CAP. TI. ALEGEREA LUI CUZA Alegerea din Moldova. In ziua de 28 Decemvrie 1858 se intruneste adunarea nationala a Moldovei. Cea d’intal desbatere ce se deschide in ziua de 31 De- cemvrie, fu recunoasterea alegerel principelur Grigo- re Sturza ca deputat, intru cit al slujise in ostirea tur- ceasca cu gradul de general de divizie si sub namele de Muhlis-pasa. Sturza sustinea ca-sI daduse demi- sia din acea slujba, pe care nu o primise de cit spre a lupta contra Rusiel- si dect in interesul taret sale. Dintre deputatii nationally, alegerea lui Grigore Sturza este sprijinita de Panu, Cogalniceanu si Cuza. Acest din urma arata, ca nu ar exista nici o lege in Mol- dova, care sa ripeasca drepturile politice acelor ce ar fi slujit in ostir! straine, si sfirseste cuvintarea lui spunind, ca ,,socot tn sfirsit: ca trebue sa punem patimele de o parte si sa deschidem era constitu- tiel prin dreptate si fratie“. Nu stiea Cuza, cind ros- tea aceste cuvinle, ca in curind avea s& fie protiv- nicul principelul Grigore Sturza la scaunul domnie! !." Il. Adunarea electiva a Moldovei, Proces-verbal No. Il. Sedinta din Bi Decemvrie 1658, Monitorul Oficial al Moldovet, din lo lanuarie 1859.—Un fel de povestire a viitoare! pozitif a lur Cuza se vede in o seri- soare din Viena, din 27 Martie 1857 advesata lui de unul Carro gi care iW di titlul de , Mon Prince“. Documente privitoare la renasterea Ro- mdniei LV, p. 278,ALEGEREA LUL CUZA 33: Ca o boamba neasteptata fuatribuit acest rol lut Cuza, in noaplea de 3 Ianuarie 1859, Anume parti- dul nationalist, lucrind cu mult foe si multa lepadare de sine pentru izbinda ideilor sale, mat ales in tim- pul caimacamiet de tre! care trebuia sa proceada la alegerile pentru adunarea ce era s& aleaga pe domn, fusese nevoit si ducd o Jupta foarte crincena cu u- nul din cdimaeami, St. Catargiu, devotat in totul Por- tel Otomane, si in contra caruia ceilaltt dot caima- camt trebuise s& apere cu unghiile si cu dintil in- ceputurile vielei autonome a Rominilor, consfintita prin Conventia de Paris. Dar tocmat aceasta lupta incordata si periculoasa detrasese luarea aminte a caimacamilor de la privigherea ce ar fi trebuit sa o- aib& asupra mersulut alegerilor, si aga se facu de adunarea Moldovel se aleatui din mat multi partizant al candidaturilor personale, de cum s’ar fi cuvenit, dupa numarul celor ce le sprijinead. ? Partidul na- tional apot, ratacit prin ideile sale de patriotismu, de nazuint! nobile si neinteresate, nu se gindise la nict un candidat de domnie, cu care sa stea impotriva principilor Sturza, tatal si fiul, pe care-1 combatea teorelicesle din toate puterile.? Partidul national ist facea chiar o fala din faplul, c& nu patrona nict un candidat la domnie. El raspingea cu indignare invi- nuirea ceise aducea, ca ar cloci o candidatura as- -cunsa, si se lauda ca ,urma va dovedi, ca partidul uational nu avea alla candidatura de cit acea a u- nel adunari ohstesti libere si neatirnate“.* Cind adu- narea se intruni anume spre a alege pe domn, parti- dul national trebuisa se coboare pe pamint, din re- giunile ideale in care plutea ; sa se gindeasea ca, daca nu era sa iasa din urna nic! Mihail nicl Grigore Sturza, 2. Vezt Istoria Rominilor din Dasia Traiana, VI, p. 6 3. Raispuns Im Grigorient, Steaxa Dunérei, 9X Noemvrie 1858, 4, Réspuns la Grigorient citat. 334 ISTORIA ROMINILER era de nevoie ca cineva sa le stee impotriva, gi a- cel cine-va cata sa fie un om in carne si oase, si nu numa! o sinteza de fericite principil; trebuia sa ga- sasca tntre dinsil pe acel ,om now pentru legile noue“ pe care Cogalniceanu il ceruse, spre schimbarea fetel tdrilor romine. ° De indata insa ce intrebarea se puse pe tarimul personal, se ivird deosebiri in pa- reri: anil din deputati€ nationalisti erat pentru o per- soana, alti! pentru alta. Incepu sa se vorbeased de candidaturile lu? Constanlin Negri, Petrache Mavro- gheni, Anastasie Panu, Lascar Catargiu, Lascar Ros- selti, Vasile Alexandri,® acest din urma_ sprijinit de aga numita ,banda neagra“, in fruntea careia era Docan. Pericolul pentru partida nationala consta mai julat in alianta putineioasa intre Mihailent (partizanit lut Mihail Sturza) si Grigorent (acel al fiulul saa Gri- gore), unire ce at fi aleatuit majoritatea. Desbinarea intre tata si fit era tnsd asa de mare, ca asemene temere putea fi privita ca intaturata. Mat grea era de a se ajunge la o intalegere asupra candidatulur partizel nationale si, dac& lucrul nu se facea, daca aceasta partida se imbucatatia si ea in mat multe frinturl, apoi de nu la tntaiul seratin, unde trebuea majoritatea absoluta, de sigur ins& ca la cel de al doilea, era sa izbuteasca, cu majoritate.relativa, tot fostul principe al Moldovet Mihai! Sturza.” Pricina des- binare! partidulut national statea mat ales in ches- tia rurala, in care Constantin Negri si Lascar Ca- targiu, ambif cu cet mat mullt sorti de izbinda, intato- 5, Cuvintare rostita de Cogdlniceann in sedinta adunirel din 3 Ianuarie 1859. Monitorul oficial al Moldovei, 28 lanuavie, supl,—vorba repelati de Gr, Serurie la primirea lut Cuza in Bucuresti. Rominid, 2 lanuarie, 1859, suplement. 6. Acte gi documente, privitoare la Renagterea Roméanie?, Vill, p. 299. 7, Din 6& de deputati, vio 31 erat a¥ partidulut national ! se so- coteati apo! vr’o 20 al Jui M. Staraa si vv'o 13 ai lui Grigore.. ALEGEREA LUI CUZA 35 sat parerile extreme, upul in favoarea taranilor, ce- lalalt in acea a proprietarilor.