De asemenea, se {ine cont si de sistemul tehnologic de intrefinere a scroafelor in lactatie sia purceilor sugari. Astfel, exista 2 sisteme: (1) intretinerea scroafelor si a purceilor sugari pan la infircarea purceilor in boxele de fitare, dupa infarcare scroafele fiind mutate inapoi in sectorul monta-gestatie, iar purceii in compartimentele pentru tineret infarcat din sectorul cresa; boxe de fatare-crestere si apoi continuarea intretinerii purceilor in box ( pan& la intrarea la (2 )intretinerea scroafelor si a purceilor sugari pe perioada lactatiei testare sau pana la varsta de 105 zile, in cazul porcilor destinati ingrasarii ). La intarcare scroafele sunt mutate in boxele de asteptare din sectorul monta-gestatieTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-157 INDUSTRIAL Boxele de fatare din maternitate au suferit multiple modificari de-a lungul timpului, pentru cresterea gradului de confort atat pentru purcei cat si pentru scroafi Dintre acestea, cele mai folosite sunt: boxa de fevare de tip danez (cu bec infrarogu ) si boxa de fetare cu pardoseala din gratar total si incdilzire electricé in zona de odibnés a purceilor Boxa de fatare de tip danez avea o suprafaji mare ( 7,80 m° , lungime 4,10 m, atime 1,90 m.) si era impartita in 4 zone distincte: dowd zone laterale de odilndi si furajare pentru purcei ( fiecare cu lungimea de 2,20 m. si latimea de 0,65 m., aici sunt amplasate becul cu infrarosii pentru incalzirea purceilor gi hranitorul pentru purcei ), © zona centraldé pentru scroaft (cu lungimea de 2,20 m gi latimea de 0,60 m ) despartita de zonele pentru purcei prin bare de feava zincata si o zond de furajare, amplasata la spatele scroafei ( cu suprafata de 3,6 m* - 1,9 X 1,9 m. ) in care erau amplasate trocul pentru furajarea si adaparea scroafei, adipatoarea pentru purcei si o gura de canal acoperita cu gratar din fonta. Acest tip de boxd prezenta dezavantajul ca furajarea si adiparea se puteau face doar manual, scroafa fiind scoasa pentru furajare si plimbare de 3-4 ori pe zi, ceea ce a dus la reducerea productivitatii muncii, De asemenea, evacuarea dejectiilor se facea manual. ‘ec infrarg: pentru purcel Guch_de canal cu grater Figura 9.8, Boxa de fitare de tip danez ( cu bec infrarosu )TEHNOLOGIA CRESTERIL SUINELOR Ulterior, boxa de fitare s-a perfectionat, a disparut zona de furgjare, hranitorul si adapatoarea scroafei fiind amplasate la capul seroafei, in zona de odihnd, furajarea si adaparea fiind facute automat ( fig. 9.9 ), adapatoarea pentru purcei fiind in partea anterioari a uneia dintre zonele de Figura 9.9. Boxa de fatare cu bec infrarosu odihna. Becurile infrarosii au puteri de 150 ~ 175 W gi asigurd incalzirea in zona de odihna a purceilor, reglarea temperaturii realizindu-se prin inaltimea la care este amplasat becul. Astfel, la fatare, acesta este amplasat la o inaltime de 55 de em, fafa de pardoseala, asiguriind 0 temperatura de 31 — 32 °C pe o suprafala de 0,16 m* ( 40X40 cm ). Dupa fiecare saptamana de vi a purceilor, becul se ridicd cu cite $ cm. ( 60, 65, 70 cm. ), temperatura seazand cu cate 2 °C (30, 28. 26°C ) Figura 9.10. Boxa de fatare cu incalzire electrica in pardosealaTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-159 Boxa de fétare cu pardoseala din gratar total gi incalzire in zona de odihna a purceilor Acest tip de boxa asigur’ un grad ridicat de pastrare a curafeniei, mai ales in zona de odihnd a purceilor $i in ona de furajare si_un microclimat mai apropiat de cerintele scroafei gi purceilor ( plac in zona de odihna a purceilor). De-a_—_Tungul timpului, inealzirea in zona de odihna a pureeilor s-a facut fie cu rezisten{i electric in pardoseala ( cea mai folosita si cu cele mai bune rezultate ). fie cu aer eald, cu abur sau cu api caida. Hranirea si i adiparea scroafei si purceilor se fae automat, hranitorul si adapatoarea pentru scroaft Figura 9.11, Box’ de fatare cu zonele oblice find situate in partea anterioara a zonei de odihna pentru scroaf’, iar adapatoarea pentru purcei in partea posterioara a uneia dintre zonele de odihna pentru acestia. intreaga suprafata a boxei este din gratar de material plastic special. $i acest tip de box’ a fost perfectionat, pentru asigurarea unui confort mai bun pentru seroafa lactanta si pentru purcei. in figura 9.11. este prezentati boxa de fitare cu zonele amplasate oblic, folosite la aceasta ori. Desi lungimea boxei este aceeasi ( circa 2 m. ), prin amplasare oblica a zonei de odihna pentru scroaf’, aceasta are o lungime mai mare ( 2.24 m. ) Aceasta box’ are separat adapatoarea si hrinitorul pentru purcei, iar hranitorul si adapatoarea sunt amplasate la capul scroafei. Folosirea pardoselii din gratar permite ‘menfinerea usoard a curijeniei in boxd, peste 95 % din fecale si urina scurgdndu-se in canal, fara intervengia omului160. TEHNOLOGIA CRESTERI § Pentru un confort termic superior in zona de odihna a purceilor, s-au prevazut capace care s acopere aceasti zona, amplasati, jn acest caz intr-unul din colturile boxei (figura 9.12 ). in boxele de acest tip reglarea temperaturii inzona de odihna a purceilor se realizeaza cu ajutorului unui termostat_ care asigura o temperatura de la 35 °C la 28 °C, in funetie de varsta acestora. Figura 9.12, Zona de odihna pentru purcei Microclimatul in maternitate — trebuie controlat si dirijat in permanent deoarece el poate influenta negativ atét productia de lapte a scroafei ct si sndtatea gi cresterea purceilor sugari, in maternitafile din complexele de tip industrial microcli iatul este dirijat, asigurndu-se valori cat mai constante ale acestuia pe toata durata anului Temperatura din maternitate trebuie si asigure confortul biologic al celor doua categorii de animale: scroafa lactanta si purceii sugari, cerinfele acestor categorii fiind diferite. Din aceasta cauz matemitatile sunt prevazute cu dou categorii distincte de inedlvire: incdlzirea mediului ambiant din compartiment, care se asigura fie prin centrala termica a fermei, baterii de incalzire amplasate in canale tampon si ventilatoare care introduc aer cald si proaspat in compartiment, fie cu ajutorul aerotermelor electrice sau cu GPL. in sezonul calduros, cand centrala temic’ nu funcfioneaza, incalzirea compartimentului se face cu aeroterme. incalzirea mediului din compartiment, pentru a asigura confortul scroafelor, trebuie sa se faca la 16 — 25 °C. A doua categorie de incalzire maternitate este incalzirea local’ in. zona. de odihna a purceilor care se realizeaza fie cu becuri infrarosii sau cu eleveuze electrice, fie cu rezistentai electric’, cu abur, aer cald sau apa calda, in functie de tipul de boxa folosit. Cele doua surse de incalzire trebuie imbinate corect astfel incdt sa asigure cerinjele biologice ale categoriei de