CAP. VI DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 (1 Deeemvrie 1861—3 Decemvrie 1862). Moldova si ciderea Tagului. Unirea efectiva a tarilor romine aviod a trece in domeniul faplelor, ar fi trebuit pe cit se pulea crutata Moldova si capitala el, in aceste momente de grea cumpana pentru ele. In loe de aceasta, prin o nechibzuin|a a ministrulut cultelor din Moldova, principele Alexandru Cantacu- zino, mintele sunt turburate in Tast tnlr’un chip in- samnator. Anume ministrul luase masura, de a se incredinta directia scoale! centrale de fete, panda acuma ocupata de profesorul Verdeanu, unel profesoare de franceza, d-na Gros, care era si straina. Consiliul scolar pro- testeaza la domn contra aceste¥ laviturt date inamo- vobilitate! corpulut didactie (4 Ianuarie 1861). Mini- strul destitue pe tret profesor! din acel consilit: Columb, Petreseu si Marzescu. Elevil inlerni din A- cademia Mihaileana se rascoala si refuza aintra in clase. Ministrul vine el insus la Academie, insulfa pe elevi cu cuvintul de mojic!, imputindu-le, ca ar vraDE LA UNIRE PANALA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 227 si desfiinteze scoalele. Vasile Gheorghian,’ elev din clasa a V-a, urcindu-se pe o masa, si adresindu-se eatra ministru, i] spune: ,Domoule Ministru, not nu putem sa stricdm scoalele ; dar ce putem face, not acest! mojic! care stam pe aceste banci, este de a ruga pe Dumnezet sa trimita blastam asupra acelor care au de gind s& strice scoalele“. Si elevele din scoala centrala protesteaza contra impunerel unel directoare straine, si una din ele, Cornelia Boerescu, raspunde la mustrarile nouel directoare; ,Sunt fiica de Romin si nol am supt lapte de Romin de la ma- mele noastre*. Cetatenit din Bucurestt trimit fetel_ uu orologiu, cu inscriptia cuvintelor el.? La Academie, prefectul vra sa aresteze pe Gheorghian. Elevil se opun. Pentru a-i linisti, sunt improscati cu tulumbele ; scoa- lele rasvratite sunt inchise pentru eit-va timp, toc- mal! in ajunul plecarei adunaret la Bucurestt.* In asemene turburare a spiritelor, se incepe seria de dispozitil, menita a inlecui cele doua capitale de pana acuma, prin una singura. Cea intal masura, pentru unificarea administratiel ambelor tari, fu instalarea unul minisler provizor pen- tru Moldova, dupa dimisia ambelor ministere din Last si din Bucuresti, pana la infiintarea unu! minister co- mun. Ministerul provizor fu alcatuil, sub pregidentia lui [ancu Cantacuzino, din Al. Cantacuzino si Leon Ghica, fostul presedinte de consilin—Al. C. Moruzi si ministrul lucravilor publice D. A. Sturza avind a mer- ge la Bucuresti, in vederea intocmirel ministeriulut unic.* 1. Avocat si barhat politic din Iasi, reposat de curind, 1901, Cuvin- tele Je-am reprogus dupa spusele lui Gheorghian insug. In Tribuna, 17 Martie 1862, sunt redate cam alt-feliu, dar cu acelag in{ales. 2. Tribuna citata. 3. Tribuna romina, 11, 2% si 28 Tanuarie gi 12 Fevruarie 1862, Comp. Mon. of. al Mold., 15 Tanuarie 1862. 4, Decret din 4 Ianuarie 1862, Mon. of. al Mold., 16 Ianuarie 1862,228 ISTORIA ROMINILOR _ Dupa constituirea ministerulul comun pentru Prin- cipatele- Unite, sub presidentia Jur Barbu Catargiu, a- cel provizor din lasi este desfiiintat, si se pastreaza numal directorit de departamente, deosebiti pentru Moldova, spre a nu se aduce de odata perturbart in afaceri? Directori! de departamente din Moldova purtat tillul de director nuinisterulus (din lduntru, de jus- titie &) pentru departamentul Moldovei.