STILUL NOU IN ARHITECTURA In timpurile bune de demult, despre care ne po- vestese deliciouscle tablouri ale hii Spitzweg, 0 con- structie era un eveniment in tot oregul. La fantina publicd gi la cérciumi, evenimentul respeetiv era su- hiectul de cdpetenie al populatiei, iar pe Ving’ gan- tier 26 invareeau intotdesuna gurd-casc8. Se clidea Sirk grabi, cdci lumoa avea ined nervi rezistonfi si foarte mult timp. Cand se ajungea insi insfarsit atat de departe, inedt se pntca puns invelitoarea, atunci 0 fixa de acoperig un pomagor impodobit on pan- slici gi sticle si se ficea o petrecere ca mult bin turli, cfmati, cintece gi joc. Claditul era atunci open meseriagilor, Patroni, calfe lucrau pe gantier, in ateliere, Ei forman eplen- dide cornige din mortar, cioelineau clanje curbate gi Ynorau la flori de gips. Era o munci veel, Era 0 bucurie a se lisa in voia instinctulni omenest, de joc. Degi nu se dispretuiau ducati si talerii sunitori, se luera totusi de dragul luernini pentra a ereia valori noui. Era timpul marilor meceni, al domni torilor, al oragolor hogate, al construirii de biserici sia breslelor. Intra moseri iii orgnizagi in bresle severe, tutre omul creator $i opera sa exista o legituri directa gi personalii, o relujie individual’. Cici omul gi mate ria din care trebuia si-si ereeze opera de arti erau otrfino logati, Orico ochimbaro in dieporijia crcate- rului, orice variajie a sentimentelor sale ee transpu- nea cu ficcare lovituré de ciooan asupia upeicl sale. ‘Opera, produsclor meseriagilor poarti earaeteristica jndividualitifii, « iutamplir Astfel se naste forma din lupea dintre omul car conduce uneulia si materia, din sinteza om (sociera- tea omenzascii) si materialul de construcsie. Forma riméne aceetgi atéta timp, cat omuul creator, prove- deul de fuera si materialele nu sunt supuse unei transformari; cit timp rémén gi et nesohimbats. Cand omenirea face un pas inainte, eftd ypiritul o- menese se desvoltd, cand modul de fabricapic se per- fectioncazi, atunci incepe si in istoria omonirei o epocd cu un nou stil; ¢ numiti dup earacteristicele sale sociale filosofice si construetive: romaniea, go- tica, renasterea, baroen! eau altfel. ‘Astfel vedem hordeele impletite, de diferite for- me din satul tribulai Mangbatta in Congo. Forma de Arh, dipl. George Bleyer or provine dela materialul de impletis eare se sogte prin acele loouri, dela modnl de fabricare tr diional, mamual al famitici ca unitate de producti ei dela nevoia de a le Folosi pentru locuinta sat eal Fig L — Bordesle tmpletite dim satul tibulal Mangbatsa in Gong fabrioate manual do edtce familie, ao vnitate de producsie de adunare. Materialul, modul de fabricatie si seo- pul, aceste importante elemente de formare « sti tuba ni in schimbat de mii de ani in Congo: ne- grul trieste, Iucreazi, gindeste gi simte in jungla astiad exact ca in timpmrile de demnlt. Donal din gistet al orajulai Chicteor clerieii sl bresle: Simbolul seolastic jah de bre Deaceea rimane gi arhitectura sa nesshimbati, eu aceleagi forme primitive. ‘Cand insi omenirea descoperi noui materiale de ‘www. decoromaniceo446 constructie, ca piatra, neeesitind noui unitafi de pro- Aucpinne, adled: ménilsttrite si Brestele #1 igi pune lice orage, deci efind omenirea Fig, 8. — Plaga St Anonnciatn cin Florent sinibobal brghesi ‘uit, progresew, atunci in Europa de ex: wmeazi un alt ctil, exprosic fidold a otrasii coonomicc, cooials spirituate gi sufletegti « omenirii, Domul din Char- tres care #¢ tnalt® deasupra micclor ease burghene este expresia unej alte tocietiti, a uiei alte mentali- URBANISMUL Uipi, Catedrala goticd fa cousteuiti de mii de ore- ‘inciogi, calugan gi prinfese, tieseriagi gi cavalert, Jirani gi negustori, pentruea fieoare piatra adusi oi scurteze eni din chinurile iadului. i spiritel Evulw Mediu, al feudaliamulni al ecolastice’ pe eared ex- torlorizesed accet fel de a cladi. $i cand Evul Mediu @ inving, cind casele sale ce descompun, ednd bur- gheaii din orage iau puterea economics, end uma- nisnmul din timpul Renagterii triumfi aeupra scolase tivel, atunci