Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs Ovine Sem 2-5

    Uploaded by

    Cristina Maria Ene
    10 views33 pages
    .

    Original Title

    curs ovine sem 2-5

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    .

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views33 pages

    Curs Ovine Sem 2-5

    Uploaded by

    Cristina Maria Ene
    .

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 33
    Productia piloasé a caprelor Angora se caracterizeaza prin prezenja a doud ‘ategorii de fibre: aspre, cu canal medular in proportie de 3-5 %, care au lungimea pana Ja 30 em si puful, format din fibre scurte de 6-8 cm. Mohairul se caracterizeaz’ prin luciu, matasozitate, rezistenta, elasticitate si ondulatie. Datorita acestor calitii, este foarte solicitat pentru tricotaje, stofe, plusuri, tricouri $i chiar eojoace. Recoltarea “mohairului” se face prin tundere manual, productia obtinuta variind intre 3-4 kg, cu maxima de 8 kg, la femele si 5-5,5 kg, cu maxima de 12 kg, la masculi 24-25 Finetea edie a mohairului este de 30 microni la animale adulte si nerel. Greutatea corporala este de 32-35 kg la femele, cu maxima de 50 kg si 50- 1a de 80-85 kg, la masculi ke. Intre rasele producatoare de puf si par mai mentionam rasele Pridon si Orenburg din CSI, iar pentru productia de puf rasa de Kasmir. 319 Cursul nr. 12. 1 CAPITOLUL 12 TEHNOLOGIA DE REPRODUCTIE, CRESTERE SI AMELIORARE A CAPRINELOR 12.1. REPRODUCTIA CAPRINELOR Desfasurarea tuturor manifestirilor activitatii de reproductie, ca aparitie si intensitate, este condijionaté de ras&, nivel de ameliorare, individ, stare de intretinere, stare de sAnatate, tehnologie de exploatare. Maturitatea_sexualé apare ta tineretul caprin intre 6-8 luni, in functie de precocitatea rasei, dar se recomanda ca prima mont si nu se faci mai devreme de 16-18 luni, decat in cazul celor cu o foarte buna dezvoltare, care pot fi montate la 10-12 luni. La rasele din {ara noastra (Carpatina si Alba de Banat ) tineretul este introdus la reproductie la peste 12 luni si la o greutate de 38 kg. Poate fi admis la rasa Carpatina (numai atunci cand tineretul are 0 dezvoltare armonioasa si realizeazA peste 70 % din greutatea de adult), 0 diminuare a varstei de introducere Ia reproduetie la eca. 9 luni Caldurile |a capre sunt prezente in tot timpul anului, ind mai evidente toamna, cand dureazi 2-3 zile, in caz de nefecundare se repeta la cea. 18 zile cu variatii intre 10- 23 zile, iar ovulatia are loc la 24-36 ore de la apat primelor semne de ealduri. Momentul opt pentru fecundare este la 12 ore de la aparijia estrului. Dupa fitare, caldurile se repeta la 2-3 sAptamani. Manifestarea caldurilor este mai evidenta la capre decat la oi si se exteriorizeaza prin neliniste, inapetenta, tumefierea vulvei, diminuarea secretiei lactogene. Pregatirea pe u monta_a reproducdtorilor masculi si a femelelor dureazi 30-40 zile si consta in hranirea stimulativi flushing” a reproducdtorilor inainte de inceperea perioadei de montd. La {api pregatirea pentru mont incepe cu 5-6 siptimani inainte si se materializeaz prin majorarea aportului de concentrate cu cea. 15-20 % (introducerea in rafie a 0.200-0,300 kg concentrate), majorare care, in cazul tapilor, trebuie si contina in mod obligatoriu ovaz, pe lang’ pagune sau masa verde. in aceasta perioada tapii fiind foarte nervosi si agitati, se recomanda sa fie {inufi separat, eventual in boxe, de unde se scot numai pentru migcare 2-3 ore pe zi. Es te indicat si se majoreze cant minerale si oligoelemente (sodiu, La_femele pre intretinere mai slaba si hranirea lor suplimentara, in vederea atingerii unei conditii optime magneziu, fosfor, zine) si vitamine A, D si E. a pentru monta const in separarea celor cu o stare de de reproductie. Intrucdt reproductia constituie unul din mijloacele de realizare a ameliorarii, trebuie sa se desfigoare pe baza unui plan de selectie sia unei liste de potrivire a perechilor bazata pe obiectivele si principiile urmarite in cadrul rasei sau populatici respective Sistemele de reproductie folosite sunt monta si insdménjarea artificiald. in cazul montei se recomanda monta dirijat, in care se repartizeaza un mascul la 50-60 femele, faa de 25-30 femele in cazul montei in libertate si “in harem”. api tineri efectueazi oud monte pe zi, cu o pauzi de 3-4 zile, iar tapi adulti pot monta zilnic de doua ori, fra pau La insdménjarea artificiald tapi se folosese intensiv, putandu-se face zilnic 3-4 recoltari la intervale de 3 ore. Depistarea caprelor in calduri se face cu ajutorul tapilor incereatori. Insimantarea se poate face cu sperma proaspata, diluata si reftigerata, Gestatia dureaza 5 luni, cu variatii cuprinse intre 145-158 zile functie de precocitatea rasei, varsta femelei, starea de intretinere, ete. in prima fazd a gestatiei fetusul realizeaza numai cca, 10 % din greutatea totala, din perioada intrauterina. in a doud faz a gestatici se acorda 0 atentie deosebitd atat hranirii specifice acestei stari fiziologice (prin suplimentarea ratiei cu cca. 20 %), cat si supravegherii caprelor. Se impune respectarea normelor de furajare sia structurii ratiilor, precum si a cerinfelor privind calitatea si igiena furajelor administrate. intreruperea lactajiei se face treptat, prin reducerea numarului de mulsori zilnice, cu 0 pauzi de 2 zile, in care caprele nu sunt mulse, dupa care se mai mulg odata pentru golirea ugerului. Atunci cand secretia lactata continua, se reduc furajele stimulative si apa si se executd o mulsoare la trei zile pentru prevenirea imbolnavirilor datorita retentiei de lapte. Cu aproximativ dou saptimani inainte de fitare se trece la administrarea ratiei pentru pregitirea fatirii, prin reducerea fibroaselor, excluderea suculentelor si reducerea cantititii de apa Apropi rea fitdrii este exteriorizata prin neliniste, izolare de turma, culeari repetate, tumefierea vulvei si modi Fa icarea volumului glandei mamare. ea decurge usor, dureazi 1-2 ore, iar eliminarea placentei se face la 2-5 ore dupa fitare. in fatarile gemelare, al doilea ied apare dupa 1/2 ord fata de primul. Distociile se intdlnesc mai rar, fiind datorate, in principal, pozitiei anormale a fetusului. Atunci cand fftarea are loc in perioada de iama se impune asigurarea unui microclimat corespunzator in zona adapostului in care are loc fitarea. Imediat dupa fftare caprei i se administreaza un barbotaj din apa calda tarata de grdu si sare si este kisata si se odihneasca. in urmatoarele zile dupa fatare hranirea se face modera incepand cu camtititi mici de furaje de foarte bund calitate, fan vitaminizat, fain de lucerna, amestee de concentrate, masa verde cazul care sezonul permite, dupa can trece la ratia caracteristica perioadei de lactatie. Atunci cand, imediat dupa fitare, capacitatea lactogena a femelei este mai mare decat capacitatea iedului de a ingera intreaga cantitate de lapte, se recomanda mulgerea in parale! cu suptul, avand grija ca in uger si rimana cantitatea necesara hranirii iedului. in condi bune de exploatare, caprele pot fi utilizate la reproductie o perioada de 8-10 ani 12.2. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A IEZILOR $I A TINERETULUL Imediat dupa fitare se procedeazd la eliberarea cailor respiratorii ale nou nascutului si indepartarea resturilor de mucozitaqi de pe suprafata corpului, realizéndu-se astfel, activarea circulatiei sanguine. Atunci cind ombilicul este prea lung se trece la sectionarea acestu la cca, 3-5 em de abdomen si la dezinfectia acestuia cu alcool-iodat. La 3-4 ore duy fatare, se sterge ugerul caprei, se verifica functionalitatea lui prin le lapte si se asigura suptul colostrului de citre ied. in primele 12 mulgerea cétorva jetu ore dupa fatare, colostrul confine cea. 20,7 % SU, 13,9 % proteina , 4,8 % cazeina, 7,9 % i care, in ime si 0 cantitate mare de saruri minerale, vitamine si gamaglobuline, du urmatoarele 2 zile de la fitare concentratia in elemente nutritive incepe si scada apropiindu-se de cea a laptelui normal. Pentru ca supravegherea, ingrijirea intretinerea mamelor si iezilor si se facd fird pierderi, este necesard asigurarea unui adipost curat, a unui asternut de paie uscate si unui microclimat optim (temperatura 8-10° C, in compartimentul caprelor gi cca. 15° C in compartimentul in re sunt mentinuti mieii - cel putin in primele 2 saptamani de viata, umiditatea cca. 65 % si lipsa curentilor reci in timpul iernii). in adapost caprele stau impreuna cu iezii, in grupe omogene de céte 25-30 capete. in tehnologia de crestere a iezilor se pot aplica doud metode: naturald si artificiala: ~ Cresterea naturalé ~ se wtilizeaza in cazul efectivelor mici de caprine exploatate in sistem gospodiresc si consta in consumul la discretie, prin supt, al laptelui matern pana la varsta de infarcare, care poate fi 2-3 luni, in paralel cu consumul suplimentar de furaje. Este mai scumpa, deoarece se foloseste in hrana iezilor laptele integral, necesiti tate mica a muncii si im un consum mare de fort de munca, induce o producti mecanizarea procesului de exploatare. ‘Sunt aliptati peste aceasta varsta numai iezii mai slab dezvolt (sau cei provenit din fitari multiple) in 2-3 saptamani, pana ajung la 0 greutate corespunzatoare. Dupa doua-trei_ saptamani, in cadrul addpostului, se amenajeaza o rezervii desparjita. prin gratare, unde li se administreaza iezilor la discretie fan de otava cu proportie mare de Ieguminoase, amestee de concentrate micinate (ovaz, orz, porumb, tarde) si morcovi tdiati, Se adauga 5 g sare, 5-7 g Pi de oase sau creti furajerd, cantitate care poate creste la 10 g la varsta de 2-3 luni. In primele saptimani iezii consuma 20-30 g/cap/zi, iar pana -3 luni, 150-200 g. - Cresterea artificiala se practicd in unitatile ce dispun de conditii moderne de crestere, in conditiile exploatarii intensive si in situatia fatarilor duble sau triple, pentru a oferi tuturor iezilor posibilitatea unei dezvoltiri bune si uniforme, precum si pentru a putea valorifica 0 cantitate de lapte-marfa mai mare. in aceasté varianta iezii sunt separati de mame la finalul perioadei colostrale (cca. 4 zile) si hraniti cu un substituient de lapte de buna calitate. Substituientul se prezinta sub forma unei pulberi de culoare alba format din cca. 70 % lapte sménténit deshidratat, 20-30 % grasime, 1 % lecitina si 1% concentrat proteino-vitamino-mineral (CPVM) si este reconstituit prin dilutie in apa fiarta (la 70° C) in raport de 1/6, Administrarea substituientului diluat, in prima stptamana de viata, se realizeazii la temperatura de 35-37" C, in 4 tainuri in trei variante de alaptare: la gdleara 323 (se foloseste la efective reduse deoarece prezinta 0 serie de dezavantaje), la biberon (reprezi 14 varianta cel mai freevent utilizata si care corespunde cel mai bine nevoilor animalelor) si alaptarea la instalafii automate (se utilizeaza in situatia exploatarii unor efective mari de caprine, deoarece necesit& investitii initiale mai mari). in practic’ se utilizeaza o serie de scheme de alaptare (tabelul nr. 108), care prezint& diferite combinatii intre cele trei categorii de furaje utilizate in hrana iezilor pana la ingarcare (lapte, fibroase si concentrate). ‘Schema de hranire a tineretului femel de reproductie cu diferite tipuri de furaje ‘Tabelul nr. 108 Varsta | Greuta | Laptelsubstinient | Fibroase | — Concentrate (ig) | Observati (ile) tea (kg) (kg) | te) 1} 30-40 | Cofostra—1-12ke | = 5 Sanur $615.0 [15g = Dreprize oeeeee oa Substiuient 75] 65 kg 2 reprize Noire STARTER | Discreie Apa 1630 | BS Cadieraie Ta dserte, de 7 Val. utritva calitate | 09 UFLKg su superioara 150 MAD kg su 113] ta 12 kg se tare | La diserai Limita: 300 gfin | Vitamine A. D3. cone. 200-250 s/7i_ | mareste foarte bun; E la ingreare | capacitatea de | 400-500 g fin medi 60. ingestie | [50 Tigo} Consumal = 5 | trebuie sa creasca In 08 [aan] - ~ 5 5 consumat a | Stuni [25.0 - 0,8 panala 1,0 | - - Gtuni [280 | kg finvenpiai fe Tiuni [30.0] = 12 kg faneapi | = Vitamine A. D3, jn vederea | pregatirii pentru. | ‘mont Peste | Tineretl este pregvit pentru sezonul de mont, iar aimentaia este tipi capreior 30.0 _| dereproductie: Indiferent de metoda de crestere aplicata (naturala sau artificiala), de la varsta de 10 zile iezilor li se admit istreazi fanuri de foarte buna cali te si nutreturi combinate, iar apa proaspata, administrata in jgheaburi curate, trebuie s& fie la discretie. Ingircarea se face diferengiat, in functie de sistemul de exploatare si de destinatia tineretului. 324 - intarcarea iezilor reprezinta scoaterea din alimentatia acestora (indiferent de modu! de administrare) a laptelui sau a substituientului si se realizeaza diferentiat in functie de tipul unitatii si directia de exploatare. in general, la caprine se i nese trei tehnologii de ingarcare: - intarearea foarte precoce ~ se intilneste mai rar, in general in (rile cu traditie in exploatarea caprinelor. Scoaterea laptelui din ratie incepe dupa varsta de o siptamand, administrandu-se in schimb nutreturi concentrate de tip ,.starter” cu un aport superior in proteina si energie si leguminoase de foarte buna calitate. ~ ingarcarea timpurie ~ se aplicd, in mod deosebit in unitatile cu efective mari de caprine, ce practica un sistem intensiv de exploatare. Separarea de mame are loc la varsta de o luna si la greutatea de 9,0-10,0 kg, - Intarearea tardiva - se intdlneste situafia exploatarii raselor cu un grad redus de ameliorare. Se pra cazul exploatatiilor cu efective reduse si in ‘A la 2-3 luni si la greutatea de 13,0-15,0 kg. Indiferent de metoda de crestere, in vederea obtinerii unor rezultate bune la infarcare, mieii trebuie obisnuiti cat mai de timpuriu cu hrdnirea suplimentara cu si