® Pregediu- tele consiliulul, Barbu Catargiu, explica, in sedinta din 14 Fevruarie, pentru cea fost nevoit sa urmeze astfelit, ,neputind, spune el, stramuta aga de repede toate cancelariele Moldovei la Bucuresti, sprea a nu aduce o prea mare desordine in lucrarl si anu face sa strige Moldova, ca unirea a fost pentru ea o prapas- tie“.7 In curind insa se incepu aceasta stramutare a cancelariilor, Mat intar, se face acea a arhivelor care sunt concentrate in Bucurestl, ramipind in fast nu- mai o sucursala a acestor depozite, sub ordinele ¢a- pulut arhivelor statulut din Bucuresti, ® Le desfiintaza apol casa minisleriuluy cultelor din Iasi si se centra- lizaza_veniturile manastirilor la vistieria din Bucu- regu. ® In 17 Aprilie inceteaza directoratul afacerilor straine al Moldovel, si lucrarile ce trebuiati sa ramina- in tasI, precum eliberarea paspoartelor, tree la pre- fectura Politiel.?° Prin legea din 15 Iunie, se des- fiintaza curtea de intaritura din fast, inlocuind-o cu Tribunalul Last Sectia a Il-a.714.a 31 Iulie se mat des 5. Jurnal din 26 Tanuarie 1862. Mon. of. at_ Principatelor-Unite 31 Tanuaric 1862, Monit. of. al Mold., 7 Fevruavie 1869, Tribuna ro; mina, 12 Pevruarie 1862, 6. Jurual din 1 Fevruarie, Monit. of. al Mold., 1 Fevrnarie 4862, 7. Mon. of., 90 Fevruarle 1862, suplement. 8. Mon, of., 26 Marlie 1862. Cel intal cap al arhivelor centrale e Grigore Bengeseu. 9, Decret din 22 Martie 1862. Mon. of. partea Mold.,29 Martle 1862. 10. Foaia publicatiilor oficiale, 17 Aprilie 1862, UL. Ibid., 30 Talie 1862.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 229 fiintaza directoratul ministerului de interne. 1? De ase- mene se centralizaza administratia postelor, supri- mindu-se acea din Iasi. Tot atunct se suprima scoala militara din Jasi, contopindu-se cu acea din Bucu- resti. Cu toate aceste, Cogalniceanu ceruse, cind cu desbaterea priviloare la scandalul secalelor din last, ea Si se infiinteze aicl cit mai multe scoale. , Aici, zicea el, poporatia este maf mult straina si orasul se afla la Ye de oara de parte de Prut si este deci 0 datorie na- tionala a sustinea scoalele in Last, Nu voim centra- lizarea si in invatamintul public®. In 3 August se desfiintaza ullimul directorat ce mal ramasese in Last, avel al ministeriutut justitier. '* La 4 August, se cen- tralizaza oficiul statistic in Bucuresti, 1° sila 18 Sep- temverie se desfiintaza directia sanilara din Iasi si se Institue consiliul sanitar superior dia Bucuresti. 17 Paralel cu aceasta treplata desfiiutare a centrelor de servicit din Moldova, merge si stergera deosebi- rel formale, incare se manifesta pana atuncl sepa- rata ef existenta. Monitorul oficial al Moldovel poarta acest titla pana la 9 Fevruarie 1862; de acolo ina- inte se schimba in Monitoral oficial partea Moldo- vet; apol se preface in o simpla Foaie de publica- fiunt oficiale. Pana la 31 lulie, aceasta foae ofici- ala publica dispozitiile directoratelor moldovenestt, incetind la acea data, odata cu ultimul directorat, si asemene publicatil. Vechiul titlu de capitala, mat este dat Jasulut in cite-va acte, chiar dupa 24 Tanuarie 1862, cind de 12. Decret din 19 Julie, care fixazd aceasta desfiintare pentru 31 a Ibidem, 19 Lulie 1862, 31 Lulie 1862. | S a din 19 Martie. Mon. of. al Principatelor Unite, 22 Iu- vie, suplement. 5, Jurvalal consilinluy de ministri. Mon., of, 8 August 1862. Lie , & August 1862, (18 Septemvrie 1862,230 ISTORIA ROMINILOR drept incetase de a mal ficapitala. Asa in un tablod statistic de nascuti si mort, se tree acel din last sub rubrica de Capéitala Lagi, in ziua de 3 Fevru- arie; programul examenului de iarna este tiparit in frunte, cu titlul de examenul din Capitala Lagi, in 6 Fevruarie; budgetul cheltuelelor spitalulut izraelit se arata iar ca din Capitala Iasi, in ziua de 7 Fe- veuarie. 8 Dar lista alegatorilor Moldovei, publicata in numarul din 24 Martie al Foaet publicatiunilor o- ficiale, nu mal contine, ca suprascriptie a rubricet a- gulul, decit oragul Iasi; apol examenu! de vara pev- tru partea de dincoace de Milcoy se publiea iarast, la 16 Tunie, sub indicatia de oragul Iagi.