MW Cuprins OnIENTARI IV EVENGETICA MANFRED STEIN, ANCA VALC DIACONU ; Procedeu penta anatlza din’prnetul de vedere al HaDMitayit a unor sisteme ce strueturd vata: bila 337 REANU, STEFAN DEZVOLTAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE, TRATAN MAUNA: Unele aspecte privind amplasarea contralelor unelearoelertrice pe rtutite tnterioare 242 GHEORGHE CARTINA, VIRGILIU ALENANDRES- CU: Diitizarea modeielar statistice in optlmlzarea reglmuslior de funeflanare ale slstemlul electroener- et rs CONDUCEREA §1 AUTOMATICA SISTEMULUI EVENGE. nc GEORGE MORAITE, MARINA BOTGROS: Aspecte ‘ale comportirll yrupurllor yeueratoure hall In regi tranaltantt CENTRALE TERMOELECTRICE MINAL POP, SORIN PRESSEL: Unele consideratt aaupea valorifleaell complexe « plstusllor Mtuminouse ain zona Anina <0 CENTHALE NUQLEAROELECTRICE ADRIAN RUSU, ANCA RUSU: Prezentaren generali 1 unel centrale nuclearoelectslee de tip PHWR-CANDU, ‘eu referirl speclale la CANDU 700, CNE Cernavoda 384 RETELE ELECTRICE EUGEN NENITA, OVIDIU APOSTOL, GHEORGHE TOADER; Meiodd, algoritmt sl programe pentra provectnren asletord @ pozdrll cablurllor dlatr-o termo~ fentrali 370 TERMINOLOGIE IV EVERGETICA JOAN L LOMITA: © problema de semantled : ,,putere Ccaloritieg” sau ycaldurd de sardere™ 34 Nowrkti INVENTHS = INaVATIT 378 CRONICE ROMULUS SFICHT; A Vira editle a _constatul= rll energetictenllor sucesenl eu tema: ,,Rconomlsirea st uutlllzarea rajlonald a combustiniiion # emerglel. Valoe riffearen surselor enesgetice locale”, Suceava, mal, 1988 318 DIN ENERGETICA MONDIALA 309, 380 argetica VOLUMUL KXXVI BUCURESTI AUGUST 1988oO" ENERGETICA ORGAN’ AL MINISTERULUI ENERGIE! ELECTRICE $1 AL CONSILIULU! NATIONAL AL INGINERILOR ‘§} TEHNICIENILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA SUB INDRUMAREA CONSILIULUI STIINTIFIC AL INSTITUTULUI CENTRAL DE CERCETARI ENERGETICE ‘Amul 36 E Nr 8 August 1988 Orientari in_energetioa ~ Procedeu ‘pentru analiza din punctul de vedere al fiabilitatii a-unor sisteme cu Structura variabila Tig! MANERED STEIN, m Deiéiipion: ssteme, strc, tibiltate 7, odes oansoNs tn licrare se pYzihtd 6 meétodslogte'décaleulat indlato- nilor de algarantt pentru ‘chenie tehnologee electrics sau ermomecasles din insaleitelectiee. Megal nou de sbor- dire’ analizelon, de, sgurunta_ permite analiznsgurantel invacheme tchnologce a ciroraleielurk poate fl modilcatA pi fervent volt Gatomate sau mnuete), tn fintle Gestaren tn caren intrat sistem le an moment dat. Metoda poate allcatain east In care luatea tn const vente spt rault dost trl defects simultane ou este opor- TIEL' “Ste In sinplenre considcrablia a eaealat in fograre se prezmta st un exempht de caleal ea wUl- aren programe calcul adcevat Introducere vPentri analiza schemelor tehnolagice din punctul-de vedere al fiabilititii sint eunoseute © Rérie @e proveder s1 metode bazate pe anumite modéle matematice. > Printre prineipalele, procedee si metode se enumeri : , a) ppocedeul bazat pe reducerea prin echiva- VWrF-Kucvesive’& xchemei de calcul ; h),procedeul bazat pe modelarea schemei ¢u ajutoral atborilér de defectare { ©) procedeul bazat pe utilizarea ,,tiieturitor minimiale” ; * d) ptocedeul ‘bazat pe ‘seridrea ‘inatridilor intensititilor de trecere pentri utilizarea mode Tnlui bazat’ pe tanturi Markov. | Aceste procedee si imodele, et exceptia Geli mehtionat la pet. (a), analizeazit finbilitates Schemelor tehnologice ale unor sisteme # véror structurd functionald rdimtne neschimbata, indé- ferent de’ elementele’ componente care se’ aefec- teaad. + Ing, Manfred Stein, mat. Anca Vileerans, mat. etan Diacont —Institutul de Studi si Proiectin Energetice, Bucuresti ENERGETICA + 46 + 1988°4°Nr. 6 at, ANCA VALCEREANU, mat. STEFAN DLACONU + ‘The paper presents @ calculation method for the safety indeces of technological, thermo-riechanic and electric cir- cuits of electrical installations, ils new approach of safety analysis enables the’ study of technological cfreulta) whose structure can be modified by intended. (automatic orga nual) interventions, depending on the state of the system ata given moment ‘This method ean be applied it the' consideration of more ‘three simultaneous faults is not convenient and it leads 10-4 considerable simplification’ of the ealeulation. ‘The paper also contains # calculation example using’ the suitable fealeulation.progrant, i Bxisté insk mai multe tipuri de scheme gi sisteme tehnologice care, in functie de locul in care se produce un defect, sint-supuse, prin manevre manuale sau automate, unor. schim- bari structurale, adied structura lor este schim— bati prin interventii voite, in cazul intra in diferite ‘stiri. Acesta este cazul mult or scheme tehnologice, in special, al instala~ fillor energetice electrice sau termomecanice. Dup& cum s-a mentionat, procedeul de la pet. (d) permite analizarea unor asemenea sisteme ditt punct de vedere probabilistic, dar in cazul unor scheme cu multe elemente serierea matricii intensititilor de trecere aso- viate stirilor prin eare poate trece sistemul este foarte laborioasi, chiat dae& muse consider’d stati cu defecte multiple (de ordinul 3 si mai mare). Astfel, de exemplu, pentru 0 schemi foarte simpli, ‘prezentatd in figura 1, continind 7 elemente, matricea va marca 29'de stiri, daci se iau in’ considerare numai defectele simple i duble, respectiv 64 de stiri, daci se includ defcete triple. ' Fath de acest procedeu, cel propus mai: jos are marele avantaj ci permite wbordirea. in mod mult mai simpli a unor seheme cu multe 337emente componente, moditicabile ca! strag- tur’ in funetie de slarea in care. se. géseso. || Matricea care se intogmeste, in acest 'eaz age f soci muse cepand fay send Se“albivieste, Wrecaret se intreripcto deschis Fn regin normal Pog 4 un numir de coloane jf linii egale et pumiral de efemente (in cazul’ exemplului de mai, sus egal ew 7): 1. Deserierea procedeului Procedeul se bazeazii pe intocmifea, ponttn schema studiath, @ unex matrici, mai precis a unei ,grile”, avind un. numir. de coloane : si linii egal cu numirul de elemente primare (sau echivalate prin alt proceden) ale schemei (fig. 2). 42 dee BGG ST = x VLA if SIM G R Re] 4 51M jaa qi Za Rg R a A sy Misa 4 al&inu mM eT Be 5 a] ejuiuiulM |e R/[RTR zy] 7 | an | 72 7a" 5| Fig. 2, Matrice trtocmtaafpenteu sehemafdin“Figuragt Grila se completeazt astfel : — pe diagonal, la intersectia liniei ',,i7 eu goloana .,i” se inregistreazi, defectele simple care determina iesirea schemei din’ starea de sheces (de functionare) ; 338 i- la. intersectia liniei ,i” cu coloana ,,j” se inregistreaai defectele duble (adicd situatia in care elemeftyl ,,i” este deja In stare de defect, in ‘aceasti" sthre ‘prddneindu-se defectarea ele- mentului ,j”, ceea ce determing jegirea schemei “din starea de succes), Tnregistrrea in cisuyele respei telor se: face cu: 2st —R, daci revenirea schemei in stare de functionare se face dupa efectuarea unei repa- ratii; —M, dac& revenirea schemei in stare de succes ‘se face dup% efectuarea unei manevre mantale (de exemplu manevrarea unei vane, a ynui intrerupitor, say separator, pornirea manual a. unui. cchipanient, Inloquirea in timp scurt a elementului defect: ete.) ;. A, dacii revenirea: ‘scheniei tn. stare} de sudeés se fice dup crane ends automate (de exemplu RAR, AAR, pornirea automat a surselor de rezervi ete). Tn aceleasi cisute, alituri de R se. mar- cheazi gi indicii elementelor asupra cirora se efectueazt operatia de reparare. a Calenlul indicatorilor de fiabilitate se ‘face fie manual, fie eu ajutorul calculatorului, elec- tronic, utilizind in acest seop:programud cores- punzitor ,,SIGRIND — interactiv”, * Indicatorii obtinufi gi relafiile de caleyl uti- lizate sint prezentate ‘in anexi. Se menfioneag% e&-in cazulutilizArii calewle- torului se genereazi automat defectele duble care rezultii din defectelé simple si defectele triple care rezulté din combinarea defectelor simple si duble (de exemplu ‘efectele duble 1,55 255 3,5; 4,55 6,53 7,5 din figura 2), Totodata, in cazul calculului automat defec- ive a defec- tele duble:mareate fn ygrilt”” prin =, are aoe apar sub diagouali, nu se vor considera. dacd deasupra diagonale! existS inregistrate defec- tale"ae tip = (a exempln defectele’ duble mareate pr a 7a "78 , duce astfel volumul de, date ingroduse de la consol. Luarea in considerare a defectelor duble sau optionali, in, functie. de yalorile {itilor acestor tipuri de defecte. Pentru numirul:de elemente componente ale sistemului analizat care nu depigeste 4 — 5, calculul manual este foarte simpli, Numéral de elemente cu care se intri in galeut poate fi tn prealabil mult redus prin metodele de echivalare cunoseute. Astfel, de exemplu, in figura 1 © Aetualizarea si medernizarea programelor de ealeul SIGRIND si DISPON pentru analiza Habllldfit sehemelor lecriee $8 lermomecsniee, 198; ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. §elementele..1, 2,3,:pot. tivechivalate printr-un element. ,,I”, agtfel inet’ schema obtinutd, este cea, prezentati in figura: 3 jar ygrila””, nu va avea decit 5 linii gi 5 coloane: * ‘ty 1, ar de inal: + k ser. ogi Bs fig |! » ees 7 rT re oe noului progedgu. de Ys es 4 ss ph eee itate foarte usoard ; > LER wm = evitarea scipirilor unor,chi de 2 Lay | mt Te defectare a. schemelor ;° 5 rT tn obfinerea unti numiir important Et = 1 de indicatori in. conditiile .analizdrii a1} —j| 1 unor’ scheme. complexe ‘iultifuncti-””5 | I | onales Mg I ) { 1 - posibilitatea efectuiirii: unor ana > rE ize de sensibilitate prin selectarea ' 7 elementelor sau combinafillor de ele- t mente, dupi gradul de’ contributie 7 om a pe care defectarea lor 0 are asupra 1 e8| {4 fiabilit’pii intregii scheme (programul SIGRIND — interaetiv, afizeaz’ con: 4 T Te tribufiile mai. senmificative) ; Y - T TE — uxoaré fnsusire a modului de calcul +" ie \ 4 de catte yersoane nespecializate sau? | 7 { | putin speeializate in calculul proba- «| | { | | bililistie. é r 1 iSolutia,"prezinia um aspect de: t+ - 4 + noutate, nefiind citati pink acum {4 | in’ titeratura ‘de specialitate. mtb | tf. LEI “Pentiat exemplificare se prézinti’ 5 t 4 + rezultatele objinute, prin aplicarea + 4 { F programului SIGRIND. in cazul «.” i imi kal schemei_unei instalatii de pompare ™ 79 | He L x din cadrul ‘¢erviciitor’‘proprii_ ale - uniei centrale terinoeléctriee (fig. “f. Fig. 4. Schema de principia pentru alimentaren eu un fluid gi grilé pentru sistabelele 1 si 2). evidenfierea defectelor. 7 ‘ 4 ANEXE area indlea- © climinate prin reparatit sau iloewiti : M[va(7)) linainate prin manevre manuale : M[y¢(7)} sate prin manevre automate: M[va(7) lurata medie totala a defectelor Intr-un Interval de timp Retatiile de eaten utitizate peut det torflor, de Mabilitate | fhdicatorii de fabilitate un t¥ prin calcu! tnt uri de,durati T: Mps(T)}, din ele = glijeaza ENERGETICA * 36 *,1958 +,Ni,8) * 339,abel 1 aloe parameter de sgt at stemettr scene ‘ane icmental | devdetectre Probabinten (*10000/ore) 1 300000. 998000 * 2 sou 238000 3 oven sono : 700000 soon : 109000 00800 i {00000 380900 7 {e000 0000 ‘ ‘ooo sno : soeenn 00 0 0000) 00000 a 00000 “Sseao0 Bb Jooeen sow 8 eeu ssn u 190000 it 100000 " 1 oo0000 i 10000 8 S030) oosone a 2000 72 urate de cle (oe) 8709 . Tabelul 2 Indlcatorll de siguran{é at schemel Indicatorul Valoarea Probabilitatea de succes 995035, Probabilitatea de insweees ‘004085 Numarul total de defecte aa Din care = Eliminate prin reparatii 1.212 yminate prin manevre manu- ale ~ 000 ~ Eliminate prin manevre auto- mate 0.000 Durata totali a defectelor (ore) 35,608 Din care = Eliminate prin reparatii 35,608 = Eliminate prin manevre manu- ~ 000 ale | Galeulul indicatorilor de fiabilitate menfiona}i se fuce par curgind etapele urmatoare ') Se ealeuleara probabilitatea starii cu toate elementele bn funetiune Po= LX Pa% oe Pm si probabilitayile stirflor cu un element defect as Be y G12. n, unde: neste numstrul elementelor scheme! analizate : x — probabilitaten de succes aferents clenientul 340 —'pi~ probabilitatea de insueces afereinté ele- mentului i” (= 1.2). ..sn). b) Se caleyleank numiral mediu total de defecte simple ‘nte-un Interval de timp de duratd 7, care se ellmmind prin re- paratii, manevre manuale si manevre automate: MU (wa I= Pox YW Ts MY [on 7] = Bx E Mx T Er, MO fy (= ‘unde Ry, My, Ay represinta mulfimea indicllor elementelor mareate in ,,grild prin R, M, tespectiv A, In edsutele de pe diagonals. ‘) Se caleuleazd durata medie total a detectelor simple ntr-un interval de timp de durata 7, eliminate prin repars si manevre manuate : wen ipac1= Yrs 7. (z next) rx t, MO (207 unde ( reprezint durata fectarea eleinentulul de indice ‘d) Se caleuleaza probabilitajile stirilor eu doug elemente Getecte (1,}) mareate cu R In efsujele ,gtlel” aflate ta Inter= Seclia Tinlel ,)” eu coloana 3" vanevrel man uale efectuate la de- uy pa = yx Gy POX BS 1,2,.00) Deoarece probubilititile de stare (nicl un detect, detecte simple, defeete duble, defeete triple ete.) se obfin din dezvol- {area produsului binomial FO) PaO) % 2X Oat vor trebui determinate st imate in conslderatie in calculele ul- terioare si probabilitatile slarilor cu doud elemente defecte, care reprezint& stari de defect pentru scheina analizatd, dar care nu sint mareate In ,g4lld, acestea fIind subin{elese (de exemplu: starile eu doud elemente defecte dintre cate cel puifia woul conduce prin defectarea sala lesirea din funetiome A schemel, fhind marcal ca ature pe diagonala ,,gritel”). ©) Se cileuleazd numarul mediu de defecte’duble in perl ada ‘7, care se elimina prin reparatil, manevre manuale si manevre automate: pentru defectele duble mareate eu R/i,j In edsufa aflata la interseefia Tinie’ ,,i” eu coloana ,,f" in gil ME va(T)] = Y (Pex y+ Prt dx 7. (lasumarea se face penteu toate stirile de defeet dublu mar- cate Mt gril” eu Fy): ~ ‘pentru defretele duble narcate eu Rj} in edsula aaa, a intersectia liniel 1" eu eleana 4)" nin cin YP ENERGETICA * 36 # 1988 * Nr. 8Insurmarea, se f4ae pentra toate stivile de defec}. dublu marcate In ,grilA” prin RY); — pentru defectele duble marcate cu M In clisufa aflaté la Intersecfia lintel ,,1” cu coloana ,,) tn grit MO [oye (T= J Pex Mer. a (Insumarea se face pentru toate stirile de defect dubiu mar- cate In ,,grlld” prin M ; “= pentru defectele duble marcate eu A tn eisuta aflati la sntersectia Ii meaty (To) J Pex ver (Insumarea se face pentru toate stirile de detect dublu mar- cate fa gril&” pein A). 1) Se caleulearS durata medie a defectslor duble eliminate prin repara(it sau manevre manuale (corespuntitoare starl- Tor de defect dublu marcate cu F gi Alin Arild”, In easutele afiate In intersectia inte," eu loan 3") Me) (BACT) = Brox a ME) [Bar (7) PERE a 3 . unde ty repretintit Gurata manetrel manuale efeetuate pen- te onion ahem to br de sucowt cel detect succesive @ elernentelor yi (insumaren se face pentrd toate sarile de defect dublu mar- cate tn gril” cu Ry jy Rj, respectiv M, tn edsufeleaflae la Intersectla liniel ,,1” eu coloan ‘ealouleazi indicatorii de fiabilitate’globali ai sche met — durata medie totald a defectelor eliminate prin repara- 1, pe durata T: MUBACT)] = MOP [BxC TI] + MU/BACT)]s = numarul mediu total al defeetelor eliminate prin reps ratit, pe durata 7: M[vx(T)] = MO og(T)] + MENfun(T)LS ENERGETICA * 96 * 1988 * Nr. § durata medie tolalA a defectelor eliminate prin manevre manuale, pe durata T: MiBg(7)] = MMBC T)] + MA) [Bul 7]; — numarul modiu total al defectélor eliminate prin ma nevre manuale, pe durata T Mivar (7) = MO [vag(C)] + ME [ vag TD] 5 — numérul mediu total al defeetelor eliminate prin mane- vvre automate, pe durata 7: MAT) = MO[YATI] + MED[VATIL 5 — durata medic totals de detect pe durata 7 Mig] MIBRCTD + MIB 715 — numdrul mediu total al detectslor pe durata. 7 Mol(T)] = MIva(T)] + Mvae(7)] + MivaT)15 probabilitaten de insucces @ KIg(TNT. {In cazul in eare durata manevrelor mianuale poate {i neglt- jal probabilitatea de insucces a schemei se caleuleaza astiel : = het ¥ Pu. Bibitogratie [1] ISPE. PE 015 Normatio privind metodete st elementele de caleal al siguranfei tn funcfionarea instalafilor ener- gelice. ICEMENERG, 1984. 