concentrate, iar separarea de mame sa se facd treptat, reducdind atat timpul cat cu mamele, cat si numarul supturilor. Astfel, in primele 2 zile ei se intalnesc cu mamele dimineata si seara, in urmatoarele zile numai odata pe zi, dupa care se face separarea definitiva, la 6 Greutatea la varsta de ingarcare, de 2-3 luni, tebuie s& fie de 13,0-15,0 k; luni tineretul caprin are greutatea cuprinsd intre 24-27 kg, la 9 luni 30-35 kg, iar la 12 luni 35-43 ke. Separarea sexelor si formarea turmelor incepe imediat dupa intareare sau cel mai tarziu la varsta de 4-5 luni. in unitajile cu efective mari se formeaza turme de cate 350- 450 capete femele. Datoriti faptului ed procesul de erestere continu pana la varsta de 12 luni, este necesar si lise repartizeze cele mai bune pasuni si chiar un supliment de concentrate de 200-300 g/cap/zi. In unitatile cu efective mici se face gruparea tineretului in turme de 100-150 capete, sau in grupuri mai mici 325 12.3 TEHNOLOGIA ALIMENTATIEI CAPRINELOR Obtinerea unor producti ridicate in exploatarea caprinelor imp! hranirea acestora in baza unor ratii optimizate, alcdtuite conform unor particularitati ale speci idul mare de selectivitate a furajelor, nevoia unei structuri diversificate a ratiei. particularitatea fiziologica de a distinge gustul de amar, sarat, dulce si acru al furajelor, itatea caprelor de a-si autoregla nivelul alimentar in functie de temperatura, etc, Este gregitd conceptia cA, in general, intretinerea caprelor se poate face pe terenuri improprii sau cu furaje de proasta calitate si nefolosite de bovine sau ovine. Toma datorita metabolismului tens pe care il au, eat si capacit’{ii productive mari raportata la dezvoltarea corporala, se impune asigurarea calitativa si cantitativa a prineipiilor nutritivi necesati functiilor vitale, produc lor de lapte, de iezi, de put si par. 12.3.1. Cerinfele nutritionale si capacitatea de ingestie Cerintele in energie si protein a) Cerintele pentru intretinere Aporturile alimentare de energie si de prote (tabelele nr, 109;110:111), precum si cele de cale . fosfor si capacitatea de ingestie a caprelor, recomandate pentru intretinere si pentru gestatie o: leazai in functie de starea fiziologica, greutatea corporala, de conditiile de mediu si de activitatea animalelor. Cerinjele in energie se majoreaza, la pasune cu 10-20 % in zonele de campie si cu 30-80 % in zonele colinare si montane, in functie de productivitatea pasunti. b) Cerintele pentru gestatie Perioada de gestatie, in contextul acesta, este divizata in doua piri: primele 3 luni de gestajie, atunci cand aporturile alimentare recomandate sunt identice cu cele pentru intretinere si ultimele doud luni de gestatie, atunci céind aporturile de energie crese cu 13%, respectiv cu 25% iar aporturile de proteind cu 80%, respectiv cu 120%. ) Cerintele pentru lactatie Pentru producerea unui kg de lapte, cu 3.5 % grasime si 2,9 % protein’, trebuie asigurat un necesar de 0.385 UFL (unitati furajere lapte; 1 UPL este echivalentul a 1700 kcal energie neta) si 45g PDI (proteina digestibila la nivel intestinal). La stabilirea aporturilor alimentare de energie s-a {inut seama si de evolutia rezervelor corporale in decursul lactafiei: o pierdere de 1 kg echivaleaza cu un aport de 3,7 UPL iar reconstituirea unui kg necesita 3,9 UPL Aporturile alimentare recomandate caprelor, divizate pe prima luna de lactatie si pe restul lact i sunt prezentate in tabelele 2.1.2. $i 2.1.3. Pentru prima lund de lactatie, aporturile de energi necesarul pentru intrefinere si pentru producerea laptelui cu 0,53 UPL, corespunzitor s-au objinut diminuandu-se unei pierderi saptamanale de I kg greutate Pentru PDI, in timpul primelor doua saptamani de lactatie, se tolereaz3 un deficit de 80-90 g in prima saptamana si de 20-30 g in a dou’ siptimana. Mai trebuie ardtat faptul ca, la inceputul lactafiei, mai precis in primele dou siptimani, caprele pot utiliza o parte din proteinele tisulare, provenite din involutia uterului Pentru restul lactatiei, problema se prezinta astfel: luna _a 2-a de lactatie, caprele continua si mo! lizeze rezerve corporale, asa incat aporturile alimentare recomandate se obfin miesornd necesarul pentru intretinere si pentru producerea laptelui cu 0.26 UFL, pentru a fine cont de pierdere in greutate de 0.5 kg pe sap - in_luna_a_3-a_de_lactagi necesarului, in conditiile in care caprel aporturile alimentare recomandate sunt egale mentin o greutate relativ constanta; ~ in luna a 4-a de lactatie, caprele trebuie sa-gi reconstituie rezervele corporale. in aceasta situatie aporturile alimentare recomandate se objin majorind necesarul pentru intretinere si pentru producerea laptelui cu 0,16 UPL si 4 g PDI, findnd seama de o crestere in greutate medie, la o capra multipara, de 1,2 kg pe lund. La caprele primipare, surplusul pentru depunerea de rezerve corporale este de 0,29 UPL si 13 g PDI Cerintele in vitamine si minerale Aporturile alimentare recomandate de calciu si de fosfor sunt prezentate in tabelele acestui capitol al lucrarii, in functie de diferite stadii fiziologice. a) Cerintele pentru intretinere: la capra standard de 60 kg, recoman aporturile alimentare de calciu sunt de 4 g iar cele de fosfor de 3 g. b) le pentru Cerinfele pentru gestatie: in primele 3 luni de gestatie aporturile de calciu gi de fosfor. recomandate pentru a fi administrate prin hrana, sunt aceleasi cu cele prezentate 327 pentru intretinere. in luna a 4-a gi a 5-a de gestatie, aportul de calciu se majoreaza cu 1,8 respectiv 2.5, iar aportul de fosfor cu 1,25 respectiv 1,5. ©) Cerintele pentru lactatie: la inceputul lactatiei, nu se poate realiza o compensare totala, pe cale alimentara, a pierderilor de caleiu si de fosfor. Astfel, pentru primul kg de lapte produs, necesarul este de 4 g Ca si 2.5 g P iar pentru al 6-lea kg de lapte produs, de numai 2,5 g Ca si | g P. in contiunare, pe masura avansari lactatiei, aporturile alimentare stabilite permit, pentru inceput, acoperirea necesarului, fri mobil jerne, iar dup aceea si reconstituirea de rezerve minerale. Aporturile alimentare si capacitatea de ingestie a caprelor la nivel de intretinere, in perioada de gestatie (dupa I. Vlad si col.