animale careia ii sunt destinate. Astfel,TEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-161 INDUSTRIAL, temperaturile prea mar necesare pentru confortul purceilor determina sc&derea productiei de lapte la scroafe, iar temperaturile scdzute, necesare pentru. scroafe, determina la purcei afectiuni pulmonare si digestive soldate cu pierderi Valorile inregistrate de umiditatea relative in maternitate sunt extrem de icaté ( peste 80 % ) importante, mai ales pentru purcei. Umiditatea relativa ri influenteazi negativ sanatatea purceilor, mai ales dacd este asociata si cu temperatura sczutd @ mediului, Umiditatea ridicata favorizeaza dezvoltarea microorga melor in adipost, sensibilizeaz animalele si duce la cresterea morbiditaii si mortalitati. Principalele surse de crestere a umiditatii in compartimentele din maternitate sunt adapatorile defecte, fevile de alimentare cu ap care nu sunt termoizolate, zonele de defecare prost executate, in care stagneazd urina si fecalele, robinetele care curg, canalele cu nivelul pernei de apa necorespunzitor, spilarea prea deas& a halelor gi ventilatia necorespunzatoare. Eliminarea excesului de umiditate din maternitate se face eliminand sursele de crestere a acesteia, prin intrefinerea corespunzitoare a sistemului de adapare si a celui de colectare si evacuare a dejectilor, prin asigurarea unei curatenii corespunziitoare in boxi, prin folosirea corespunzatoare a ventilatiei si asigurarea cAldurii necesare in adapost. Curenii de aer \a nivelul purceilor nu trebuie si depageasca viteza de 0,1 — 0,2 m/s, vitezele mai mari influentand negativ sinatatea purceilor. Gazele nocive in compartiment nu trebuie si depaseasc& limitele maxime admise: 3 %o pentru dioxid de carbon; 0,026 %o pentru amoniac $i 0,015 %o pentru hidrogenul sulfurat. Nivelul acestora poate si creasc in cazuri de igiena deficitara, cand dejectiile stagneaza pe pardoseala sau gratar, cand ventilatia este necorespunzatoare sau canalele cu permanent de apa sunt exploatate necorespunzitor Venuilatia in maternitate trebuie si asigure aerul proaspat la nivelul cerinfelor biologice ale animalelor, si elimine excesul de umiditate si de gaze nocive, iar sezonul rece permite introducerea de aer proaspat si incdlzit. in maternitati ventilatia este asigurata atat mecanic ( 100 in sezonul rece si 80 ~ 90 % in sezonul cald ) cat si natural ( prin ferestre si seduri ~ 10 ~ 20 % in sezonul cald ), Controlul parametrilor de microclimat din compartimentele de fatare este obligatoriu. Astfel, pentru controlul temperaturii mediului se monteazé termometre la o inaltime de 1,5 m. de la pardoseala ( se misoara temperatura la nivelul scroafei ). Pentru a se stabili temperatura la nivelul purceilor (la 10 ~ 15 em. de la pardoseala ), in afara__TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR masurate la 1,5 m. incalzite, se scade 1 °C din valoarea temperatu Misurarea temperaturii in zona de odihna a purceilor se face de 2 ori pe siptimana cu termometrul de camera, la nivelul acestora. Nivelul gazelor nocive se determina la 10 zile iar viteza curentilor de aer se determina cu anemometre periodic de catre laboratoare specializate Organizarea fitirilor. Exploatarea industrial’ presupune desfagurarea fatarilor si alaptarii in maternitati special amenajate. Din punct de vedere sanitar- veterinar, activitatea in aceste sectoare se desfigoara pe baza principiului ,, totul plin- totul gol ”, care necesita o sincronizare perfecta intre fazelor fiziologice ale grupelor de scroafe si spatiul de cazare existent. Astfel, inginerul tehnolog trebuie sé ia in calcul valoarea fecunditatii inregistrate in unitate, astfel incat alcdtuirea grupelor de monta sa Permita in final formarea unei grupe de fitare egal numeric cu numfrul de boxe de fatare dintr-un compartiment de maternitate. in caz contrar, spatiul din maternitate nu este folosit corespunzator lucru care afecteazé sub aspect tehnologic si economic intreaga activitate din ferma. Folosirea principiului ,totul plin-totul gol” presupune c& Popularea ca si depopularea unui compartiment de maternitate se face in totalitate, in aceeasi zi, Procesul de productie in maternitate incepe odati cu preluarea compartimentului gol, dupa mutarea seriei de purcei care a fost infircata. Pregatirea noii serii de productie in maternitate presupune 2 tipuri distincte de actiuni: pregeiirii spatiului de cazare pentru introducerea scroafelor gestante si asigurarea conditiilor pentru fitare si cresterea purceilor in perioada de aliptare si pregdtirea s croafelor estante pentru mutarea in maternitate Pregatirea compartimentului de maternitate const in curatirea mecanica a acestuia, spilare, dezinfectare riguroasa, reparatii ale boxelor gi utilajelor de furajare, adapare, incalzire, iluminat, etc. din compartiment. Toate operatiunile de la preluarca compartimentului pana la popularea cu o noua serie de scroafe dureaz’ 5 — 7 zile inainte de populare se face incalzirea compartimentului la 18 ~ 22 °C, pentru ca in ziua fatarii sa se ating’ 24 — 25 °C in compartiment si 32 - 34 °C in zona de odihnd a Purceilor. Pregatirea scroafelor gestante se face in sectorul monta-gestatie si consta in spalarea si deparazitarea acestora, Popularea compartimentelor din maternitate se face in functie de varsta scroafelor (numarul fatarii) si de starea de intrefinere a scroafelor, (scrofitele pris ipare fiind cazate pe | ~ 2 randuri separat), deoarece dupa fitare se face furajarea diferengiata a scroafelor lactante tindndu-se cont de numarul de purcei alaptatiTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR IN SISTEMUL INTENSIV-163 INDUSTRIAL - si de starea fiziologica a acestora. In fun I de je de sistemul de exploatare si de spat cazare existent in unitate, scroafele se introduc in maternitate cu 2 ~ 3 zile ~ maximum 7 zile inainte de fatare. Dupa populare, scroafelor li se face toaleta trenului posterior si a ugerului La aceasta specie fitarea dureaz mai mult decat la altele ( 2 ~ 8 ore ), datorita numarului mare de produsi, insi aceasta decurge destul de usor, numarul de distocii fiind redus datorita conformatiei favorabile a bazinului si a conductului pelvin. Fatarile au loc pe toata durata celor 24 de ore, ins in complexele industriale cea mai mare parte a acestora se produce in timpul noptii, dupa ce s-a instalat linistea in adapost. Aceasta impune asigurarea in permanenta a asistentei la fatare de citre personal calificat (mamos ) De la fatare gi pana la intarcare, spatiul de cazare pentru purcei este reprezentat de cele doud zone laterale ale boxei de fitare. Aceste zone, prin imbunatatirile aduse de- a lungul timpului ( pat cald, furajare si de adapare ) ofera conditii de cazare pentru 11 12 purcei pana la varsta de 6 — 