2] Stein, M. Criteria and method for the construetion of electrical circuits for auziliaries in large power station ‘and substations regard to the reliability. Report CIGR — 07, 1085. (Primic ta 22 decembrle 1987, acceptat ta. 9 martie 1988) 34Unele aspecte privind amplasarea Dewoltarea sistemelor 'eleottoonergetice CHE pe riurile interioare Ing. TRAIAN MAUNA‘ " im Descriptor! : Amplasare CNE, CANDU 700, securitate nucleard Gz, 621 811,25 : 621.099.008 In cadrul articolulul sint prezentate principalcle eriterit ‘generale care trebuie Tuate in considerare la alegerea unul arn plasament pentru o central nuclearvelectrieg, eu particula- riziri pentru centrale de tip CANDU 700 MWe, amplasate pe tlurile interioare. Se prezintd, de asemeneaymodalitati {de cvantificare pe categorii de criterii si 0 metodd eficientd de preselectie@ amplasamentelor CNE’ cu’ ajutorul unei ‘matic! de acceptare. Cadrul general Energetica nuclear se impune cu o parti- cipare din:ce tn ce inai-mare ‘in belanta ener getiel a flirli noastre pentru viitortil dpropiat. in scopul asiguririi independentei energetice a firii, hotérirea Plenarei ©C al P.C.R. din 31.03.82 prevede amplasarea wnor noi centrale nuclearoelectrice in zone deficitare energetic, astfel ca puterea instalat& in ONE si ajumgi: in cincinalul urmitor la cirea 4500 MWe; iar in 1995 la circa 10000 MWe ‘ ‘ Rezulti ck este necesar sk so: analizeze con- dififle de amplasare a centralelor. nuclearoelec~ trice’ pe, riurile interioare. fn general stabilirea unei amplaséri pentru o central, nuclearoelec- trick urmireste satisfacerea unor eriterii dife- rite dé céle" privind centridele’pe”eornbustibili convenjionali, centrala nuclearoelectric’ fiind practic nelegat’ do sursa de combustibil, Defi- nirea criteriilor de alegere a ainplasamentelor centralelor nuclearoelectrice a constituit 0 preo- cupare permanent a specialistilor ined de Ia aparifia primelor unit&fi nucleare, problema- tica ficind obiectul multor seminarii, con- sfituiri si comuniciri stiintifiee din cadral Giferitelor organizatii constituite pe plan mon- dial. 1, Criterii de amplasare Criteriile privind amplasarea unei. centrale nuclearoelectrice ‘pot fi clasifieate dup’ modul de abordare, dift ‘tai ‘imulfe punete de vedere. 12 ~ Tnstitutul de Studil $1 Prolectirl Energetice Bucuresti 342, Main general criterié to bejgonsidered at the location choice of a nuclear power plant of the 700 MWe CANDU type on inland rivers are presented in thls paper. Quantification means by criteria categories bs ‘well gs"an efficient nuclear power plan location preselection method by ‘means of ‘an aereplange matrix are indicated as.’ , tn principal urmftoarele dou’ categorii sint determinante : — criterii de acceptare (excludere) ; — criterii ‘legate de securitated nuclear. Aceste categorii grupeazi, de fapt, gama pe ce. trebuie Iuate in considerare,, Ambele grupiri: pot fi aplieate succesiv, in functie, de. fara la care se face ataliza, determinind: metede spetifice: ! et onearg J Oriteriile legate de securitaten nucteara impart, lista. general. in dou’ grupe,.dup’ cum, sint implicate sau_nu in realizarea condifiilor-de sectiritate ‘nuclear’, . a) Criteriile cu implicatii in securitatea ‘aicle- ark si protectia’ mediulni sint 1. geologia sf geotehniey auuplasqquen tue lui, care 8X evidentieze . stabilitatea. general, . geologic, a zonei, distanta fag de falil si aceidente tectonice ete. ; — seismologia zonei de amplasare, cu evidenticrea distanfei fap .de epicen- tre, evaluatea accelerafiet terenului, definirea unui spectru de rspuns ete. ; geotehnica. atnplasamentului, legatt de: condi{ii conerete de fundarea cli- irilor nucleare ca : ‘presiunea admisi- DilX pe teren, stabilitatea terenulii de fundare, tasabilitate, mentinerea ‘in timp a earacteristicilor fizico-mecanice ete. : G 4°— hidrologia subtefand, in legituri cu ciile de poluare radioactiva a surselor + pentru‘apa de’ but; : — hidrologia’ apelor de suprafata, eu pri- vire in special ‘la nivelul “maxim ‘de inundare ‘cio freeven} de aparitie thai mare de 107 an~‘ si'la abigurarea unui grad ridicat de dispersie a substantelor slab active (de exemplu 1°:7000); ENBRGEZICA %: 96 #39889: 8A = Temogratia’ zone finkid seine de tea asigtiririi unel zone de exclu- ere (de ‘exemplu cu raza de 1000 m pentru un teactor CANDU—800), a unei_zdne cn, popalatia reduss (cu raza de 2000 m) si dispurerii amplasa- mentufui agtfel’ca doza total’ inte- US. grat pe. popilatia situat’ — intr-in unghi de'22°30" si se menfin’ in limi- tele stabilite prin norme; de dispersie atmosferiek, in legituré, cu cerinfele ‘de asigurare a +... Phatecfiel gi, mediulni populatiei ; . 8 — evenimente produse de activita}i uma- 11) Re, cum, sin, explozii ce se pot pro- duce ‘la industrii chimice, cideri de avioane ete. b) Dintre criteriile care nu sint legate de condifii de sécuritate nucleari, dar care pot fi determiinante pentru alegerea unui amplasament, mai. importante sinb 1° ineadratea tn sistemul enetgetic natio- nal (SEN); 2 4 asigurarea apei de ricire, cu inventari- erea_caracteristicilor calitative si ean- titative pink la un. grad. de asigurare \a0 979%; — relieful terenului si.volumul de terasa- mente necesar amenajarii. platformei centralei ; 4 + necesarul de energie. termicd. pentru termoficarea eentrelor urbane; — valoarea investifiei pe MWe (totaler « directe ete.). Pentru a rispunde in mod satisfiedtor eerin- telor impuse de criteriile enumerate este nece- sar @ se:eolecta o-cantitate mare de informatit cu'participarea unor specialigti din multe dome- ni de activitate, o 2. Me tode de evaluare’ Pentru alegerea’ unor amplasamente conve: nabile este necesar a se-evalua modul de satis facere a criteriilor enumerate. © metod% cantitativi de evaluare globati, utilizatt gi la alte genuri de obiective, consti in comparares valorilor totale investite: ce rezulti pentru fiecare variant’ de amplasare, Prin aplicarea‘metodei se stabilese valorile de investifie necesare pentru ca .fiecare citeriu privind securitatea, nucleark si se incadre: in limtitele previiznte' de norme, instmindu-. cn'valorile de investifie’ ale obicetelor conform conceptului aplicat, rezultind astfel valoarea to- tals ' O alti metod% cantitativa consti’ in expr marea numeric a ponderii fieckrui eriteriu si ‘ apteciorea rezultatului insumiirfi acestora, Eva- ENERGETICA * 36 # 1998 * Nr. @ Tnarea’ amplagainentului se face, in-acest caz, prin aplicarea relatiei : We. GX, unde: ! W, este pondered! totals ; Gi — ponderea atribuitt factorului Fé care defineste criteriul 4. Un prodeden derivat este determinarea pon- deri specifice : Wr Wr 1 » sau’ yr unde: p este media, aritmetica ; p’ — media ponderata. De exemplu, pentru natura terentilui se pot atribui yalori lui Gi intre 1 si 10,’functie de utilitate, iar pentra asigurarea apei de ricire se pot atribui valori in acelasi interval pentru difé- rite debite ce pot fi prelevate la’ asigurarea de 97%. Factorul Fi poate lua valoarea 2 pentru criteriile ge tin de secnritate ‘si valoarea 1 pen- tru celelalte criterii, sau poate fi gradat in cadrul unei seri de la 1 la 5 funéfie de impor- tanta atribuit® critériului. O metod’ cantitativ’ aplicabili este ‘cea a echivalirii conditiilor, care consti ina atribui, in.raport eu un’ amplasament de_ teferint’, » cheltuielile generate de aducerea in conditit echivalente “pentru fiecare criterin avut in vedere. De exemplu, pentru un numr oarecare de amplasamente la care difer’ relieful, dis- tanfa.de sursa, de ap’ si natura ferenului de fundare se evalueaz costurile de inyestitie generate de realizarea’ platformei, aduefiunii. si de imbunititirea terenului de fundare sau de adoptarea unei solutii indirecte de fundare, comparindu-se eventual duratele de execufie a acestora si consumul de lubrifian{i si earbu- raniti © metodi calitativa ce se poate aplica este za pas cu pas a satisfacerii unor grupe de alogeren acelor amplasariente care cceptabilitate si imum 50% din celelalte criterii. Tn aceasta situatie se are in vedere stabilirea' unor solutii distincte funetie de situatia specified a anaplasa- mentului pentru aducerea la limitele previizute in nore. . ifiee pentru amplasameute situ- 3. Condigii spec interioare ate pe riuri Pentru analiza posibilititilor de amplasare a centralelor nucleare pe riurile’ interioare din fara ‘noastri, sa considerat pentru exeimpli- 343,ficare o contrali de tip CANDU — 700MWe pe un amplasament situat. in Transilvania. O prim’ trocere in revistt a criteriilor seoate in evidenji urmitoarele caracteristici ce tre- buie indeplinite prioritar de amplasament : — si fie situat fie in zone deficitare din punct de vedere energetic, fie la distante mici de acestea, pentru. ca pierderile de ener- gie din rejea si fie in limite reduse ; — seismicitatca zonoi sit fie redustl, respec- tiv aecelerafia terenului la DBE si fie de cel mult 0,2 g; — zona si fie stabil geologic si sk im fie fn imediata veejnitate a unor falii poten- fial active ; — sursa de api de ricire si fie la distant’ mick si si permit’ prelevarea unui debit de circa 1,2 — 2,2 m¥/s pe figcare unitate, pentru o asigurare de 97% (in solufia cu circuit inchis de ricire). Analiza arat& ci din punet de vedere ener- getic Transilvania este deficitari; in. central §i nordul Transilvaniei deficitul va_ajunge la nivelul anuliai 1990 la cirea 2500 MWe, iar in anpl 1995 la cirea 2800 MWe, vecinatitile nedispunind de un excedent care si poath acoperi acest deficit. Dack se tine seama, peste 15: — 20 de ani centralele electrice clasice situate i Transilvania isi vor fi depagit de mult durata de via{i si vor fi probabil seoase, din uz, avem imaginea necesititii amplasirii unor obiective energetice puternice. Seismicitatea in aceasti arie de interes este de gradul 6 in cea mai mare parte si de gradul 7 in zone relativ restrinse, Centralele de, tip CANDY, care aa fost calculate pentru accel ratie maxim’ la sol de 0,2 g, sint comparabile eu seismicitatea din, ‘Transilvania. Exceptind unele portiuni din Valea Muresu- lui, in care terenurile au presiuni admisibile mici, in general pot fi gisite zone pe riurile interjoare cu un teren de fundare corespunzi- tor gi pot fi evitate zonele cu instabilitate geo- logied generali (cum sint cele de pe mahil drept al Oltului care prezinti fenomene de alunecate), sau zonele cu gaze in_subteran. Principalele riuri interioare au debite sufi- ciente pentru a satisface cerin{ele unei centrale nucleare considerindu-se circuit inehis de ricire. Dificultati apar pentru o centralé cu mai mult de unul sau dou’ grupuri pe un amplasament. In cazul c& sint necesare amenajiri hidrotehnice de regularizare a debitulni, volumele ce trebuie acumulate sint de circa 15 x 108 la 46 x 10° m® pentru fiecare grup in plus peste numirul de grupuri care este asigurat eu api de ricire in regim natural. De exemplu, pentru un amplasa- ment considerat pe malul’ sting al riuhit Olt, la Fagiras, debitul de asigurare de 97% este de cirea 4,70 m/s, Daci, se iau in, considerare consumatorii din amonte si debitul de servi- tute pentru aceasta asigurare rezultii un debit B44 disponibil de circa 3,4 m/s, Tipind seama, de compozitia chimic% a apei in seotfunea conside- ratS si in eonsecing’ de solutiile de tratare a apei, debitul necesar pentru o unitate este de circa L,7mtjs. Regult& c& in condifii de regim natural se pot. preleva’ depitele. necesare pentru douj unitati. entra o centrali cp patru unitiifi este necesar a se realiza in amonte o agumulare cu un volum,.de circa 85 tailipane. a acest lac de acumulare..se poate realiza' in ‘cadrul unei scheme pentru — folosirea potengialului hidroenergetic al. riulut. Date find implicatiite’ amplastrii unei_cen- trale nuclearoelectrice legate de amenajarea riurilor, apare rational 8% se coreleze in timp punerea in funcfidne‘ a“ uniitatilor centralei cu Tealizarea amenajirilor hidrotehnice. Pe ansamblu, analizind debitele riuritor inte- rioare se constatt c& pentru amplasamente cu una sau'dows unitiji se poate asigura apa de adaos pentru. 0 chemi cu ceireuit'-inchis de ricire, iar pentru centrale cu mai mult: de dow, unitifi sinf necesare agumulri eu yolum mare. 4, Metodele de selectare a amplasamentelor pe riuri, interioare Stabilirea unui amplasament pentru’ o cer trali nuclearoeleetried este un act de mare rispundere, cu implicatfi sovial-economice: si politice deosebite. tn consecinfX, metoda de selectare trebuie si fini seama, pe de o parte, de considerente de ordin tebnje si, pe de alt& parte, deaspecte social-econoimice. fn mod obignuit esenta activité fii de selectare 2 amplasamentului este estimati in valori de in- vestifie, O astfel de abordarea problemei; desi di mai mult ca oricare alti metod% misura efor- tului ficut de societate pentru realizarea obie tivului, este dificil de apticat la fazele prelini- nare, de selectare a zonelor de amplasare, avind nevoie de caleale greoaie,, Un.alt neajans, rezulti si din faptul od nu se pot euprinde aspe tele calitative specifice centralelor nuclear O preluare partial a acestei metode duce la aplicarea extinsi a metodei echivaliirii -condi- {illor. Ca sf pentru alte obiective, tnvalegetea_dm- plasimentului penta CNB. se pareurg ur: torii pasi : ; analiza general a zonelor We interes, cu identificarca amplasamentelor —pre- ferabile (nu mai mult de 20); trierea’ sau alegerea amplasamentelor po- tentiale, care sft fie in mumr de maximum 10; — compararea acestor amplasamente poten: ~ fiale si identificarea celor.mai favorabile amplasirii cantralei. (3—5 amplasa- mente). ENERGERICA * 36 * 1988 4.Nr. §Fiecare din acest pas presupune colectarea unui volta foarte mare de date, deosebit de dificil de analizat, fapt ce face ca aplicarea tuturor criteriilor de la primul pas si fie foarte greoaie, Din acest motiv se aleg dintre crite- Tile entmfate cele de acceptabilitate, in sensul ca se determind condifiile limité la care poate fi acceptat un amplasament. In consecinta, se atribuie criteriilor mirin sealare limit’ compatibile cu conceptul con- tralei, cum sint, de exemplu, gradul maxim de intensitate seismic sau accelerafia maxim’ a terenului, presiunea critic’ pe terenul de fundare, asigurarea zonei de excludere, asigu- rarea debitului de apa de ricire ete. Tabelul 1 Matrleea de acceptare Amplasamente Griterti 0) ~ tnacceptabit (excludere) 1 = acceptabil ENERGETICA * 36 + 1968 * Nr. 8 Practic se realizeaz8 0 matrice, conform tabe- lului 1, din care rezult%-amplasamentele ce pot fi analizate in pasul urmitor. fn tabelul 1 sa considerat un numir de 6 criterii de exclu- dere. ‘Yn pasul urmitor se poate aplica metoda ponderii sau a ponderii specifice, alegindu-se maximum 5 amplasamente mai’ avantajoase care se supun unei analize aprofundate, cu studii specifice de teren, astfel o in final din comparatia tehnico-economicd rezulti cel mai fayorabil amplasament. La al doilea pas o metodi aplicabild este cea a echivalirii conditiilor, care oferi posibilita- tea unei evalutiri rapide si pune in evidents clementele de diferentiere. Este evident c& aceasti metod& poate fi aplicatéi cu suce sila un num&r mai mare de amplasamente. Desigur e% metodele enumerate formeazi, un instrument in mina tehnieienilor pentru a furni- zu factorilor de decizie datele necesare. Trebuie remareat eX desi diversitatea proble- matieii ce se analizeazi di o tent& de subiec- tivitate metodelor, oricare metoda aplicaté permite o evaluare a criteriilor de apreciere, Bibtlogratte [1] Osawa, Hy Togo, ¥. Application ofa quite to reactor sile evaliiation in Japon. Containment and. Siting. of Nuclear Pomer Plants ~ Proceedings of @ symposium IAEA, Vienna, 1967, (2) Inouye, T. Problems in siting nuclear power plants in Japan’ Containment and. Siting on NPP ~ IAEA, Vienna, 1967 {3] Boyd, F.G. Containment and siting requirements in Canada. Containment and “Siting of ‘NPP — IAEA, Vienna, 1967 [4] Graneher, D.W. Criteria for siting nuclear power Blonts. Containment and. Siting of NPP — 1AEA, Vienna, 1967. [3] Barry, P. 1. Concept of a standord site. Contatument and. Siting of NP-P. ~ IAF, Vienna, 1957. 