orizontalitatea ritmick a colounelor arcurilor din piaga St. Annunziata, arati noua men- talitate, yr ‘In desvoltarea omencase mai triamf gi alte for- je. Ined odatd biserica en aliatnl ei: forja central. i ineul Ini Platon domina geolile, Tgnatins de Lo- yola, Palatal din Versaifles este vin exenipla al tans- fomirii horace a arhitecturii. Wi Lima eniflare in desvoltarea arhitecturei manuale fn. piatra, $i ou toate olf Chartroe @ gotio, Annunsicta naissance $i Versailles buroc formand alte still, fieoare fiind cxprosia altor socict’yi, alvcd montali titi, totusi toate trei au cent comun; piatra ca ma- terial de constructie xi mina meseriagului ca mod de Fig. 4, — Palatal Verailles, simbolil monathismula sbsolutis ‘www.decoromanicaroSTi NOT! MV ARFITTECTURE AAT Ashitecturs fiecdiai popyr wove dela wbivecuna in lut, pai sau len din timpurile patriabale, Ia ar- Iectura tn pair a uidecisteilor gl a breslelors ti carul cind geopolitica 6 permite ¢i cind poporul nu ¢ oprit in desvoltarea sa de rizhoaie gi robie. Poporul romin a produs in eval suediu 0 axhitee. tur proprie in Int gi lemn, Case farinesti gi biserich de sute de ani vechime dovedese spiritul arhitecto- nic indscut gi desvoltat al rominului. Aceasti arhi- tceturi rominensci in Jemn era erhitectur’ de pro- Jan, ciei Yiramal si pictoral igi constrnian singwri cu ajutorul familied cascle Tor ei sculptam ci insigi Temnul in timpul lor liber, la eas, poarti, pridvor ai troiti. Casa ivtineasci din Oltenia e punetnl cul- minant al arhiteomii pirdnegti in lemn. Inseanni culmea unei desvoltiri framoase, La acoast’ arhitecs turd in lemn, patriarhalié, p2trunde dela apus stilul arkitertonie gotic si dela sud cel hizantin. ambele ar. hitecturi in piatra, Este momentul cel mai interesamt din jotoria arhitecturii naminegti, in aare se intl. nese «inbele materiale: lemnul rominilor eu p% din tirile apuceno gi sudice, Se produce © puternie’ lupti enfletessci pentru material, modal de produe- Fie gi fori, A fost o nisuingi opre armonie, epre unitate, Casa bocreaeed departe de centrul cultural al miiuistivilor poarti caracteristicele accstci efor: tari, E frumoasa in naivitatea, in einstéa ei simpla, De avesti fermeutare, accasti Inpti a elemen- talui entohton, (lemn) eu cel etriin (piatra) nu putea fi ferit poporul romin din priciua poxitict sale geografice. Cici Romfinia © agozati Ta pragul orientului, a colo unde de mii de ani se intilnese dow’ lumi opu- se. Acoasti pozigie googratici caractoristici, n'a fost numai hotaritoare pentru situatia politicd gi des- voltarea statuluj romén, ei ea a pecetluit soarta po- pornlui romin, Raporturile economice gi politice pe care le intrebuinjan domnitorié romfni en Coustan- tinopole, Viena, Gracovia si eu oragele din Tran- silvania au [sat urme adanci in viata spiritual a poporului romin, In arhitecturi mai ales. La sud, in Bizant, in Constantinopole se desvolt& © arti arhitectonica extraordinara a cirei influent’ a resimfit in toale sarile pravoslavnice. Din apus, din Franga si Germania veni gotica prin intermediul Sagilor din Transilvania si pitrunce departe pani la principatele dimirene. Voda Basarab ridici cu arhitecjibizantini le Curtea de Arges frumoasa biserick Sf. Niculee, Mi cea a chrni sofie era o printesy eArb3 clidi cu aiu- torul legendarului snester Manole care venea des- semenci din Bizan, minunata ministire Cozia. Sa- ii tranailvaneni ou construit atit in Muntcnio, eft si in Moldova si Bucovina, Bisericile din Campn- Tung gi REdsupi sunt opacle ur. Gi Stefan vel ‘Mare dies preferinyi Sugllor gl-1 iundireiua eu cou struirea numeroaselor biseriei mai mici. Biserica ‘Tret Erarhl din Taste opera megtertlor eag1. Fig, 5. — Poporul romiu 1 prods in evul medin ‘e arkiteetark Bizantinii lidesc in stilul lor bizantin, Sasii go- tic, si clementele striine ge prelucreani incot mai departe, Mesionii sunt ined strini, meseriagii task romani, Ei igi minues uneltele altfel deeat lucri- torii din apus organiza}i in bresle, mai caracteristic, mai primitiv gi astfel iau nagtere forme noni, Tdei noni se