® : Neintalegerile tinura pana cu doua zile inaintea a- legerel care trebuea sa se faca la 5 lanuarie 1859. Ingrijirea si teama cresteat cu cit se apropia termi- nul fatal. In sara de 3 Ianuarie, deputatil national venira mati tot, in numar de 30, la Costache Rolla care sedea tn localul cabinetulut de Istorie naturala, linga sala numita pe atunci in prescurtare Elefant, dupa scheletul unul mare animal de acest soit ce cuprin- deain colectiile lus. Aicl, dupa ce se desbatu pana la 14 oare, fara nici un rezultat, adunarea era sa se sparga, ciud Lascar Rossetti incuie usa, si spuse ca tu vor esi de acolo, pana nu se vor intalege a- supra unul candidat.® Reluindu-se desbaterile, Pi- soschi propuse sa se aleaga colonelul Alexandra Cuza. Ca o scintee electrica strabatu acest nume prin gin- durile tuturora, neintilnind nicairea impotrivirea, de care se lovise celelalte. Trecutul lit Cuza era cunos- cut si-l punea intr’o priincioasa lumina; planurile sale de viitor nu se stieat care sunt; apot el fiind o per- 8. Bolintineanu, Viata lui Cuza-Voda, p. 10; ,un deputat d. L. Catargiu zice ci uu ya da votul siti pentru acela care, dacii s'ur face domn, i-ar lua mosiile si le-ar da la tarani. Nici ei, striga Cogilni- eeanu, nu veY da votul met d-lui Catargin care, daca ar fi domn, m’ar trimite peste granil’, pe mine care sunt pentru improprietarirea {i- ranilor*. 9. In vol. VI al Istorie? Rominilor, p. 635, am spus ca Pisoschi arunease fa usi, cu un pistol in mind, umenintind a se ucide, in zul eind eine-va ar mai fi parasit sala. Domnul’ Dimitrie Rossetti, cumnatul lul Cuza, mi-a spus insi ca era ino odae, aliturea de acea in care erat adunati depulatit si ci deschidea din vind in cind nga, spre avedea ce se face. D-sa ne-a afirmat ca Lasear Rossetti a fost acel ce a ineuiat usa, Se dati inst si alte versiuni asnpra numelor deosebi- telor personagil ce jucara uu rol in aceasta gedinta, deosebirl care nu a- ting fondul imprejurarilor, Indrept si cele ce am spus, ca Cogtlniceanu i furios din adunare. Fl nu era fata la sedinta, dupi cum arala gut In euvintarea rostita cu prilejal desbaterei_asupra rispunsulut la mesaj din 18 ed. din9 Fevruarie 1863 Monitorul Oficial No. 56,1863; Jata cum s’aales d. colouel Alex. Cuza, primit de nol totl, chiar de el ce nu ati fost la alegerea pregatitoure, bund-oard: ett care atunct jormiam jin patul met*.36 ISTORIA ROMINILOR sonalitate maf putin marcanta, totf nadajdueat ca-] vor putea conduce dupa dorintele lor; in sfirgit le- gaturile sale de familie eu mat mult! din partizanit bande! negre, if dadead un sprijin in acest grup des- tul de puternic. Intr’un cuvint, toate imprejurarile se inlilmeat pentru a face ca sa fie primit. Se sub- semna indata un proces-verbal, prin care cel 31 de metmbri at partidulur national (catra care se alipi mat tirzia si Alexandru Mavrocordat ca al 32-le) se le- gat a sprijini in adunare alegerea colonelulul Alexan- dra Cuza ca domn al Moldover.?° Dupa hotarirea luata ja Elefant in noaptea de 3—4 lanuarie, se intaleg cam grea cele ce se pe- trecura a dona zi, in 4 Ianuarie, in sedinta aduna- rel elective. Anume, in acea sedinta, se desbatu in- trebarea, daca principele Grigore Slurza ce fusese primil intre deputati, putea sa fie inscris intre can- didatit la domnie. Manolache Costache Epureanu, de- putat nationalist, rosleste cum verde motivele pen- ‘tru care el credea, ca principele Sturza nu ar pu- tea sa figureze in lista celor cu dreptul de-a fi ales: 1) ,pentru ca aceasta candidatura este anti-consti- tutisnala, caict prinlul Grigore Sturza nu are zece ant de slujba, nicl.a fost reprezentantul tare! trimis de vre un tinul; 2) pentru ca aceasta candidatura este anti-nationala, caci nu as vra sé avem, in lista can- didatilor, un om care sa fie si in acea a pasilor tur- cest.“ Ne-am astepta dupa hotarirea luata in noap- tea de mat inainte de partidul national, ca loti acet 32 de deputatl ce subscrisese procesul-verbal de la Elefaut, prin care se indatoriaa a_,,sprijini prin vot pe fata pe colonelul Cuza“, sa combata candidatura principelul Grigore Sturza, ce era acuma protivni- 10. Procesul-Verbal din 3 lanuari ica, publicat de Alexandru Papadopol- XV, 1883, p. 234. Cogale incheiat dupa 12 care uoap- mach In Convorbiri Literare eamy iscilia casi la el, unde i se duse hirtia.ALEGEREA LUI CUZA 37 cul candidatulut nationalist. In contra acestel astep- tarl, gasiin pe unul din cet mat de fruute barbatt al partidulu! nationalist, Anastasie Panu care si el subsermnase in procesul-verbal, conjurind pe adunare «8a fie dreapta si sa tnscrie pe printul Sturza tn lista candidatilor la domnie, spre a dovedi ca ea nu lu- creaza in spirit de partid, ci numa tn acel al drep- tatel si Intalepciunel si al demuitatiy unet adunarr nationale.“ Intru cit celelalte capitenil nationaliste, pe linga Manolache Costache, ca Vasile Alexandri, Las- car Catargiu si Mihail Cogalniceanu combat aceasta candidatura,!? nu ne ramine pentru a putea explica purtarea cam neintaleasa a lut Panu de cit doua ipo- teze referitoare la personalitatea lui. Sai el ducea, mat departe de cum o cerea intalepciunea cea mai elementara, acel spirit cavalerese, impartagit si de alt? nationalistt fata cu principele Sturza, cind cu va- lidarea alegeret lui de deputat; sad ca temindu-se de a se pune rai poate cu viitorul doma, (in cazul uney impacari finale intre tala si fia), vroia sa-1 cislige de mai inainte favoarea.? La vot, principele Sturza avu pentru iuscriere 19 voturt, contra 35, Se vede c&, pe lingt cel 13 partizan! al lut Grigore Sturza, votase, in afara de Panu, si altt citfeva na- tionalisti ce se luase dupa capitenia lor. In ort ce eaz si orl caror imprejurar! ar fi datorita aceasta so- vaire, ea ne arata ca inchegarea partizilor pe baze de idel sat de interese era inca subred&. Vom avea 2. Procesul-verbal din 4 Ianuavie, Monit. of. al Motd., 25 Januarie. CogiIni anu se rostise contra candidature! lut