-2003) ‘Tabelul nr. 109 Capacitate Greutate Necesar de ingestie (kg) Stadiul fiziologic UFL | Por | Ca su | USE (g)_|_(e) Sg) Thireyinere gi debutul gest 8] 37 | 30 1,07 | 152 40 | Lunaa 4-ade gestatie 067 | 57 | 50 107 | 1,52 Luna a S-a de gestatie 0.75 |_7 o97_| 143 Tatrefinere gi debutul gestaqier 0.69 | 43 7.20 | 1,62 50 | Luna a d-a de gestatie 0,79 | 67 120 | 1,62 Luna a 5-a de gestatie 088 |_ 91 Los [153 Thiretinere gi debutul 0.79 | _ 50 133 | 172 60 | Lunaa dea de gestatie 0,90 | 79 133 | 172 Luna a S-a de gestatie 101 | 107 12 | 161 Thtrefinere gi debutul gestaier 0.89 | 36 1a7 [182 70 | Luna a 4-a de gestatie 101 | 90 na7 | 182 Luna a S.a de gestatie 1a3_|_ 123 134_[ 17 Tntretinere gi debutul gestajier 1,00] 62 1,60 | 1,92 80 | Luna ada de gestatie 112 | 102 | 90 1,60 | 1,92 Luna a 5-a de gestatie 123 Lat | 30 1,46 | 1.79 328 Aporturile alimentare si capacitatea de ingestie a caprelor {in restul perioadei de lactatie (dupa (dupa I. Vlad si col, 2003) Tabelul ne. 111 Tapte “Aporturi recomandate ig) | Gae/riy P@ oi a5 2 0 30 3 78 4 85 5 983 | 6 10s T 30 2 os o 3 80 4 9.0 s 10.0 | 6 T 2 166 70 3 2.08 4 243 5 281 6 3.20 Aporturite alimentare si eapacitatea de ingestie a caprelor in prima luni de lactatie (ups (dupa I. Viad si col. 2003) _ ‘Vabelul nr. 110 Greutate | Lapie ‘Aporturi alimentare recomandate vie | (gi) [URL PDI(g) G P os) Sipe [ Sip? [Sips | @ ® T oo 88 88 8.0 45 2 n m2 133 20 | 60 50 3 93 153 8 iss | 78 | 4 138 198 23 85 5 183 23 268 9s 6 228 288 313 105 1 7 95 95 50 2 7 ps 140 os oo 3 100 150 185 80 4 145 208 230 90 5 190 250 278 10.0 L 6 238, 295 320 11.0 | 1 73 101 101 55 2 90 IB 146 70 70 3 106 176 191 88 4 1st an 236 9s 5 196 256 281 10s 6 2a 301 326 us [ Greutate ‘Capacitatea de ingestie Vie | (kez) [“Siptimana 1 | Siptimana 2 tke) Kg st T 1.08 2 130 3 1s2 4 174 70 Capacitatea de ingestie Exprimarea capacitiqii de ingestie in kg SU este satisficdtoare pentru rajiile de baza formate din furaje cunoscute (fin de lucerna, siloz de porumb) si mai putin satisfacdtoare pentru alte tipuri de rajii. Acesta este motivul pentru care capacitatea de ingestie este exprimata si in USL (unitati safietate rumegatoare in lactatie). Capra de 60 kg. care produce 4 kg lapte/zi, lapte cu 3.5 % grisime bruta, este considerata “capra standard” in sistemul USL: ea consuma 120 g SU/kg’”’ din iarba de referinya, cu o valoare de | USL/kg SU. in aceste conditii capacitatea de ingestie a caprelor standard este de 2,65 USL. Capacitatea de ingestie propusa in tabele, presupune c& animalele dispun de furaje la discretic (rata refuuzului de 10-15%) si c& ratia ingerata (furaje de volum + concentrate) are o valoare energetica superioara sau egal cu 0.75 UFL/kg SU. Nu se aplica daca furajul este restrictionat si dacd rata refuzului este mai mare de 20 %, Cursul nr, 13.1 12.3.2 Tehnologia hrani ii caprinelor in general, nutreurile destinate hranirii caprelor sunt aceleasi cu cele folosite pentru bovine si ovine, dar, spre deosebire de acestea, la capre, riscul de a-si reduce mai mult consumul la distribuirea unor furaje noi (de volum) sau concentrate este mai mare. Hranirea caprinelor se realizeaza, in general, diferentiat in functie de sezon (pasunat si stabulatie). 1) Hranirea capretor in perioada de pasunat: se poate realiza in trei variante: la pagune, hranirea cu masa verde administratd la adapost si hrinirea cu amestec unic a) Hranirea caprelor prin pasunat: este cea mai intalnita varianta de hranire si se practica in unitagile care detin pasuni naturale, finete sau pajisti cultivate, datorita multiplelor avantaje pe care le prezinté (pret de cost mai redus al laptel . influenta favorabili a miscarii in aer liber asupra cresterii si dezvoltérii animalelor, cheltuieli ). Primavara, este necesari pregatirea caprelor pentru psunat, in vederea reduse cu furajares preintimpinarii tulburdrilor gastro-intestinale datoritd licomiei cu care ingera plantele verzi, Aceasta se face prin administrarea de masa verde cosita si usor palita Consumul de masi verde in aceast’ perioad’ este de 9-10 kg/cap/zi, putind asigura necesarul functiilor vitale si producerea, zilnic, a 2,5-3 | lapte. Pentru producti mai mari se mareste si cantitatea de masi verde, asigurandu-se si un supliment de concentrate de 0,3-0.4 ky . care trebuie si contin’ 50% porumb, 30 % tardte si 20% sroturi, pentru a asigura 0.45 U.N si 50 g P.B.D pentru | kg lapte, b) Hrinirea_cu_nutret verde administrat la iesle: este o variant practicata in unitajile ce nu dispun de pasuni naturale situate in apropiere, sau care au adoptat 0 tehnologie intensiva de exploatare. in acest caz animalele sunt hranite cu masa verde cosita produsi in baza unei anumite scheme de cultura (conveier verde) si administrata in padoc. Aceasti tehnologie prezinté o serie de avantaje (preintimpina infestatiile paravitare, se utilizeaza integral productia de masa verde cositi nemaifiind calcata in picioare ca in cazul pasunatului, consumul este mai putin selectiv, coeficientul de consumabilitate ajunge la 80 % ( dupa V. Tafta, 2002). Dezavantajele majore intampinate de crescitor sunt: cheltuiclile legate de recoltatul si transportul furajelor, lipsa miscarii si apetitul eapricios al caprelor. ©) Hranirea capretor cu amestee unic: este o metoda utilizatd in sistemul intensiv in unitatile care beneficiaza de un grad ridi de mecanizare si automatizare al Nuxului tehnologic si care au in exploatare un efectiv mare de animale, Prezinta avantajul unei brani i uniforme pe toatd perioada anului yi evita neajunsurile provocate de fluctuatile in furajare. Amestecul unic poate fi format din fibroase, grosiere, masa verde palit, siloz si concentrate in cantitati diferite, in functie de necesarul in principii nutritivi ai categoriei la care este administrat. Cele mai freeveme categorii de murreturi verzi utilizate in hrana caprinelor in perioada de vara sunt: a) Gramineele Prin productivitatea lor si prin valoarea nutritiva energetica ridicata, gramineele constituie nutreturi de baza folosite in hrana caprelor Find sdrace in azot, graminecle nu se pot constituii in unicul nutre al unei rafii si, in consecinta, aceasta trebuie completatd cu unele nutreturi mai bogate in proteina, cum sunt leguminoasele sau sroturile, Valoarea nutritiva, in special cea energeticd, depinde considerabil de stadiul de vegetatie. Din acest punet de vedere, momentul optim este inceputul inspiearii, deoarece de la aceasta data valoarea nutritiva scade rapid. Dintre gramince cele mai utilizate in hrana caprelor sunt urmatoarele: = ray-gras : este foarte productiv, bine consumat, dar prezinta inconvenientul unei durate de vegetatie scurte si a unei productivitaji estivale scdzute; tenta estivala mai bund ii permite = bromus: este bine consumat de capre iar persis © “sustinere” a productiei de lapte in aceasta perioada; = dactylis: este i fate de var’, dar nu este bine teresant prin bund sa producti consumat de care capre; + festuca: este ides pe planul productivitatii si perenitagii, ins las de dorit i privinja consumabilitayii, cu toate acestea constituie o solujie pentru caprele aflate la sfarsitul lactatiei si pentru cele din perioada “uscata”. - porumbul: utilizarea sa ca nutret verde la adatost este posibila, dar momentul in care este disponibil nu coincide cu necesarul maxim al caprelor, dar insilozat, se transforma i tr-unul dintre nutreturile de baza ale caprelor pe timpul iernii: - sorgul: mai putin ingestibil si cu o valoare nutritiva energeticd mai mica decat