7 siptamani Dup’ expulzare, fiecdrui purcel i se face toaleta corporala prin stergere cu tifon curat, i se curita orificiile nazale si gura de eventualele mucozitifi pentru a-i usura respiratia, se stimuleazd respiratia si circulatia prin masaj. Apoi se scurteaz4 ombilicul la 4 — 5 cm, bontul fiind badijonat cu o solujie de tinctura de iod si glicerina. Dupa acestea, pind la terminarea in totalitate a fitarii, fiecare purcel este ayezat pe covorasul de cauciuc sub becul cu infrarosii sau pe placa incal: {ta din zona de odihnd a purceilor. Dupa incheierea fitarii, se curdté cu atentie locul unde s-a desféigurat fitarea, cu ugerul scroafei se dezinfecteaz cu o solutie de 1 %» permanganat de potasiu, se store primele picaturi de colostru din sfarcuri si purceii sunt dati la supt avandu-se grija ca toti purceii sa sug colostrul. Daca lotul de purcei nu este omogen ca greutate, céteva zile la rand, pana se formeaza reflexul conditional, purceii mai mici sunt asezati s& sug la sfircurile pectorale. Dup& perioada colostrala, purceii supranumerari precum gi cei orfani sau cei ai seroafelor cu agalaxie, se repartizeazi la seroafe doici. Se last la o scroafi 10 — 12 purcei, iar la 0 scrofité 8 — 10 purcei. La scroafele din rasele materne se las un numar mai mare de purcei decat la scroafele din rasele patene. Pe parcursul primelor 24 de ore de la fitare se urmareste dacd s-a declangat secretia laptelui, scroafele cu agalaxie 4 scoase din compartment, iar purceii lor redistribuiti celorlalte scroafe. Apoi se face taierea coltilor cu un cleste special ( pentru prevenirea ranirii ugerului scroafei), se face codotomia ( intre vertebra a 2-a gi a 3-a ) la tofi purcei‘TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR din fermele de productie. in fermele de selectie nu se face codotomia. Se ‘inregistreaza 4p0i toti purceii niscuti vii si se injecteazé preparate vitaminizante si pe baza de fier, Pentru prevenirea aparitie carenjelor vitaminice si a anemiei feriprive Zilnic boxele de fatare se cura numai cu ajutorul maturii si razului. in cazul | diareei la purcei, podeaua boxei se curata foarte bine si se sterge cu o carpi de sac inmuiata intr-o solutie dezinfectanta. De asemenea se curata cu atentie igheaburile si adapitorile, Alimentatia seroafelor lactante — trebuie si asigure revenirea la normal a aparatului genital al scroafei dupa gestatie, stimularea ugerului care s& produca treptat 0 cantitate din ce in ce mai mare de lapte si mentinerea scroafei intr-o stare de intretinere cat mai bund, astfel incét dupa arcarea purceilor sa poata si intre cat mai repede la reproductie. in perioada de lactatie organismul scroafei depune un efort foarte mare pentru Producerea laptelui, adesea apelandu-se la rezervele interne, deoarece capacitatea digestiva in perioada de alaptare nu este corelata cu necesarul de substante nutritive pentru producerea si secretia laptelui. De asemenea, in perioada de lactatie predomina Procesele de dezasimilatie, care adaugate acestei necorelari duc la pierde in greutate. Pierderile normale de greutate sunt de 10 ~ 15 % din greutatea scroafei de dupa fitare gi chiar mai mult cand se alipteazé peste 8 purcei. O alimentatie corecta duce la o Productie buna de lapte si la intircarea unui numar cat mai mare si mai uniform de Purcei, De asemenea, alimentatia in timpul lactatiei influenteaza si durata de exploatare economics a scroafelor de reproductie, alimentatia corecta in aceasta perioada influentand pozitiv aparitia caldurilor dupa infarcare, rata ovulat si fecunditatea, deci eficienta exploatitii Cul —2 ile inainte de fatare, in timpul fatarii iin primele zile dupa fatare seroafa primeste doar mutreturi usor laxative, care si prevind aparitia constipatilor datorate deshidratarii organismului din timpul fitarii, in primele 12 ore de la fitare se Tecomanda ca scroafa sa nu fie hrinita. Apoi se administreaza un barbotaj dintr-un litru de apa la 12 ~ 15 °C in care se introduc 0,5 kg taraje de gréu. Daca totusi apare constipatia se fac clisme cu apa calduta. in urmatoarele zile, hranirea se face cu o Cantitate mai mic& de furaj, cu valoare nutritiva redusi, aceasta crescdnd treptat, in concordanté cu numérul de purcei si dezvoltarea corporal, astfel incat la sfargitul Primei saptimani s& se ajunga la 0 ratie care sa asigure 0 productie de lapte normalaTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-165 INDUSTRIAL, Nivelul de hranire al scroafelor lactante difera in functie de varsia, de numarul de purcei aliptati si de dezvoltarea corporal. Cantitiile medi zilnice de hrand sunt de 5 kg pentru scrofifele primipare si 5,5 kg pentru scroafele adulte ( peste fitarea a Il-a ) Necesarul de hrand este de 1,5 ~ 1,8 kg nutreturi combinate pentru intretinerea functiilor Vitale ale scroafei si circa 0,4 ~ 0,5 kg. nutreturi combinate pentru fiecare purcel alaptat Scrofitele primipare in primele 6 zile de la fitare primesc un supliment de 0,5 kg. nutret combinat pentru crestere. Cantitatea zilnic& de furaj diferd si in functie de faza lactatiei, aceasta crescind progresiv odata cu avansarea lactatiei, pana in apropierea intarcatii, cand scade bruse pentru a se reduce secretia lactata. Practic, in unitatile de tip industrial, incepand cua 7 - 10 a zi de lactatie scroafele sunt furajate la discretie, furajele neconsumate fiind colectate zilnic gi folosite in hrana porcilor la ingrigat Nutreturile indicate pentru hrinirea scroafelor lactante sunt porumbul, orzul, ‘roturile de floarea soarelui si soia, drojdiile furajere, fainurile animale. Nu se foloseste in ratie secara, porumbul mucegait, orzul alterat, cantitaji mari de nutreturi insilozate sau furajele bogate in celulozd. Amestecul de concentrate admit strat trebuie sf asigure un nivel proteic mediu de 15 %, 0 valoare energetic corespunzatoare si un confinut adecvat in celelalte substante nutritive. Rejeta de nutret combinat folosita pentru hrinirea scroafelor in lactatie este 0-5 ( Tabelul 9.2 ). Hrinirea scroafelor se poate face cu furaj uscat sau umectat, mecanizat ( cu T.N.