scnipteazi in plarr gl incet pitriind prinel Bile gotice: bolgile ascugite, tendinja vertical, linia Bin. 6 — Cane boecand depaste de sake riloz, poarts caracterisiea univititii si a cinstel, svelti, contraforjes principiile bisantine: cupola ou lasicisrmul orizontal, cu ornamentarca orizontala, en haza in forma de ornce. $i cle devin armonice. Mestecii romani igi cucerese o originalitate clasica. Acesta-i momentu) end se nisew stilul arhitec- tunic romiuese; © timpul edad Vasile Lupu ridied hiseriea din Targovigte in stil moldovenese, iar Ma- tei Dusarab, una la Rammicu Strat in stil munte- ‘www.decoromanicaro448, URBANISMUL nese. Ciei gi ta incepuurile stilubui curat romanese, se deosehia earacterul celui moldovenese mai gotic Aa esl wonntenese mai hizantin. Principii sec, XIX-lea Stirbei si Biboscn, deevoltl © avtivitate vie in construetic. Se eladeste una din cele mai frumoase biserici cominesti. biserica Sf. gatane. Zid! gt deschnzatarile Pentru prima oar Ja minunata eonstrucke a mi- nitirii Horezu ridioati de donmitorul Constantin Brincoveanu, se pronunji numele mesterilor ro- mini, Cernica, Stirbei, Istrate g. a. m. d. Pela 1720 principele Mavrocordat ridiex impundtoarea bise- Fig & — Spitalal rgérionori dia Clichy (U. 3A.) in oonsteueies se vede clar qheletul comteuctoe static, din heten armat si xokw- 4 umplate mai téezia cu geamvari sk materiale ‘izolatosre, rick din Vieiresti, poate cea mai frumoad bisericd romineased. Mica gi gratioasa eapelii, Stavropoleos din Bucuresti aratii « influengS mai pronunyati bi- santina, dite ex suprofate gfurith fai foarte economic, cu ferestre $i ug. Metevialal de construgiie (cit. torespand Akdtntay sm earemids gi suntuloi mosten state Dumitru din Craiova in acest timp. Dar acegti dom- nitoti nu pot si inchid& porfile spiritnlui nou euro- pean al sec, XIX, Ei eheami arhiteoi din Paris, Viena gi astfel se intrerupe désvoltarea onganiol a arhitectnrii rominesti. Secolul al XIX lea a adus o echimbare total. Me- seria trebuie #4 facd loc industried, meseriagii gi eal- fele deveniri Incritori salaricfi, atelierele se trans- formard in fobrici, uncltele in masini. El nu yede decit o pirticic’ minimal a procedeului de fabri: catie, el picrde eu total contanetal eu produsul, fa Jocal mainii sale Inereazi magina, fri suflet, ins exact, repede, ieftin, gi frumo: Eo frumusete nowi, a masinilor, Frumuejes avioanelor, a maginilor de scris, ¢ frumusete care € mai aproape de noi oameni moderni decat cales- tile aurite sle Mariei Tereza, docdt recamicari eurbate, dec@t crinolina. Niminui n’o s&-i vie in #ind sa neye frmmusejea lor. Dar ele sunt legate de timpnl lor, ca gi ahiectele noastre uznale care n’au pretenti de veloare veqnisi, Ele sunt pentru noi omnl de astizi. In perioada de formagiune a epocii maginilor, in timpul de tranzitie al cocolului al XTX-lca, «’au mai ridieat clidiri cinstite, simple de meseriagi, care ‘www.decoromanicaro449 STILUL NOU IN ARAITECTURA rimming o clidire in dire f pretentie, scirknidi, sX nu-gi asound’ origina gi construcsia sa, Miuistires Snagov e o clidire de suprafayi care ei nu ve cocoteasc% mai mult derat ecte. $i in aces gir doar e foarte economic, eu feresre si usi Materialul de conctenetio (ofe&mi Fig. 10, — Plavel Jui Le Corbusior pentiw ues Dlocdhans, compo Tig 1, — Garajal Miabeuf, Paci, Srilucirea gcamuvilor Iuminste indurto din vile separate eu terase acoperite. Lovuitul modern 1 ridarile wmobrite Formeani Fahad croak compart not de cate, fatale ann. i rivinti gisim multe aseminiiri fntre construc nici ascuns. Zidul gi deschiziturile corespund clidi- fie gi creatorul ctu piimintese. tului in cirimida gi linistece sismyul noctru static. 