® Pentrn a se despagubi lasul de caderea lut de la rangul de capitala la simplu oras de provincie, ur- mare neaparata a infiintarei unirei, se ivi ideea de a se asaza in el curtea de casat’e. Deputatul de Do- rohoii, P. Cazimir, propune, in sedinta din 18 Fevru- arie, instalarea inaltel curti in lasi, pana la infiin- tarea cailor terate, propunere repetata de deputa- tul Vasescu, in sedinfa din 9 Martie. Aceasta pro- punere insa, combatuta de insusi fruntasii deputati- lor moldovent, Cogalniceanu si Panu, cade, intrunind numat 36 de bile pentru, contra 52.°° Cu prilejul acestel chestiuni se facuse in lasi oare-care mis- care, provocata de separatist!. N. Istrate, A. Cerne presedintele municipalitatel si L Corjescu, P. Corne- seu, C. Corjescu, P. Cristea, D, Lazarescu si Baldo- vic] membrii ef, trimit o depesa Iui P. Cazimir, prin eare il incurajaza a sustinea propunerea lul. Por- 18. Monit, of. al Motd., 3, 6 si 7 Fevruarie 1862, 19. Mon. of. partea Mold., 2k Martie 1862, Foaea publicatiunelor oficiale, 10 Tanie 1862, 20, Sedinla din 16 Martie, Mon. of.,No, 65, 1862 suplement, Comp. Tribuna romina, 27 Fovruarie 1862, Prin urmare nu este exact cd sar fi fagaduit Tasulu! stramutarea Curtei de casalie si cd Sagdduinta ua svar i indepliait.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA Din 1862 231 tretele lui Cogalniceanu si Panu sunt arse, si li se tri- mite o depesa, in care li se spune, ea ,intru cit ati tra. dat cauza Lasulul, fesenii niet odata nu-i vor matalege ca deputali*. O petitie este aleatuita de C. Rolla, infocatul unionist de alta data si este trimisa spre subsemnare in Tas! si in judete.” Generalul Bals pune casa lut la dispozitie pentru: subsemnarea_petitiel. O scrisoare din Iasi, din Septemvrie, arata, ca nu este de negal c& guvernele care s’aad succes de la 24 lanuarie, at. facul cu stiinta sat pe nestiutele, nu- mai fapte de acele care puteat fi exploatate de’ re- actiune contra unirel. Loviturile date foastet capi- tale a Moldovel sunt grele si profande. I s’a redus la nula, cind nu i s-a inchis chiar cu totul, calea de progresare. Scoalele stait lot in tristele conditit de mat inainte. Cu stramutarea scoalei militare la Bu- curesti, s’a obrintit si mat rag buba. Parintit ne- multamitl, profesoril lasati pe pavea, in timpul cind se gramadead toate nevoile iernef. Brutarii, mace- laril, bacanit lovitt in micile lor interese ; tott striga. Ce stie pietrarul, timplarul, din ce cauza e silit sa moara de foame, lipsit fiind de lucru? De-alde au- torit petitier le spun ca unirea e de vina, si ef stri- ga: jos Unirea“.?? Ceva mat tirzid ideile separatiste ist fac drumul si in presa straina. Ziarul parizian fa France, intemeiat anume pentru a combate a- pirea Italiel, trebuia sa tie protivnic si unirel Ro- minitor. El devine organal restirilor separatistilor din ast si publica 0 adresa a. unut numar de ale- 21, Domnitorul in o serisoare ¢, Docan eumnatul lai Rolla, doji- neste purtarer acestuia, Rolla trimite domnitorulai o depesa de seuzi, (Hirtiile Rossetti, 22, Rominul, 28 Sept. 1862. Si principele N, Sulu (Mémoires, p. 376) spnne: ,La\ Moldayie entidre soufirait de cet abandon, dans lequel elle a été lnissée, par suite d’ane union qui en réalité n’a été qu'une annexion et un anéantissement de son entité, faute de précautions pour Jui rendre co sacrifice moins pénible*.232 ISTORIA ROMINILOR gator! moldovent calre deputatii lor din camera, in care adresa, dupa ce se expune starea cea ra a ta- rei in toate privirile, incheie: , unirea este serios com- promisa; nimene nu o va putea tagadui; si in ade- var este aceasta o unire? Qare prin unire am in- tales noi, si cu noi tot! unionistil cer mai infocatt, o centralizare a admiuistratiel statulul ; centralizare care atrage totul la ea, rapind fie caret autoritalt a tarel orl ce nealirnare, ori