- ul ) sau manual, individual, in hranitor. in cazul furajirii lichide, tainul trebuie si poata fi consumat in 30 ~ 40 minute, altfl furajele se altereaza si provoaca tulburiri digestive la scroafe cu implicatii negative asupra calitatii laptelui si a sinatatii purceilor. Daca este posibil, se recomanda administrarea a 4 ~ 6 kg de lucerna verde si trifoi vara sau morcovi si cartofi iarna, acestea stimulnd productia de lapte scroafi lactanta consuma circa 25 ~ 30 |. de apa, adaparea ficdndu-se la diseretie sau de 4 ~ 5 ori pe zi sau chiar mai des in anotimpul calduros, cu apa corespunzatoare igienic, incolora, inodora si la o temperatura de 17 — 18 °C. La consumul biologic se adauga un consum tehnologic de circa 100 1. / cap de scroafa lactanta, Tehnologia cresterii purceilor sugari — greutatea purceilor la fitare este Cuprinsa intre 0,8 si 2 kg., fiind determinata de rasi, de varsta scroafei la fatare, de modul in care scroafa a fost hraniti in timpul gestafiei si de numarul de purcei fitati Imediat dupa fitare este foarte important ca purceii s& suga colostru, care ii apard de infectii in primele zile de viata, la fitare acestia neavand imunitate, deoarece166 ‘TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR placenta de scroafei nu permite transferul de anticorpi de la mama la embrioni. Acest transfer se face numai prin colostrul pe care-1 consuma purceii in primele ore de viata Purceii care nu sug colostru de obicei nu supraviefuiesc. Purceii mai slab dezvoltati sunt asezati Si sug la sfaircurile pectorale, care dau mai mult lapte. ingrijitorul trebuie s& aiba grija ca toti purceii si suga colostru si sa-i ajute cand acestia pierd sfarcul, deoarece daca pierd supturi suferd atat de foame cat si de sete, ei consumand doar lapte in primele zile, Productia de lapte a scroafei creste progresiv de la fftare, pana in a 3-a siptamand, dupa care incepe sa scada, ugor, treptat pani la 6 siptimani, apoi sciderea este Pronuntata pana la finele lactatiei. Corelat cu aceasta evolutie, productia de lapte a scroafei asigura intreg necesarul de substante nutritive si energie al purceilor pana la varsta de 3 siptimani, Dup& aceasta varsta, datorita cerinfelor crescute ale purceilor, este obligatorie furajarea suplimentara cu alte nutreturi. Deci laptele matern influenteazd cresterea corporala a purceilor pani la varsta de 3 ~ 4 siptimani ( céind se determina capacitatea de alaptare a scroafei ), dup& care cresterea in greutate este influentata numai de furajul suplimentar. Obisnuirea cu hrana suplimentard trebuie si inceapa la 7 — 10 zile, folosindu-se graunte prajite ( mai ales orz ). in primele zile se dau circa 50 g. / purcel. in unitatile industriale se administreazi nutretul combinat din reteta 0 — 1 ( Tabelul 9.5), Acest furaj confine 20 — 22 % proteina bruta si 1,1 — 1,3 % lizina, nivelul de celuloza sub 3 %, iar nivelul energetic este de 3100 ~ 3200 kcal. energie metabolizabila / kg. Cantitatea de furaj consumat de purcei de la varsta de 10 zile pana la intarcare depinde de varsta la care se face infircarea, de calitatea furajului, de productia de lapte a scroafei si de numarul de purcei alaptati. in general, luand in considerare si risipa, un purcel consuma 4 ~ 6 kg. nutret combinat pana la varsta de 6 saptimani, Nu se recomanda administrarea ca furaj suplimentar pentru purceii sugari a refetei administrata scroafei lactante, Din punctul de vedere al formei de administrare furajul granulat, cu diametrul de 2 ~ 2,5 cm. este preferat furajului uruit. Sub forma de faind, furajul poate fi administrat fie uscat, fie umectat. Asigurarea apei la adipatorile pentru purcei se face incepaind cu ziua a 6-a—a 7-a. Apa trebuie si fie potabila, sa indeplineasc& conditiile de igi na, si fie curata, incolora, inodora, si nu contina cantitati mari de sdruri minerale gi nici substante toxice Apa se administreazé la temperatura camerei, mai ales in primele zile, temperatura utand si scada apoi la 14 — 16 °C. ipsa apei de baut determina purceii si consume urina din box, cauza frecventa a numeroase tulburari gastro-intestinale neonataleTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-167 INDUSTRIAL _ intircarea purceilor — este actiunea prin care purcelul sugar este trecut in totalitate de la hranirea cu lapte matern la hrinirea cu furaje concentrate, Tabelul 9.5 Structura nutretului combinat 0-1 folosit in hranirea purceilor sugari ingarcarea constituie o faz critica Nutret % | in viata purcelului, acesta | suferind 0 serie intreagé de Porumb 40 stresuri, care cumulate determina Og S| Seiderea sporutui mediu zilnic, - stagniri in crestere sau chiar Gri 20 ; | sciderea in greutate si prin | Srot de soia aed sensibilitate mariti la boli, in elinkde pee PRBS TY Peal In cele gastrointestnale | kee | Ast, pe tet srest de | | intarcare, — datorat indi [Grisme~~~*«| ~~«#&C6S~—S*=«*&:*Cdaptetui. matern gi despairtiriii dee Prem colink os seroaf’, apar si siresul de mutare datorat schimbarii adapostului. si | eer eee 05 boxei, siresul de infréwire datorat | Carbonat de Ca 045, formarii unor noi loturi de purcei be dupa sex, mérime, starea de ie | Intretinere, etc. Zoofort Pentru reducerea pe cat posibil a Total a 100 efectelor acestor stresuri trebuie respectate unele reguli de intarcare: purceii trebuiesc obignuiti cu furajul concentrat , astfel incat purcelul sa fie independent de scroaf’ inainte de infarcare, restrictionarea hrinirii scroafei in vederea reducerii secretiei lactate si neadaparea scroafei in ziua intarcdrii. De asemenea, in primele 5 — 7 zile de la fitare, purceii vor fi furajaji cu acelasi furaj cu care au fost obisnuiti in perioada de alaptare, iar la mutarea in cres, compartimentul trebuie incalzit aproximativ la aceeasi temperatura care era in maternitate inaintea intarcdrii si mutarii, popularea ficdndu-se separat pe sexe si dezvoltare corporala, respectindu-se pe cit168 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR posibil loturile de purcei ale scroafelor. De asemenea, cu cat purceii au 0 masi corporali sio varsté mai mare cu atat trec mai ugor peste criza de infarcare intarcarea se poate realiza prin mai multe metode: (1) scoaterea in aceeasi zi a scroafei si a purceilor din boxa de fatare si mutarea scroafelor in boxele scroafelor in asteptare din sectorul mont ~ gestatie si a purceilor in compartimentele din cresa; (2) scoaterea scroafei din boxa de maternitate si mutarea in sectorul mont gestatie, purceii ramandnd in box ined 1 —3 zile, dupa care sunt mutati in cresa, (3 ) scoaterea scroafei din boxa de matemnitate si mutarea in sectorul mont gestatie, purceii riméndnd in boxa de fatare-crestere pani la varsta de 90 de zile sau 30 kg. in practica se folosesc mai multe sisteme de infdircare, determinate de varsta pe care 0 au purceii la data infarcarii: audrcare foarte. precoce,. iniarcare. precoce, intdircare semiprecoce si. iniarcare tradijionald. Dup& cum se stie, singura posibilitate de marire a intensitatii de folosire la reproductie a scroafei este controlarea intervalului fatare — mont fecunda. Practic, acest interval de timp trebuie sa cuprinda totalitatea nilor care s& operat permita obtinerea purcelului intarcat, plus 0 folosire cat mai ficient a spatiului de cazare din maternitate si sectorul monté gestatie in practica cresterii industriale a porcilor, marirea indicelui de folosire a scroafelor la reproductie se realizeazA prin reducerea duratei alfptarii si prin obfinerea