Gr. Sturza, a- ci cind ii sprijinise validarea alegeret, apasind cu dinadinsul asu- pra faptului ca _,,sprijine inscrievea, insé numat ca deputat*. Proces- sevhal din BI Dee. Ibéd., 16 Tan, 1859, 13. O a treia ipoteza, ed nationalisti! si fi voit a avea pe Grigore a de candidat, pentru a combate prin el pe tat&l sati, nu poate a lov, din pricind ei atunct ar f trebuit ca tot( nafionalistit sa-L ca.38 ISTORIA ROMINILOR - prilejul de a constata mai adese-orl 0 asemene ne- statornicie tn viata politica a acelor timpart. In ziua de 5 Januarie, cind fu sa se pasasea la as legerea domnulut, Grigorenil vazind, dupa volul dat asupra inserieret, ca sunt In o zdrobita minoritate, sa holarase a da glasurile eolonelulu! Cuza. Atunet si Mihailenit, spre a nu-si instraina simpatiile nou- lui domn, al carut alegere era acuma asigurala, prin unirea Grigorenilor cu nationalistit, voteaza si et tot pe colonelul Cuza, in eit el intr uneste unanitnitatea de 48 de glasurt ale celor de fata, afara de al sat, de oare ce dupa regulament era dator s4 se abtina,; in insusirea lut de candidat. Dupa alegere, presedintele proclama votul in ura- lele si aplausele deputatilor si ale tribunelor. Nout domn facu urmatorul juramint inaintea adunaret : ydur in numele prea sfintel Treimi si in fata taret mele, ca voi pazi cu sfintenie drepturile si interesele Patriel, cad vol fi credincios constilutic! in textul si in spiritul ef, ca io toata domnia mea vot privighea la respectarea legilor pentru tolf si in toate, uitind toata prigonirea si toata ura, iubind de o potriva pe cel ce m-a iubil si pe cel ce nia urit, veavind di- naintea ochilor mel, de cil binele st fericirea natiet romine. Asa Dumnezet si compatriotil met sa-int fie intru ajutor.“ Dupa savirsirea juramintulut, Cogalviceanu tiau dom: nulul urmaloarea cuvintare: yDupa una suta cincl zect si patru de ant de dus rerj, de umilirt si de degradatie nationala, Moldova a reintral in vechiul ei drept, consfintit prin capitu- latiile sale, dreptul de a-si alege pre capul sad, pre domn. Prin inaltarea ta pe tronul lut Stefan cel Mare, s’a inaltat fusast nationalilatea romina. Alegindu-te de capul sai, neainul nostru a voit sa imptineaseaALEGEREA LU! CUZA _. 39 9 veche datorie catra familia ta; a voit sa-1 raspla- teasca singele stramosilor tal, varsat pentru liber- tatile publice. Alegindu-te pre tine domn in tara noa- stra, am voit sa aratam lume! ceea ce toata tara doreste: la legi noue om now. O doamne! Mare si frumoasa itt este misia. Con- stitutia din 7 August ne insimneaza o epoca noua, si Maria Ta esti chemat sao deschizi! Fit dar o- mul epocel; {a ca legea sa inlocuiasca arbitrarul ; fa ca legea sa fie tare, iar tu Maria ta ca domn, fil bun, fit blind; fii bun mai ales cu ace! pentru care mat toti domnil treeutl ai fost nepasator! sat rai. Nu uita ea daca cinet zee de deputatt te-att ales domn, insa at sa domnestt peste doué milioane de oament! Fa dar ca domnia ta sa fie cu totul de pace gi de dreptate; impaca patimile si urile dintre not si reintrodu in mijlocul nostru stramosasca fratie. Fil simplu, Maria ta, fil bun, fii domn cetatan ; urechea ta fie pururea deschisa la adevar, si inchisa la mineiuna si la lingusire. Portl un frumos si scump nume, oumele lut Ale- xandru cel Bun. Sa traesti dar multt ant, ca si din- sul; sa domnesti ca si dinsul, si fa o doamne! ca prin dreptatea Europel, prin desvoltarea institutiilor voastre, prin simtimintele tale. patriotice, sa mal pu- tem ajunge la acele timpuri glorioase ale natiet noa- stre, cind Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor imparatulut din Bizant ci: Rominia nu are alt o- crotitor de cit pe Dumnezet gi sabia sa. Sa traesti Maria ta“.™ O lume nesfirsita astepta inaintea palatulul aduni- nistrativ din Iasi, in timp ce in launtrul lut se fiu- 14, Jurimintul luy Cuza si cuvintarea tut Cogiilniceanu in procesal+ verbal al sed. din 5 Ian. Monit. of. al Mold., 283 Jan. 1859 suplement,40 ISTORIA ROMINILOR _ ria, mal mult de puterile istorice de cit de vointele omenesti, soarta viitoare a poporulai romin, Com lumea statea nerabdatoare dupa rezultat, de odata un porumbel alb'se puse pe frontonul din mijloc al palatulul. Din cind in cind ist lua zborul, se ro- tia de asupra multimel; apo! batind din aripl se a- gaza din now de unde zburase.’® Venise porumbelul, sa aduca Rominilor slirea ca se apropiase de limanul mintuirel, dupa cum alfa data tot un porumbel ves- tise lume!, scapata de potop in corabia lui Noe, a- propierea uscatulut. Si intr’adevar ca poporul fn deobste, adeca toc- mal clasele pina acuma inlaturate de la ort ce drep- turi, de Ja orf ce inpartasire Ja conducerea statu- jut, avea moliv sa vada in acel fapl intimplator o prevestire plina de farmec; cact el spera mult, si cel ce spereazd mult se asteapla la realizarea spe- rantelor sale. ,Destul se tavalise poporul romenese intreg, mal bine de doué secule, in ipocrizie si in la- sitale; sarutase talpile tuturor strainilor ce avuse pana si nomal o zi puterea in nina; destul yazuse el priu ochil unut strain, auzise prin urechile lul, vor- bise cu limba lut; huiduise, calomniase si izgonise pe tot acel ce rostise cuvintul de libertate; do! secolt iptregi nu mal avuse acest popor nici dempitate, nicl autonomie, nie! scoli, nici armie, nicl literatara, nici industrie, nici comercii, nicl proprietate, niet domi- cilit chiar care sa fie al lui; doua secole de cind functiile erat’ numat chiverniself, domnia o arendu- ire; de cind nu mai era o natie, ci o mogsie; nu ce- tatent ci slugile cutaruy sat cutarut individ’ .1° Cum sa nu se bucure poporul, cind vedea in A- 15, Dupa spusele lui Costin Briescu din Roman, adeverite gi de alli eontimpurant, precum de Simion Dima din Iasi. 16. C. A. Rossetti in Rominul, reprodus de Steaua Dunare’, 20 Jan. 1859.ALEGEREA LUI CUZA 4l lexandru Cuza, vestitorul une noue ere ,de demni- tate nationala, de libertate, de egalitate, de ridica- rea claselor impilate.