8] Farmer, FR. Siting criteria A new approach Containment and Siting NPP IAEA, ‘Viennay_ 1067 [7 *°* * Safely Guide on Site Survey for Nuclear Power Plant — IAEA. [8] Motoiu, GC, Vastleseu, Ny Mingiue C. Wiezek, C. Centrate nucearoctetrice de pulere mare. Bucuresti,” Editura Tebnied, 1974 (Prime ta 24 fobn fe 1988, accepiat ta 5 apritie 1988) 345Utilizarea modelelor statistice in optimizarea regimurilor de functionare ale sistemului dlectroenergetic De, tng, GHEONGNE CARTINN, a. ing. VIRGILIU ALEXANDILESCU © Deseriptori : model statistic, optimiiare, sistetn electroevergetic CZ, 621.911.1: 624.3.017 In Incrare se prezint& clteva modele statistice chre permit determinaren: cu usurin}a a pierderilor de oncrgic in rele lele electrice;complexe. Aceste modele sl regimurile eorespu zitoare ge dovedese foarte eliciente i optimizarea regimu- lor de functionare ale sistemulul electroenersetic. Introducere Modelole statistice inkiturd uncle dificultati legate de earacterul probabilist al unor procese din SEE [1]. si de costul prohibitiv al unor misuratori (2). Ble. conduc in multe gazuri la punerea la punct 2 unor metode eficiente in problemele do proiectare si dezvoltare a instala~ tiilor eleetroenergetice. Astfel, aceste modele s-au impus de mai mult timp in domeniul determini- pierderilor de energie in retelele de medie si joasi tensiune [3, 5], precum gi in domeniul analizei_statistice a sarcinilor retelelor de distributie [4, 6). Plecind de la importanta-pe care o are’deter- minarea cerecti a pierderilor de energie practica conducerii optimale a SEE, a aprecierii unor metode de optimizare, in Iuerare se prezin- ti tre modele statistice care permit dete minarea cu. usuringa. a pierderilor de. energie retelele. electrice™ complexe. Se _arati, de asemenea, ci aceste modele si regimurile corespunzitoare pot fi folosite in. optiiizarea regimurilor SEE. Modelele statistice propuse folosese caracteristicile statistice ale sarcinilor nodurilor retelei, determinate din datele care exist in_practica, curent a exploatirii retele- lor eleetrice, 1, Modele statistiee ale pierderilor de energie Se consider’ o refea complex cu n noduri. Dintre acestea, nodul 1=¢ este nodul de echilibra, (2,m) sint noduri generateare, iar (m+1,n) sini noduri consumatcare. Pierderile de putere activa in. retea depind de pnterile active si reactive in noduri, caxe la rindul lor variazi in timp. Deci : API) = APP, QW, Ve), a * Dr. ing. Gheorghe Castina ddreseu—Catedra de Hlectroenets tehnicd, Institu'al Politehnic las ar. jag. Virgitin Aloxan- 2 Facaltsit de Blectro- 346 ‘The report cohtalas soime ‘statietical models facilitating energy, losses determination in, complex, systems, ‘These ‘models and the stilable regimes are very efficient tor the power grid operation regimes optitaization, ‘ unde: 5 P(t) = (Pal), Ps (0 » Pa(t)]e QA, = [Q a(t), Q(t, -- -sQn(t Ie Dack AP(t) se dezvolti-in serie Taylor in jural_valorilor medii ale putgrilor active si Teaetive in noduri: - (2) (3) (4) considerind tensiunea in nodul de echilibru constant se obtine, limitind dezvoltarea la derivatele de ordinul doi: + (GRE) t= GG Oy + EQ; (oar A 5 al PP) (Qs — { ana) ( dQ 6) Din relatia (5) rezuli mai multe modele statis- tice it:teresante, deosebit de utile in caleulul pier- dérilor de energie si chiar at pierderilor de putere in diferite regimuri, De asemenea, aceste mode- le pot fi folosite in caleulul factorilor de penali- tate, in determinarea regimurilor optimale ete. ENERGETICA #96 * 1468 '' Nr 811 Modelid statistic T =! Se consider’ un regim definit prin puterile active gi reactive in ‘notiuri si se,va nota (P,Q), iar pierderile corespunzAtoare de putere prin AP(P,Q). Tensiunea nodului de echilibru este presupusé constant, Pentru, media pierde- rilor de,putere pe perioada 2 se deduce. din, rolatia (5), [7]: BP = AP(P,Q) + CORPQ, (6) undé' in coRPe ~o ES (SS) ores 20. 20; ) sceteriga] =a sbek as ¢ y @ Relatia’ (6) arati ck pentru o rejea cu 0 configuratie, ‘neschimbatd pe o , perioadi 7, media pierderilor.de putere pe aceasti perioad’. poate fi caleulataé ca suma dintre pierderile de putere in regimul_corespunzator,. puterilor edii in noduri, (P,, Q,, i = 2,n), gi o corectie d¥anN6) ditt marine 'statistice corespunzi- totite/ CORP Q: Oovarianfele din’ (7) se determin’ cui telistii de 'tipul r eb ( eae Jeena ear aPiaQy Cort, Pi) = t Er () — B)(P)—P)= Py Grr 5 (8) iz g SYP) ~ Pos, 7 ue (8) ~ Po Derivatele partiale in regimul corespuns puterilor medii in hodurile retelei, din relafiile (5) -g1 (7), au—expresiile [7]: 0b )> bated). Fa ig=2,m, (10) sinGiy4,7 =2,m. (11) ‘Testarea modelului statistic I, ca gi a celor- alte modele prezentate in lucrare, ‘sa flew prin rularea pe caleulator a unor programe coréspuhzitoate pentru diverse perioade de timp (T= 4, 12, 24, 48 ore) gi pentru diverse re- tele, cu un numar diferit de noduri (n — 5, 26, 50; 100). Caleulele-au fost ficute pentru zile ca- BNERGETICA + 96 #39884 Nee racteristice de varisi de iarni din mai multi unis Rezultatele au pus in evidenté.o mare-exactitate a modelului statistic I, relatia (6). Modelul este. exemplifieat in articol, pentru ugurinta calculelor, cu rejéle- cu numir redus de noduri. Pentru reteaua din figura 1 gi graficele de sarcin’ din figurile 2 ji 3, rezultatele calculelor sint Fig. 1, Schema gi parametsli refelet electrice Pha) N ‘uot af RAO 0 woh 2e ee HRN WDM jajia in timp a pateritor active pentra reteaun din figura Fig. 2 QIMVAR] So ) “op f — E(r +05 wie Cov (Qe, Qs) \* “aa ) (18) Relatia (15) arati cA media pierderilor de putere se poate calcula pe baza unui singur Tegim, (Pb. Pentru reteaua i sareinile cansi- derate, relatiile (17) si (18) condue la urmatoa- rele ‘valori 3 = 1,000; y= 1,0145 yf 3; = 1,000; 8 = 1,026; 3; 906; y=1,012 1,008 ; 8; = 1,013 (19) Pentru simplificarea calculelor se pot admite si urmitoarele expresii de calcul : (a + 0,5 x =(1 +05 el (21) Os ve (20) Gov(P,, P;) \%% POP, ) ale c&ror’ valori sint, peritru eazul considerat ; Yi = 1,000; ¥4’ = 1,026; y/=1,0 ' =1,020, 8Y = 1,000 ; 33° = 1,061; 8/=1,008 ; 3;’=1,020. (22) In acest vultim: eax: BP rg = AP(P", Q"), @3) ENERGETICA * 36 * 1988 * We. 8 unde Tons By Peer, Qi 2m, (24) Bxamindrea tabelelor 2 si 3 pune in evident gradul foarte bun de aproximare pe care il realizeaz% modelele prezentate mai sus pen- tru media pierderilor de putere, media va~ lorilortensiunilor si argumentelor acestora. in nodurile retelei. 2. Utilizarea modelelor statistice 2.1. Caleulul pierderilor de energie Utilizind relatiile (6), (12) sau (23), pierderile de energie pentru o perioadi de timp 7’ se caleuleazi cu relatia : AW = z P(PWQM) =AP,g-T. (25) In felul acesta se realizeazit o mare economie de efort de calenl, Este evident c& folosind in loc de APrq,AP(P, @)—modelul L simplifieat, se pot caleula pierderile de energie eu aproxi- matie mai miei. Avantajul folosirii termenului AP(P,Q) const& in faptul c& pentru caleulul regimului respectiy sint suficiente energiile acti- ve si reactive in nodurile retelei, din care se de- termina cu ugurint& mediile respective in perioa- da consideratii, Acestavantaj nu este de neglijat, mai ales cind este vorba de predictia pierderi- lor de energie. Un calcul mai exact ar cere predictia graficelor de sarc i, Be baa acestora, calculul regimurilor succesive. Pe de © parte, efortul de calcul ar fi considerabil mai mare, iar pe de alti parte, graficel tive se pot realiza en o anumit’ probabil mai mare sau mai mica, 2.2. Caleulul pierderilor de putere pentru un regim oarecaré Dac&i se cere determinarea pierderilor de putere pentru un anumit regim, aceasta se poate face utilizind datele pentru regimul (P,Q) si Aiferentele (P.— Py). (Qc —@,) care apar in, relatia (5). Cu o aprosimatie mai slab’ se poate fai ulul respectiv daca in relatin (5) se retin doar derivatele de ordinal wi. Yn acest caz valoarea pierderilor de putere in diverse regimuri este, in general, intre 90% si 99% din valoarea exactd, calculatii cu programul FAST, Valorile superioare cores- pund tegimurilor apropiate de (P, @). Un eaz aparte il reprezint& determinarea pierderilor de putere pentru regimul de virf de sareini, pleeind 349tot de la regimul (P,Q). tn afar de folosirea relatiei (5), pierderile de putere la virt de sar- cind se mai ,pot determina si din relatia; APaaz = SPpq +h. op = 10,139 +h-0,81, (26 ande valoarea lui & se determin’ in functie de coeficientul: de ineredere impus. 2.3, Optimizarea regimurilor de’ functionare Pe termen scurt, eind in perioada respectiv int considerate o Succesiune de regimuri apro- piate, abordarea problemei regimurilor optimale se poate face pledind, de asemenea, de la regimul (P,Q). Acest mod de abordare, permite, de. altfel, “evaluarea mai, exact a eficienfel optimizirii, prin determinarea mai precisi a pierderilor de energie si deci determinarea mai precisii 2 unor eosturi marginale de tipul p(kW/Myar) ete. 4n caleulul -gradic atilor pierderilor de putere intervin urntitonrele relatii simplifieatoare : ‘ov (X, K) = 0, K + constant’, (27) Cov(X + .K,¥ + Ky) = Cov(X,¥), Ey, cohstante 8) Astiol, pentru optimizarea amplasirii ‘surselor reactive’ intr-o retea, de exemplu, avind ca funefie obiectiv pierderile de energie, pe baz relatiei (28) se, poate serie SPO _ ABP ro _AP(PLB) (ng) aQ aq AQ Relatia (28) -arataé ck termenii Cov (Q:, Q)) niu se modified la variatia eu o arumit eantita: te K a puterilor reactive respective (K este con- stant pe perioada respectiva). Din aceste motive efortul de calewl in proces) de optimizare trebuie concentra asupra regiinului (P, Q), simplificare avantajoasi sub toate aspectele. Deoi in per‘oada respectiva optimizsrea s poate face plecind de la regimul (P,Q), apl cind metodele obignuite. Avantajul const’ in evaluarea mai-exacti a micsoririi pierder! lor de energie, ex un efort de calcul mai redus, 2.4; Deterniinarea — fuetoritor © de penatitute repartizarea optimal a puterilor reactive centrale, considerarea rejelei de transport se face prin introducerea faetorilor de penalitate : 1 -Oap Tease G1 SS, §=2,m, (30 i ap,” $= 3m (80) 35) conditia de optim find, : roo or (1) constant. Coeficientii @, pot fi determinaji comod si cu metoda “Jacobianului [10] m= orl) av a unde V=[6,65. -.0,Vns1--Vn}. Folosirea Jaco- bianului aferent regimului "(P,Q) se justifies si din considerente practice, regimul optimal, elutat find cel pe termen seurt.si nu cel mo- mentan. Coneluzi In lucrare se prezint& trei_modele statistice eficiente in determinarea pierderilor de energie intr-o'retea complexi. Acestea pot fi folosite si In-determinarea coeficientilor de penalitate, ca punct de plecare in calculul interativ al proceselor de optimizare ete. In felul acesta, ve ling’ o precizie de caleul foarte, bun’ se asiguri. o reducere substantiali a volumului gi-efortului de caleul. Bibtiograt . at “ML Vewik ov; V.A. Cybernetics in: Power Systems, Mir Publishers, Moscow, 4978. . ae (2) Canal, Mt, Fledx H, Land#y, M'Le ‘sysine informatique’ de gestion des ouvrages BT! Galeul des ‘charges appelées par les réseaus Baste fension. tn: RG! 1984, nr. 2, p..101—108 [9] Poeata, A, Poeats, N, Tkranu, V. geseu, Gh, Sutletel, N. Gontibuftt-ijcateutul pierderilor de’ energie tn refeleie de. disteibufie teband prin metoda esantiondcit grajcelor de sereind, Craiova, 1984 Geor [4] Georgeseu, Gh, Poeath, Ay PoeatajN, Contribatit la modelarea sareinilor refelelor electrice de distribufie urband. In: Bul. LP. tasi, Tom XNVUS, nr 1-2, p. 87-92, 1983, [5) Albert, WH Pierdect’ de putere gi,energie tn refelele blectrice, Bucuresti, Editurn Tehinted,! 1984, [8] Loneseu, Ty Baciu, A. Refele electrice de distri- oujie, Bucuresti, Editura’ Tebnicd, 1981 IT] Cartina, Gh. Le cateu! ides pertes-d'énergie dans les réseaux maillés. In: Bul. ASE/UGS 72(1985), nr. 21, vp. 12201228. 18] Eremia, M, Crisetuy Hy Ungureanu, Be Bulac, C analiza asistad de eateulator a ‘reyimuritor Sislemelor cleetroenergelice. Bucuresti, Fiiture Tented, 1988, [9] foneseu, S, Ungyreanu, DB. frhinalentul REEDimo eu nod fielie. Multiple domenii de wlilizare In: Bnergetiea, 4, 1986, nr. 6, p. 254-281. 110) Alvarado, F.L. Penalty factors from Newton? Moliod. (2 WEE “Trans, PAS; vol, PAS, nt! 6, 1978, p. 20312038: (Primit inf Lanuarle 1988, aecoptat 1a mal 1988) ENERGETICA * 36 » 1988 ¢ Nr. 8va be ie Dr. ing. generatoare’ bulb, regimur! tranzitorit Deseriptori z.:'624.818:21'7621.819.12 Se. prezinti rezultatele analizel regiouyrilor traizitotli ale grupurilor generatoare bulb, tn caval seurtelrevitolor Tefea. Se propun misurl de amortizare a oscllaillar de putere si tensiune Jm astfel de regiemu ri Intrarea .in .funettane, in +eadrul -kistéraylui_ energetic national (SEN), 4 grupurilor hidro- generatoare tip bulb a necesitat o cercetare prealabili a coimportArit acestora in regimuri transitorii provocate de scurteireuite in retea, pentru stabilirea unor conditii speciale pe care trebuie sii'le’ satisfack protectia $¥ automati grapurilor si, statiei de 110 kV a centralei Tespective, “precym, si coreldrea protectiilor prin rélée ‘din réyeaa zonal de 110 k¥. Catacteristien’ ‘principal “a acestorgrepuri generatoake, cart influenteast- in mod nefivo rabil compoftarea’ avestora in reginturi ” tran- zitorii provocate de seurteireuité polifaztte in reje2, 0 constituie momentul de. inerti turbin’ +rotor generator), eare este sensi redus “(ctr ' ciren 30% 50%) tat’ de culelalte grupuri generatoare din SEN, Aceasta eondiuce la Tegimuri asiggroue. ale grupurilor hidrogenera- toare. bulb, dup’ perturbagii in, retea, care pentra alte. tipi de grapuri nu constitiie o cauzis a iesitii din sineronism. In acelagi_ timp, in conditiile telmice pentru aceste, griipuri ve precizeazs oi cle trebuie separate dé rejea imediat dup? sesizarc ‘regi mului asincron, deoarece. solicitarile lor in astéel de regimiari (in special int ceea ‘ee priveste cuplurife de torsiune fa arbore), nu sint adinisi- bile. Menjinerea interconectat, a grupurilor bulb in regim,asineron prézinti si ui ait pe col, si axume ‘aceld de atragere in regim asi cron, a altor gruptri generatoare (ter: hidrogeneratoare), conectate, la respectivi. Din aceste motive 6 tarii, il formeazti determinarea misurilor de protectie, prjti relee a grupurilor generatoare si, din’ refea, pentru ca. regimurile asinerone ale agqstor grupuri si fie cit mai putin freevente. “5 " 49) Dp, Ing: George Moralte, ing. Marius Botgros — insti- vit'de Stuait gi Protectart- Bnergetive Buierest ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr, 8 Aspacte ale comportarii grupurilor generatoare bulb ae in. regimuri. tranzitorii RORGE MORAITE, ing. MARINA: BOTEROS* The results of the transttory regimes of the bulb genera ting units are presented when shorieelrenits gecur in the network. There are proposed measures of pawwer and voltage ‘selllations damping. In. such. regimes. emenen, s-a urmirit determinarea carac- or necesare ale automiaticii de sesizare rapid’ a unor astfel de regimuri asinerone pentri actiongrea declanstirii grupurilor in regim asineron eit mai rapict posibil. Tn cole co urmeaza ne vor referi In centrale hidtocleetries en grapuri_ bulb Portile de Fier IT, pentru care sa efeetnat cercetarea de fata. 4 1. Datele initiale 1.1. In CHE Portile de Fier IL, fmetionea2’ opt grupuri de 27 MW. Pent grupurile hidro- generatoare de 27 MW, in conformitate ex projectul tehnie, sau luat in considerare urn 400i paranetri — puteres aprentit ‘orul de putere nominal tanta sineroed Tom ‘2 supratransitorie Constanta de timp a Intiguririt de fxeitatie ott faguraren statorubui aeschish ceonsteata de timp # tnfsigurdrth ae Gmoriizare In axa longitudinal’, eu {ufdsurarea statoriel st de excitatic {i seueicireuit oor = foentin nominal 83, vominala NVA iy Monientul de iner(ie al grapului bulb, ox eonsi- derarea sis inertiei eoloanet de apa, a rezul- tat de 12. in ot ‘iveste sistemul de reglaj antoriat al vitezei si excitatiel (SRAV si SRAB) ca care sint dotate grupurile bulb de la CHE Portile de TT, ‘acestea au fost modelate in conformitate ‘eu datele furnizate de ICEMEN ERG. Structura funetiilor de transfer respective este prezentaté in-figurile 1 si 2. 