ce initiativa ? Sad se poate numi unire aceasta absorbire a puterilor care rastringe si inghite, pana si slabilimentele de in- structie si de utilitate publica si le duce cu dinsa la Bucuresti“? *? Aceasta adresa de plingere si de doleanta, cum o numeste alt organ francez, Le Con- stitutionnel, face un mare efect in presa straina. A- cest din urma ziar spune, ca ,lrebue sa fie o mare turburare in mint?, o suferinta extrema in afacerile publice si private, pentru ca sé se gasasea Romini gata de a uita, ca unirea celor doua provineil a fost dorinta lor cea mal scumpa si trebue sa ramina te- melia cea mai trainica a viitorulut lor“.*4 Le Pays adaoge, ca acest document nu confirma de cit prea mult ceea ce am aflat, prin scrisorile noastre parti- culare, despre slarea de neliniste a spiritelor si asu- pra gravitatit situatiunel in Principate*.® Alte ziare, precum Le Stécle, combat asemene pareri pesimiste, observind, ca ,unirea celor doué principate nu s’a putut face fara jarlfe, nedespartite de toate preface- rile de acest felit. Capitala Moldovei a trebuit ea singura sa subscrie la o cadere, poate fara leac, si multe interese din provincie vor frebui sa sufere si vor mai suferi, din aceasta. revolutie care aiurea ar fi produs -nenorociri. Atitea suferinti ar fi ajuus 23. La France, 23 Oct. 1862, 24. Le Constitutionnel, 25 Ovt. 1862. 25. Le Pays, 25 Oct. 1862.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 233 pretutindeue aiurea, pentru izbucnirea unet nemul- famirt care ar fi putul sa fie usor exploatata de partizl, daci deasupra unel crize politice neinlatu- rale si a unor incureaturi materiale neatirnate de orl ce vointi omeneasca, speranta unul rodnic viilor nu ar fi mantinut la Romini patriotismul, de care at dat atitea dovez!. De aceasta stinc’ a veuit sa se zdrobiasca incerearea regretabila, din care o parte din presa france74 a incercat se faca un rechizitoria contra domniel principelut Alexandra *.?° Miscarea separatista era sprijinita mat ales de doud elemente din poporalia lasului: Femeile si E- vreit. Pentru femed Jucrul se explica, prin decaderea stralacirel ovasului; cit despre Evret, Romina ex- plica purtarea lor, prin faptul ca, strarmulindu-se ca- pitala, ef nu mal putead face wtrebuit, at Cogalniceanu, pe care am vizul mal sus inlatu- rind cuvintul de capilaia pentru Bucuresti, spre a nu jigni si ia forma pozitia Jasulut, se sileste acuma a-I da o compensare pentru lovitura suferila de el prin unire, propunind in sedinta din 19 Martie urmatoa- rele imbunatatiri pentrn foasta capitala a Moldovet : 1) consolidarea Universitatel, 2) antrepozite, 3) re- ducerea impozitulul fonciar la jumatate, 4) zidirea caledralet si a cazarmet, 5) sosele in judet, 6) fa- cerea Prutulut vavigabil pana la Unghent si 7) 0 caie ferata care si lege Iasul cu Bucurestit.2° Nu- 26. Le Siéele, 31 Oct. 1862. 27. Rominul, 28 Martie 1862. Comp. Tntrigues de la Russie en Roumanie, Paris, 1862, p. 3: -Certains riches Isra¢lites de Jassy, lésés momentanément dans leurs intéréts par union et par Ja translation de la capitale 4 Bucarest, s’élaient faits les instruments de la sé- paration“. 28, Mon. of. No. 68. 1862 suplement. Observam ci mijlocul de ca- pilenie, pentru mantinerea laguloy, era in mintea lal Cogalniceana, in- wt Scoalelot Jul. (Citim Une ort Monitorul ca numadrul, in loc de aceasta din cauzi, 4 eulegerea folositi de noi avea’ data une nu se pntea celi),284 ISTORIA ROMINILOR mat unele din aceste inbunatatiri si aceasta numal pana la un punt, putead sa precumpeniasca cade- rea, pe povirnisul careia Iagul apucase de fa stra- inutarea capitalel. Adunarea insa, cind raspinge stra- mutarea Curtet de casatie, nu voteaza nicl maear mingierile propuse de Cogalniceanu.