“ Domnul era organul Conven- tiel_,ce inlroducea, pentru prima oara, in viata Mol- dovel marele principil ale statelor moderne“.2” Apot domnitorul mat infatosa realizarea unet altet marl idel care depasia Conventia, ideea unirei, ma- nifestare intelectualé a puterniculut instinct de pas- trare a neamulut. Alexandru Cuza era cunoscut ca infocat unionist. De aceea nu ne vom mira de izbucnirea unel inflacarart adevarate, la raspindirea veste! aJegerel lut Cuza; nu ne vom mira de manifestariJe sincere de bucurie ce le aratara nu numat corpurile consti- tuite ale statulut; dar si poporul din toate unghiu- rile tarel, precum pe de alta parte iarasi vom inla- lege pentru ce alegerea lut Cuza era rat vazuta de acele elemente din poporatia tare! care se folosise de starea trecuta a lucrurilor, buna oara de Greeis din Galati.” Bucuria tnsa treeu peste hotarele Moldovel, raspin- dindu-se in sufletul intreg al poporulut romin, si la a- cel din Muntenia. Izbinda Moldovel, de a avea un domp dupa chipul si asamanarea pouel start de hie crurl, facu si pe Muntent sa verse lacrimt de bucu- rie pentru norocul fratilor lor,in care ef vedeai poale vestea premergatoare a propriulul lor noroe.”” De odata,in mijlocul acestel bucuriJ, in care tara fierbea de fa un capat fa altul, cade ca un trasnet vestea unut complot. urzit de straint, eomplot ce tre- buia sa izbucneasea [a Focsant si sa proclame de dom- nilor pe principele Grigore Sturza, Faptasit catutat sa rascoale si salele, fagaduind taranilor sa le im- 17. St. Dun, 12 Tan. 185 18, St. Dun. V5 lan. 1 19. St. Dun., 13 Tan. 1859,42 ISTORIA ROMINILOR parta, fara despagubire, paminturile boierilor. Nu s’a putut afla adevarul asupra acestul complot, si prin- cipele Sturza protesteaza cu indignare contra fap- tulul ce i se atribuia, prin o scrisoare trimisa foael Steaua Dundret.”° Astfeliti se savirsise alegerea lui Alexandru Toan [ in Moldova. Consulul francez Place face urmatoa- rele reflexii asupra alegerei din 5 Tanuarie: , Pentru intaia oara in Moldova, o alegere s’a facut fara sa se cheltuiasca un galban. Nu ati lipsit cu toate a- cestea incercarile, si sunt matin stare de cit ort cine a afirma,c& principele Mihail Sturza nu s’a dat in- darapt a oferi mat multe milioane, pentru a cum- para glasuri. Pretutindene a fost raspins. Acest fapt trebue airibuit bunelor efecte, produse in asta fara, prin ultimul divan ad-hoe si mat ales prin lup- tele ce i-at’ mers inainte. Cumpana morala s’a ri- dicat prea rapede aici, S’a intales in sfirsit, ca sunt principil care trebuiat si izbuteasca, si nu s’a dal indarat de ja jertfe, pentru a se ajunge acest scop, Alegerea colonelulut Cuza este izbinda deplina a i- deilor inaintate si liberale, si vechiul sistem de co- ruplie si-a trait traiul®. Domuul insarcina indata o deputatie, compusa din Costache Negri, N. Catargiu si colouelul Maveichi, sa tmearga Ja Poarta, spre a notifiea Sultanulul suirea lut in scaunul Moldovet.” Alegerea lui Alexandru Caza in Tara Romi- neasca. In acest rastimp, in Bucurestt, adunarea inca nu se constituise, si Muntenia era framintata de 20. St. Dun., 16 Ian, 1859. Dosarul cuprinzator al cercetirilor pri- vitoare la acest complot se afli in arhivya Ministeralat Justitier, sub No. 387 din 1859, 21. Victor Place c. comitele Walewsky, 18 fan, 1859. Acte gi docu- mente, IX, p. 276, Patria, 15 Tan. 1859.ALEGEREA LUI CUZA 43 Juptele de la alegere, intre caimacamr si partida na- tionala care se silea din rasputert sa combata ma- surile luate de guvern, pentru a intoarce alegerile in apele sale. Ofisul Caimaecamie! muntene convocase alegatorif pentru zilele de 8—12 Ianuarie, iar fntru- nirea adunare! o fixase pentra ziua de 20 Ianuarie,” De aict se vede cil de neexacta este parerea, sus- tinuta de unil, e& adunarea din Bueurest! aminase inadins deschiderea et de la 5 Tanuarie, cind ar fi trebuit sa se intruneascé odata cu acea din Iasi, si ca aceasla aminare s’ar fi facut spre a se cunoaste: intal alegerea din Moldova. O asemene masura, daca ar fi avut fiinta, ar presupune o intalegere a parti- dulut national din Muntenia cu acel din Moldova, intalegere ce vons videa ca nu avuse loc. Apot, chiar daca o astfeliti de intalegere s’ar fi stabilit, cum ar fi putut ea inriuri asupra cafmacamiel Tare! Roma- nest!, partizana declarata a candidaturilor fostilor domni al acelel tari??? Ca nu exista o intalegere de mat inainte intre par- tizile nationale din ambele tari se adevereste din ur- matoarele: Cuza, in manifestul sau catra fara, din ziua chiar a alegerel lut in Moldova, 5 Ianuarie, spune intre altele: ,Jndaté dupa alegerea fratelut nostru, domnul din Valahia, vom pasi la infiinta- rea comisiel centrale“.®* Prin urmare Cuza nu stiea, Ofisul din 23 Decemvrie 1858, reprodus intre alte gazete side Steaua Duncret, 5 Tan, 1859, Asupra framintivilor privitoare la ale- geri, vezi o serie de documente in Acte si documente privitoare la istoria Renasteret Romaniei, 1X, p. 1 si arm, 23. Aceasti pirere este data’si de Bamberger, Geschichte der o- rientalischen Angelegenheit, Berlin 1882p, 383: Aiurea (p: 386), el sus- tine, cu tot atit de putin temeiit, ca Tureil ar fi avut seopul de a grabi alegerea din Muntenia, unde erat sigur] de a avea un om pe placul lor, spre a putea apisa usupra Muldover. 