35}1.3, Centrala de la Portile de Fier IT este racordaté la sistemul energetic national prin patru linii de 110 kV (conform schemei din figura 3, liniile 1-2, 1-11, 1-9 de). Pe bara 17 de 110 kV si 7 de 220 kV sau considerat_ sistemele echivalente SE, si SEq, care cuprind generatoarele locale si aportul din SEN. 2. Regimuri stafionare analizate S-au analizat regimuri stafionare normale (cu toate LEA de evacuate a puterii din centrali, In ceea ce priveste posibilitatea de producere @ puterii reactive, sa finut cont de limitarile existente in central’, productia de putere reactivi pe grup fiind consideratS.de 3: Myar. 2.1. tn regimul stationar normal, eu toate grupurile si liniile in funetiune, nu apar supra- inciireari in retea. Inciircarea maxima a rezul- tat de cirea 83 MW pe LEA 110 kV 1—2. jivelul de tensiune in refeaua de 110 kV este cuprins intre 104 gi 121 kV. 2.2. Regimurile stationare postavarie cu una sau doui linli deevacuare deconectate, se carac- Fig. 1. Schema blog de prineipia pentru SRAV, in functiune), preeum si regimuristationare postavarie en una sau doud linii de evacuare @ puterii din central retrase din exploatare. In aceste regimuri san considerat cele opt Ku Fig. 2, Schema bloc de principiu pentea SI sa encase Fig, 3. Sctema de prineipin de racordare la SEN a CHE, Portiie de Fler IL grupuri incireate la puterea activa nominali de 27 MW. terizeazi prin mentinerea nivelului de teristune in rejeaua de 110, 220 si 400 kV in limite admi- sibile. Incircarea maxim’ in refeaua de 110 kV sin regim cu N ~ 1linii in funefiune este de 93 MW (LEA 2—2), iar in regim ou N — 2 linii in funetkme, de 107 MW, pe aceeasi linie. Analiza comportirii grapurilor bulb la seurt- ireuite monofazate in refeaua de 110 kV, Sau analizat urmétoarele regimuri_ tranzi- torii, in ipoteza cX scurtcireuitul monofazat pe linia de 110 kV este eliminat prin protectia de impedanta, cn aetionare in trepte (conform reglajului actual). 3.1. Regim tranzitorin provoeat de an seurt. ircuit monofazat in apropierea statiei 110 kV @ centralei, pe LEA 1~—2, eliminat prin’ pro- tecjia de impedan{ a liniei in treapta I dia capitul 1 gi in treapta a Ta din capitul 2, cu RART reugit. Rezultatele de caleul al acestiti regim tran- zitoriu sint prezentate in figurile 4a si 4b in care variatiile puterii active ale hidrogenera- torului bulb din CHE Porfile de Fier IL sint exprimate in u.r, (raportate la puterea nominalé de 27 MW). Variatiile tensiunii la bornele hidro- generatorului si pe barele de 110 kV ale sta- fiei centrale sint, de asemenea, exprimate tn wr, raportate la tensiunea nominali a genera- torului (yy) de 6,3 kV si respectiv 110 kV (Ty). Aceasti perturbayie conduce la un regi tranzitoriu stabil, cu oscilatii ale puterii active i tensiupii la bornele generatorului cuprinse ENERGETICA * 36 * i988 * Nr. 8iisre 0,02,g1 114 Py gi respectiv 9,5 gi 1,01 Uw dup climinarea scurteireuitului. ‘La barele de 110 kV ale statiei 1, texstunea variazi intre 1,07 gi 1,12 Uy. Pagers Wann Yate pul aie Be eanele gop bus Sn toe dt Fig. 4. Regim tranaitoriu_provorat de un scurteircutt monofuzat pe LEA 1—2, tn aproplere de statin 1 3.2, Regim tranzitoriu provoeat de un seurta circuit monofazat in apropierea stafiei 2 p- LEA 1—2, eliminat prin protectia de impedanje a liniei, in treapta I din capitul 2 si in treapta a ILa din capitul 1, cu RART reusit. Perturbatia considerata conduce la un regim tranzitoriu stabil in cursul ekruia amplitudinea maxima a oscilafiilor de putere activi la borne- le generatorului este de 1,03 Py. Tensiunea la bornele generatorului gi pe barele stafiei 110 kV a centralei oscileaz eit valori cuprinse intre 0,95 $i 1,01 Uy si respectiv 1,07 gi 1,12 Thy. ey Cue 4, Analiza eomportarii grupurilor bulb ta senrt- cirenite trifazate in refeaua de 110 kV Sau analizat urmitoarele regimuri tran- aitorli : 4.1, Regim tranzitoriu provocat de un scurt- circuit trifazat in aptopierea stafiei 110 kV a centralei, pe LEA 1—2, eliminat prin protec- tie de impedanft a Jiniei in treapta I din capa- ful 1 gi treapta a Ila din capitul 2 ct RART, Regimul este instabil. Pierderea sincronismului se manifest’ prin oscilatii neamortizate ale puterii active la bornele generatoarelor grupu- Tilor bulb, cu inversare de sens gi ale tensi- unli la bornele generatorului. Oseilafiile au o perioad’ de circa 50 — 60 ms (fig. 5), Dupa climinarea scurtcircuitului, oscilafille puterii active sint cuprinse intre — 1,4 si + 2,03 Pay, iar ale tensiunii la borne intre 0,22 si 1,12 Pierderea sincronismului_generatoarelor bulb are ca efect antrenarea in regim asincron si a grupului de 60 MW din SE 2, care prezinté oscilafii ale puterii active eu inversare de sens cu valori cuprinse intre 1,95 511,18 Pyy siale tensi- unii pe bara 17 de 110 kVintre 0,451 1,12 Uyv. Perturbagia conduce gi la oscilatii de mare amplitudine, dar amortizate, ale puterii active a grupurilor de 175 MW conectate ta bara 7 (SE 1), cu valori cuprinse intre 0,14 gi 1,8 Pos si cu oscilafii ale tensiunii pe bara 7 de 220 kV, eu valori minime pind la 0,64 Uyy. Fig. 5. Regim tranzitoriu provocat de wa scurteireult trifazat pe LEA 1—2, tn apropiere de statia 1 be Puteri active Ia hornel ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 a — varlagia upulul bulb; bh — varialia tenslunli Upy la bornele gruputut bulb si Uzy Ia barele statiel 1 3534,2, In scopul evitdrii pierderii sincronismului a patru grupuri din centrala Porjile de Fier I, s-a considerat deschiderea neselectiva si netem- porizati a cuplei in stafiile 110 kV 1 gi 9, cu controlul seiderii tensiunit pe barele respective sub 30% Ur. Aceasti misuri ar fi efici timpul total de eliminars a seurteireuituly fazat nu ar depiigi 80 ms, conditie ce nu poate fi realizati ins cu echipamentele actuale din statia centralei (intrerapitor si rele). 4.3, Regim tranzitoriu provocat de un scurt- circuit trifazat in apropierea statiei 2 pe LEA 1-2, eliminat in treapta I din capatul 2 si in treapta a Ila din capatul 1. A rezultat si in acest ca pierderea sineronismului grupurilor bulb. Regimul asincron neamortizat, al acestora, earacterizeazii prin inversiri ale puterii la borne et 0 perioad’ de cu amplitudinea maxima poziti Pyy si maxima regativa de circa 1,22 Pry. "Tensiunea la bornele generatorului, dup’ climinarea seurteireuitului, variazd intre 0,2 si 1,09 Thy. Tensinnea pe barele statiet 110 kV a’ centralei are oscilafii eu valori cuprinse intre OT si 116 Try. Regimul asincron al generatoarelor bulb din CHE Portile de Fier II se extinde si la genera- toarele locale din SE 2. Bfectul aceleiagi perturbatii s-a analizat ipoteza prelungirii treptei rapide a protect distanta din capitul 1 pe LEA 1—2. Ar aceast’ misuri asiguri stabilitatea grupu- rilor bulb in cazul acestei perturbatii. 4.4, Regim tranzitoriu provocat de un seurt- ait trifazat in apropierea barelor statiei 10 pe LEA 10—11 de 110 KV, eliminat prin protectia de distant eu actionarea in trept Si in acest caz a rezultat pierderea: sineroni mului grupurilor bulb eu, aceleasi con pentru SEN ca la pet. 4.3. Mentioni cazul unor scurteirenite bifazate cu piimint, evo~ lutia regimurilor tranzitorii este similari cu cea rezultati in cazl scurteircuitelor trifazate, 4.5, Prin urmare, din analiza regimurilor tranzitorii provocate’ de scurtireuite in reteaua de 110 kV mentionat& au rezultat urmiitoarele meluzii 4.5.1, Scurteircuitele monofazate in reteatt de 110 KV a centralei, eliminate prin protectia de distanti, nu condue Ia pierderea sincro- nismului generatoarelor bulb din CHE Portile de Fier I. 4.5.2. Scurteireuitele trifazate sau bifazate cu pamint in reteaua de 110 KV din apropierea statiel_centralei conduc la regimuri dinamice instabile, eu solieitiri inadi ale grupu- rilor bulb si cu posibilitatea extinderit regimu- lui asincron la alte grupuri generatoare din zoni, Se pune asifel problema realizirii unei aod automatiziri care si deconecteze, cit mai rapid posibil, grupurile bulb in regim asineron. 5. Stadiul problemei in alte {ari 5.1. Cercetarile teoretice si experienfa dobin- dita in exploatare in U.R.S.S. si Franta [1, 2, 3] au confirmat faptul cd, pe lingi avatajele economice centralele cu grupuri but prezinta si caracteristici electromecanice defavorabile din punctul de vedere al stabilitatii (moment, inie de inerfie, factor de putere apropiat de 1, Teactanfe mari), Rezultatele obtinute in U.R.8.8. in urma efeetuirii unor probe de seurteireuit polifa- zat in reteaua de 110 kV in care debiteazit grupurile bulb de 22,5 MW din CHE Sek- sinskaia [5] au confirmat rezultatele cercetarii de fati: pierderex sincronismului_gru purilor si caracteristica oscilatiilor regimurilor asi crone, respectiv perioada de cirea 50 — 60 ms a oscilatiilor puterii active la bornele genera- torului (fig. 6), Pe tusd Titec] etsy il Fig. 6. Oscllograma problelor de scurteireuit bifazat eu pamintullingg barelestatiei CHE Seksinskaia: a — variafia putesii la bornele generitorului; b — variatia tensivnii homele generator 5.2. Referitor la sistemele cu excitatie stati (cu care sint dotate grapurile bulb), s-a demon- strat ci domeniul de functionare stabil la mici oscilatii este mai mie decit in cazul genera- toarelor clasice. Din acest. motiv este necesari o atentie ciali in realizarea unei acordiri optime a metrilor reglabili ai regulatorului de tensiune [4,6]. 5.3. Pentru axigurarea functionirii stabile a gencratoarelor bulb in eazul seurteircuitelor poli- fazate in reteaua deevacuare a puterii din cen traki yi evitarea extinderii avariilor, se impun condifii speciale pentru protectia si automati- ziirile de sistem in reteaua din zon’, iniile de eyacuare a puterii din central, precum si celelalte linii din zona trebuie dotate cu instala{ii de protectie care si asigure elimi- ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8narea rapidi a defectului de pe toati lungimea liniilor (3,4). 5.4. In U.R.S.S. sa realizat 0 automatics [34] care sesizeazi cresterea vitezei generato- rului peste turatia nominal (la cirea 112%), precum si cresterea curentului statorie peste 1,3 Troms In aceste condifii, automatica realizeaz’ de- conectarea grupului respectiv. 5.5. Una din metodele utilizate in U.R.S.S. [5] pentru stabilizarea grupurilor bulb este me- toda frinarii electrice prin rezistente. Astfel generatoarele de 22,5 MW din CHE Sel i au fost dotate cu instalatii de frinare electricd individuale, aledtuite din rezistoare conectate in serie cu cirenitul statorie al hidrogeneratorului, printr-un intrerupitor rapid care sunteaz’ re- zistoarele in regim normal, Schema de comanda a instalatiei de frinare electric& asiguri. deconectarea intrerupatoarelor intr-un timp total <30 ms. Probele de seurt- circuit polifazat efectuate in aceste conditii au condus la un regim stabil al grupurilor bulb. Utilizarea acestei metode impune insi con- ditii deosebit de severe in ceea ce priveste carac- teristicile echipamentelor de conectare si deco- hectare a rezistoarelor. 6. Masuri de protectie si automatiziiri Din analiza regimurilor trauzitorii ale grupu- rilor bulb din Portile de Fier IT dup scurt- cireuite polifazate in refeaua de evacuare a puterii din zona centralei (prezentata la pet.t), a rezultat necesari adoptarea, in etapa actuald; a urmitoarelor misuri speciale de protectie 31 automatiziri de sistem : 6.1. Prelungirea treptei rapide a protectiei de distanta la defecte polifazate pe liniile de 110kV de evacuare a puterii din centrali pind la bara a IILa, in raport cu statin centrale: Portile de Fier 1, cu mentinerea RART. Pentru evitarea riscului actiondrilor neselec- tive, datoriti adoptirii acestei misuri, se pro- pune dotarea LEA 110kV d.c. 1—9 cu echipa- ment de inalti freevenji, urmind ea accastit misuri sk se realizeze in viitor la toate liniile pentru care s-a propus prelungirea treptei rapide a protectiei de distanta. 6.2. Realizarea unei automatici de deconec- tare rapid a grupurilor bulb in regim asineron, care si comande deconectarea grupurilor la in- deplinirea, urmiitoarelor dou’ criterii (eu memo- rizare de circa 1s): inversarea puterii active si seiderea tensiunii la bornele generatoralui Schema trebuie realizati cu relee statice de [ERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 putere activa si tensiune, cu coeficient de reve- hire de minimum 0,95. 6.3. Mentinerea actualei automatiei de de- clansare secventiak’ a grapurilor bulb la supra- sarein’ pe LEA de 110 kV, de evacuare a pu- terii din CHE Porjile de Fier I. Coneluzi Din cercetarea efectuati au rezultat a nece- sare anumite misuri speciale de protectie prin relee gi automatics in reteaua de 110 kV din zona statiei CHE Portile de Fier II, in scopul evitirii extinderii efectului scurteireuitelor poli- fazate asupra altor centrale electrice din zoni. De asemenea, a rezultat necesari 0 automa- tied de sesizare'a regimurilor asinerone ale gru- purilor bulb, pentru declangarea lor rapidd de la retea in asemenea regimuri. Aceasti: misurd se impune si pentru evitarea solicitirilor meca- nice eare, conform proiectului tehnic, sint inad- misibile. Hste necesar ca si celelalte grupuri bulb din SEN si fie dotate cu o asemenea auto- matic de declangare a lor in regimuri asinerone. In ceea ce priveste reteaua de 110 kV de racordare la SEN a altor centrale electrice eu grupuri bulb, eonsiderim c& pentru fiecare zon’, este necesar si. se examineze oportunitatea adop- tirii unor masuri de felul celor menjionate la pet. 6.2. Referitor la mijloacele de stabilizare a gr purilor bulb dupi scurteireuite polifazate in Tefea, acestea vor trebui si facd obiectul unei cercetiiri speciale, din eare s& rezulte condifiile tehnice si economice pentru adoptarea in SEN a unor asemenea solutii. Bibttogratie U1} Paral Mt, Faves, B, Ruelle, G. Lemploi des groupes ‘boutbes pour equipement des grandes centrates Nidrotlectriquee de basse chute. CIGRE, rap. 161, 1962, 12] Anucikov, AN, Korhoy, LF, Pruso’, Ril Cpit ekspluatetit Repsulnth ghirogheneratoroo Cérepo: vefkoi GES, In: Elektrieeskie stantil, 1970, nt. 2, pag. 20, 8] Gheorghe, 0, Stefineseu, V.Z. Particularia tatile instalatitor "ae" protectie. $1 aulomatizari aferente refelelor in care debiteasd hidrogeneratoare-bulb. In Energetica, 24, 1976, nr. 12, p. 329-835. I] Anuetkoy, AN, Nekotorte poprost ekspluatafié gor’ ontalnoro kapsunooo ghidrogheneratora, In: Elektth ceskie stantily 1968, nr. 3, pag. 74—76 [5] Korhov, LE, Ragozin, AA, Panco, SN, Takovley, Ol, Gruzdev, LA, Rodeenko, EA, Anuciko¥, AN. Piano, BE. Elsperimen: fainte isledovenie postedovetalinovo eletriceskooo lormo- Jenia kapsulnth. ghidrogheneratarso.. Iu: Elektriceskle stantii, 1978, nn 2, pi. 64 [6] Sovaloy, S.A. Bksperimentalnte istedovante rejimos energosistezn” Moskva, 1985, pag, 280—201, (Priant 1a 24 tebruarie 1988, acceptat a 3 mat 1983) 355Centrale termoelectrioe Unele consideratii asupra valorificarii complexe a sisturilor bituminoase din zona Anina Dr. ing. MIHAT POP, ing. SORIN PRESSEL* Descriptor: sisturi bituminoase Cr AS HOSTAL Articolul prezinti © analizi, din punet de vedere ener etic, a treptelor posibile de prelucrare a sistuelor bitumi- hhoase din bazinul Anina, In scopul valovficdtii complexe. Principalele produse care se pot oblive sint: concentratul de fier si energia electricd, direct din sistul bituminos, si flumind, ciment sb materiale de construcfit din eenuga rezul- tat a termocentral. ‘Analiza arati ci valorficarea complex a sisturilor bitu- minoase de Anins, pe baza telnologiilor actuale de prelu- rare, ar necesita un constim cu peste 50% mai mare decit energia produsé din sistul prelucrat ‘Acesstd situafie conduce la concluzia ei valorificarea complex a sisturilor bituminoase este economic’ din punet de Vedere energetic in mal multe Ipoteze, spre. exempla aed eosturile de productie pentru energia’electrica supli- mentars, necesard diferitelor trepte de preiuerare,_sint mal miei deeit prejul de procurare din import, tn cantitati echivalente, a bauxite st minereulul de fer. Introducere Prin hotirirea Comitetului Politic Executiv all CC. al P.C.R. din 15, 02, 1972 s-a decis incepe- rea studiilor gi cereetirilor pentru valorificarea complexi a sisturilor bituminoase din zicimin- tul de la Anina. Sareina de coordonare a pro- gramului de valorificare complex a fost incre dintat& Ministerului Industriei Metalurgice, cu participarea celorlalte ministere cu activitagi Specifice in domeniu. Programul de valorificare complex% euprinde sapte subprograme cu urmétoarea tematicd 1 —exploatarea minier& a sisturilor bitumi- noase 2 —ulilizarea sisturilor bituminoase pentru ardere in termocentralt ; 3 ~ producerea de echipamente energetice “funefionind pe sisturi bituminoase ; 4 — extragerea aluminei si fierului din cenu- sile rezultate de la termocentrali 5 — producerea uleinlui de gist ; 6 — prelucrarea wiciului de sist} 7 —fabriecarea cimentului si a’ materialului de construciii din cenusa de termocentral ‘Toate aceste subprograme contin tehnologii noi, care au facut obieetul cercetirilor in diverse etape incepind din 1972 pina in prezent. Cercetiirile intreprinse in baza acestor sub- programe au condus la determinarea procedec- lor ‘tehnologice care in prezent se giisese in diferite faze, astfel : — tehnologiile legate de exploataren miner’ a sisturilor bituminoase, producerea eehipa- Dr. ing. Mihai Pop, ing. Sorin Pressel — tnstitutul de Stulit si Proieetari Energetiee, Juenrests 356 ‘The paper presents an a analysis based on the energy. criterion of the possible processing stages of the Anina oi1 shales, for complex turning to account purposes. The follo- wing ‘main products can be obtained: iron concentrate and electrle power directly from the oll shales, und alumi- ium oxide, cement and construction materials from the fash discharged from the thermal power plaxt. ‘The analysis points out that the complex turning to account of the Anina oll shales, on the basis of the present processing technologies would require a power consumption higher with over 50% than the power generated by the shales. ‘This leads to the conetuston that the complex turning to account of the ol! shales Is economic as far as the energy criterion is concerned, in various assumptions, for example only If the produetion costs of the additional electric power, required by the various processing stages, are lower than the prioes, inequivalent quantities, of the imported bau: and. iron one. mentelor energetice pentru funefionare eu sis- turi bituminoase si realizarea unei termocen- trale pe sisturi bituminoase sint executate la nivel industrial, necesitind in continuare unele imbunatitiri si optimizari rezultate din fune- tionarea de prob’ a primului bloc energetic de 330 MW pe sisturi bituminoase ; — tehnologiile legate de producerea aluminei, cimentului si concentratului de Fe au fost vet fieate pe instalatii pilot, urmind a se trece la executia instalatiilor la nivel industrial —tehnologiile legate de extragerea uleiului de sist si preluerarea acestuia sint in continuare in faza de cercetari de laborator urmind s& fie continuate pind la atingerea unor parametri economici acceptabit Luerarea de fa urmareste aspeetul energetic al acestor tehnologii, Nu sint cuprinse in ana- liz tehnologiile legate de producerea_uletului de gist si prelucrarea acestuia, care nu ofer’ ined concluzii Ia sear’ industrial. 