montei fecunde la primul ciclu dupa intarcarea purceilor. Scurtarea duratei de alaptare are efect benefic asupra scroafei insa ridic& probleme pentru cresterea si intretinerea purceilor. Din punct de vedere economic prin intarcarea timpurie se reduce costul de intretinere pe cap de seroaf’i, reducerea cea mai insemnat& provenind din reducerea consumului de furaj din perioada de lactatie imarcarea traditionalé a purceilor se face la varsta de 8 saptaméni si lao masa corporal de 15 ~ 20 kg. Se foloseste mai ales in unitatile semiintensive, in fermele mici silipsite de mijloace materiale Imdrcarea semiprecoce se face la varsta de 4 — 5 saptamani si la 0 masa corporal medie de 8 — 9 kg, purceii a ind echipamentul enzimatic suficient de dezvoltat, Este sistemul de intarcare cel mai folosit in fermele de tip intensiv industrial Imarcarea precoce se face la varsta de 1-3 siptamani, In functie de varsta la care se face intarcarea se stabileste furajul cu care acestia vor fi hraniti in continuare. intarcarea la | séptimand impune folosirea de nutreturi care s& substituie integralTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-169 INDUSTRIAL, substanfele nutritive din lapte. Astfel, hrdnirea se face cu nutret combinat .,Prestarter”, format din furaje cu valoare biologica ridicata, cu digestibilitate mare si un confinut de 24 ~ 26 % proteina bruta incepdnd cu a 3 —a saptimana, la inceput in paralel cu Prestarter- ul, apoi singur, se trece la hrinirea purceilor cu nutret combinat ..Starter”, care are 20 ~ 22 % proteina brut. Untércarea foarte precoce se face imediat dupa perioada colostrala si maxim la 7 aile de la fatare. 9.3. Tehnologia de exploatare in cresa Pentru purceii intarcati, crega constituie al doilea spatiu de cazare, acest sector jucand un rol foarte important in procesul cresterii corporale. in acest sector tehnologul trebuie sa controleze in permanenfa canttatea si calitatea nutrefului combinat cu care sunt hraniti puree intarcafi, suprafata pe cap de animal, parametrii de microclimat toate acestea permifind tineretului porcin s& realizeze sporuri medii zilnice de peste 300 g., cu un consum specific de 2,5 — 3 kg. nutret combinat. Ca gi la matemitate, in cresd, unitatea functionala 0 constituie compartimentul, popularea si depopularea compartimentelor ficdndu-se pe baza principiului .. total plin ~ totul gor Marimea compartimentului de cres este corelata_ cu marimea compartimentului din matemitate, un compartiment preludind purceii in{aircati din dou’ compartimente de materitate Capacitatea total a sectorului cresa se stabileste in functie de numarul de purcei care se infarc anual, de durata de intrefinere in sector si de numarul de serii care se crese anual Pentru cazarea purceilor intdreati se pot folosi mai multe sisteme: in boxe gi compartimente special construite si amenajate pentru aceasta categorie; in boxe de fatare-crestere din care au fost scoase scroafele gi in boxe comune cu alte categorii de porcine, in complexele de tip intensiv ~ industrial cazarea tineretului porcin intarcat se face in compartimente si boxe special amenajate, care au fost imbundtifite continu170_ ee ___TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR Astfel, de-a lungul timpului in cresa s-au folosit boxe de mari dimensiuni (18 — 20m’) in compartimente de tip pavilionar sau in hale de tip comasat, cu pardoseala compacta ale, baterii de boxe Pe toata suprafata boxei, in care se cazau 30 — 40 si chiar 50 de a cu unul sau: doug nivele cu dotare tehnicd completa, boxe in care se cazeazi 10 — 12 Parcel, eu pardoseali compacta pe 60 % din suprafata ( Figura 9.13 ) si boxe cu incalzire in pardoseala MT a din sepeatasy a Adare | eins dn ban ae Bt ren | ‘Gee dis ted ne — renee —o ed Figura 9.13 Boxa pentru tineret porein A. Plan; B. Sectiune ( Dinu I si colab,, 2002 ) Boxa din figura 9.13 are o suprafaté de 4 m? ( 2,50 X 1,60 ), in ea cazandu-se 10 purcei injarcafi, asigurandu-se deci o suprafata de 0,4 m? pe pore. Furajarea tineretului suin in cresi trebuie si asigure si sa valorifice la maximum —capacitatea potential de crestere din aceasté perioada, furnizind Organismului substanfele nutritive necesare, atat cantitativ cat si caltativ. Dupa varsta de 35 - 40 de zile echipamentul enzimatic al purcelului este destul de bine dezvoltat pentru a permite purceilor s& consume toate furajele specifice acesteiTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR IN SISTEMUL INTENSIV-171 INDUSTRIAL specii, De asemenea, curba sporului de crestere corespunzatoare acestei perioade este pe ramura ascendenta. Pentru aceasta, nutreful combinat admit rat in aceasta perioada trebuie sa asigure un nivel energetic de 3100 ~ 3200 Keal energie metabolizabila pe kg. nutret combinat si un procent de proteina de 17 ~ 18 %, protein care trebuie sf contind aminoacizii esentiali ai cresterii in greutate: lizind, metionina gi triptofan, De asemenea, trebuie si contind cantitati corespunzatoare de vitamina A, vitamina D, macroelemente (mai ales calciu gi fosfor ) si microelemente ( mai ales zinc ) in primele 5 zile de la trecerea in cresa se foloseste nutret combinat din reteta 0 — 1 (aceeasi cu cea folosita in maternitate ), administrat singur in primele | ~ 2 zile, apoi inlocuindu-se cate 25 % in fiecare zi cu nutreful combinat din refeta 0 ~ 2 ( Tabelul 9.6 ) corespunzator acestei perioade. Tabelul 9.6 Structura nutretului combinat 0-2 folosit in hranirea tineretului suin [ Nutret % ‘Administrarea furajului se face la Derm aanenea — 8 discretie, cu T.N.-ul sau manual, [_ in jgheaburi care trebuie si wo ie asigure un front de furajare de Grau 17 circa 20 cm gi sa fie astfel | | construite incdt sa srmita | Srot de soia i Ls | consumarea furajului dar nu gi | a | | Fang de peste 62 intrarea purceilor in cle i blocarea acestora. Consumul Faina de carne mediu zilnic de furaj este Premix colina 1 determinat de greutatea corporala | Fosfat dicalcie 03 | a animalului si de calitatea — of —_| Carbonat de Ca rE furajului. Astfel, un purcel poate } __| consuma o cantitate de furaj egala S ae cu circa 5 % din greutatea sa Zoofort | 1 “| corporal (un purcel de 10 kg. rot 7 consuma zilnic circa 0,5 kg. furaj, L_ | _| iar un puree! de 30 kg. consuma172 ‘TEHNOLOGIA CRESTERI SUINELOR circa 1,5 kg. furaj ) in cres& purceii sunt intretinuti 50-85 de zile, Perioada in care se poate realiza un spor ‘mediu zilnic de 300 ~ 450 g., cu un consum specific de 2 — 2,5 kg nutret combinat Adaparea in halele de tineret se face cu adapatori automate de tip pip’, cupa sau suzeta, cu apa potabild corespunzatoare din punct de vedere chimic si microbiologic, la temperatura camerei Microclimatul in cresi este dirijat si se asigurd mecanic atat in sezonul cald cat si in cel