®® Si gazetele din Bucuresti preeum Rominul, cer péntru asi, drept compensare, imbunatatiri administrative, de care insa toata tara, si nu numai [asul, avea nevoie. Tot asa si Taéranul vomin sustine, ca ,raspingindu-se aga- zavea curtel de casatie in [asi, aduparea a ramas indatorita a-1 da cit mal neintirziat, institutiunl si inlesninl care sa satisfaca in adevar jignitele lui in- terese si pagubele ce a suferit, in urma stramutarel capitatei in Bucuresti“ 2° Insusi domnitorul recunoaste nevoia de a se da lasulul_ o compensare pentru lovitura primita. La inaugurarea scoalet militare din Bucuresti, ef spune: »At mijlocit serioase rezoane pentru fuzia scoale- lor militare din last si dia Bucuresti, si sunt pre- ocupat de jartfa impusa vechet capitale a Moldo- vel, prin centralizarea serviciilor publice ta Bucu- rest. Nu voi cruta nimic, spre a ridica, precum me- rita, orasu) Jast care a fost leaganul unirei*.*! Paralel insa cu aceasta cadere a lasulut care tre- buia numat de cil sa singereze pe altarul unirei, se ieti mal multe masurt pentru intarirea contopiret tari- lor romine: In {4 Fevruarie se desfiintaza, prin o lege, comisia centrala, lovindu-se iarast in firmanul ce au- toriza unirea si care declara comisia central’ nu- mat de suspendata.®? Se suprima taxa de exportatie 29, Rominul, 16 Martie 186% 80, Ibédenc, 1O—1t Martie 18 31. Mon, of.. 22 Sept. 18 32. Mon. of. partea Moldovel, 5 Martie 1862. Léranud romin, 18 Martie 1862,DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 235 si de la vamile Moldovel.** Legea de coutributit pentru podurt si sogele, de 12 lel de cap, se intinde si in Moldova, desfiintindu-se darea de 14 let ce e- xista aicl.** De asemene se aplica, la nordul Mileo- vulut, fegea procuvorilor®®, Se aplica si in Muntenia sistemul de exploatare in regie al postelor, fotro~ dus mai inainte in Moldova.®® Se unifiea contributia fonciara de ambele parti ale Milcovulut.?” Se intin- de taxa de 10 °fo asupra proprietatilor de mina moarta si in Moldova.*® Se unifica cele doua muni- cipalitati din orasul Focganv.9° Se onifiea sistemul penitenciar, introdus pana atuncl numat in Moldova.*® Cogalniceanu cerind insa ca, intre alte masurt me- nite a intari unirea—precum unificarea colorilor si a drapelulut, contopirea menitoarelor, inlaturarea gra- nitelor—sa se inlocuiasca si titlul de Principatele- Unite, prin acel de Romania, ministeral nu indraz- neste sa mearga atit de departe, mat ales in ceea privesle noul titlu al taref, El combate deci propu- nerea lui Cogalniceanu care, pusa la vot, cadet? Omorul] Jui Barbu Catargiu. Pe cind in Iasi se pregatia substratul pentru racirea vechiulut entu- ziasm, in Bucuresti cugetele erat impartite intre doua plecari: de oparte multamirea pentru sosirea deputatilor moldovent ce umplea inimele de bueu- rie, vazindu-se in sfirsit intrata in realitatea fapte lor, stramutarea capitalet in Bucurest! si dec! spo- rirea si imbogatirea vietet Int economice; pe de alta Lege din 12 Fevruarie. Ibidew, It Martie 1862, Lege din 30 Martie, Ibidem, iS Aprili Decret din 26 Martie. Joidem, 5 Aprilie Decset din 27 Aprilie. Ibiden, 16 May 186: . Lege din 30 Martie. Zbidem, 5 Mat 1862, . Legea din 28 Martie. Iéidem. 21 Tunic 1862, . Jurnalul cons. de ministri. Lbidem, | 1 . Decret din 31 Aug. Ididem, 3l August 186: . Sedinta din 20 Martie, Mon. of., No. 72, 1862, sap). 1362.236 ISTORIA ROMINILOR _ ingrijirea ce le insufla constituirea ministerulul unio- nist, pe care domnitorul, pentru a nu arunca, prin o jupta noua parlamentara, un val asupra maretulut act savirsit, il aleatuise din personaje luate din ma- joritatea adundrel: Barbu Catargiu ca_presedinte, principele Moruzi, C. Brailoiu, 1. Ghica, Apostol Ar- sachi si G. Bals. Aceasta alcatuire nemultamise in- tr’un inalt grad partidul stingel si pe poporul ce tinea cu el.