1, Schema valorifiedrii_ complexe Schema valorificirii complexe a sisturilor bi tuminoase de Anina extrase din carier’ gi arse in termocentrali, precum si bilantul material, sint prezentate in figura 1. Dupa cum se observa, sistul bituminos con- finut in zicimint suport gase trepte de prelu- erare : — treapta I — exploatarea sistului — cu un singur produs, prelucrabil in continuare, sistul brut, considerat cantitativ 100% 5 —'treapta a Tw — sortarea’ sistului — eu douk produse, ambele preluerabile in conti nuate ; 3% siderit din care se prepar’ concen- ENERGETICA * 96 * 1988 * Nr. 8tiatnl de Fe oa produs init (fig.-2) si 97% sist sortat, destinat arderii in termocentrala ; —treapta a TZa — arderea sistului sortat in termocentral& — cu dou’ produse finite : ener- gia electric’, obfinuti prin conversia masei combustibile care reprezint’ 16,2% din totalul sistului extras si 14,6 % 2gur’ cu utilizare di- Brae WN | rats Beer Mare bh 3% ar [SORTARE LA |sIOeKTA_[UNs Of PRERARARE| ere} Rear 7 ae Ye nn a ex) a, Biko es ag 1 ocae 7 1 | BE armen 23 ahs sms secs BRS o ; PB Beige lage wae Bia ‘at | ~ stam, ream esd FABRICARE BeuiTic__| FABRICARE ~ fami Fao” os i i sa ote gt soemny scm + nde Rau Saeae > F0nn (SARIMARE nr pot | Came tee f LL S 7 pia | Fast | Ae i _ | seek Rng Son PUD ' ‘telonn OOS tog g | hein row eee cole r rere ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 sect in constructia de drumuri si un produs pre- Juerabil in continuare, cenusa, reprezentind 57% din totalul gistului extras. O parte din aceast’ cenusi, 10,7%, are o utilizare direct in pro- ductia 'materialelor de constructii, iar cealalts parte, 46,3%, este destinat’ extragerii aluminei ; — treapta’'a IV-a — deferizarea cenusii — cu dou produse finite : 1,55% produs feros cu uti- lizare direct’ in productia cimentului si 22,6% © eenusi obtinuti ea produs intermediar, care nu mai poate fi folosit’ in continuare decit im- preun& cu zgura in construcfia de dramuri, gi un produs preluerabil in continuare : cenusa deferizati, reprezentind 24,15% din totalul gis- tului extras ; —treapta a V-a — fabricarea _aluminei — cu un produs finit : alumina, obtinut% prin ada- osul la cenusa deferizati a unor importante cantititi de calear, api gi sod’ caustic care reprezinté 2,2% din totalul cantitatii de amestee, si un produs prelucrabil in conti- nuare : Slamul belitic, reprezentind 26,7% din totalul cantitijii de amestee (fig. 3); | cease of | TeMOCENTRALA ‘Paces Teco Cuuzare w eysratctia Of oe rouse ovate — 11 198, See paorcare ALUMNA xan peutic Pun roar ere ae se ol Stes ze L. — 22% ALAIN Fig. 3 — treapta a VI-a — fabricarea eimentului — cu un produs finit : cimentul objinut prin adi- ugarea la slamul belitic a unor cantitayi de calear si ghips. Cantitatea de ciment obtinut& reprezintX 61% din totalul cantitiqii de ames- tee (fig. 4). 2. Analiza posibilitijilor de amplasare a uniti- filor industriale de valorifieare complex a sisturilor Dupi cum se observit din sehema valoriticirii complexe a sisturilor, preeum gi din procedeele tehnologice aplicate,’ prodtcerea aluminei, ci mentului si a material lor de construcfii’ din 307cenugi, necesita importante cantititi de api si calear, In aceste condifii amplasarea plat- formei industriale trebuie si reprezinte un optim intre distanfa fafa de termocentrali pentru transportul cenvsil, distanfa iapi de si a unei suprapresiuni in spatele trenului, tn cazul vagoanelor goale la ‘intoarcere. Un pilot al acestui sistem de transport zat in localitatea Mineci, judeful Prahova, experimentirile fcute demonstring functionalitatea instalati ‘Peutru aplicarea acestei solutii la transportul can ect! cenugii pe distante de ordinul a citorva zeci i ans PROOUS FEROS A Kcilometri este necesard experimentarea pe fusca) pilotul de la Mneci a unor cantitafi de cenuigi | Uscane | | | pentru a se vedea modul de comportare, intrucit, i in interiorul tuburilor apare o vitez’ relativa i tock intre circulatia aevului gi cea a vagoanelor de cowasae] — oncasan | | 0,5 —1 m/s care poate condnce la antrenarea | unei anumite cantitifi de cenugi seat. din 1 vagoane. com} are] re ; esa] OozAae- Hc [zane aie cuiNewER Shak FABRICARE men i omen Fig 4 sursa de ealear, posibilitijile de alimentare cu apd industrial, precam si posibilitaitile de transport pentru’ produsele finite, respectiv asigurarea trafieului pe cale ferata. Lipsa acuti de api din imediata vecinitate a centralei, ierenul foarte accidentat, care fac practic imposibili amenajarea de chi ferate, impune edutarea amplasamentelor pentru plat” forma industrials de la o distant’ de 15 km de centrali in sus. Distantele mari impun gi- sirea unor solutii adecvate pentru transportul cenusli, in stare uscati, de la termocentraki la platforma industrial. Aceastii solufie are in vedere un sistem de transport aeropropulsiv conteinerizat, hazat. pe efectul Coandi Amplasamentele potentiale ale platformei industriale, precum si schema de prineipiu a sistemului de transport sint prezentate in figura 5 Principial, instalatia de transport propulsiv conteinerizat const& intr-un traseu hitubular avind diametrul de 1600 mm, in care cireuli garnituri de teren formate ' din vagoneti deplasabili pe o sin% sudata in interio- ru} tuburilor. Deplasarea garniturilor de vagoneti se asiguré prin crearea unei depresiuni in faja trenului, in cazul vagoanelor inckreate, aero- 358, Tu final deci, la_stabilirea_amplasamentului platformei industriale, pe ling implicatiile aritate mai sus privind valorile de invest pentru alimentarea cu apa, transportul cenu alimentarea cu calear etc. trebuie avutd in vedere si cantitatea de cenust care eventual BSP (Beale [Aa Bue Fee eae 4 TRANSPORT APIO CF eae i i % 7 op |e |e |e oo Stine eat ems OO vt OL ina /~ Cm) Nw Fig. 5 ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8Tabelul 1 Consum de hidrocarburi Consum total Consum de energie electrics pe upltatea de produs pe uniner t proses” | ftectan| Extragerea sist din easier 0,068 tect sist 10 KWhit sist 19% Extragerea concentratulut 48 % Fe 198,8 me gazeit 3,5 kWhyt 044% Fabricarea_aluminet 1,25 t pet 1750 wast 459% Fabricarea eimentului |__ 138 te 110 xWhyt 38% Producsrea energie! electrice 0,4 0.9% — 0,28 KWH WH produsk Producerea materitetor de constructii | 42% Total 100% este antrenant de instalatiile de propulsie, solutionarea retinerii acesteia si analiza gra- dului de poluare a zonel. ‘Unele aspecte privind criteriile de departajare a amplasamentelor potentiale int ariitate SoRMAT NERO FRMARA tor ENERGE | pROOUSA. Ow Sein ey STU vaGRIFICAT \] com Nene FEN Go ‘au arncaen 95° (123) | nee xncere mORY evita Gs4 A, sim RET FE iene cons eneraenic PEN. | Aa peobuceREs "| Fig. 6 ENERGETICA * 96 * 1988 * Nr. 8 3. Bilangul energetic al valoriti a sisturilor bituminoase complexe Toate treptele de prelucrare a sistulni continut in zic&mint necesita, conform tehnologiilor stabilite, o serie de consumuri energetice eviden- fiate in'tabelul 1, Aceste consumuri energetice ating valori importante, in special in cazul_ producerii aluminei prin procedeul sinterizrii eu calcar, find cu 200% mai mare decit in cazul producerii alumine) din’ hauxiti din import, preeum si la fabricarea cimentului din slamul_ belitic, cind consumul energetic este eu 11% mai mare fata de procedeul clasic ; de asemenea un conswz important energetic il reprezint’ extragerea sistului din caries datoriti, in special, volw mulni mare de transport cu mijloace auto, atit a sterilului rezultat din deseopertari, cit si a sistulai brut Yn figura 6 se prezint& sub forma grafic bilantul energetic al valorificdrif complexe a sisturilor bituminoase. Concluzii Din analiza consumurilor energetice in pro- cesul de valorificare complex a sisturilor bituminoase rezuiti eX perspectiva reduce acestora in viitorul apropiat este limita deoarece : producerea aluminei din cenusi deferiza- 1 prin procedenl sinterizitrit cu calear # rezul- tat ea cea mai economies din trei solutii eerce- tate la nivel de laborator si pilot. industrial si este pujin de asteptat ca prin trecerea la apliestin industriaki a procedeului si_apara, © reducere considerabilX a consumului ener- i, 359~ producerea cimentului din glamul belitic necesit un consum energetic cu 11% mai mare decit, procedeul clasic datorita necesitatii elimi- nérii umidititii de 27% al acestuia, deci nici de aici nu este de agteptat o reducere a consu- mului energetic ; —consumul propriu tehnologic al termo- centralei reprezint’ 14% din productie, valoa- re aflaté la limita inferioaraé pentru o termo- central pe combustibil solid, avind un balast de peste 80%. Singura treapti de prelucrare a sistului conjinut in zieSmint la care se mai poate actiona, este extragerea acestuia. Sint in ours cercetiti privind posibilitatea trecerii la exploatarea in subteran, eliminindn-se, in acest fel in mare parte derocarea si transportul cu mijloace auto a sterilului, care in eondifiile exploatirii de suprafafii se afl intr-o propor- tie de 4/1 cu gistul. Aceasti posibilitate de ameliorare a consu- mulai energetic, avind in vedere ponderea de numai 7,9% din total, nu va schimba substan- tial aspectul ‘diagramei, pistrindu-se in cont nuare concluzia ci neoesarul de energie pentru valorifiearea complexit a gisturilor bituminoase depageste ou peste 50 energia produsd in termo- centrala. In aceste conditii, producerea aluminei si cimentului din cenusa de termocentrali: este avantajoasi numai in cazul in care SEN dispune de un excedent de energie, aceasta apreciindu-se c& va avea loc odat% cu punerile in functiune ale centralelor nucleare, mai precis odati cu unitatea nr. 3. de 700 MW CNE Cernavoda, sau dac& preful de procurare din import al minereului de fier echivalent 360 concentratului 48% Fe gi al bauxitei necesare obtinerii aluminei este mai mare decit proful picurfi necesare productiei suplimentare de energie, solicitate de cele douk tehnologii, pentru care SEN dispune deja de capacitati instalate. og [1] Zbarcea, R, Borsa, 1 sa. Ulilisaren sisturilor Bituminoase la produeerea de energie eletrica tn marile termocentrale energetic. Problema priotnd amplasarea Pafionald a eeniralelor lermocletrice care wlilizeard sislurt buuminoase. Raport. Ja Prima Conferint& Najionalt a Encrgiei — Bucuresti octombrie 1974. [2] Zbarcea, R. Unele aspecte privind valorificarea sistu- Filer bituminoase din fara noasird. n> Constructit $i montaje energetice, nr. 1/1073. i®] Chiorean, G, Bogdan, L, Gheorghiu, N. Popovici, 1, Mofolu, Cy Zbarcea, K, Reali- art's stadil privind folosirea'lignitutut inferior sia isturilor bitusninoase din Remdnta pentru producerea energiet electrice. Conlerinta’ Mondiala a Energiet, Istanbul, 1977. [4]. Studiu tehnico-economic eu solujii constructive CTE pe sisturi bituminoase 3.330 MW” Anina — Lucrarea ISPE nr. 8584, 1977. (5) Epik, LP. Infiuenfa pérfilor minerate a sisturitor asupra condifitor de exploatare a eazanelor energelice. Traducere din limba rusd. InsUtutul National de Informare gt Documentare, Bucuresti, 1972. [6] Schroder, K. Centrale electrice de mare putere Ed.Tehnica, Bucuresti, 1965 51 1971. [7] Studiul de dmplasament al haldei de cenuse de ta termo- entrala Anina — Luerare ICTTPML Craiova, nr. 20— 1088, 1984. * {81 Nold’ tehnica prioind alegerea amplasamentului pentru Geperltul de rgurd gi cenusa la lermacentrala Anina, Luerare 1SPE si ICTPML Craiova, 1984. [9} Instalajie de transport ceropropulsi> conteinerizat pentru transportul eenusit de eleetrofilire de la CTE Anina, TCTGM nr. 3721.1, 1987. (Prialt 1a 14 notembele 1987, aeeptat ie 12 mal 1988, ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8Prezentarea generala a unei centrale nuclearoelec- trice de tip PHWR-CANDU, cu referiri speciale la CANDU 700, CNE Cernavoda Ing. ADRIAN RUSU, ing. ANCA RUS Descriptor! : central nnuclearocleetrice, reactoare cu api grea presurlzat 2: 621,311.25 821.039 (R) Articolul reprezinti' un material de informare, cu caracter general, asupra principalelor problente specifice unel centrale ‘ucleare, de tipul eelel ce se construleste la Cermavods, Sint prezentate principiile generale de functionare sle acestu) tip de centrald, problemele tehnice specifice, deose- bite de cele ale unel centrale clasice. ‘Autoril se oprese asupra parfli nucleare a centralei, deel ‘supra slstemului nuclear de producere @ aburulul, pe care iT detallaza la nivel de sisteme componente, eu schente de plnciplu gi parametri funcfionall. ‘The paper comprises general information pertaining to the main specific problems of nuclear power plants, similar to the one that Is being constructed at Cemavoda. ‘The paper deals with the fundamental operating peincl- ples of this type of nuclear power plant, as well as with ‘he specifie technical problems that differ from the ones of classical power plant, ‘The authors examine the nuclear side of the plant, namely the nuclear steam generating system, that is described In detail down to the component systems ievel, the schematic diagram and the operating parameters. Introdueere Angajarea {ri noastre intr-un vast program energetic nuclear, care prevede instalarea unei puteri de 12000 MWe in centrale nucleare, prin asimilarea gi dezvoltarea unor reactoare de tip CANDU-PHWR, a pus in fata specialis- tilor din toate ramurile industriei nationale © serio de probleme tehnice noi, nemaiintil- nite pind acum, : Trecerea firii noastre in rindul frilor pro- ducktoare de echipamente energetice nucieare ya marca o nous etapa, calitativ superioa: in dezvoltarea energeticii rominesti. Saltul tehnologic impus de energetica nucieard se va Tepercuta si asupra celorlalte ramuri ale energeticii romanesti, eu precidere asupra la- turilor finind de ‘asigurarea calitatii In proiectarea si realizarea unei centrale nuclearoeloctrice sint implicate un mare numir do specialitati si de aici necesitatea unei infor- mari generale, unitare, asupra principaleloy caracteristici ale unei centrale nuclearoelec. trice de tip CAND Articolul de fata. isi propane si constituie © bari de informare pentru o gami largi de specialisti, implicati in realizarea primei cen- trale nuclearoolectrice din Romfnia gi eon- fruntafi eu infelegerea unor fenomene gi pro~ se noi, diferite de cele din centralele electrice clasice, + Ing. Adrian Rusu — Institutul de Studit si Proiectiri Energetice, Bucuresti, Ing. Anca Rusu — Cernavodd. ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. § earaeteristici tehnice ale unei Prineipalel PHWR CNE tip CANDU—! Inifialele PHWR, care definese filiera de, reactoare de care apartine si reactorul CANDU), inseamna ,,pressurized heavy ‘water reactor” ceea ce ne spune c& este vorba despre wn reactor it cu api grea sub presiune, Combustibilul este uraniu natural en conti- nut de 0,7% izotop fisionabil Uz", restul find Uz# nefisionabil. Elementele combustibile con- stau din teci de zirealloy (un aliaj pe bazi de rireoniu), umplute cu pastile de UO, (pulbere sinteriza‘a). 37 de astfel de elemente combusti- bile, solidarizate printr-un sistem de fixare, formeazi un fascienl eombustibil. Utilizarea uraniului natural, neimbogitit in izotopul fisionabil Ux’, duce Ia un cielu de combustibil simplu si ieftin, cu o singuré trecere a combustibilulai prin reactor, tira, reprocesarea elementelor combustibile | arse (deocamdati!). Reactoarele CANDU realizea 280 ardere economick a combustibilului, atingindu-se grade de ardere de 6500. 7500 MWzi/t uraniu, in condifiile unui exces redus de reactivitate, Alegerea uraniului natural drept combustibil pentru reactoarele asimilate in tari este si © optiune politicd : asigurarea combustibilu- lui din resurse interne, prelucrarea Ini exclusiv in {ari, vizind asigurarea unei independente energetive totale i fective. Operatia de imbogitire @ uraniului in izo- topul fisionabil UEP reprezintk un proces telmologic complex, energointensiv, » aflat ‘a prezent numai la dispozitia statelor cu 361potential economic mare. Optiunea pentru © flier de reactoare funcjionind eu uraniu imbogitit ar fi insemnat aeceptarea unei de dente de furnizorul de combustibil. Pe misurii ce {ara noastri va deveni eapabilé si realizeze in mod economic, la seard industrial’, acest proces de imbogiire izotopie’, exist. posibili- ttti de a converti actualele reactoare CANDU in 2ga fel incit acestea sii functioneze eu uranit usor imbogitit. Apa grea (D,O) este folosit’ in reactoarele CANDU ca agent ce ricire, moderator si reflector. Ca agent termic, apa grea (D,0) aye prop? aseminitoare apei usoare (1,0), dar ca moderator ea ii este superioard. jn urma unei reactii de fisiune, provocata de absorbtia unui neutron termic’ (eu energie cinetied _E = 0,25 eV) de citre un atom de UES, vor rezulta douk fragmente de fisiune si 2 —3 neutroni rapizi, cu energii cinetice mari, in medie de circa’ 2 Mev. Pentru a-si selidea energia cinetich pina la cirea 0,25 eV, energie la care probabilitates de aparitie a reactiei de fisiune a Ug este maxima, neutronii rapizi. vor trebui si cedeze in mod repetat energie, in urma cioenirilor cu moleculele de moderator 1,0. Pentru ca ino jocnire, presupusi elastics, neutronii_ si piard’ o cantitate cit mai mare din energia lor initiali, moleculele de modera- tor trebuie si aib& mase cit mai miei, eompara- bile cu masa neutronului (1 u). De aceea, moderatorii incereati_in reaetoare an fost ! ‘pi_usoari (filierele PWR, BWR), api grex (PHWR), earbonul (grafit GOR, AGR) beriliul. Desi apa simpki HO are molecula mai usoark, deci modereazi mai bine, si un pret de cost inferior apei -grele (1728/kgD,0), ea este tolusi un mare absorbant de. neutroni. In cazul unor reactoare cu uraniu neimbogitit, din zona activi a reactorului trebuie eliminate materialele puternice absorbante de neutroni, jentru a nu dezeehilibra bilantul neutronie al reactorului. De aceea se opteaz’, in cazul reactoarelor CANDU, pentru moderator 1,0 in loc de H,O, pentru aliaje pe bazd de zir- coniu in loc de ofeluri ete. Utilizarea D,O ca moderator di cel mai ridicat coeficient de reproducere a combustibi lului nuclear cu neutroni termici, acest. coef cient putind si ating’ valorile de 70 — 90%. Aceasta inseamna eX pentru fiecare 100 nuclee fisionabile de UES, aflate initial in combustibi- Iul nuclear, in -urma unor rezefii_neutronice de capturi in UR*, vor apiirea eiren 70 — 90 nu- clee de Pug, de'asemenea fisionabile, Deci, daei la ineeput puterea termici era produsi nnmai de fisitnea UZ", pe miisurt cc combustibilul se iradiazi in flux de neutroni, rte din puterea termied se ya produce prin fisiunile in Pu3. Accasti multiplicare a 362, materialului fisionabil, in proportie de 70 — 90%, pe misura arderii fui, permite pentru Teactoarele CANDU o mare libertate de alegere a ciclului combustibil (Pu, U natural, U usor imbogiitit, Th). O ‘alti’ trisifurt definitorie a reactoarelor CANDU, care le deosebeste net de reactoarele moderate si ricite cu api usoari, 0 constituie posibilitatea de reineircare a combustibilului sub sareind, in timpul funetionirii reactorului, ceca ce duce la un coeficient foarte bun de dis: ponibilitate a instalafiei (cirea 85 — 90%) ‘Apa grea moderatoare si apa grea agent de ricire sint separate ca sister 1,0 din sistemul primar de transport al c lucreazi la presiune i temperatura ridicata (310°C si 115 — 130 bar), apa grea modera- toare luereazit la rece (75 — 85°C) gi la joasi presiune (1 —2 bar), cvea ce usureazit foarte mult funetionarea mecanismelor de reglare a reactivititii reactorului. Reactorul CANDU permite si alegerea unor alti agenti de ricire, in afara DyO, de exemplu HO in fierbere sau lichide organice. Un reac- tor de cercetare, derivat_ din CANDU-PHWR si rieit en lichide organice, a functionat mai mult de 15 ani in Canada, produeind abur de inalt& presiune pentru seopuri industriale, Prin faptul ei nu are vas de. presiune, ei este un reactor cu eanale, reactorul de ‘tip CANDU poate fi realizat la’ niveluri de putere foarte diferite (deocaimlati intre 300 si 1000 MWe), prin fixarea unui anumit numar de canale, Canalul de combustibil reprezinti ¢ clementul modular, care, prin repetare, poate aledtui zone active intr-o gam’ foarte largi de puteri termice. Aceastd structuri modulara, pe lings avantajul ci permite reineirearea sub sarcind a zonei active, are si dezavantajul c%, impune un numir mare de etansiri, deci 0 tehnologie compiieati de realizare a’ reacto- rului, 1. Reactornl si sistemul nuclear de producere a aburulti Reactorul CANDU-PHWR are forma unui cilindru orizontal de 6—8m diametru si 6—8m_ Tungime, confectionat din tabla de ofel inoxida bil subtire (20—30 mm), pentru e& Increazi la. pre- siuni interne seXzute (p<2 bar), iar temperatura, inoderatorului conjinut in vas nu depiseste 85°C. Tn interiorul vasului calandria sint montate 300 -- 600 tuburi calandria, in functie de pute- rea termici a zonei active. La centrala CANDU 700 care se construieste la Cernavodi, numérul de tuburi_calandria este de 380, diametrul acestora find 129/132 mm. Tuburile calandria vin in contact direct eu D,O moderator, si contin ia interiorul lor cite un tub de presiun impreun& cu care formeazii un ansamblu de, cirea 10 m lungime, numit canal tehnologii ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 5Tubul de presiune se realizeazi din aliaj de zirconit-niobiu, are lungimea de 6,3 m, dia- metrul interior de 105 mm si grosimea perete- lui de 4,16 mm. In interiorul tuburilor de fort (de presiune) se agazi faseiculele de ele- mente combustibile, care sint ricite de debitul de D,O. Atit tuburile de presiune, eit si tubu- rile calandria se execut din aliaje de zirconiu, din considerente de imbunitiitire a. bilantului neutronic, iar extensiile de tub gi fittingurile terminale’ din ofel inoxidabil (fig. 1). ‘Apa grea ca agent de ricire lucreaza la pre une inalté, 115 —130 bar, si se incdlzeste strSbiitind tubul de presiune si spilind fasei- culele de elemente combustibile. Temperatura ei reste odati ou stribaterea axiali a reacto- rului, de la 267 la 310°C, adick la ceva mai putin decit temperatura ‘de saturatie cores- punzitoare presiunii, apei_grele din circuitul primar. Fierberea If,O in canalele tehnologice este nedoriti si evitat%, din cauza inriuti{ masive a transferului de eilduri odati eu apa- rifia_vaporiziirii, ‘Tubul de presiune este dimensionat pentru a prelua presiunea mare a agentului de ricire din cireuitul primar (115 — 140 bar), in timp ce tubul calandria se dimensioneazi ‘pentru a rerista la presiunes redusi a moderatorului (12 bar). Intre cele doud tuburi concentrice se afl un gaz (CO,) cu rol de izolant. termic, pentria reduce puterea termicd cedati de circnitul primar moderatorului. Moderatorul — trebuie menfinut la temperaturi selizuti (t < 85°C) si pe cit posibil constant’, pentru cailzire, excesivi a acestuia ar strica proprietiitile mode- ratoare ale apei grele. Corpul cilindsie al vasului ealandria are la istem de protectii de capit, format din dowk rinduri de phici, cu spatiul intermediar umplut cu bile de ‘otel. Acest, strat de bile de otel are rolul de protectie bio- logie’ pentru fetele reactorului, Plicile tuba lare de la extremitiitile vasului calandria au rolul de : — elemente suport pentru tuburile canalelor tehnologice 5 Fig. 1. Schema unui canal tehnologie al reactorului nuclear GANDU-700: 1,12 3— zona elementelor de combustibil; 4~ protectia biologied de eapat umpluta cu bile de ofel. si apa: 7—spatiu inelar umplut eu gaz de lzolare termicd (CO,); 8—tub de presiune din zircalloy ; tubulare ale vasului alan protectie biologic’ terminal, impotriva radiafiilor si a fluxului de neutroni — strueturi de realizare a racorduriter pen- trn_agentul termie. Daci ecranarea axial a calandriei este rea- lizati de protectiile de capit umplute cu bile de ofel, pe directie radiald rolul de protectie biologick il joac’ apa usoaré (HO), vasul calan- dria find amplasat intr-un cheson de beton plin ew 1,0. Tn vasul reactorului sint previzute tevi ver- ticale, introduse in masa de moderator, printre canalele tehnologice, in care se introdue barele de rezlaj, compensare si oprire la avarie, con- fecfionate din materiale puternie absorbante de neutroni (ofeluri, ofeluri cu bor, ofeluri placate cu cadmiu ete.). Printre tuburile calandria si paralel eu aces- tea, se mai gisese canale si tevi orizontale c adipostese detectoarele orizontale de flux. si tevi_de injectie a otrivurilor lichide. Deci, pe ling introducerea barelor absorbante de neutroni in vasul rexetorului, 0 alts metodi de -glaj al acestuia o constituie injecfia unor otri\- vuri lichide (substanfe puternic absorbante de neutroni, solubile in D0), in masa modera- torului. Tnjectia de otrivuri lichide in modera~ tor se face sub presitnea unei perne de heliu, iar indepirtarea lor din modelator se face prin reeireularea DjO prin filtre ionice speciale, din alcStuirea cireuitului de purificare a mode- ratorului, Alextuirea de ansamblu a unui reac- tor CANDU este prezentatd in figura 2. Pentru preve itiei_uaor suprapre- siuni in vasul calandria, acesta este previizut cu patru conduete de descareare, obturate in mod normal eu diseuri de rupere la suprapre: siune. Tn cazul unui accident urmat de fisura- rea unor tuburi de presiune, presiunea ridieat& din eireuitul primar se va desc&rea in ineinta de joast presiune a vasului ealandria, iar de aici, odati eu ruperea discurilor de suprapre- siune, in anvelopa. Unele dintre canalele orizontale contin came- rele de ionizare si detectoarele autoalimentate de flux, care masoar fluxul neutronie din zona, activi. Puterea produsi de reactor find pro- fitingul terminal 1 canalului 6 — pliielle 2,9— tub ealandria din zircalioy ; 2, 10 —extensiile tuburilor de presiune si ale vasulul ealandria; 13 — intrare agent termie: 14 ~ lesire agent termic. ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 363portional cu. fluxul neutronic, misurarea flu- xului reprezinté una din caile de determinare prompt’ a puterii reactorului. Fig. 2. Vedere de ansamblu si scetiune printraun reactor CANDU-PHWR : 1 — vasul ealandrit; 2—montarea wasulul alandria; 3 ~ plaea tubulars a vasului calandria; 4 — "a tubular diuspre masina de tucireare-deseireare ; 5 — ul tuburilor ealandria ; 5 — capete terminale; 7 — fideeri de alimentare ew D,O; 8 — tubul ealandria ; 9 — protectic Diologied de eapat cu bile de ofel si apa ; 10 — grindd inelard de sustinere a protectiel de capt ; 11 — conducte de supra- presiune; 12— discal de rupere la suprapresiune ; 13 Intrarea ‘moderaterului (patra stujusi de fiecare parte) 14 stufurile barelor de roglare ; 15 — prelungirea. mec nismelor de actionare # barelor de reglare: 16 — detectoare rizantale de flux (0 bu.) 17 — stufurile de injectie 9 otra vurilor (9 buc.); 18 ~ eimisile de protectie ale camerclor de ionlzare (trei pe flecare parte): 19 — conducte colectoare fale sistemului de ricire @ protectillor de capit; 20 — putul reactorulul umplut eu apa obignuitA pentru protectia’ bio- Jogiea. Legittura dintre tuburile de presiune ale reactorului si sistemului primar de transport al cAldurii se face cu ajutornl unor minunehjuri de {evi subtiri, numite feederi. Fiecare tub de presiune este conectat prin cite un feeder la colectorul de intrare si la cel de iesire din reae- tor. Feederii formeaza granita dintre reactor yi sistemul primar de transport al caldurii, Tn cele 380 de canale tehnologice ale unui reactor de tip CANDU — 700, se giisese circa 560 de fascivule combustibile, cite 12 pe canal, fiecare fascicul euprinzind cite 37 de elemente combustibile (fig. 3), 364. Ficcare canal tehnologic este racordat 1a colectorul de intrare si de iesire a D,O din reac- tor, prin eite un feeder. Deci, reactorul CANDU —100 va avea 760 de feederi, corespunziitor celor 380 de canale tehnologice. sen Peay Fig. 3. Fascleul cu 37 de elemente combustibite, de tipul celor falosite ln CANDU-700, lip Gernavodd. ‘Tuburile calandria sint dispuse dupa o retea pitraticd cu pasul p = 285,75 mm, find fixate la capete in dou’ plici tubulare de 76 m dia- metru, Tubul calandria are o lungime de apro- ximativ 8 m, iar impreund cu fittingurile ter- minale atinge 10 m. Zona activ’, propriu-zis% a reactorului are tot o forma cilindries, en dia- metrul de 6,8 m si cu lungimea de ‘5,95 m. ‘In vederea echilibririi cimpurilor de tempera- turd si a regimurilor hidraulice, circulatia prin reactor a D,O de ricire se face in sensuri opuse prin canalele invecinate. Fiecare fascicul de elemente combustibile confine 37 de elemente. Pastilele de UO, sin- terizat intr in tuburi subtiri de zirealloy, cu Iungimea de 500 mm si diametrul de 13 mm. ntre pastilele de UU, sinterizat si teaca ele. mentuluj combustibil se depun straturi de grafit, cn rol in usurarea aluneerii pastilelor prin tub, sau se introduce gaz He, pentru _asigurarea unei mai bune conductivititl termice. 