porumbul, dar mai rezistent la secetd, aga inedt poate fi o solutie pe terenurile neirigate. Soiurile mai vechi induc riscurile intoxicatiilor daca sunt pasunate sau cosite inainte de a nge indltimea genunchiului, ins& soiurile mai recente nu prezinta acest rise. b) Leguminoasele Lucerna $i trifoiul sunt cele mai utilizate plante in aceast& grupa in hrana de vara a caprelor. Datorita continutului mare in proteind, se recomanda a se administra impreund cu o graminee, intr-o proportie leguminoase/graminee de la 1/3 la 1/2. in regiunile cu soluri calcaroase si mai uscate, lucerna poate constitui chiar baza sistemului furajer. Stadiul de vegetatie optim pentru consumul lucerne’ si al trifoiului este la imbobocire, Lucema si trifoiul pisunate in cultura pura pot produce meteorizatii. De aceea este recomandabil a se apela la un pasunat mixt, unde gramineea are prioritate, sau de a se administra la adaipost ) Crucifer Rapita si varza sunt consumate cu plicere de catre caprine. Avand o mare solubilitate a zaharurilor si azotului (din acest punct de vedere sunt asemaniitoare cu concentratele) este recomandabil a se completa cu un substrat fibros (fanuri, grosiere) sau a se asigura o perioada de tranzitie. Daca varza, care pune unele probleme legate de parazitism, este actualmente in regres, rapita furajerd este 0 optiune din ce in ce mai viabila. in sfargit, se recomanda ca aceste nutrejuri si nu fie introduse in rafiile caprelor mai mici de 6 luni I) Hranirea caprelor in perioada de stabulatie: in aceast’ perioada este destul de obisnu pasunatul de iad, in special pentru rasele rustice, atunci cénd este timp frumos si nu este prea multa zapada. in varianta exploatarii caprelor in sistemul intensiv furajarea se realizeaz in baz unor rafii optimizate, Iudndu-se in calcul cerinjele in substante nutritive pentru fiecare categorie de animale in parte. 333 bas Eurajarea se real nutreturilor conservate: fibroasele, care se dau pana la 3 kg/cap/zi, suculentele se administreaza in cantitati de 2-3 kgleap/7i nutrey dupa mulgere, jar concentratele de doua ori, in amestec cu nutret insilozat sau sfecla. Hranirea murat, sfecla sau gulii $i 0,3-0,5 kg/cap/2i co rate. Fanul se da de trei ori pe caprelor de toate categoriile se mai poate face, in fermele modeme, in exploatarea intensiva si in baza unui amestec unic preparat prin macinarea si omogenizarea acestor nhutrejuri conservate. in hrana tapilor de reproductie se recomanda si se introduca, in perioada de monté, 2,0-2.5 ke fan de leguminoase/cap/zi, 1,0-1,5 kg morcovilcaplzi si 05-08 ke concentrate/cap/zi Sortimentele de nutrejuri utilizate mai frecvent in hrana caprinelor in aceasta perioada sunt: a) Fanurile Continutul lor ridicat in celulozé bruta este sinonim cu o valoare nutritivé tic mai scdzuti, ceea ce inseamna ca rajiile pe bazi de fain plafoneaz’ nivelul Productici de lapte. Soluyia pentru crescator, in aceasta situajie, este de a include in rai, alituri de fanuri si nutreturi concentrate, complementare unui anumit tip de fin (de leguminoase sau de graminee), Cele maj utilizate fnuri in hrana caprelor sunt fimul de lucerna si fimul de trifoi Se pot folosi insd cu bune rezultate si fanul de borceag sau fanurile obfinute din unele raminee perene, in special ray-grassul italian. b) Silozurile Silozurile, obtinute din plantele recoltate in cel mai bun stadiu de vegetatie, sunt nutreturi de baza in ratile de iad ale capretor, dar pot fi folosite si pe timpul veri, Ele asigurd 0 baz furajera sol igurd, permitand, in acelasi timp, reducerea sensibili a cantitijilor de concentrate ineluse in rafi. Fati de finuri, it urile pot pune unele probleme de sinitate, de ordin 'gestiv, cfteodata serioase, astfel inet crescitorul trebuie si se arate intransigent cu noiunea de calitate pe intreg lanqul, de la producere pina la distribuire. Silozul de porumb, sil rile de ierburi perene $i silozurile de leguminoase sunt cel mai des utilizate in hrana caprelor. Pentru silozul de porumb (cu boabele in faza de ceara) se pune problema tocarii lui marunte, sub un centimetru, in felul acesta find su ite si boabele, limitandu-se trierea. Pentru silozurile de ierburi perene, de leguminoase si de alte graminee anuale (in afara porumbului) se recomanda, inainte de producere, preuscarea (s8 se ajungi la 25-30 % SU), pentru a limita pierderile de azot solubil prin scurgere. Tot pentru aceste silozuri daca tocarea este mai fina, la 2-3 centimetri, se amelioreaz consumabilitatea lor. ©) Nutreturile concentrate Concentratele sunt nutreturi care se includ obligatoriu in rafiile destinate caprelor. Principala problema care se pune la folosirea lor este de a gsi cea mai bund solutie pentru a limita cantitale si aceasta din cel putin 3 motive: = sunt nutrefuri mai scumpe decat furajele de volum: 1 UF obtinuta din concentrate const mai mult decdt cea obtinuta din finuri sau silozuri; ~ ratiile cu. pondere mai mare a concentratelor, deci cu o pondere mai mic’ a fibrelor, au drept consecinta producerea unui lapte cu mai putind grisime; ~ folosirea unor cantitii mari de concentrate in ratiile caprelor creeaza riscul producerii unor accidente digestive, de tipul acidozelor - din acest punct de vedere se recomanda ca nici o rai A nu contina mai mult de 800 g concentrate/zi Cerealele Porumbul, orzul, grdul sau alte cereale sunt nutreturi bo; te in amidon si implicit au o densitate energetica ridicata, dar sunt relativ sarace in proteind. Viteza de degradare in rumen poate oscila sensibil de la o cereal’ la alta: porumbul, de exemplu, are o vitezi de digestie mai mic& decdt orzul si de aceea este putin acidogen. Srotw Srotul de soia, srotul de floarea soarelui, srotul de rapitd sunt nutreturi care au 0 densitate energetic’ comparabila cu cea a cerealelor, ins au un continut net superior fafa de acestea din urma. Fle reprezinta deci “cheia de bolta” a ratiilor, care permit corijarea rapida a deficitului in azot al nutreturilor energetic. La ora actual’, pentru caprele de mare productie, ca si in cazul vacilor de lapte, se prefera folosirea sroturilor, protejate de degradarea bacterian’ ruminal 335 Alte mureturi a) Furajele deshidratate Deshidratarea permite recoltarea, stocarea gi transportul in cele mai bune conditii a unui furaj (de volum) sau a unor subproduse industriale, dificil a se utiliza in stare proaspata, Acest tip de conditionare a unor nutrequri miesoreaza valoarea lor de satietate, asa incat caprele pot sa ingere cantitati mai mari din acel nutret. De asemenea, se evita trierea calitativa a nutrejului in cauza si in ratii se pot folosi mai putine concentrate, Printre aceste furaje cele mai importante sunt /ucerna si pulpa de sfeeld. Lucerna deshidratata este ut ata in hrana caprelor pentru a completa o ratie pe baz de fin, insuficienta cantitativ si calitativ, Un asemenea tip de ratie de bazi, deficitara in