#? In ziua de 24 Januarie, aniversarea indoitei alegeri si zina aceea de mare serbare nationala in care trebuia sa se celebreze realizarea unirei, Va- lentineanu, redactorul Reformei, scoate ziarul sat cu foaia in alb, continind numat urmatoarele cuvinte: »Romania e lovita de moarte; ne am intors inapol pe timpul domnulut Tudor. Fanariotif sunt Ja putere. Ea imi sfarim pana astazr‘. In cuvintarea de deschidere a adunarel, in ziua de 24 Ianuarie, domuul spune: ,O viata noua se des- chide astazI pentru Romdnia.*4 Guvernul met este insarcinat a va depune actul**, prin care s’a storni- cit modificarile la Conventia de Paris. Et insa, cre- dincios misiunef ce mi-ati dat si, cunoseind dorinta statornica a Rominilor de a raminea unilI, am proela- mat inaintea d-voastra cit si inaintea tarel unirea de- finiliva a Principatelor. V’am zis, ca ea va fi precum Romania o va dori si simti. Nu mA indoiese ca nicl Jnalta Poarta, niet puterile garante, nu vor cugetaa desfiinta in viitor unirea ce ati recunoscut-o atit de ne- 42. Mon. of., 22 Januarie 1862. Tribuna romind, 10 Martie 1862, 43, Reforma, 24 Tanuarie 1862. 44, Acest nume fusese dat de ma¥ multe ort pina acuma Prinei- patelor-Unite, chiar in acte oficiale interne. Nu mat putin il intrebu- intait si strainis, Ca o euriozitale, citam o serisoare din 1862 a Jul Victor Hugo, citre un cunoseut al sau din Bucuresti, care poarta pe adresa numele de Roumanie. Vezi La Vota de le Roumanie, 3 la- muarie 1862. 45, Asa se inlocuia uriciosul nume de firman.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA Din 1862 237 cesara pentru fericirea Principatelor“.*° Era invide-- derat ca domnitorul punea actud la o parte si pro- clama unirea allfeliu de de cum o concedase confe- renta din Constantinopole, si de aceea se si ivi zvo- nuJ, e& cousulit puterilor ar fi protestat contra mo- dulut cum se proclamase unirea, zvon pe care gu- verpul cauta sa-l desminta. 47 Cind domuitorul esi din adunare dupa cetirea me- sajulut, el fu aclamat cu cea mal mare infocare. Mi- nistrit lui insa nu se bucurara de o primire asa de en- tuziasta.** In curind trebuia sa se manifesteze, intr’un chip, mai rostit indepartarea fireasc’ ce exista intre partidul dreptel si acel al poporului. Anume taranif auzind de mult vorbindu-se de unire, de imbunata- tirea soartel lor, de dare de pamint, de buna-vointa domnitorulul pentru et si de opunerea boierilor, a- mestecase toate aceste in capul lor, lipsit de conceptia limpede a lucrurilor si, cind auzira ca domnitorul vine in Bucuresti sé proclame unirea crezura ca a venit momentul ca sa fie mat fericitt. Niste taran! din ju- detul Buzeulai, sub conducerea unuia Nita Malaieru,. pornira catra Bucuresti, spunind ca vrau sa iege ca- pul grangorilor ce nu tin cu tara, Miscarea nu ere deci, cum se sileati sé o arate organele liberale, o simpla manifestare in favoarea unirel, care nicl nu putea interesa pe tarani ca act politic in sine, ci numatl ca fiind in legitura cu imbunatatirea staret lor. Aveat deci dreptate boierii si miuisterul lor, de a fi ingrijitt de aceasta miscare si de a lua masuri,. ca taranil sa fie opritt in drumul lor, Suprefeetal insa ce voia sa li se impotriviasca, este batut; taranil ja- fuese mal multe proprielati, procurindu-s} mat ales 46, Mon. of. % Tanuarie 1862. 41, Mon. of, 11 Ianuarie 1862, Comp. Monit, of, al Téiret Romé- nest, 20 Decemvrie 1861. 48. Scrisoare din Bucuresti, tn Triduna romind, 6 Fev. 1869,238 ISTORIA ROMINILOR arme, cu care apot vor sa plece spre Bucuresti. Se intrebuintaza alunc! armata care if astimpara. Procu- rorul Desliu, trimis in ancheta, este de parere, ca ta- ranil se resculase, spre a rasturna noul ordin de lu- erurl, in viderea imprejurarilor.*® Barbu Catargiu, in- terpelat in adunare asupra arestirel a mati bine de 200 de tarant si asupra traganaref instructiet, ras- punde, ca ,rascoala ar fi putut da taret o lovitura ee ar fi cufundat-o in prapastia nenorocilor, din care nict stranepotif nostri nu ar fi putul’o scoate*.