0 ‘Timp de secole abia, s'an schimbat materialele de ‘www.decoromanicaro» 450 : : URBANISMUL constructie, Se clidea in eirimidi, piatr’ si lemn. Abia in see. al XX-lea se ivira materiale nowi, en eare nici mu se gti la Inceput ce si se faci. Ofelul, he- tonul si geamurile mai erau sortite #4 revolutioneze arhitectura, transforménd-o din meserie de eonstruc- fie in industeio de constructie, Se clidea insii mai departe eu materialele novi dupi modelul vechi, fairl 6 se trogi consecingele constructive gi estetice ale acestei noni posibilits}i de construire. Primele dou decenii ale sec. XX-loa sunt epoca.STILUL NOU_IN_ARHITECTURA at do chutare. Workbundul, uninnaa artigtilor gormani, jeusi in antil 1911. o expozigie In Golonia, care a contribnit foarte mult la reaolvarea eheotin, nii nouei arhitectari. Vedem insi gi in anal 1936 oi modern, 2 pouto infaptui fagada modcrni care 00 armonizeazi in mod perfect eu obiectele noastre usuale cu evioanclo, automobilcle, cu tdefonul, ra dio gi gramofonul atat din pumet de vedere estetic, efit gi ctie gi accasti armonic au ¢ doranjati de ni- mic, nici de cel mai mie detaliv, O astfel de eliidire Fig, 15. — Vile Gontecosine gthitetului Horie Greangi Arme nioasi, x un aspect int‘edevir modern, Fink comige, fit or amemte si tomy atét do legumes. Aci oo camufleasi acoperigul in panti prin 2idnei nalte, aci sunt ineadrate ferestrele eu centuri i pro- filuri, iar zidul dintec cle teneuit mai inchie prins in suprafata ferestrei, intx’asa fel ineat rea de chtimida 0X ue dea impieoia ocheletului de fer. - S88 elidegti modern imemund inst wi clidesti stit, si arti materialul de care te folosegti, tnseamni 3 nu aseunzi nimie gi s& cladegti dinuntra, plecdad dola plamul orizontal al casei in afari. ‘A eliidi modern inseamnii a intrebuinyezi nouile materiale de constructic, si clidegti din beton, ofel gi sticli, Smseamnii 6 elaidesti sinatos, dupa princi piile igienei de constructie. Bueurestenii construiesc modern. Se ridied aci ease cu schelete din ojel sau heton, iar peretii se umplu cu cirkmizi giurite sau de sticli. Acest sis- tem de construcfie al scheletului se vede clar in fi- gurile 8, 9, care reprezinti spitalul zgdrie-nori din Glichy (U. 5. A.) si sala mare a halei centrale din Ploegti. Numai prin exeeutarea consecventi a acestor principii de constructie re poate da cliddirii agpectul ormonioasi cu aspect intr'adevir modern este block housul Maxala-Burileanu ul arhitectului Hori plicitate, eu linii economice, drepte, un j gi deochizttui, lumind gi wobsi, cw 2 prin care pitrunde soarele, materiale mobile: aceas- tai Wl, er cunstitue tnijloacele de cure se foluseyle arhitectul Greangi, 0 desvoltare clari a ideii de havi, expresie cinstiii a ceeace se perrece in dosul acestor ziduri. Dae arhiteetura ar putea deveni mu- ie materislizatt, auunei aceastit cladire ar fi o fuga de Bach in transformarea furtunoasi x nowei capi- tale tn formayiune, Toate Incririle arkiteotului Creangi, dintre care ‘sit Ludi numai; elfidirea Aro sau vila Cantueuzino, dovedese ei cl nu s'a maljumit si preia formele noui fari alegere, +8 lipeased detalii de suprafayi pe vechituri, ci dimpotrivi ci el, ¢ un adevirat Jupti- tor pentra ideia noua in arhitecturd, Stiluri de construcjie nu se fac, nu se vrijese in mod artificial. Ele se formeaci, ele strdbat du tot vaietul acelora cari se agati de ziua de ieri pentruei ‘www.decoromanicaro452 URBANISMUL au obosit si lupte, Stilurile de constructie nu se for ri, Arbitectura este o parte organicd » artelor fra- i ‘ee noun moase. Poate fi cercetati gi singuri, despiryits de pictur si sculpturi, se pot studia transformirile ei, desvoltarea ei, dar de inteles, nu 0 vor putea in- preluaren detuliflor si a superficialitizilor nu in felege deo atunei cand vom incerea xi recumoagtem seamnii inca recunossterea. sia aprofindim toatd arta sevolului nostra. $i pen- Aire de mare simpttate, et un joe fin de ne, acest dlidire ar fi 0 ugh do Bac Fig. 14 — Blochhonsul MalaxaBurilean al arh-tectulos Horie Ceeangi! exe vi deschivituri. Dac arhitectura ar puter deveni reuzied materalizati, Formarea stilului nou in arhitectnré este un fapt truck arta este exteriorizarea cea amai tnalt{ gi mai istoric, care nu se poate opri gi a ofrei forsi de ize curati a sufletului uman, ea este in acelag timp gi bite uu ve poate slibi. Nu e 0 formagic sporadic’, tot ce poste produce societatea naostré mai omenese, care se exteriorizeaz’ numai in domeniul arhitectu- .