37 de astfel de elemente combustibile, prinse intr-un sistem de trei inele concentrice si dows pliei suport de capiit, formeazd un fascieul. Un astfel de fascieul realizeaz& o putere termica de 875 — 900 kW, ceea ce duce lao putere ter- mick medie generat pe canalul tehnologic de 6,723 MIE. Exist preocupiiri de modernizare si de opti mizare termohidraulie% a fasciculului combusti- bil, care sk permitairidicarea puterii maxime a acestitia la cirea 1100 kW, in vederea ridicirii puterii reactoarelor, fiirk cresterea dimensional’ a zonei active. Pe un canal tehnologie intr’ 12 fascicule, iar masinile de inevircare-descircare (MID), care opereaz simetrie pe cele doud fete ale vasului calandria, schimbi cite opt astfel de fascicule pe zi. Reactorul continind 380 de canale tehnolo- gice si MID operind cite un canal pe zi, rezulta ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8c& elementele combustibile stau in reactor cam e de inckreare-deseir- care, in numar de dowd, opereazi simetric pe cele doui fete ale reactorului (ale vasului ealan- dria). Una dintre MID preia combustibilul proaspat din depozitul de alimentare gi se depla- seazi, pozitionindu-se in dreptul canalului ce trebuie realimentat. MID are posibilitatea de a se deplasa in coordonate XOY pe fata calan- Griei, putind ceservi oricare din canalele tehno- logice. MID, care este de fapt un robot spe- cializat, se cupleazi la tubul de presiune al canalului de alimentat, egalizindu-si_ presin- nea din magazia de ‘fascicule combustibile cu presiunea din circuitul primar. Pe fata opusi, cealaltt’ MID a executat ace leasi operatii. In timp ce o MID impinge un fascicul proaspit pe canal, la partea cealalta a canalului_un Zascicul este impins in afara reae- torului, find preluat de cea de-a doua MID. Fiecare MID are o magazie de tip revolver, cu opt locasuri, care-i permite si predea gi res- pectiv si preia opt fascicule eombustibile. Dupi ce operarea canaluhui s-a terminat, cele dou’ MID se decupleazi de la tubul de presiune, reficindu-i acestuia etangeitatea, prin remon- tarea unor dopuri de inchidere, MID care a preluat elementele combustibile iradiate le va trimite spre bazinul de calmare, caleulat pentru a depozita combustibilul ars pentru o perioada de 10 ani Combustibilul ars, iradiat in reactor, vaavea activititi mari, de aceea este necesara depozi tarea lui controlata, pentru o perioada de ordi~ nul anilor, in bazinul de calmare. Acest bazin are rolul de a impiedica disiparea radioactiviti in mediul inccnjurator, de a realiza o protectie biologic eficienta (ecran de H,0) gi de a eva cua cildura care continua si se produck in fasciculul combustibil, chiar dup% extragerea lui din reactor. Bazinul de calmare este proiectat in aga fel incit in orice moment si poatd prelua intregul inventar de combustibil din zona activi, pen- tru cazul in care acesta ar trebui si fie sens pen- fru a face posibili o interventie urgentd de reparatii, Bazinul de calmare consti din mai multe compartimente, dup’ eum urmeaza: un compartiment de receptie, unl pentrn ele- mente combustibile bune si altul pentru ele- mente cu defecte de teaci, deci ev sedpiri de produse radioactive Apa bazinului de calmare este trecutii in mod continu prin filtre ionice, eare si retin’ even- tualele produse de fisiune seipate, sau alte produse activate de acestea. Un alt cirenit de ricire a apei din bazinul de calmare va prolua efldura reziduali pro- dusi de elementele combustibile arse, dupi extragerea din reactor. Aranjamentul iascicu- lelor in rastele va fi astfel caleulat incit s& se ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 evite aparitia accidentals a unoj stride ert- ticitate (in cazul reactoarelor PHWR nu_ se pune problema, deoarece uraniul natural, neim- bogitit, nu poate atinge starea de criticitate in apa’ usoaré, H,O din bazinul de calmare). © prezentare de principiu a_sistemului de manipulare « combustibilului (SMO) se poate Fig. 4. Selema de principiu a sistemulut de ‘combustibilului nuclear (SMC manipslare w Datoriti complexitétii operatiilor de ineir- care-descireare a combustibilului, SMC este prevazut cu un sistem de comanda pe bard de calculatoare de proces, furetionind dupa un set programe specializate, care permit, dupi ea2, interventia mannali a operatorului, Sistem primar de transport al oatdurit (SPTC) est sistem are rolul de a evacua cildura dezvoltati de reactorul nuclear si de a o tran: fera, prin intermediul geteratoarelor deabur, etre circuitul secundar. Const din urmitoa~ rele componente principale 380 canale tehnologice ; 760 feederi pentru D,O (cite doi pentru fieeare canal tehnologie) ; patra perechi de colectoare de intrare si de iegire din reactor; — conduetele cireuitului primar ; — patru electropompe principale de ci latie a agentului primar ; — un presurizor ; patru_generatoare de abur. Schema de prineipia a sistemului primar de transport al cildurii este data in figura 5. Sistemul preia cei 2189 MWt produsi de fisiunea combustibilului nuclear si-i transport‘, spre cele patru generatoare deabur, care produc 3700 t/h abur saturat, la presiunes de 46 bar Acest debit de abur pure in mijeare turbo- generatoral de 706 MWe, Circulatia D,O de ricie prin canalele teh- nologice se Tace in contrasens Ja tuburile aki- turate, pentra uniformizarea eimpulai de tem- peratur’ din zona activ’. Debitul prin feeder 365este corelat cu puterea termick a canalului central, cel mai solicitat, termic, avind debitul desire aur de 24 kg/s la o vitezd de circulatie a D,O de rroton 12,2 m/s. abur A tamber generator de ober cfclon pone. Cres! primer cabin ch ntrone tb burg | y Cotate ditn | Keri th -- A manta iL fa st oe (batik ® I zona ‘éinomizor Fig. 5. Sehema de prinelplu a sistemulul primar de trans- Dor ai edldurii de ia 0 ventrala nuclearueleetrieh dotats cu reacloare PRWR-CANDL ‘nthare irenitul primar este format din dou bacle Fabre . de circulafie (2 x 50%), care lucreagit pe pri cipiul a doud bucle in form’ de 8 ecle doi bucle find complet separate fizie, din cons derente de securitate nucleari. Fiecare din cele dou bucle va avea conectati cite 190 feederi pe ea, prin ea cireulind 50% din debi- tul total de’agent primar. Fiecare bucki. va contine cite dowd generatoare de abur. Aceasti dispunere in forma de 8, are avan- tajnl eX in eventualitatea ciderii unei_pompe principale din cireuitul de transport al ealdurii, se mentine circulatia agentului de récire in proportie de 70% din valoarea nominaki, pennitind funetionarea reactorului_ la putere redusi. Pompele principale de circulatie a agentului primar sint de construetie special’, cu o singura aspiratie si eu dowd refuliri, Generatoarele de abur, pompele primare si colectoarele sint amplasate deasupra reacto- rului, ceea ce permite golirea SPEC pin’ la nivelul colectoarelor, in. vederea credrii posi bilitifii de a executa lucriri de intrefinere si reparatii la generatoarele de abur sila pompe- Te primare. Ricirea zonei active este asigurati gi in eax de indisponibilitate a pompelor primare de cireulatie, prin urmitoarele fenomene initial prin inerfia m« @ pompelor, » care acumuleazi energie cinetick de r rotatie, fiind previzute eu yolanti; CANDU-DHWIS Teonducta de abur;*2 generator de = ulterior, dupi oprirea pompelor, prin abur: 3 ~ pompele principale din circuitul primar; 4 — Vireulafte naturald. (termosifon), datoriti feeder: 5 — snsomblun vasulul ealandra 8 —canaful tebe Fig. 6, Schema simplifieaté a unui generator de abur. : Nologie de combustibil; 7 — podul masini de schimbare a amplasirii generatoarelor de abur dea- Sombustbilulul; 8 sistent de. vehiulare’ a’ moderato: supra reaetorului; ral 366 ENERGETICA * 36 ¢ 1988 * Nr. 8— in final, eu ajutorul unui sistem de ricire la oprire, specializat. De presiunea cu care functioneazd SPTC depinde optimizarea cielului termic al centra- lei CANDU. Presiunea inalti din SP'TC per- mite funcfionarea la inalt& presiune sia cir- cuitului secundar al centralel, ceea ce duce la cresterea randamentului waitifii. Presiunea la colectoarele de iesire ale reactorului este de aproximativ 10 MPs (100 bar). Generatoarele de abur sint sehimbitoare de cdlduri specializate, strabitute de D,O sub presiune in interiorul unui faseicul tubular in formi de U si de 1,0 in mantana cilindrie’. Apa usoarit intr’. pe la partea inferioar’ a generatorului de abur, inedizindu-se_treptat in portiunea de economizor a acestuia, pind la atingerea temperaturii de saturatie, Odati atinsi aceasti temperatur’, apa uoani incepe sii se evapore, ridicindu-se la partea superioar’ a generatorului de abur. Aburul saturat pro- dus in acest. fel tree printr-un separator intern de umiditate al generatorului de abur si, de aici, prin conduetele de abur viu, la CMP al turbogeneratorului, La iesirea din sepa torul de umiditate, aburul nu are voie si aibi © umiditate mai mare de 0,25%. Apa grea intra in generatoarele de abur prin fascieulul tubular in formi de U, in contra- curent cu apa de alimentare. Cedind edldura apei HO din cireuitul secundar, D0 se ri- cegte progresiv, de 1a 309 la 260°C. in figura 7 se di diagrama schimbului de cilduri dintr-un genorator de abur_tipie. “Tzong ae | Sonetensore ~ Adlaus sensitel de oideré| Frocorte/ eakteré sensed oF ei 0 Fig. 7. Diagnima schimbulut de céldurs dintr-un generator ‘de abur tipi, ral Bm Se vede cum, in partea de economizor a generatorului de abur, H,0 se inedlzeste de la temperatura de alimentare de 187°C, la tem- peratura de saturatie de 261°C, corespunzi- toare presiunii de 46 bar. Generatorul de abar are trei pirti principale: economizorul, vapo- rizatorul yi separatorul de abur. Sistemul de reglare a presiunii si de control at volumului de apa grea din cirewitul primar em are rolul de a n fiecare bucki a ci Acest sis constanté, tine presiunea titului primar ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 a prelua variatiile de presiune datorate regimurilor tranzitorii, de a asigura degazarea agentului de ricire primar si de a compensa scurgerile accidentale sau planifi- cate de D,O. Principalele echipamente care intr’ in componenta acestui sistem sint : presurizorul ; — degazor — condensatorul ; — revervorul de DO. Presurizorul este conectat pe bucla caldi a cireuitului primar, deci pe iesirea din reactor. Reglarea presiunii se bazeaz pe vaporizarea DO in presurizor, eu ajutorul unei rezistente clectrice. Creindu'se in acest fel 0 pernii de vapori de D,O, aceasta impinge D,O lichid in cireuitul primar, compensind 0 eventuald sei-_ dere a presiunii, Pentru compensarea unei teri a presiunii, vaporii din perna de D,0 sint condensati, miegorindu-se in acest fel apisarea ei asupra DyO din cireuitul primar (fig. 8) de ricire, opera Fig. 8 cheme de prineipin a sistemulut de reglare a pre- siuniteizeuitulut primar. Sistemul de ricire la oprire Are rolul de a evacua eildura din SPIC la oprirea. reactorului, fiind previzute do teme de ricire la oprire independent unul la fiecare capi al reactorului. 1,0 este preluati de la colectorul de de Citre o pomp si este (recut printr-un himbitor de ciildurk si apoi reintrodust ia colectorul de intrare. In cireuitul primar, din considerente de asigurare 2 elangeitifii nu sa previzut nici © vani, de aceea impirtirea debitelor de agent primar’ intre generatoarele de abur si sistemul de ricire la oprire se face in funetic de re tenta hidraulick. Sistemul de ricire 1a opt (fig. 9) mai poate si functioneze si folosind pompele principale ale SPTC, caz in care pompele sistemului de ricire ‘la oprire sint suntate. Sistemul este eficient si in cazul in care SPTU este sub nivelul colectoarelor, acest lucru ste depresurizat si nivehil de D,O 367tigurind executarea de Iueriri de intretinere si reparatii la generatoarele de abur si la pom- pele primare. Fig. 9, Schema sistemulal de réclre Ia optits, Sistemul de purificare a cireuitutui peimar in timpul fanctionarii reactorului, o parte din produsele de fisiune, indeosebi cele gazoase, renjese si seape prin neetangeititile cireuitu ui, intrind in agentul de ricire D,O. Pe lings aceste produse directe de fisiune, radioactive, se mai actixeazt si produsele de coroziune si croziune, le ttecerex prin cimpul de radiatii din reactor. Prin depunere in zonele de stag: nare ale fluidului primar, aeeste produse radi active sau activate pot da cimpuri intense de radia{ii, care si punk in pericol personalul de intrefinere si reparatii. Sistemul de’ purificare (fig. 10) limiteazi acumularea produgilor radioactivi din agentul de ricire primar, ‘prin refinerea impurit%tilor Jie e ° aciter- ree jemed eo ie b/ — racer | pittnd SE i crimbiter dei Fig, 10, Sistemut de purificare a cireultului primar. solubile si insolubile, si mentinerea pD-ului intr-o plaja de valori care si mu activeze coro- ziunea (pD-ul este echivalentul pH-ului pen- tru_D,0). Cirenitul de purificare se compune dintr-un itor-recuperator, filtre mecanice si schim hitoare de ioni, Debitul de D,O penta puri- ficare se extrage din refularea pompei prine! pale si este returnat inaintea pompel princi ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 pale, utilizind pentru stritbaterea filtrelor dife- Tenfa de presiune dintre punctul de prevelaré gi cel de reintroducere, Alte circuite din sistemul primar, care coneuri Ia realizarea funcfiilor acestuia, ‘sint : — cireuitul de colectare a seurgerilor de DO 5 — cireuitul de prevelare a probelor de D305 — cireuitul de stocare si transfer a D4} -- circnitul de umplere eu azot a SPTO, itrn perioadele de golire ; — cireuitul de adaos continua de D,, in scopul reducerii vitezei de coroziune a compo- nentelor SPTO; circuitul de ricire 2 protectiilor biolo- ~ cireuitul de CO,, care alimenteazi cu CO, gazos la 117°O spatiul inelar dintre tubu- rile'calandria si de presiune ale fiecirui canal. Sistemul moderatorului Apa grea (D,O) din vasul calandria folosits ca moderator este cireulat& prin sistemul mode- ratorului in vederea ricirii, purifieirii si con- trolului de substante absorbante de neutroni, care ajuti la reglarea nivelului de reactivitate, Capacitatea de ricire este asigurat& prin pistrarea temperaturii apei grele la o valoare constanta, in plaja 70 — 85°C. Sistemul mode- ratorului ‘are in componenja sa urmétoarele cinei cirenite principale ‘ireuitul principal (CPM); — circuitul de purificare (CP); — cireuitnl de“ acoperire eu’ gaz (CAG); — circuitul de colectare a pierderilor de D,0 (COP); — cireuitul de probe de D,O al modera- torului (CPPM). Cireuitul principal al mode- ratorului are rolul de a evacua in mod continuu o cantitate de cildur’ de cirea 120 MWt si de a mentine constant atit nivelul apei grele din vasul calandria, oit si tempera- tura D,O la intrarea iu vasul’ calandria (circa 70°C). Cireuitul consti din dowk pompe (2 x 100%) conectate in paralel si inseriate eu dowd schimbitoare de cilduri (2'x 50%), legate la rindul lor in paralel (fig. 11). Schema este elastie%, permifind funefionarea orieéret pompe cu ambele schimbitoare. La avarierea unui schimbitor, se asiguri 70% din capacitatea de ritcire a sistemului, supra- incireind sckimbitorul rimas prin trecerea intregului debit de ap’ grea prin el. Cireuitul de purificare a mo- deratorului mentine puritatea D,O prin preluarea gazelor rezultate in urma radiolizei apei grele (Dy gi Og) si prin extragerea impur titilor din DzO. De asemenea, reduce concen- tratia de otrévuri solubile (bor, gardoliniu) in concordanti cu necesitifile reglajului de reactivitate (extrage otrava solubili introdus& al moderatorultti 363de. sist nau. leoprire ta avarié nr. 2, ou Injeo- Bran aes lichide). In acest scop, cireui- tal de purificare confine un sistem de fltre UR OT 2 glance sar oni Fig,/11! Sebénia sistemulut méderatorulut ta rentoril CANDU-PHWR. + toloses tb NOUTATI ionice, pompe gi rezervoare, Iuerind la tempé- ratura de cirea 43°C. Circuitul de acoperire cu gaz heliu, pentru. apoperites ede apt roa, 1A ‘wederen. doleet refltat din madiolizh st care fui sto’ de a Fogel flan. Bolu cir te oaths concenttafia'de D, tu He"sub “4%, in eax: contrar: apirind ‘pericolul de explozie. Circvitul de colectare a pier- derilor de D,O'se ocup’ de stringerta scurgerilor de D,O, in fazi lichid’, in. special de la ctangirile pompelor de moderator. Otreuital dé'prelevare a probelor.de D,0 al moderatorului preia si trimite la analizt probe din punctele principale ale circuitului modera- torului, (Prleatt Va lanvarls 1998 weceptat ta 12 sat 1988) Din energetica mondiala PRODLEME.ALE PAEGATINN FERSONALULUI DE EXPLOATARE LA CNE DIN sTRXINATATE Stimulator de ontrenament muifenctonal,pentre centrale ulpareglecrice [i ONBITorte (area Britanie) sea montat up senulabor care ezrin ods complet al wn ae eer cfg de 24 MW cu ring co gaz areactorulul nuclear ‘Srimidltorm este sub forma una sistem citric eu 8isttibutie, ‘vind 52 mintedleulatoare eledtionive cw instalali periterics {aidplay:bri coldty panauri de comida ele). unetie smi Indgrului privese jeolaranrea si anronamental personalul, sifralFealzarea. epletelor inginerest) de rutind tn regimul af Giinere a iptdemutitor eurente Je'lg oblectal veal. Ta ‘scopal renolvinil acestel unchib'a prevail o instalatie de falegere 9h de prelucrate a Hnfcrmoliller analoage $i ciflce, ‘Medslu locilul energetic nuclear este dezvoltat tn compe: ratie et modelul reallzat anterior la CNE. Hunterston, prin feserierea mai ampld a tuturor elenientelor si Tuarea In con: ‘tasting a'eayulutoanelor locale. Aste Socare dim cole 332 canale de combustibil este reprezentat sub forma Unt jogs! a douk mir ‘-tn,timp.ge simulatorul de 1a Hfunterston aven tnglobate cuatit intrun numir de 9129 diferentiate, #842 algebrice $1 1000 togice,simulatorulsnatizat are respectiv 10191, 14096 Si ipeste 20Uo0 ‘cust. (Oypa,Melerattsntl jurnat” 22 neryhetke, vol. 7 eneeal me, 11/1987 pox. 1¢ V8) Centrul de pregitire @ personalutnt ta CNE Susquethanna (UA) fn publicaia Nuclear News" (SUA) 1987, 30, oF, 7, este publiat un articol eare deserie centr de pregitie inentio- Fat, si anume orgenizarea st activttntéa cents, incebuts (anv i78, ind (emi nveahinGa in exploatare blncuri pe combns- {bit clateh. Personatol centrulut este de 45 oameni (instruc tori 91 inspector, dar pentru predareahferitelor. cars Sint situ pratesort si oaferenfians dela Institute de tv Vimnt superior. Conte este att et ii