energie, solicita un aport corespunzator de nutreturi concentrate. Pulpa de sfecl deshidratata poate fi folosita pentru completarea unor rajii pe baz de fanuri sau silozuri, ea reprezentind in aceasta situatie cl ar o alternativa la utilizarea cerealelor, prin aportul energetic important. in plus aduce, fata de concentrate o cantitate suplimentara de celuloza, lueru important vis-a-vis de riscurile acidozelor. Inconvenientul folosirii pulpei de sfecla in ratiile caprelor este legat de sedderea continutului in proteind al laptelui, datoritd continutului seazut in amidon si zaharuri solubile, b) Radicinoasele Sfecla, céteodati si morcovul, se pot folosi in hrana caprelor, avand efecte benefice asupra productiei de lapte. Prin faptul ca au o anumita fibrozitate, desi micd, asemenea nutrequri pot fi considerate, din acest punct de vedere, undeva intre concentrate si nutrefurile fibroase. Adaparea caprelor se face de doud oti pe zi iama si de 3-4 ori/zi vara, iar tri in e, consumut zilnic de apa este, in medic, de 6 litri, puténd ajunge pand la 10-15 zonele aride si cu vegetatie uscata. 12.4. TEHNOLOGIA DE iNTRETINERE, ADAPOSTIRE SI INGRIJIRE A CAPRINELOR Prin specificul comportamentului, caprele prefera intretinerea in libertate, care este caracteristic’ si sistemului de exploatare extensiv, insi se pot adapta si unui sistem organizat pe principii de exploatare inten: 12.4.1, INTRETINERE: CAPRELOR IN PERIOADA DE PASUNAT, in functie de efectivul de capt ¢ aflat in exploatare, caracterul fermei, gradul de modernizare si tehnologia de exploatare utilizata, in perioada de pasunat, caprele sunt intretinute in trei variante de crestere: Jn sistemul extensiv de exploatare caprele din rasele autohtone, indeosebi Carpatina, se regisese intretinute impreund cu ovinele. Astfel, in fiecare turma de ovine, de la 50 la 200 de capete, se regaseste si un efectiv cu cea. 10-20 % de capre, ce convieuiese impreund la pasunat, in zonele montane, respectiv colinare, in functie de perioada calendaristica, Caprele se regasesc in turmele de oi manziri, iar laptele obtinut de la acestea este amestecat. Instinctul gregar al ambelor specii permit aceasta intretinere mixta, astfel ined, marea majoritate a efectivului de capre autohton se regiseste a laturi de specia ovind (dupa V.Tafta — 1996). Tineretul cap se afl, de asemenea, intrejinut in aceleasi grupe aldturi de tineretul ovin, sau separat, in functie de efective, iar la varsta de cca. 4-6 luni este separat pe sexe, Un al doitea sistem de intretine si exploatare aplicat in fara noastra, este tot de tip extensi in care sunt formate turme de capre de cca. 30-150 de capete, regasite in ferme gospodaresti. Sunt tot mai putine fermele care detin efective mai mari de 50-100 de capete, intalnite cu precadere in zonele colinare cu vegetatie mixta (pasuni si arbusti).. Astfel de ferme pot define animale exploatate exclusiv pentru productia de lapte, pretabile pentru mulsul mecanic, din rasele specializate, sau chiar Albi de Banat, fiind foarte bine adaptata conditiilor autohtone. parte din tineretul femel este refinut pentru inlocuirea reformelor si intretinut in carduri separate, iar restul efectivului de tineret este sacrificat la o varsta ceva mai mare sau livrat pentru reproductie. Ultimul ~ sistemul_gospodarese se bazeaza pe un efectiv foarte redus, de cca. 4- 6 capre, ce sunt intretinute pe micile suprafete, valorificdnd astfel toate resursele furajere existente intr-o gospodarie, de la resturile de leguminoase, pana la micile suprafete arbustifere din zona. Si caprinelor) este practicaté ‘ehnologia de exploatare intensivé, unde cresterea si Jara noastri intr-o serie de unitati de cercetare (renumite in cresterea exploatarea sunt organizate pe baza unor programe aledtuite in mod diferentiat in functic de sezon, categoria de exploatare, sex si varsti, Sistemul de exploatare intensiva la caprine este rentabil indeosebi in cazul unitatilor cu efective-matea din rase perfeetionate, cu productii mari de lapte marfa, aceasta permite atat mulsul mecanic, cat si admi trarea eficientd a furajelor (tehnologia va fi descrisa ulterior), 12.4.2. INTRETINEREA CAPRELOR iN STABULATIE in general se cunose doud variante de intretinere (legata si liberd) utilizate functie de o serie de factori: gradul de modernizare al fermei, tipul fermei, existenja unor suprafete de paisuni, gradul de ameliorare si specializare a efectivelor exploatate, marimea efectivului, posibilitatea efectuarii anumitor investiii ete. in alegerea oricarui tip de stabulagie, fermierul trebuie si find cont de anumite norme tehnice, astfel incdt intregul flux tehnologic sa fie bine organizat pe principalele activitti intretinerea caprelor in stabulatie legata: este o varianta folosita in cadrul fermelor de productie nemodernizate, care au in exploatare efective mici de animale cu un grad redus de ameliorare si specializare. in acest caz fiecare capra prezint& un front de furajare de minim 40 cm la 0 iesle comuna sau individuald, avand atat gratar pentru administrarea furajelor de volum, cat si jgheab pentru furaje concentrate. Legarea si dezlegarea animalelor se face fie individual, fie cu ajutorul sistemelor de autoblocare, iar adaparea se face individual dintr-o adapatoare automata Prezint& o serie de dezavantaje, cele mai importante find: productivitate redu muneii, volum mare de munca si efort ridicat din partea ingrijitorilor, limitarea migedrii animalelor, ete. > Lungimea standului la caprele legate = 0,8 - 0,9 m la care se poate adiuga cu gratar in functie de tipul constructiv cca. 0,30 m. > Largimea standului = 0,40 m, inaltimea hranitorului = 0,50 m. \ inaltimea ieslei autoblocante sau nu = 1,25 m. Culoare si alei de serviciu: > Largimea culoarului de serviciu pentru muls = 1,0 - 1,5 m. + Largimea culoarului principal de furajare = 3,0 ~ 4,0 m > inaltimea culoarului principal de furajar — 3,0 m intretinerea caprelor in stabulatia liber’ Este o varianta utilizaté ct succes in {rile mari crescatoare de caprine (figura nr. 62). care utilizeaz§ tehnologia intensiva de exploatare si care cresc rase speci pentru productia de lapte. Are o serie de avantaje: productivitate mare a mune ridicat de mecanizare si automatizare a fluxului tehnologic, objinerea unui lapte in conditii deosebite de igien’, utilizarea unor rajii optimizate in functie de necesitati, etc Dezavantajul major al acestei variante de intrefinere il constituie investitiile Initiale ridicate ocazionate de achizitia sAlii de muls si a instalatiilor si utilajelor specifice producerii si administrarii furajelor. Animalele sunt contentionate numai in sala de muls. atunci cdnd primese si furajul concentrat Figura nr. 62 intretinerea caprelor in stabulatie liber Indiferent de tipul de stabulatie ales, in exploatarea iprelor este foarte i liber si se fin cont si de intretinerea