24, Monit. of. al Mold., 8 Febr. 1859. Tot asa afirma gi d. Dim. Rossetti ei era fata, cind Cuza primi telegraima ci fusese ales gi in Bucurestt, si ramase citva timp in nedumerire, pina cind chemind pe Cogalni- veanu, Epureanu, V. Sturza si pe altii, se sfilui cu eY si apot ras- punse c& primegte domnia si in Muntenia.44 ISTORIA ROMINILOR _ _ si nicl gindia ca va fi ales si in tara aceea, si daca am presupune ea el stiea, dar se prefacea a nu cu- noasle lucrul, avem o dovada mal incheetoare din Muntenia, o corespondenta din Bucurestt, din 23 [a- nuarie, din care se vede ca chiar in acea zi, preziua alegerel din Muntenia (care se facu in 24), nici nu se pomenea inca de numele jul Cuza acolo. Aceasta ‘scrisoare spune anume, ,c& rezullatul alegerilor a fost ca numarul cel mal mare de glasuri l’ar avea printul Bibescu, pe cind Stirbeia ar avea numal vr’o: 7; ca partida vationala care ar avea mat putine giasuri decit Bibeseu, ar putea izbuti numat in cazul cind s-ar uni cu partida lut Stirbeit. Numarul de care dispune fie care partid, adaoge scrisoarea, nu se poate bine hofari, din pricina ca mat multi ar inota in douaé ape. Orirmuirea a fost ingrifita si de migcarea laravilor care se interesaza foarte mult de alegerea domnulal. Adunarea e impartila in doua tabere care se combat cu inversunare, de Ja invali- darea alegerilor, ca palate de frauda“.” Tot ass de putin se gindead consulil puterilor straine la alege- rea domnitorulut Moldovel, Oesterreichische Zeitung spune ca ,alegerea lur Alexandru Joan I in Bucu- resti a facut en atit mal mult intiparire, eu cit in ajun inca toti consulit telegrafiase, ca este aproape sigur, ct adunarea va alege pe printu) Bibescu*.” Parerea primita de partidul nationalist din Mol- dova, de a nu se holiri asupra unul candidat de dom- nie, se reproduse si in Tara Romaneasca. Si aici se ingrijise partidul national numat de a avea o ca- anera bine alealuita, crezind ca patriotismul deputa- dilor se va opri intr’un glas asupra celut mat vred- nic de a imbraca mantia domneasea. C. A. Rossetti Steana Dunaret, 29 lan, 1869. » Reprodusi de Rominul, 10 Febr. 1859.ALEGEREA LUI CUZA 45. sustine ca ,chestia cea mare nu este cine va § dom- nul, ci mat intal cine sunt deputatil, intru cit ade- varatil slilp! at taret sunt deputatil si nu domnul*.* V. Boerescu adaoge ca ,nu avem nict un candidat de domnie; eandidatul nostru va fi acel al natiuner; voim un domn al poporulul care sa fie adevarat prin- cipe constitutional“.* Allfeliti cugetad partizanil ean- didalurilor personale. In o brogura care face apo-- logia principelut Grigore Sturza, Franecezul Vaillant. spune ca ,natia trebue tnainte de toate sa se gin- deasca la alegerea domnului‘.” Cu toate aceste ideea de a se alege domnitorul Moldovet si in Muntenia rasarise in mintea oameni- lor timpulu, cautind sa realizeze, pe aceasta cale, unirea ce era cu neputinta de facut cu un principe: strain. Asa principele Grigore Sturza, in raspunsul ce-l face in 14 Ianuarie, deci cu 10 zile inaintea alegeret din Bucurestl, catra Steawa Dundrei, spre a se apara de punerea complotulul pe sama lui, spune »Dupa alegerea domnului, mergind sa-l felicitez,.° am dat dovada de abuegatie, facindu-i {ot aceeast propunere si fneredintindu-l ca im’as simti fericil, sa contribui cu ori ce sacrificit: la aceasta fapta natio- nala, find gata ada tot concursul mett domniterulut, spre a fi ales si in Valahia*.*° Apot C. A. Rossetti’ arata, citva timp dupa alegere, ca ,inca am pulea adaogi, cel putin pentru not cel de aici, ca toff am avut un mandat mal mult saa mal putin exprimat, nu numai de a alege un print romin, ci inca si pe- care dintre Romini sc alegem, pentru unit ardtat chiar anume, pentru ceilalti in termiot mai generall,. sa nu fie nicl unul din cel ce at domnit, eT sad pa- 27. Romina, 20 . Nafionalul, 1: 29. Glasul poporudut glasul. lat ii, Tannarie 1852, p. 19. 30. Serisoarea citata mal sus, nota 20, Bes46 ISTORIA ROMINILOR __. rintit lor“. Mat adaogim ca un memorii, adresat -de Sublima Poarta puterilor, arata ca Dumitru Go- leseu, un agitator din 1848, a venit in Iasi ca sa -se inteleaga cu comisia interimara. Seopul era de .a se alege acelas domn in ambele prineipate. Daca alegerile moldovene s’ar face inaintea celor din Va- Jahia, aceasta trebuia sa aleaga pe alesul Moldovet -si_vice-versa“.” In sfirsit Bolintineanu ne spune ca ,deputaltil trimis! de domn, spre a notifica sultanulut -suirea lut in scaunul Moldovet, avuse si misia dea trece prin Bucuresti si a cerceta ideca, daca este cu sputinta a veni Ja unirea tarilor surort, cel putin prin -alegerea domnulul Moldovet ca domn si al Tarel Ro- “~manestt". 33 Ideea alegeref lut Cuza si in Muntenia trebuia sa afi fost hranita de cite-va cugete; cact allfelia, cum _ar fi izbuenit ea in ziua de 24 lanuarie ? Alegerea noulul domnitor preocupa mintea popo- rulul-din Tara Romineasea mal mult de cum ar fi facut-o simpla curiozitate. In zilele de 22 si mat ales -de 23 Ianuarie, preziua alegeret, 0 multime insam- -naia de oamenlt se gramadise iu curlea adunare! si chiar rupind cordonul de ostire adusa spre a api -adunarea, patrunsese in sala desbaterilor. Despre a- -ceasta ,imbulzire* a poporulut vorbeste un ora al .capulul ostirel, B. Vladoianu, catra colonelul Mace- donski, in- care ordin ii spune ca ,la trebuinti se se imprdstie lumea cu ori-ce pret*.34 Acest puhoitt de oament nu avea ins& in ziua de 31. Rominul, 23 Tulie 1859, 32, Steawa Dun., 17 Aprilie 1859, 33. Bolintineanu, Viata lut Cuza-Vodé, p. 14. 34. Ordin din 23 Ian. No, 51 reprodus de Curierul Principatelor- Unite, 14 Mat 1859. Vezi gi raportul lul Béciard, consul francez din Bu- -curest!, in Acte gi documente privitoare la istori ia Renasterei Roma- iaiel, IX, p. 269.ALEGEREA LUL CUZA 47 23 nici o tinta pozitiva; nu cerea si se aleaga nime- ne, de oare ce nici partidul national nu-st fixase candi- datul, Negativ era insé hotarit; nu vroia sa se a- leaga nict unul din fostit domnt, nici din odraslele lor. Asa se explica insamnatoarete flueraturi ce in- timpinara pe caimacam!, cunoscult partizani al dom- nilor vecht, cind parasira sala alegerei, dupa ceti- rea mesajulut.