rece. Vara, partial ventilatia se poate asigura si natural. ‘Temperatura din compartiment in primele zile de la populare trebuie s& aiba valori apropiate de cele din maternitate ( 22 - 23 °C ), iar temperatura pardoselii trebuie Si fie de 26 — 28 °C. Spre sfairsitul perioadei de crestere temperatura din compartiment Poate si scada pana la 20 °C. Ca si in maternitate incalzirea in primele zile se asigura pe doua cli: incdlzire in pardoseala, cu rezistenfe electrice si incdlzirea mediului cu ajutorul centralei termice sau aerotermelor. Umiditatea in compartiment nu trebuie s& depaseasc& 60 — 70%. Nivelurile mai ridicate favorizeaza dezvoltarea microflorei microbiene patogene, determina sciderea temperaturii_in compartiment, influentind negativ starea de sindtate a purceilor Umiditatea excesiva poate fi determinata de adapatori defecte, de canalele de colectare a dejectiilor incorect construite, de gritarele din boxe care pistreazi la suprafata lor urina si fecalele, de igiena deficitara din boxe, de ventilatia necorespunzatoare Nivelurile gazelor nocive din compartiment nu trebuie si depaseasca limitele 3 %o pentru dioxid de carbon; 0,026 % pentru amoniac $i 0,015 %» pentru hidrogenul sulfurat Viteza curemtilor de aer la nivelul purceilor nu trebuie si depageasca 0,1 — 0,2 nsec, iar rata de ventilatie va fi de 20 m’/cap/ora iamna si 50 m’/cap/ora vara. Colectarea si evacuarea dejectiilor se face in canale cu perna de apa si stavilar cu sifon Procesul de productie in cresi incepe cu preluarea compartimentului dupa ‘mutarea seriei anterioare. Acesta se curaja, se spali, se dezinfecteaza, se spala din now cu jet puternic de apa, se varuieste si se incdlzeste pana la temperatura necesara pentru purcei. inainte de populare se repara toate instalatiile si sistemele din boxe si compartiment, se umple canalele cu apa Purceii intarcati se muta din maternitate in cresa, fie cu remorca tehnologica, fie pe jos, manipularea animalelor fAcandu-se cu blandete si cu rabdareTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-173 INDUSTRIAL, inainte de populare se face cdntarirea gi lotizarea animalelor dupa greutate, astfel incat intre animalele cazate in aceeasi boxa si nu existe diferente de greutate mai mari de I kg, Totodata se face si separarea pe sexe, chiar si atunci cand masculii au fost castrafi, datorita ritmurilor diferite de crestere. La populare se respecta densitatea animalelor in boxa, iar animalele tarate gi cele ramase in crestere se extrag si se introduc in boxe separate, din centrul compartimentului unde microclimatul este mai bun ( lipsa curentilor de aer, temperaturd mai ridicata ) si ingrijitorul le va acorda atengie special’, La populare, in centrul compartimentului se las 1 —2 boxe goale, in acestea fiind cazati purceii care stagneaza in crestere sau cei care sufera accidente, extrasi din celelalte boxe ale compartimentului, Acestora li se va acorda o ingrijire si furajare speciala. Dupa terminarea popularii nu se fac relotizéri in compartiment ci se extrag animalele bolnave, cele tarate, cele care mused, etc., care vor fi cazate in boxele din centru, Zilnic se controleaza starea animalelor din fiecare boxd, functionarea instalatiilor si utilajelor din compartiment Depopularea compartimentului se face la expirarea duratei de stationare in cres, cand tineretul a atins varsta planificata. Depopularea compartimentului se face in totalitate in aceeasi zi, tot tineretul din compartiment find mutat, indiferent de greutate 9.4. Tehnologia de crestere a tineretului suin de reproductie Tineretul de reproductie se obfine in ferme de elita (rasele curate ) si in fermele de multiplicare gi in cele simpla hibridare in categoria ..tineret de reproductie” intra purceii care au atins greutatea de circa 30 de kg. si varsta de 90 ~ 12 de zile. Fi rman in aceasta categorie pand la varsta de 8 ~ 9 luni cand vierusii ating greutafi de 120 — 130 kg,, iar scrofifele de 110 ~ 120 kg Dupa aceasta varsta, dar mai ales dupa atingerea acestor greutafi, animalele intra in sectorul de reproductie, in cadrul efectivului mated din unitate Cresterea tineretului de reproductie in fermele de elit, Aceste ferme produc animale testate dupa performanfe proprii, care sunt livrate fermelor de simpla hibridare si chiar fermelor de productie. Tineretul porcin, la implinirea varstei de 91 de zile este introdus in hala de testare dupa performante proprii, unde este intrefinut pind la varsta de 182 de zile La iesirea din testare, pe baza unor criterii calitative si cantitative, animalele sunt admise sau respinse de la reproductie. Boxele de cazare din sectorul de testare sunt colective, in ele cazindu-se 4 — 10 animale, asigurandu-se 0,9 m’/cap.TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR Furajarea in timpul testarii se face la discretie, cu dou tipuri de nutret combinat diferenfiate prin nivelul proteic, Astfel, intre 91 - 136 zile ( pana la circa 50 de kg greutate ) tineretul se hhrineste cu nutret combinat care are un nivel proteic de (17 ~ 17.5% P.B., iar in perioada 137 ~ 182 zile hrnirea se face cu ‘nutret combinat care asigura un nivel proteic de 16 — 16,5 % PB. Dupa iegirea din testare, tineretul admis la reproductie se reconditioneasa obligatoriu, in vederea pregatirit pentru reproductie, deoarece hranirea la discretie din Perioada de testare determina o crestere accelerata, care ins nu este corelatt cu o bund dezvoltare a scheletului, musculaturii $i organelor interne. Reconditionarea se face prin furajare restrictionata cu nutret combinat din refeta () ~ 5, in cantitate de 2 ~ 2,5 kg. pe cap si pe zi. Cresterea tineretului de reproductie din fermele de multiplicare si de simpla hibridare. Aceste ferme furnizeaz fermelor de productie reproducatori de ras curata sau hibrizi in acest tip de ferme se produc scroafe din rase mateme, scroafe hibride din rasele mateme si vieri hibrizi din rasele pateme, Scrofitele din rasele matemne gi cele hibride sunt intretinute in boxe colective, in care se asigura o suprafata de 0.6 m’/cap. Vierii hibrizi din rasele paterne sunt intrefinuti in aceleasi condifii cu cei din fermele de clita. Furajarea scrofijelor F ; face cu nutret combinat cu un nivel proteic de 16% P-B, Cand implinese 6 luni, acestea se livreaza spre unitaile de productie. Daca este necesar, la sfarsitul perioadei de testare ele vor fi supuse reconditionatrii, furajarea Ricdndu-se cu nutre{ combinat din refeta 0-5 9.5. Tehnologia de exploatare in ingrasatorie Seciorul de ingrasare ~ finisare constituie ultima veriga a fluxului tehnologic din fermele de suine. Acesta are rolul de a prelua tineretul porcin la varsta de 91 — 100 alle si o greutale medie de 25 ~ 35 ky, din cresa si de al creste pana la greutatea Planificata pentru