tineretului caprin (exclusiv in stabulat trebuie si beneficieze de conditii optime de microclimat. Astfel, se amenajeazai in cadrul aceluiasi adapost, un spatiu inchis, separat, in care se asigura un microclimat corespunzitor, cu asternut curat, cu de distribuire a staal laptelui, a concentratelor, a furajelor fibroase de buna calitate, cu 0 suprafata minima de cea. 0,3 m*/cap la varsta de 6-8 siptamani, respectiv 1 m*/cap la 6 luni, eu adipitori comune si grupe cat mai omogene. Pentru masculii reproducatori, se folosese boxe separate de intretinere, de c 4-6 m*/cap, de regula in incinte separate de femele. in stabulatia liberd se au in vedere particularititile speciei care si corespunda {uluror categoriilor respective ale intregului efectiv (fie in loturi cu efective mici si impartite pe categorii de varsté de circa 10 - 30 capete/lot, in stabulatie Libera nelotizatd, in vederea ridicdtii eficientei si amelioratii acestei variante este necesara ‘intretinerea pe loturi, ceea ce implica realizarea in cel mai scurt timp a unei ierathizari produ 've si a unei hraniri, de asemenea diferentiata, findndu-se cont chiar si de modul de furajare in functie de conditiile existente Stabulatia libera nelotizata se aplica la efectivele mai mici de circa 150 capete, pentru 50 de capete revenind o suprafata de circa 25 m-. Suprafete constructive pe animal (minime). Capre adulte in stabulatie libera = 1,5 mp/eap; Capre in boxe individuale = 2,3 - 2,5 mpleap; Tineret caprin = 1 mp/cap; lezi inainte de ingarcare = 0,3 mp/cap. vvvy Echipamentele tehnologice uilizate in cresterea si exploatarea caprinelor - Adapitori- capra.reprezi 1d specia care desi elimina foarte pujina apa din organism, in schimb, are mare nevoie de aceasta pentru asigurarea functiilor vitale si pentru productia de lapte (circa 3 - 101 apa/zi in fun de cantitatea de substantia uscata din ratie, performanta productiva, eat si de temperatura). Astfel, in perioad’ de vara, atunci cind si potentialul productiv este maxim capra are nevoie de cel putin 12 1 apai/cap/7i, cu o freeventa de adapare de circa 3 - 4 ori pe zi Calitatea apei si temperatura de administrare, capra este 0 specie mult mai sensibild decat ovinele, (temperatura optima de administrare fiind de 8 - 10°C), ca si alimentatia (tipul si calitatea furajului) au o importangi deosebita pentru obfinerea unei i mari de lapte, in acest sens se poate afirma ca cele mai bune adapatori folosite in statele cu 0 zootehnie avansata (figura nr, 63) sunt cele ,,automate cu clapeta” si mai putin cele ,,cu nivel constant la jgheab” datorita urmatoarelor dezavantaje: sunt mai putin igienice, nu pot fi in permanenga curate si existd riscul de a ingheta apa in lunile reci de iarna (in special jgheaburile de capacitati mai mari). Figura nr. 63 Adapatori pentru caprine a) —adipdtoare cu clapeta; b) - adapaitoare cu nivel constant; Atunci cand temperatura seade la circa 2 - 8°C, capra bea mult mai puti predispozitia pentru afectiunile pulmonare este mult mai mare, ~ Hranirea ~ ieslele utilizate in ferme tebuie si sind cont atét de modul de intretinere a caprelor, eat si de po ile de mecanizare existente in ferma. Pentru imbundtajirea conditiilor de muncd, fermierul poate opta pentru o distribuire mecanicd a hranei sau un acces al intregului efectiv de animale la un culoar de hranire - iesle. La le animalele pot fi blocate in pozitia de furajare, fie pentru anumite tratamente sanitare, fie pentru efectuarea insimantarilor artificiale, etc. Indiferent de forma constructiva (figura nr. 64) hranitorile trebuie sa permita un front de furajare de circa 40 cm/cap, o incdrcdtura de furaj de cirea 18 kg masa verde, echivalentul a circa 3 kg. S.U (substan uscat) sau chiar a 3 kg fibroase (2,7 kg.S.U.) in 3a doud tainuri, in acest fel poate fi calculat volumul unei astfel de hranitoare-iesle care are capacitatea de cel putin 90 litt. a » Figura nr. 64 Hranitori pentru caprine a) ~stand de hranire eu iesle si sistem de blocare a animalelors iesle de hriinire din ofel inoxidabil cu jgheab pentru concentrate; 342 Cursul nr. 14.11 Amplasarea acestor hranitori se va face conform cerintelor pentru specia caprina, la cotele indicate mai jos. Largimea jgheabului pe cap animal (front furajare) = 0,40 m. Largimea de fund a jgheabului = 0,40 m. inaljimea jgheabului faya de cota culoarului = 0,50 m. indltimea jgheabului la zona de administrare a hranei = 1,25 m. Adaposturile pentru caprine - vvy 7 n exploatarea intensiva se impune existenta unor adaposturi (figura nr. 65), atat pentru protejarea de vanturi si ploi, ct si pentru a posibilitajilor de furajare si adapare. aes Figura nr. 65 ~ Varianta de adapost pentru cay Capra poate suporta mai bine un microclimat cu temperaturi scazute dar uscate, in comparatie cu cele rec umede (in asociere cu curenti de aer). in perioada hibernala (de stabulatie) caprele pot prezenta freevent diverse afectiuni respiratorii atunci cind Incdrcdtura in particule fine de apa din ad&post este mare si, de asemenea, cu gaze nocive precum hidrogenul sulfurat, amoniacul, bioxidul de carbon, etc. Temperatura optima pentru animalele adulte in perioada de iara este cuprinsi intre 10°C si 15°C, ins& aceasta temperatura va ereste cu edteva grade pentru categoriile mai mici de varsta (indeosebi la iezii crescuti separat de mamele lor). 343 Volumul de aer pe animal trebuie sa fie de minim 5 — 6 m* astfel incdt adapostul trebuie sa aiba cel putin 3 m inaltime. in caz contrar, trebuie A se asigure un schimb de aer permanent, prin existenfa ferestrelor rabatabile, in corelare si cu suprafaa de luminozitate. Acestea trebuiesc amplasate de asemenea maniera (iniljimea minima de amplasare este de 1,70 m) in it sa nu provoace curenti de aer la nivelul animalului. Gradul de luminozitate se masoar’ fie in luc; fie in suprafata de fereastra, raportata la cea de paviment (utili-construitd). Suprafaja de fereastra trebuie sa fie intre 20 si 30 % din cea de pardoseala, iar in situatia in care nu este construitd conform celor ‘enunfate, se poate recurge la materiale transparente amplasate in acoperis, sau de preferina lateral Tipul de paviment - desi exista 0 mare tendinfa pentru folosirea in constructie a suprafetelor din beton, practicienii recomanda acest lucru in cazul exploatarii intensive a animalelor, cu intrefinerea legata, numa la nivelul canalelor de scurgere si evacuare a lor. a culoarelor de circulatie (pentru mijloacele de transport), etc. Este de dorit atat la nivelul standului (in intretinerea legata) ct si in intretinerea liber’, utilizarea altor materiale precum pamantul batut sau alte materiale ce necesita sau nu asternut. in situatia de ad animalelor, fie din astemut permanent, pardoseala din lemn, fie prin utilizarea altor folosirii pavimentului betonat, este obligatoriu asigurarea unui spat ii al materiale izolatoare