** Apot si taranimea din Muntenia se misease, si spariese intr’un rind foarte rai ciima- camia, prin vestea c&é mal multe mil de tarani e- rai sa vind eatra adunare. Despre aceasta miscare a taranilor vorbeste scrisoarea din 23 Tanuarie din Bucuresti, si aratarile et sunt intarite prin un act o- ficial al ocirmuirel care, dupa alegerea deputatilor, opreste intrunirile ,fiind ea linistea publica ar fi a- meniotata prin rasculart si adundri de sdtent in capitala* °° Tot aceasta tinta urmareste si procla- matia.din 2f Ian, a lut Baleanu, ministrul . din la- untra, care proclamatie, dupa ce constata fnsdmna- fatea rolulut ce are sd-l aib&é adunarea munteana, spune ef ,cea mal mica manifestare provenita din o exaltare: exagerata ar zminti acest caracter, ar profana-o si ar faece-o sa devina simbolul -celet mal cumplite ratacirt“.?7 Ce imprejurare oare provocase o miseare atat de 35. Pe cind s rea din 28 Tan., din Bue in Sé. Dun. si citalé in nota 25, pomeneste despre aceste fluerdtury, Rominul din Jan. 1859, din Bucuresti unde nu exista libertatea presel, spune mumal cd ,Ja egirea ecaimacamilor se auzi un felitt de zgomot, un feliti de demonstrare a opiuiel publice“. Cf. siraportul lui Béclard p. 269. ,Les eaimacans sont acueillis par des huées et des sifflets.* I. Br aitianu, in sedinta din 23 [an. rosteste cuvintele : ,pentru ce eai- maeamil trimit trupe incunjura adunarea? Poate pentrn ca ait fost primiti cu flneraturt si huiduelt?* Ibid. p. 36. Monit. of. al Tarei Rom., 23 Tan. 185 ‘comp, scriscarea citali e nota 25. Béclardc. Walewsky, 8 Fever. 1859. Acte si docwmente, 1 260: Un grand nombre de paysans accourrus des environs grossis- svient les attrouppements formés par la population des faubourgs.* 37, Reprodusa de Anunfiatorul romin, 22 Tan, 1859.48 ISTORIA ROMINILOR adinca, in straturile mai de jos ale poporatie! mun- tene ? Mal intai, cum am vazut-o din flueraturile ce {nsolise esirea caimacamilor din adunare, poporul doria o schimbare de regim care i se si punea in perspectiva, prin Conventia, de Paris, si se gindea prea bine la adevarul rostit de Cogalniceanu, ca la legi nove trebue si oament nol. Poporul deci se te- mea ca nu cumva sa se aleagd iarasf vir’un fost domn al Tarel Rominesti, si in aceasta privire vo- inta lut era lamurita si bine stabilita. Era inca si alta ceva: Mat venise la auzul poporulut din Bucurestt, cele ce se zyonise, cum am vazut in deosebite parti, despre pulinta alegeret domoulut Moldovel ca domn al Tare! Romanestt, si in acest caz, domnul ambelor tarl romine era sa stee la Bucuresti care era sa cistige mult din sporirea daraverilor. Aceasta idee prea fireasea apdruse in mintea Rominilor, odata cu ideea unirel si, intre altele, N. Istrati, in brosura scrisa de el contra unirei ined’ din anul 1856, adu- sese ca argument de capitenie faptul ca_,lasii tre- buiad sa ajunga un al doile Hirlaa*.°* Speranta a- legerel lul Cuza era ins& de tot nehotartia, de oare ce uu se propusese candidatura domnitorulu! moldovan la tronul Tare Romanesti,, si de aceea era mat mult o dorinta nelamurita a mintel, de cit o holarire a vo- inter. Nu credem ca, fn imbulzala din 23 Tanuari, po- porul sa firostit numele lu! Cuza, cacl dupa scriscarea din 23 Tanuarie adresata Steley Dunirel, se poate sus- ‘tinea cd lucrul nu se intimpla, de oare ce o impre- jurare atit de insamnatoare uu ar fi putut fi trecuta ‘cu vederea de scriitorul acelei serisori. Apot o alla serisoare din Bucurestt, tot din 23 Ianuarie, adresata 38. Cvestia zileé, Iasi, 1856, dup traducerea francezi publicala in Acte si documents privitoare la istoria Renagteret Romdniet, IV, Bue, 1389, p. 182: Que la capitale Jassy courrait le risque de devenir on second. Harléou,"_ ALEGEREA LUI CUZA AY diarulut Patria“ din Iasi, spune ea: ,taranil aii sa vie de la toate judetele, sa ceara de la adunare, sd se” aleaga Golescu ca domn; cade nu va face aceasta, ef {aranit ag sa ajunga robit ciocoilor“.®® Nict in a- ceasta scrisoare nu se pomeneste, nicl prin un cu- vint de alegerea lut Cuza, ci numele ce era pus ina- inte de partida noua, era acel al lut Golescu. In prezina alegerel tusa, in sara de 23 Ianuarie, Jao intrunire a parlidulut national tinuta la otelul Concordia, se pune pe tapet chestiunea ,daca nu ar fi bine, spre a se inlatura uenorocirea unut conflict intre ostire si popor ce era aproape sa se intimple in ziua aceea, ca membrii partizel nationale sa se retraga din adupare; dar aceasta tot nu asigura pe deplin inlaturarea luptet fratricide: ,Trebuia ca sat oamenit liberalt sa stee spectatort pasivi la reinloar- eerea treculalul, sait sa se retraga onorabil in nu- mele unul principia, insa lasind posibilitatea razbo- iulut civil‘. Atuned principele Dimitrie Ghica rosti pentru prima oara ideea hranita in ascuns in min- tea celor mai multi, ca sa se faci unirea Principa- telor, proclamind pe colonelul Cuza de domn gi in Tara Romaneasca“.