livrare, Tehnologia de ingrasare difera in functie de directia de exploalare: pore pentru came, pore pentru bacon, pore pentru semiconserve, pore pentru salamuti uscate, etc. Eficienta economic’ a tuturor acestor tehnologii este condifionata de ~ realizarea de catre animale a unor sporuri medi zilnice ridicate, cu un consum specific cat mai redus, ~ carcasa sa ating’ maturitatea in jurul varstei de 170 - 180 de zile;TEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR {IN SISTEMUL —INTENSIV-175 INDUSTRIAL, - producerea de carcase care sa fie acceptate de piejele de desfacere. Rezultatele objinute in cresterea pentru came sunt influentate de mai multi factori endogeni si exogeni Cei mai importanti factori endogeni care influenteazi cresterea pentru carne sunt: varsta animalelor, rasa, sexul si individualitatea Varsta influenteazi mai ales prin particularitatile fiziologice ale dezvoltarii. Ea influenfeazi gradul de convertire a furajelor in care, calitatea carcasei si a c&mii Dezvoltarea fesuturilor din organism se face diferit in diferitele faze ale cresterii Astfel, la varsta mica se dezvolta cu maxima vitez tesutul osos, apoi fesutul muscular, timp ce cresterea fesutului adipos atinge valori mari mult mai tarziu. Pe baza acestor aspecte, cresterea in greutate a animalelor poate fi impartita in 3 faze. Prima faz corespunde intervalului de la nastere pana la varsta de 6 — 8 luni, in aceasta faza tesutul muscular gi cel osos se dezvolta cu viteza cea mai mare, timp ce dezvoltarea tesutului adipos este relativ redusa. in aceasta faz, cresterea in greutate se bazeaz& mai ales pe depunerea de carne ( fesut muscular ). Apogeul acestei faze corespunde maturizarii chimice a carcasei. Faza a I/-a este cuprins’ intre intervalul 6 ~ 8 luni si 12 ~ 14 luni de viata si este caracterizata prin ritmuri de crestere aproape egale ale celor doua tipuri de tesuturi: muscular si adipos. Cresterea in greutate se realizeaz pe baza celor doud jesuturi, Faza a I/-a incepe dupa varsta de 14 luni si este caracterizaté prin cresterea ‘greutatii corporale pe baza depunerilor de tesut adipos. Pe baza acestor 3 faze au fost elaborate 3 tehnologii de exploatare - tehnologia de crestere pentru came — in care varsta de sacrificare la porcilor corespunde cu varsta de maturizare a carcasei, - tehnologia de crestere pentru carne ~ grsime ~ in care sacrificarea animalelor se face la varsta de 13 — 14 luni; ~ tehnologia de crestere pentru grisime — care se foloseste in cazul raselor exploatate pentru grasime. Rasa ~ conditioneaz procesul de crestere pentru carne. La ora actuala, in urma lucrarilor de ameliorare s-au format linii si rase specializate pentru carne, care folosite in scheme de .crucigare produc indivizi ce manifest fenomenul heterozis atat_ pentru viteza de crestere si pentru consum specific cat si pentru calitatea carcasei si a cari Sexul.. - vierusii si scrofijele inregistreazi aproximativ acelasi spor mediu zilnic, ins carcasele obtinute de la vierusi au un procent mai_ mare de came in carcasa.176 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR in unitatile de productie, pentru obtinerea unor sporuri medii zilnice bune si pentru a inlatura mirosul si gustul de vier din carne, vierusii se castreaza la varsta de 7 — 8 zile. Individualitatea animalelor se manifesta in timpul intretinerii gi determina neuniformitatea ponderala a loturilor de animale, Sandtatea animalelor este un factor limitativ, deoarece numai animalele sindtoase pot valorifica normal furajele si realiza sporurile medii zilnice planificate. Pentru eficienta economicd a exploatirii suinelor, se recomanda indepartarea animalelor cu afectiuni netransmisibile si nu tratarea lor, in cazul in care numarul acestora este mic. Dintre factorii exogeni care influenteazd cresterea pentru carne, cei_mai importanti sunt: aliment tia, densitatea animalelor in boxa si suprafata pe cap de animal La acestia se pot adauga stresul, cantarirea periodic, respectarea programului de lucru si de furajare, ete Alimentatia este principalul factor exogen ea influenfand in cea mai mare misura ritmul de crestere al animalelor si calitatea carcasei si a cirnii, Pentru prima perioada ( intre fatare si 8 luni ) cdnd cresterea in greutate se bazeazi mai ales pe depunerile de tesut muscular, furajul administrat trebuie si asigure circa 3100 ~ 3200 Keal energie metabolizabilé / kg. nutret combinat. Administrarea de furaje cu un continut mai mare de energie determina reducerea cantitafii de hrand consumata, ins se obfin carcase grase. Acelasi rezultat se obtine si in cazul excesului de proteind, sintezei de depasirea cerintelor organismului dirijand utilizarea proteine in direct grasime. La tineretul porcin crescut pentru carne se recomandi un nivel de circa 16 % proteina bruta pentru categoria 40 ~ 50 kg. si 13 — 14 % proteina brut pentru categoria 50 — 95 kg. Pe linga proteina bruta de mare importanta este si asigurarea aminoacizilor de constitutie in bra irea porcilor de came se folosesc toate tipurile de nutrefuri concentrate cereale ( porumb : 40 ~ 70 %, orz 15 ~ 30 % ) la care se adauga leguminoase, sroturi, drojdie furajera, fainuri animale, siruri minerale, aminoacizi, etc., cu conditia de a nu influenta negativ calitatea carcasei. Ca forma de administrare se foloseste uruirea grosiera sau sub forma umeda in proportie de 1:1; 1:1,5; 1:3. Administrarea furajelor se poate face ad libitum (cu 2 variante: in tainuri sau la discretie ) si restrictionat Furajarea ad libitum in tainuri, presupune administrarea a 3 tainuri pe zi pan la greutatea de 50 ~ 60 kg, apoi 2 tainuri pana la livrare. Aplicarea acesteia presupune asigurarea obligatorie a unui front de furajare de 30 — 35 em. pe cap. Furajarea ad libitum la discretie permite obtinerea unor sporuti zilnice mari, animalele valorificaTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR iN SISTEMUL INTENSIV-177 INDUSTRIAL, - bine furajul, volumul de munca este mic, ins& duce la obtinerea unor carcase cu mai multa sime decat in cazul celorlalte metode. Furajarea restrictionatc limiteaza sporul obfinut, mireste durata de stafionare a animalelor in sector, ins furnizeazd carcase superioare calitativ furajarii ad libitum Numarul de animale din boxa si suprafata. pe cap.de animal pot limita evolutia ponderala a animalelor atunci cénd valorile lor depasesc limitele rezistentei biologice. in conditii industriale, intr-o box’ nu trebuie cazate mai mult de 25 — 30 cap. asigurdndu- se si frontul de furajare corespunzator. Suprafata de boxa este de 0,7 — 0,8 m? / cap. 9.5.1. Tehnologia de exploatare folosita pentru obfinerea porcului de carne Este tehnologia folosit’ in sisternul intensiv-industrial, cu flux tehnologic continuu. Animalele destinate