®° Si in aceasta pornire a taranilor, se pot vedea tot ur- mele incordaret ce existat intre clasa conducatoare si poporul de jos, marele nour care domina intreg orizonul acestel epoce de fierbere si de prefaceri. Ca chestiunea era suparatoare pentru partidul dreptel, ‘se vede de pe modul cum fura conduse desbaterile camerel, cu prilejul interpelaret lul I. C. Bratianu. Abia auuntase el interpelarea, si primul ministru {1 siraspunde, fara a-l lasa macar sa si-o desvolte ; iar dupa cuvintarea presedintelut cabinetulut, desbaterea se inchide gi se trece la ordinea zilef.** De odata cu deschiderea camerel unice, se incepe in Bucuresti o agitatie pentru largirea dreptulul de vot si alcatuirea unel adunart care sa reprezinte toate clasele societatel. Tribuna romind, cere ca intaiul act al adunarel sa fie votarea unet legit electorale noua, care sa dee reprezentarea tare! intregt, si acea noud adunare sA proceada la reforme.” In raspun- sul la mesaj, adunarea spunea ca este organul cre- dincios a 5,000,000 de Romint, cind ea vine se fe- licite pe. domnitor pentru indeplinirea marelul act al izitorul precurorulut in Rominu, #2 Sept. 1862. 50. Sedinta din 21 Fevroarie. Mon. of, No. 47, 1862, Supl. 51. Sedinja din 2 Fevruarie Mon, of., No. 47 citat, Comp, Romi- aul, 22" Fevruarie 1862. 52. Tribuna romind, 28 Tanuario 1862.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 239 unirel. Téranul romin se, intreaba ,cum ist iea ea acest rol, cind nu reprezinta de cil 5000 de proprie- tarl mari“?*3 Mat grava fu lovitura data adunarel, de catra boierul Scarlat Mieleseu care-st dadu dimisia din ea, pentru ca intalegea ca legea rurala si loate legile de organizare sa fie votate de 0 adevarata re- prezentare a poporulul, in care sa intre si burghejil, profesiile liberale si taranit‘.** Nict adunarea insa nicl mivisterul esit de asta data din sinul ej, nu se uita& la asemene lovituri. Impre- una se apuca de organizal tara, dupa ideile partidulut dreptel, votind mat multe legt prezentate de minister, precum legea vinzarer sarel, acea de urmiarire, dru- mul de fier din Moldova, continuarea stringerel ve- niturilor dupa starea lucrurilor, intru cit o lege bud- getara comuna ou se putea injgheba asa in graba. In sedinta din 23 Martie se voteaza o lege noua de presa, modificindu-se in sens restrictiv legea de pres& din Moldova si aplicindu-se acuma asupra tutregel tari. In zadar cerura deputatil liberal! ca legea de presa sa fie imbinata cu acea a juriulul si ca s& se amine volarea ei, pana la prezentarea acestu) corolar ne- aparat. Legea fu votata, dupa cum o infatogase minis- terul, iar ziarul Roménul ies in dolia, in ziua cind reproduce deshbaterile.° Cu toate aceste, sa nu se creada, ci adunarea pri- mia orbeste toate proiectele ministeriulut. Ea vota numa! ce-I convenia si raspingea, chiar de la omul el de incredere, legile ce i se pareat ca nu raspund pe deplin intereselor clase! ce reprezinta, Asa ea refu- za de a cerceta un proiect de lege, asupra impartirer Romaniel in capitanate, temindu-se a nu crea centre 53. Taranul romin, 11 Fevruarie 1862, 54, Sedinta din 9 Martie Mon. of., No. 59, 1862 Supl, Tribuna ro- mind, 17 Martie 1862, 55, Rominul, 25 Martie 1862,240 ISTORIA_ROMINILOR _ prea mar! administrative, care sa poata face greu- tate guvernulni central; grija inspirata mat ales de starea Moldovet.°® Tot in aceasta sesiune, vine in desbatere proiectul de lege rurala, cel pregalit de comisia centrala inca din 1860. Desbaterile se incep in ziua de 25 Mat 1862, cu o cuvintare a lut Cogalniceanu care atacd pro- iectul, pe cuvintul ea nu revizueste legiuirile exis- tente intre proprietari si tarant, ci suprima pur gi sin- plu or! ce legiuire, lasind pe taran liber pe bratele lui, iar pe proprietar pe mogia lut.