#? ,Celateni! Boerescu, Bozianu si altif sarira indata si sustinur& cu ardoare ideea prineipelul. Convictiunea se forma inte si consim- timintul deveni unanim. Se hofari tinerea secretului pana a doua zi dimineata, cind trebuea sa se inta- Jeaga asupra modulul de a proceda,la facerea pro- punerel in adunare. La 8 oare depulatil nationalistt se intrunira din not Ja Concordia si holarira sa faca n Acte gi documente privitoare la Renasterea Ro- oare din 1t Mart 1859, 2 generalulul B. Viado- janu, adresala loY Neculai Blaremberg, (vezt Essai sur. les institu- tious de ta Houmanie par N. Blaremberg Bucarest, 1886, p. 314), cel intay care ar fi propus aceasta idee fusese Cesar Bolliac care o comunicase lut Alexandru Ghica, fostul domn al Munteniei,50 ISTORIA ROMINILOR propunerea intal in sedinta secreta gi, dacé ea nu ar trece, nationalistil sa se retraga. Cu aceasta holarire se dusera el la adunare pe la 10 oare. Cind Boe- rescu propuse, la citt-va deputati din majoritate, se- dinta secreta, unde treduia sa le desvaleasea mijlo- eul de impaciuire, in numele unut act de patriotismu, cu totil primira, fiind ea erat si et ino grea situa- tie. Intrati in camera secreta, Boerescu se scula si propuse, totr’o cuvintare plina de infocare, unirea prin alegerea colonelulut Cuza de domn sito Tara Ro- maneasea. Doctorul Arsachi, unul dia membrit drep- tel, intrerupse pe orator, aralind ca sunt si alte state care atun singur cap, de si doua administratit deose- bite, precum sunt Svedia si Norvegia. Aceasta intre- rupere dadu si maf mare ininimare lul Boeresca. Un eptuziasmu dz uedescris cuprinse pe toll deputatit din slinga si din dreapta; cel mai multi incepura a plinge. Mitropolitul ceru Crucea si Evanghelia ; dar pana sa ile aduca, pronunta juramintul, plingind si el tuaintea icoanet Sf. Treinut. Totf deputatit strigara ,juram“ si subsempara actul, Ksili in sedinta publica, votara cu totit pentru colonelul Cuza care fu ales cu unanimi- tatea glasurilor“. 41 Psicologiceste, acest enluziasmu este explicabil prin predispuverea spirilelor a primi propunerea, in urma presiunel poporane ce apasa asupra adunaref in vi- derea alegeret domnulut Moldovet, predispunere care dadu putinta une! izbucnitt a instinctulut de conser- 41. Relatia asupra celor intimplate, vezi in Nationalul, 3 lanua- rie 1880, Comp. Ibidem 25 Januarie 1859 si Rominul 23 Tulie 1859. Conservatorul progresist, 15 Tanuarie 1860, spune, ce Cuza fasese pro pus chiar in adunare in zina de 23 Janaarie; dar ci a lui eandidaturit ‘edzuse atuncl si ci a reugit a doua zi, 24, flind ca partidal drepter a primit-o, Aceasta ne pare putin probabil; fiind-ea pu ar fi iadraznit wo respinge, fata cu tinuta amenintatoare “a poporula’ din acea zi, cind era cil pe ce se. verse singe, nive ire si popor. Veal si expn- nerea aminuntita in raportul | jai Béclard citat de mat multe ori.ALEGEREA LUI CUZA bf vare a neamulut ce-si facea drum prin pasiunile si interesele personale, pentru a apara interesul comun. Era unul din rarele si scurtele momente, in care na- tora inabuga glasul individualitatilor, pentra a apara existenta speciet. Presiunea poporana care iu ziua precedenta se fa- euse numal cit in senz negativ, de a nu se alege vre un reprezentant al formatiunilor trecutulut, in ziva de 24 iea un caracter poziliv, acel de a se alege alesul Moldovei. Secretul hotarit de partidul natio- pal in intrunirea de la Concordia din sara de 28, nu putuse fi tinut, siideea de a propune alegerea dom- nitorulu! Moldovel se raspindise ca fulgerul in po- porul bucurestean, in starea de supraexcitare in care se afla. In adevar ,ioata noaptea aceea de 23 spre 24 fanuarie se petrecu’ in un neastimpar, atit din partea poporulot cit si dina guvernulut, Toata ostirea de cavalevie si infanterie umbla in patrule pe podurt; dar tot deodata bande de sute de oameni se inerucisai’ cu patrulele. Se zicea ca in acea sara, poporul sa se fi intales cu ostirea, ca nici intr’un caz singe sa nu se verse“.*? Tot asa spune si scrisoa- rea din Bucuresti din 28 [auuarie catra Patria, e& »peste noapte tot poporul era in miscare*. * Cind poporul se adunaé in ziua alegerel Ja Mitro- polie, el veni cu gindul hotarit de a cere alegerea Jur Cuza de domn al Munteniel. Aceasta se vede din mal multe izvoare. Asa Bolliae spune in Reforma ea politia ar fi vrut sé bata pe acet ce, Ia 24 fanu- arie 1859, strigat pe dealul Mitropeliet: ,sa traiasca Cuza“ “4; iar Tribuna romind arata ca -,presiunea 42, Revista politica, a anuluf 1359, in Revista Carpatilor, 1860, I, p. 74. : . Vert mai sus, nota 39. 44, Reforma 24 fanuarie 1859.ISTORIA ROMINILOR poporana a creat pe domnul Principatelor-Unite. *° Bolintineanu spune de asemene ca _,poporul capita- lei Muntenie? manifesta ideea in favoarea Unirel ta- rilor romine, prin alegerea domnitorulul Moldover“.4® Valentineanu arata chiar ca ,se luase hotarirea de comitetul unionist, ca indataé ce conservatoril sai al- bit din camera ar persista in alegerea lut Bibescu- Voda, poporul din curtea Mitropotiet, unit cu popo- rul din Filaret, sa navaleasea in camera si si-t si-- leascé a proclama ales pe alesul Moldovei‘. #7 Co- galniceanu adaoge ca, ,in ziua de 24 Tanuarie 1859, pozitiunea deputatilor, fiind amenintatt de cutile, era ra in acea zi, pentru acel ce nu voiat sa asculte de glasul natiuner“.‘* In sfirsit raportul lut Béclard con- sul frances in Bucuresti, spune: ,,Strigatul, sa tra- iasca principele Cuza a fost adese orl repetat de mul- timea care, retinuta pana atunc! fn afara de zid, veni in curind sa iee parte Ja aceasta manifestatie impro- vizataS 4° Daca se explica insd, din molivul aratat, alegerea lut Alexandru Cuza in Muntenia, de catra acel ce aveatl interese personale de a alege alt domn, se inlelege tot asa de usor si izbucnirea bucuriel par- tidulut unionist din ambele tari romine, cind vazu in sfirsit realizat visul saa atit de scump, visul unirei. Toate ziarele timpulut: Steaua Dundret, Rominul, Najionalul, saluta aceasta alegere ca cel mal mare evenement politic din viata poporulul romin, si fap- tul, cA domuul moldovan fusese ales in Muntenia, pu- 45, Tribuna romina, 29 Noemvrie 1859. 