abatorului sunt sacrificate imediat dup’ ce au atins maturitatea carcasei, cand grisi % din greutatea carcasei Tineretul porcin este transferat in hala de crestere pentru came la greutatea de aproximatiy 30 kg., stafioneaza aici 3 ~ 4 luni, perioada in care realizeaz un spor mediu zilnic de 0,600 — 0,700 kg., cu un consum specific de 3 ~ 4 U.N. / kg. spor si este livrat spre abator la o greutate de 90 ~ 110 kg. Materialu! biologic supus exploatarii este format din hibrizi rezultati din incrucisarea a 2, 3 sau 4 rase. Furajarea se face cu nutret combinat din refeta 0 — 3 ( pana la SO kg, greutate vie ) si 0 ~ 4 (de la SO kg. pand la jivrare). Frontul de furajare trebuie si fie de 30 ~ 35 om. / cap de animal. Consumul zilnic de nutret combinat este in jurul valorii de 1,8 — 3,8 kg. Cazarea grasunilor se face in boxe colective, in care se cazeazi 20 ~ 25 de capete, asigurandu-se 0,7 ~ 0,8 m’ / cap Microclimatul in adaposturi se asiguri prin curatirea zilnica a boxelor si prin reglarea corespunzatoare a ventilajiei in functie de conditiile atmosferice 95.2. Tehnologia de exploatare folosita pentru producerea baconului Cresterea tineretului pentru bacon este o varianta a tehnologiei anterioare Baconul este 0 specialitate care se obtine prin imbundtatirea cantitativa si calitativa a regimului alimentar aplicat tineretului pe toata perioada de crestere iar dupa sacrificarea acestuia semicarcasele sunt supuse unor tratamente speciale Baconul este un preparat obfinut numai din carne sau costita de porc dezosata, siratd si afumata, prezentat de regula, sub forma de felii taiate foarte subtir178 TEHNOLOGIA CRESTERI SUINELOR Pentru obtinerea acestuia se folosese animale din rasele de carne Landrace, Marele Alb, Duroc, Hampshire, Piétrain si metigi ai acestora, Indiferent de rasa, porcul exploatat pentru objinerea de bacon trebuie sa aiba trunchiul lung, cu musculatura foarte bine dezvoltaté, si realizeze sporuri mari de crestere cu. un consum specific scdzut Pentru obfinerea de bacon, animalele sunt preluate imediat dupa intarcare si sunt intretinute pana la 180 ~ 190 zile, cand ating greutiti de 87 ~ 90 kg. Pe tot parcursul perioadei de exploatare porcii sunt intretinuti boxe colective de 10 — 12 capete, in care se asigura | ~ 1,2 m? / cap. Temperatura in adaposturi trebuie sf fie de 16 — 18 "C. Pentru objinerea de bacon, hranirea se face cu nutreturi care sé nu influenteze negativ calitatea baconului. Furajele cele mai recomandate pentru objinerea de bacon sunt orzul si laptele ecremat. Porumbul poate intra in ratie daca in amestecul de concentrate exist nutreturi bogate in proteind si se mai administreazi 2 ~ 3 1. de lapte ecremat. in complexele industriale furajarea se face diferentiat: intre 15 ~ 50 kg. cu nutret combinat 0 — 7 care are un nivel energetic de circa 2700 Keal energie metabolizabila / kg. si un nivel proteic de 16 % gi 0,80 — 0,85 % lizind, iar intre 50 ~ 87 kg. cu nutret combinat 0 - 8 cu un nivel energetic de 2900 - 3000 Keal energie metabolizabila / kg. i un nivel proteic de 15 % si 0,70 ~ 0,75 % lizina. 9.5.3. intretinerea porcilor pusi la ingrasat Sectorul de \grasare este format din adaposturi care se compartimenteazi doar acd au lungimi mari, de aceea unitatea functionala pentru acest sector 0 constituie boxa si nu compartimentul., deci toate operatiunile in sector se desfiigoara pe boxe Boxele de ingragare sunt boxe colective, cu 60 % pardosealai plina si 40 % din gritar, de beton armat cu partea plina de 6 — 8 om. gi fante de 2,5 cm. in aceste boxe se cazeazi 10 ~ 12 porci, asigurandu-se o suprafata de 0,75 — 0,90 m* / cap. Administrarea furajelor se face in hrénitoare din beton armat, asigurandu-se | loc de furajare la 1,5 capete ( cand se aplica tehnologia de furajare la discretie ). in spatele boxei, intr-unul din colturi din zona cu gratar se giseste adapitoarea automata la inaltimea de 40 — 45 cm ( Figura 9.14 ), Adaposturile de ingrasare, cu latimi de peste 10 m., au obligatoriu un sistem de ventilafie mecanic. La adaposturile de dimensiuni mai mici ventilatia se poate face si natural prin panouri rabatabile in locul ferestrelor si seduri pe coama cladiriiTEHNOLOGIA DE CRESTERE A SUINELOR IN SISTEMUL INTENSIV-179 INDUSTRIAL Microclimatul in adaposturile de ingrasare este influentat de densitatea animalelor, de sistemul de colectare si evacuare a dejectiilor, de igiena in boxe, de sistemul de furajare, de pierderile de apa de la adapatori si de sistemul de ventilatie gi cum este acesta corelat cu efectivele de porci. Temperatura optima in ingrasatorie are valori de 18 - 20 °C intre 30 - 60 kg. si 17 — 19 °C. intre 60 — 110 kg. Temperaturile prea scazute ca si cele foarte mari influenteaza negativ atat conversia furajului cat si sporul mediu zilnic. Umiditatea relativa este cuprinsa intre 55 — 70 % in prima perioada si 60 ~ 75 % pentru a doua perioada. Nivelul maxim admis de gaze nocive este acelasi ca in celelalte sectoare. Viteza curentilor de aer: 0,5 — 1m. /'s vara si 0,2 ~ 0,5 m./s iarna Procesul de productie in ingragétorie incepe cu preluarea randurilor de boxe care au fost eliberate dupa ce animalele au fost livrate c&tre beneficiar. Dup& depopulare se repara toate usile, ferestrele, panourile rabatabile, adapatorile, hranitoarele, transportoarele cu noduri, etc. Apoi are loc curajirea mecanica a acestora, se golesc canalele de dejectii, se inmoaie cu apa si soda caustic’ pardoselile, perefii, hrdnitoarele si se las 6 ore, se spali cu apa sub presiune compartimentul si canalele de apa, se face dezinfectia spatiului, apoi o noua spalare, se varuiesc peretii, boxele gi aleile, se lasa sa se usuce boxele si pardoselile, se umplu canalele cu apa. Adapatoare Zon ds extn “ond de fursjese Hraaitor din belon armat 3.50 Figura 9.14 Boxd de ingrasare pentru 10 porci— plan ( Dinu I si colab., 2002 )180 TEHNOLOGIA CRESTERII SUINELOR Toate aceste operatiuni trebuie si se incheie in 5 zile, iar la populare boxele trebuie si fie uscate si si aibi toate instalatiile in stare de functionare. Mutarea din cresé in ingrisitorie se poate face pe jos sau cu remorca tehnologica, tratand animalele cu blandete. Popularea boxelor se face separat in functie de sex si de greutatea corporala._ $i in acest sector se las cteva boxe din centru pentru a fi populate cu animale bolnave sau ramase in crestere, care se vor extrage din celelalte boxe. Dupa ce s-a terminat popularea boxelor se intocmeste figa lotul Zilnic se controleazi starea animalelor din fiecare boxi, functionarea instalatiilor si utilajelor din compartiment Depopularea boxelor din ingrasdtorie se face atunci cand a expirat perioada de stationare in ingrdsatorie. Se livreaz§ toate animalele care au atins varsta de livrare, indiferent de greutatea acestora