simutitor dare a costat 6 mil dolar si oeupd o incdpere cu suprafata de 3600 mi dise ‘ENERGETICA * 36°* 1988 *.Ne 8 ‘pine a’ dibliotecy, 11 auditoril, jpatru laboratoare. Se Dregitase alci operatorl, gafi do turd, inginer sl tehnlcieni pentru. senvicile chimicp, de. radiatic, mecanice si altele, Diggum si fune\ouari adininistrativi. Durata pregatiil este deta a5 ani, Cursurile tedretice sint simultane ett aetivi- tatea piseticd la CNE (doud blocuri nucleare cu BWR, avind fo putere de 1050 MW). Tot aici are loe reciclaroa specialigtitor. (Dupé ,.Reterativntl Jarnal” 22 Energhetikil, vol. general ae. 11 1887, poe. 11 U 134) Pregdtvea’ persondlutat dé exploataré penthu céntralele uctearocletrice din Japonta : ‘In artletu,Lizensing system fot reactor operators in Japan"* faparut in. Atoms Jap. St, 1087, se analteard sistentol de Drogatire a personalulai cu functil de rispundere tn cadrul Centralclor tuclearoclectrice din Japonia. Specalistit eft al Feactoarelor muclearé, care Tadeplinese funciil de. conteal fr securiti{st In ‘exploatarea centralelor noelearodectrice, ‘daw examene de sat in seria hora. La probele serise se veri Tick cupostintele Leoretice, goustructia resctoarelor nucleare, cxploalarea si conducereareactouyelor _nuclearoelectrice, metodele de masurare a radlatillor lonizate s! de proteefic contra. acestora, Tefslajia. ‘La examenele orale se veriicd cunostinfelp practice. tn petioada 19591987, din $008 candidat au reust sf treacd exameriele numal 613, din care 47 lucrea/a In prezent ca Spstiage et ai noe renctoare nucleate Incistriae’ sau experimentate. : ‘in 1961, organizatia MITT a imtrodus sistema de diplome, olabile inp de Ustant, pentru gperatorii de mare rispuntere Ji exploatarea reactoarclor nucleare. Pentru obfinerea plo rmelof trebuie trecut’ 0 probit privind’verfiared Inderainget tevexploatare, trebuie atdiat un curs de legislate si un altal privind avarile care an svt toc in suindtate $n Japonia, Ter apot trebuie dat pm examen oral. Peo perioads dé sase ani, dintr-un numntr de 319 candidati aw print diploma un numar de 296. Pentru funetlonarea tuturor eentalelor nuclearoelestrice din Japonia, in momen: Atul de fala sint necesari 110 operatori de mare rispundere 1W exploatarea reactoarelor nucleate 309Refele electrive _. Metoda, algoritmi si programe pentru proiectarea asistaté a pozariicablurilor dintr-o termocentrala Ing. EUGEN NENITA, ing. OVIDIU APOSTO, Descriptor: termocentralt, eablu GHEORGHE TOADER* Lucrarea prezint& 0 metoda dp inginerte'asistatl de ealeu- ator de pozare a cablurilor inte-o. termoeentrali, pornind de Ta eolectiil de cabluri si trasee, aceste ain uta find srupate pe fluxurl de irasee generate automat prinuro ‘metods expusi in (1) ‘Sint desetise elapele algoritmull de caleil, porhind de Ja incdirearea cabluriir si traseelor ca date iultiale gt iieheind cu elaborarea situalillor de jesite speeifice (eu date de ante- ‘msurKtoare sau desen automat) obtinute pe baza’ pozieii automate. Lucrarea scoate In evident performantele, res- Aicfiile gi limitele poxirii prin metoda 91 algoritmil prezen- tali, precum $i perspectivele proteetarit gospodariel de eablurl prin metoda’ expusd ? Tntroduepre Pozarea cablurilor este o fazk a proiectarii gospodiriei de oabluri dintr-o » termocentrali, care consti in stabilirea, pentra fiecare cablu, a locurilor de trecere sia amenajairilor metalic cuprinsé. intre locurile de montaj, denumite conventional ,,origine” si ,,destinatie”,ale eablu- lui.respectiv: (sensu) este. dat de regula ,de la mai putin aglomerat la’ maiaglomerat”, ca numar de cabluri pe traseu) gi rezultate’ din datele furnizate de utilizator, Denumirea. se intilneste gi in activitatea de montaj, unde reprezinti transpunerca in practi¢i.a prevederilor din proitet. Problema, comport dou aspecte ; a —axpectul geometric, pentru’ care sint necesare o metod’ matematick si un algoritra corespunziitor prin care si se poati determina toate variantele de pozare ale fiectrui eablu in parte, in conditii initiale date ; b—aspectul economie, prin cate: se reali- zeari selectarea variantel ‘optiine dep a fiecérui cablu in urma aplicitii unor restiiefii pe baza unor criterii specilice aplicate seeven- fial,: ultimul find lungimea minima. In proiectare problema se rezolva pind in prezent.dupi metode care, nu asigurs aptimul (in raport cu un anumit criteriu eonsiderat prioritar ca,-de exemplu ; costuri ‘totale, con- sum de Cu’ sau Al sau altele). ‘Introducerea ‘Toader ~ Institutal de Studil’ § Protectan Energetic Bucuresti. * Ing. Eugen Nenifa, ing. Ovidiu Apostol, mat | 370 ‘The author presents 4 computer assisted engineering me- thod for cable laying inside @ thermal power plant, starting from the collection of eables and layouts, the last ones being grouped in layout flows generated automatically by a method presented in [1] The computation algorithm stages are described starting from the eables and layouts as initial data as well as the specific exit situations (with pre-measurement data of auto- matic design) obtained by automatic laying are presented. ‘The paper outlines performances, restrictions and limits of cable laying by the presented method und algorithm as Wwell:as' the outlooks of the cable network design by the exposed inbthod, caleulului automat bazat pe un algoritm mate- * matic care permite objinerea comodi a unor variante fundamentate (prin caleul) poate asi- gura optimul dorit. ‘Metoda expusi in continuare a stat’ la baza elaboririi unor proceduri automate. de caleu) executabile pe sistemul’ FBLIX -€1024 31 integrate in sistemul CICERO dé inginerte asistati a partii electrice si de automatizare a termocentralelor, proiectat. si realizat ‘de ingi- i si informaticieni din institut ; aceste pro- ceduri permit obfinerea unor ‘retultate opti eablurilor in, condi- 1. Formalizarea matematied probleme: pozirit cablurilor tn lucrare sau folosit urmitoarele” notagii si terminologie : Se noteazii cu © multi termocentrald, = (Ci, Oi, DiC \ea cablurilor dintr-o simbol cablu, Oi = cod origine, Di=cod destinatie} ¢= 1, m5 unui cablu if sint asociate si alte date utile in prelueriri. Bxemple de cabluri: (SB4213 A, 1JBOLA01, 1LH10A01), (10M40014, * 1JM11E03L03, 11J12803). Se noteazi cu § mulfimea traseelor: recti- ae prin care pot trece cablurile definite ainte- rior, ' ENERGETICA * 36'* 1988 */Nr.8SH LTR, O€; DWI TRS stinbel traseu, 07 a = (X01; ¥Ox; ZO,) = punct origine, “D'k Hea PDs 2D.) =-phutst “destinatic ‘tha Re iyespe Exemple do. ‘rad (tu, a 16, 20), (o 10, 40)); “ Qenhvots, (04-1851 30) (25, 8, 15, 30)... deci; um. braseu este un, yector’ in. spatin. » Brith relatiai: it tarts fe +(YO, -¥Di) + (ZO; 2D, )* VOD Sp: calculeand lungimea ta trasenlui. 7; Deoprece/orice cablu-are un traseu de origine sium jtrasew de destingtie, in muljimea, exist. mrmitoarele categorii’ de trasee : =: <= trasee. care potidi' destinatii de cabluri (tip D); » = trasee* care “pot ‘fi origini de’ exbluri ‘(tip O);’ : —'tragee care’ pot fi ‘érigini peritiu’ unle cabliiri, gi destinatii ;jeqtra altele (tip A); —~ trasee de trecere, care nu sint capete de cabluri gaureare nu, contin nigi un:cablu (tip b = bland): ray) Informativ: care aratt ca un trasen ‘este de tip, origine pentru cabluti avind originea Qe RLOAAOO7 A este sdb una din. formeks IRL, © 1RLO, «R104, 1RLOLA, 1RLOLAG, -1RLO4A00, 1RE04A007, IRLOLAOOTA ‘gi s@ ‘Humesté subgrupa'functio” nil de tip -origine,' notati, SGFO, analog subgtuym functivnalt de tip destinatie, SGRd, pentru un traseu destinatie pentra \cablal cu 'destihatia ‘Di = 1-GHOLA001B ‘poate fi de forma’: 1GH; 1GHO0, -1GHO01, : 1GHOLA, ‘GHOLAO, 1GH01A00, 1G H01 A001, 1GH01001B. Problema “se piine’ si invers: pe | traseul ayind SGFO0 de forma’ THB ‘se pot poze toate cabjirile care Au th codut originii:pritele’ tre’ chraetere egale cu 1HB, dvi cabluri cu’origini ca LHBASA007B, 1HEBO3 ‘ete. 3i In mod ase- miiniitor pentru destinatic. ‘Tn acest fel, tihor trasee. li’ se asociaz una pink Ia “zece subgrape funetionale ‘pe originie sau/si pe destinafie, rezultind astfel tipul’ dé traseu. indicat anterior (eventual, pt lipsi). Rolul SGF va fi evidensiat,in cele cb urineazst. Sennoteazs cu ¥ muljimea fluxurilor de trasee. definite pe multimea de trasee dats, F, determinate prin metoda prezentata in [1]: ¥ = {Frs[Fre=(Tr, Ts), Fre flux de trasee, ‘r= trasen de origine (fri antece- denti),. Ts —traseude destinatie (fra des- cendenti)} r, ¢ = (1,...,p)- Un flax ge trasee este un sir complet, (maxi mal) de trasee adiacente ineepind cu un traseu ENERGETICA * 36 ¥'1988 * Nr 8 fri antéoedentt' st sfirind ext"un traseu fri Fluxurile de trasée'se determin din grafal conex fri ciréuite, definit pe mulfiniea de triseo si modul prezentate detaliat ‘Dgek, pentru, fiecare flux Frs¢ F se ‘consi- dent toate subfluxurile Fy, c F,, (equbietgip a mulfimi de 'trasee) Fy, = (Zs, 73) unde 7) este, un trasew de tip O sau A (origine), iat 7’; este trasou de tip D sau A. (destinatie), rezulta malfimea, §’ a fluxurilor unice pentru pozare. Fr ry | F, = (%, T),| Ty traeu de tip O,sau A, °7;,—traseu de tip D sau A} Byles Ph: ‘Deterthinatea miltimit’ &, rezulvi ‘ptima parte a aspectului geometric’ al pozitrii eablu- rilor, deoardee §* este mulfiimea’ taturor pdtibilititilor ‘existéite pentrii pozarea tutu- ror eablurilor (la nivel global). Metoda ‘i algoritmul prezentate in cdnti- nuare rezolvii complet aspectul geometric al pozirii cablurilor, prin determinarea pentru fiecare cablu a tuturor tluxirilor p pe care aces- ta sp poate poza si, de asemenea, tezolvi si aspectul economic. 2 Debetiereaalgoritmului de pozaré “a eablu- rilor Prezentiim in’ contihuate fazelé acestui algo- ritm care a stat la baza elaboririi proceduri- lor automate de calcul. 2.1, Tneiivearea datelor referitoare la, cabLuri trsee, tipurt de trasee st caractersticl ale cablurilor. in fisierele permanente CABLU, SSW, eeu i SELCA (denumirile iP sistemului CICERO). ‘Regisim aici multimile © si 3 definite la pet. 1. : Se menfioneazt faptul e& procedurile de ereare-actualizare a, acestor fisiere elaboreaz.4 protocoale variate, de erori, rezultate in uri procedurilor de validare.’ Aceste protocoale jut pe utilizator la corectarea datelor inifiale. jo De .asennienti, se precizearit eff miultimen se,obfine prin {generarea automatt adi sete categorii de eabluri, in cadrul stibsistie- miclor corespuiztoare din CICERO’ eu avan- evidente (eresterea productivit%{ii muncii 18 inearcarea datelor). 2.2, Determinarea automat% a fluxurilor maximale de trasee corespunzitoare undr Cate gorii de trasee pe care se doreste pozarea nor categorii de cabluri, trasee, care se constituie intr-un graf conex fri circuite, de maximum 99 virfuti $i 400 dé arce, dintre-care maximum 10° pot fi'arce Iuaté in ambele sensuri 1]. Deci, rezult& multimea * definita in §1. 371Tia o prelucrare corespunzittoare fazei 2.2. se determin muljimea $i din_graful atagat multimii de trasee $i{1], ynde T4 In $.U.A. se elaboreata sisteme inteligente pe baat sinul " numar.de 33" programe de cereetare. In lastitutul IDAHO (S.:A) sa crvat un sistem de-evaluire a securitati reagto- rulai nuclear (REACTOR SAFTY ASSESSMENT SYSTEM), tun alt sistem de. itrin ale setinafelor de avarie (ALARM FILTERING SYSTEM). matt In KUF.G., firma KIYU prevede, peniru eeactoarele- BWR, tip CONVOY, pentru blocuri de 1300 MWe, in afara mijlony celor tradiionsle de conducere autom4, un sistem complex de informatii si de ealeul, denumit. PRINS, eu utilizarea largi a display-arilor yrafice. Au fost stabilifi trel indicatort eneralizaji, caracterisici pentru securitatea CNE; 1 —sta- rea suberitied: 2~- ricirea de protectie nuclear ; 3 — limi- tarea deqaiéeflor radioactive, eu detalierea videogramelor (de exemplu, pentra indicatorul 3, stares radtatiilor tn tned- ere $i In alte puncte de control). (Dupa -Reterativall jurnay’> 22 Energhetika, vol. gene- ral nr. 10/1987, poz. 10 U 255, 261, 262, 263, 264, 265) ENERGHTICA #96 # He8-@ NEF eARDEREA JW BINAT FLUIDIZAT 0 TERNOLOGIE DE MARE PERSwECTTES, ela, dy srexgnarucie. a, cranelae aur rete Ber taht canoe Ti abut flea to Cede 1m articolal publieat de Gendrean 1 Raymond In revista Enetgiy’Mattaemend Conference, Toronto, 20-20," 4Pe 4987, ‘Montreal, sint fdeute tnele considera{it interesante cn peivire in tema eon In tit, pe caro le ream mal Jo. \-AsUe, la alegerea cazanelor capablle de a fl reconstrlte, cu teers tr La arteres‘combustiblilal in strat faiaiza, f9¢~ fon determinant: ppeteta une plate pent anil rea stratulal MhAMtat''s! posthifitaten cbistruirit instala- Uifor auiMare, necesare servirit focarulul ty strat Muidizat Cele thal miierite “eazaae:pentra ectiparen co stat fu ‘ant ‘stationar sint cele profectate penten arderea earbunlor in strat, La treceyea eazanelor cu arderea In praf a eArbunilor 1a cen tw slrwt Muidieatsta(ionar dimensianea focaralul n plan se poate mari aproape de doua ori. Ceisiiele proiadtate Be alee sf pcs! stat mal upor'de reconstrult ‘pehtra anderen eltiunilor in’ strat luldizat ‘teculait. " Ventilatoarle de aer~si tnstalajite auxiliare acestora tesbuiejlgeufo ta cal 4yecett la ardergs a strat, lutlzat, Boarece cegte resiunen pind la 150 — 180 KPa, Electroftrele existente, profectate pentru relinerea cenusi cipbunilor sulfurosi, tebule de asemenes moderolzate sau lntoculte, deoatece “aihensioxarea lor este insuficlenta pen tra repindiea cenusilehracterstice twarelor In strat lutdlat, prin majorarea rezistentei sale electrice. a articol sint publicate scheme si descrieri ale caxanelor CTE French Inland (D = 18,9 kgs), Black Dog (08 keh, Heskett (88. kgls) care se reconstritese. pentru treceres 12 anderen tn strat Mluidizat staltonar, precuin si deserves Uinwi qazan pentru arderea dgewsilor Industrlale (D— 19,3, Ags) de lao central, nuclparvelectsiea din Boston — SULA (Duphs ,,Heferativnlt ne. It 1987, por. 11 F150) I 22 Energhetika, vol. general Reconstrirea unui can penta funcfionaree 4” strat lui : dice, tn Bertinal Apusean ‘La CTE: Méabit, comistreita’ tn 1890, 5-2 trecut ta recon- strulrea unul cazan din cele tre montate In anil ‘50, sl anume 18 cel al bloculul nr. 1, Acest bloc, recoustrait recent, a fost 2 pulere eleeteiit ‘recut la regim de termoticare si asigu! focar pentru arderen edburmtul run, In’ strat Muldizat ‘elt- culant Tndicatorli prineipali ai noului cazan stut_urmétorit: —D = 907 kelss presiuinea aburatul 198 bar; + temperatura — 540/540°C, Funcfionarea cazanului 14 parameteii akinecdtori permite st se regleze sareina bloculul in diapazonnl de 40 = 100% Manevrabilitates cazanilui este de minimum 5 MW/s Ja inceput 31 apoi § MW in 9 s, Se presupime ef arderea eir- bbanelut pron in strat fluidian shemmmten gazelor arse tn clectrofiltre va asigura o concentralle de componente nocive In emanatiile gazoase de eel raul: ='S0, — 200 maim = NOs ~ 200 maim; . = particule to suspense ~ 20 mg’, {Dupi ,eferativni Jurnal’” 82 Energhetika, vol. genet ur. 1/1987, pons 11 149) Rezultatele cereetaritor de ardere a lignititur im strat flnie aizat th instalafit experimentaie EMO" in RSF. Ta goslavia In B.F.S., se desfigouri ardetea vexpesimentala a’ ditert= telor Upuri de eirbune In clteva cazane en focar in strat fuidizat eu patere do la 0,5 la.7 MW. Prinelpalel tip. dy cArbune fo R.S.FLI. este Uguitul eu un continut de apa pind la 60%, continutul mediu de eenusa, find de 10 20%. Capacitatea ealorifiea este de 3=9 MJjkg, iar temperattiza de topire a cenusti ~ de 850—050"C LLignii eu umiditate mai mare de 50% se ard usor In strat Huidizat, ‘prosleme deosebite pynind. doar Tune\fonarea allmentatoarelor de eirbune, S-2 stabilit e& bucifile mal ‘mari de lignit (38 = 40 mm, indiferent de dimensiunea Tor iniflal, ish micgoreazi aceasth marie in stratul thuidizat Ja 300 400" meronl, Rezultatele experimentelor de labo- ‘ator si ale celor din instalalille semlindusteiale au fast utili- gate Ia, proieetarea unor cazane industviale eu strat Buldizt pentru luslalaiii de useare In prevent, ia HS de 36 instalafi tn strat fluidizat eu capacitatiintze 14,3 MEW. In aprilie 1985 a fost pornil primil cazan industrial eu focar fm strat fluidizat de 4,8 MW. PL, funetioneari eu steces un numiir de 100 +200 MW. Cu aceasta ocazie, vechiul eazan de (Dupi ,.Referatlvntt jurnal” 22 Enetyhetika, vol. general or. raf, de, eitbune a fost tnlocuit cuun cazan echipsl cu un 11/1987, you, 11 M20 sh 11 Ht 21) ENERGETICA * 36 * 1988 * Nr. 8 381