46, Viata Ini Cuza-Vodd, p. 15, 47. Alegerea, detronarea gi inmormintarea lui Cuza-Vodd, Bueu- resti, 1898, p. 10, 48. Sedinta din 7 Fevruarie, 1864, Monitorul Oficial, 24 Fevruarie 1864 suplement. 49, Acte gi documente, IX, p. 276.ALEGEREA LUI CUZA 53, tea ficu drept cuvint privit, cum spunea Golescu, in proclamatiunea sa ,ca cea maf mare dovada de dra- goste si de incredere data fratilor nostri din Mol- dova“.?° Motive rationale pe ling& inflacararea patri- otica, explica de alt& parte bucuria uuionistilor mol- dovent, cind ist vazura visual realizat. Cogalniceanu in cuvintarea de salutare, rostita din partea aduna- rel moldovene in acea a tarel surori, da pe fata pri- cinele mal adinel care impingeatt pe oamenil cuge- lator! din Moldova a dori upirea cu Tara Romaneasca, cu toate jertfele ce aceasla contopire era sa coste pe cea d’jntai: Tara Romaneasca este intreaga, Mol- dova este sfisiala; partile el cele mal frumoase at fost rupte; Moldova redusa in hotarele ei, nu se poate apara nicl fn contra navalitorilor, nic! chiar in con- tra inriurilor straine; Moldova trebuie sa caute a se alipi catre sora sa. De aceea in Moldova, unirea pu este chestie de entuziasmu, ci de jadecata, de logica“. Si inu’adevar, mare putere trebuia sa aiba logica a- supra mintel Moldovenilor de sama de alunel, gi mat ales a locuitorilor din Iasi, cind se stiea ca unirea ya aduce strapiutarea capitalel in Bucuresti si dect caderea neaparata a centrulul moldovenesc, dupa cum N. Istrate 0 spusese inc& din 1856. Cogalniceanu chiar, in cuvintarea ut din adunarea munteneasca, nu uita se atinga aceasta chestiune, de alt-fel atit de de- lieata, El iea aminte ca nu poate sa ramina Tasul ca- pitala larilor unite; ,cacl capitala Moldovel e numat doua oare departe de hotar, si prin urmare expusa a cadea intr’o noapte in minile strainilor®. Dar na era vorba numal de absorbirea capitalel, ci si de acea a intregel tari in mal marele corp al tare! surort. Tot Cogalniceanu adaoge ca: ,alunei cind all ales pe alesul Moldovel, d-voastra n’att luat numal pe dom- 50. Monitord Oficial al Teiret Romédnegti, 26 Tanuarie 1859.54 ISTORIA ROMINILOR nul ej, ci att luat toata Moldova. Intreaga Moldova face parte de acum inainte din Tara Romaneasca. ** Aceasta imprejurare explica apot izbucnirea bucu- riel in straturile poporulut de jos din Bucurest, prin a caruia amenintarl se indeplinise alegerea, de oare ce el se aslepta la o sporire in daraverile lui, din faptul unirel. Toale aceste parti din societatea romaneasca se bucurat si aveati de ce s& se bucure: parte silitl, parte din convingere, parte din interes. Dar pentru ce oare se artita Jasul asa de voios, mal voios inca de cit ramasita tarel? Caci cum ne spune un con- timpuran: In Iasi bucuria izbucni puternica si neo- prita: se inlaturé pentru un moment cu totul din con- stiinta perspectiva decaderei orasulul; entuziasmul era ne mal vazut, ne mal pomenit. Hora anirei se juca jarna, prin zapada, in fata otelulul Petrea Bacalu (as- ta-z1 otelul Traian in piata Unirei). Din toate tinu- turile Moldovei, din toate tirgurile mari si miei ve- nia mil si mit de telegrame; urarile nu se mat cur- mat intre deputatit moldovent si. muntent. Mitropo- litil, episcopit, vladicil faceat rugaciunt ca sa mul- tumeascea lul Dumnezed ca dorintele lor, nnirea Prin- cipalelor, erat’ sa fie un fapt implinit. °? Cum sa se explice aceasta bucurie, cind era aproape de orl-ce cugetare, ca scaunul tarei trebuind sa fie stramutal in Bucuresti, lasul era sa piarda pozitia lut de pana acuma, si dee! toti locuitorii Jul erat’ sa fie loviti in ale lor interese ? Acest curios fenomen psicologic se explica si el, daca ne amintim de pu- terea sugestiva, pe care uuele cuvinte neintelese si nedefinite le pun in lucrare asupra mintel noroade- 51, Sedinta din 24 Fevruarie a adunirel muniene. Monitorul oft- cial at Téret Rométnesti, 4Martie 1859, 52. VA. Foreseu, Amintir? din viata lui Alexandru Cusa. Ar- hive din Tagt, XT, 1900, p. 260,ALEGEREA LUI CUZA lor, Apot imitatiunea oarba si neconstiuta venia in ajutorul aiurarel momentane, produse de magicul cu- vint de wnire, Videa poporul pe cel mat de sus stri- gind, striga siel; if vedea jucind, juca si el. De aict insa se explica si repedea desincintare ce-I lovi pe tot acel ce se prapadise de dragul unirel, cind vazura cum stramutarea capitalet la Bucuresti lovia in in- teresele lor. Daca ar fi fost inflacararea lor izvorita din adiuca convingere, ca la cdpiteniile miscar suportara urmérile uuirel, fara a carti, de sigur ca tot poporul ar fi urmat tot ast-felia. Vom vedea insa c& nu a fost aga. Primirea domnulut in Bucuresti fu o serhare popo- rand, precum nu se mat vazuse, poate nici odata in tarile romine. Poste intregi inainte de bariera, as- tepta o multime nesfirgila de popor. Calea Mogo- soaei era intesata de lumea ce se suise pana pe a- coperemintele caselor. Careta domnulut era dusa tu triumf, si slrigatele de bucurie ale intregulul popor, unite cu sunetele muzicel si cu acele ale clopotelor, umplead vazduhal. Insamnat lucru era insa ca aceste aralart uu erat’ nicl comandate, nici impuse; erait izbuenirea neoprita a simtimintulul poporan, entuzi- asmul dus pana la delir al unei multim{ cuprinsa de incintare, pentru triumful dreptet sale cauze. ,Dupa Tedeum, domnul intré in Camera, unde trebui sa jure. Mitropolitul iv prezinta Regulamentul Organic spre a jura, dupa formula cuprinsa in el. Se raspindi stirea (adevarata sai nu), ca printul departase binigor acea- sta earte, si zise ca juramintul era inseris in inima lul si ca-l va face pe de rost*.5* In afara de unire, bucuria mat cuprinsese inimele si din cauza persoanel alese. Cuza nu facea parte 53. Nafionalul, 12 Fevruarie 1859,