termic (gen covoare de cauciuc). Este o masura imperativa, indeosebi in intretinerea legatd a caprelor (asiguriindu-se un minim de confort termic la nivelul standului). Existenta unui padoc exterior - este 0 masura obligatorie in exploatarea intensiva cu intrejinerea legata a caprelor, ca ceringa reglement de Uniunea Europeana prin legea 2092/98. in situatia in care caprele sunt tretinute in stabulatie liber’ cu spatiu util de minim 1,5 m*/eap., aceasta cerin& raimane la alegerea fermierului Padocul trebuie s& fie ferit de vanturile dominante (partea nordica in situatia noastri). si fie umbrit cu o perdea de arbori laterala (sau cu umbrare construite), s& aiba in permanenga apa potabil posibilitai de scurgere sau colector pentru dejectii, si fi dotat, daca este cazul, cu jgheaburi sau gratare de furajare. Reprezinta 0 cerin{a indispensabila pentru caprele ce nu beneficiaza niciodata de pasune (fiind hranite prin administrarea furajelor la adipost). Astermutul ~ se recomandi si fie folosite paiele de cereale sau vrejuri de Ieguminoase, care trebuie in permanenta schimbate sau improspatate. Igiena si curdjenia corporala si a adapostului influenteaz& foarte mult starea de sinatate, cantitatea si calitatea productiilor. in consecinta, se recomanda o atenta ingrijire corporali prin {esalare si periere, taierea unghiilor.ete. Curatirea mecanicd si dezinfectia periodica a adaposturilor sunt necesare si contribuie la intretinerea unui microclimat sanatos. CAPITOLUL 13 RECOLTAREA PRODUCTHLOR Avand in vedere ca laptele reprezinta productia principala la majoritatea raselor de caprine, mulsul reprezinté o lucrare cotidi: ind deosebit de importanta, prin implicatiile pe care le are asupra cantitajii si calitatii laptelui 13.1. TEHNICA MULSULUI CAPRINELOR in functie de marimea si specializarea efectivelor mulsul poate fi realiza manual = Mulsul manual ~ se practic’ pe scard larga in fara noastra si este utilizat in exclusivi te in sistemul extensiv de exploatare. Imediat dupa fatare caprele produc o cantitate de lapte mai mare decat necesarul iedului si este necesara mulgerea lor in paralel cu suptul. Numérul de mulsori este mai mare dupa fitare, 3-4/zi, dupa care, in urmatoarele 2-3 luni, scade la 2/zi, iar in ultima lund o data pe zi. Mulsul manual, la capre (figura nr. 64) se realizeaza lateral (pe partea dreapta) gi posterior, productivitatea muncii find de 25-30 eapre/ord/mulgator. Figura nr. 64 Mulsul manual la eapre Dupa ce rul a fost splat cu apa cilduya, se face un usor masaj dinspre partea superioard spre mameloane, acestea constituind faza J, in faza a Ia, in care se degajeaza o mare parte din cantitatea de lapte, se face mulgerea in jeturi, iar faza a Ika se incepe cu un usor masaj, dupa care se continud mulsul complementar, prin care se extrage restul cantitatii de lapte produs de glanda mamara. Avand mameloanele bine dezvoltate, se preteaz’ utilizarea metodei de mulgere ,.cu mana plind”, exceptie fcand primiparele, care datoriti ugerului mai putin dezvoltat si a mameloanelor mai_mici, pot fi mulse ,.cw nod’ sau ,.cu doud degete”. Mulgerea caprelor trebuie facuta repede, complet si la ore regulate, deoarece tugerul se congestioneazi, devine dureros, caprele se agit, ajungiind chiar sa se suga ‘ingure. indiferent de metoda de muls aplicat, este necesara, in prealabil, spalarea, stergerea si masarea timp de 15-20 secunde a ugerului, dupa care se face mulgerea rapid, in 5-7 minute. Mulsul mecanic ~ se practica cu succes intr-o serie de ari: Franfa, Italia, Elvetia, Israel, in ferme cu efective mari (figura nr. 65) si din rase specializate. Figura nr. 65— Mulsul mecanic la capre Const in extragerea laptelui din uger cu ajutorul unor instalatii speciale. Fay de mulsul manual prezinta o serie de avantaje = igiend sporita a laptelui, care nu mai este contaminat de aerul din grajd sau de mana mulgatoruluis - productivitate sporita a muncii (un muncitor poate mulge peste 100 capre/ora) si diminuarea efortului depus de muncitori: - efectuarea unui muls rapid si complet, etc in functie de pozitia animalelor in timpul mulsului, platformele de muls pot fi tip tandem”, tip ,,bradulet”, sau tip .,rotolactor”. indiferent de model este necesar ca salile de muls si realizeze 0 buna contengie a animalelor, un muls complet si s8 fie dotate cu echipamente pentru administrarea concentratelor in timpul mulsului. Igiena mulsului este factorul esential in influentarea calitatii taptelui si se referd in primul rand la igiena animnalului, igiena vaselor de muls si a mulgatorului. Pentru a feri laptele de orice influenta, este interzis ca in timpul mulsului si se execute lucriri de curajenie in grajd, manipularea de furaje, etc. Ori ce astfel de activitate precum si utilizarea unor instalafii de muls necorespunzitoare pot conduce la marirea incdreaturii ub microbiene a laptelui si la declasarea lui din punct de vedere calitativ ( categoria A 347 100 000 germeni/ml; categoria B = 100 000-500 000 germeni/ml si categoria C= peste 0 000 germeni/ml). Adapostul, prin parametrii de constructie si microclimat, trebuie s& asigure o bund ventilatie si degajarea de gaze si mirosuri la care caprele sunt foarte sensibile. 13.2, RECOLTAREA PARULUI $I PUPULUL face prin pieptinat si tuns, respectnd anumite condi Astfel, inveligul pilos trebuie sa fie curat, fird secret uw ciulini, uscat, iar pielea integra. in mod obisnuit Pieptanarea” se executi de doud ori pe an, in februarie-martie, cand coincide cu inceputul naparlirii si apoi dupa trei siptamani, in aprilie, Recoltarea se face printr-o Pleptanare initiala cu un pieptene cu dinjii mai mari, pentru a indeparta impucitajile mari, dupa care se foloseste un pieptene mai des cu care se piaptana inspre linia superior spre abdomen, pentru extragerea pufului CAPITOLUL 14 AMELIORAREA CAPRINELOR Ridicarea nivelului cerintelor fata de productiile care se obfin din sectorul caprin, in ansamblul tendinfelor mereu accentuate de modemizare si intensificare a agriculturi, va impune, in ultimii ani, importul unor rase cu insusiri superioare, indeosebi in directia Productiei de lapte si carne. in acest context, este necesard mentinerea in rasd curata si ameliorarea continua a raselor autohtone, atdt ca bazi de productie, cat si ca baz’ de incrucigare cu rasele importante. Totodata, aceste rase, inclusiv cele rustice, trebuie considerate ca “rezervor biologic” pentru corectarea unor de! viilor la insusirile biologice generale (vitalitate, rezistenga etc.) Avand in vedere importanja relativ redus@ acordata cresterii iprinelor, in trecut si faptul cd, in {ara noastra au fost exploatate mai mult in sistem gospodarese, in ferme mici (4-6 cap), prac ie unor programe coerente de selectie a fost greu de realizat, in acest spirit, pana in prezent, selectia si ameliorarea caprinelor in tara noast nu

    You might also like