®7 Mat multi oratort din majoritatea adunarel, combat pe Cogalniceanu care e sustinut numai de Grigore Cuza. Intre altil rosteste presedintele consiliului, in ziua de 29 Mal, cuvintarea aceea care a facut atit de mare efect asupra contimpuranilor, incit mult timp isi aducea ine’ aminte lamea, de calificarea disecursului lut Co- galniceanu, din partea lul Catargiu, de ,,himera cu corpul de aspida, capul o porumbita si coada de so- pirla maglisitoare*. In aceasta cuvintare, de altfelia indestul de scurta, pentru insamnatul subiect cu care se indeletnicia, Catargiu combate improprietarirea lo- cuitorilor si sustine liberale invoielt.°* Desbaterile se urmeaza inainte, fara ca Barbu Catargiu sa mat in- tervina in ele, pana la 8 Tuniu, cind se intimpla un incident. Anume partidul liberal hotarise se tind o intru- nire publica pe cimpia itbertate!, spre a celebra a- niversarea zilel de 11 Mal, amintire a revolutier din 1848. Deputatul-C. Filipescu face ministeriulut o in- terpelare in privirea acelel sarbari, mai ales ca ea fusese tneunostiintata prefectulul de politie intr’un chip neobicinuit, ou prin o petitiune, ci prin o adresa 56, Rominnl, 18 si 19 Mat, si 28 Iunie 1862. 57. Mon. of., Nr. 100, 1862, Supl. 58, Ibidem, Nr, 108, 1862,DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 Q4f din partea comitetulut el. ca si cind ar fi fost acest comitet o autoritate constituita. Barbu Catargiu, a- dus a se rosti asupra acelel sarbarl, 0 ataca in- tr’un chip foarte violent, maf ales ca unul din subscriitoril adresei, C. Arion, sustinea ca demersul comitetulut era in deplina legalitate. Barbu Catargiu,. iu cuvintarea lui, spunea, ca ,trandafirii din buche- tele cu care se pregatiad sa sarbeze ziua de 11 Tu- nie, erati tot acef cu care voiati sa celebreze ziua: de 24 Januarie, si care se pot vedea la Vacdrestt:: topoare, cutite, ciomege si chiar pusti, si de pe a- ceasta se vede ce caracter inocent ar avea acea sarbare“. El sfirseste energica lul cuvinlare cu cu- vintele: ,Pacea, domnilor, pacea e odihna si lini- stea taret, si vol prefera a fi zdrobit, de cit a ingadui’ slabirea linigtei; vot prefera moartea, inainle de a calea sat a lasa sa se calce vre una din institutiu- nile tarel*.°° Nu stiea Catargiu, in momentul cind rostia aceste cuvinte, ca moartea il astepta Ja usa. Jn adevar la sfirgitul sedintei, egind din adunare, spre a se duce acasa, si fiind luat in trasura de prefectul de politie, N. Bibescu, Barbu Catargiu fu ucis de o lovitura de pistol, cind trecea pe sub poarta Mitropoliel. Cine a fost omoritorul, nu s’a stiut nict odata, saa, daca s’a stiut, s’a tainuit. Ca versiunea de a doua e mat de crezat, reiesa din urmatorul dialog, preschim- bat intre I. Brateanu si Cogalniceana, in sedinta din 11 Octomvrie 1866, in care Brateanu spune lus Co- galniceanu, ca: ,Barbu Catargiu n’a fost omorit de un Romin; d. Cogalniceanu trebuia sa stie aceasta“. Cogalniceanu raspuode ca nu stie. Bratianu adaoge, ca: ,traieste o persoana care stie si care-{ va pu- tea-o spune“. Daca n’a fost un Romin, ci un strain, 59, Sedinta din 8 Iunie. Mon. of., No. 124, 1862, 16242 ISTORIA ROMINILOR este invederat, c&-n’a comis fapta din propria Iu! imboldire, si ca a trebuit sa fie naimit de cineva. E vorba acuma de cine a pulut fi el naimil, si nu- mai acest punt inleresaza isloria, in deosebire de acel penal juridic care trebuia se linda la descope- rirea faptasulul. Din care sfere ale societatel bucu- restene a putut pleca acest omor? Este invederat ca, in lipsa de dovezi, suntem adusf a face numai ipoteze. S’a creat o legenda, c& omorul lui Barbu Catar- giu s’a facut din pricina opuneret lut la legea rurala; ba s’a mers mal departe: s’a pus in legatura omo- ral capulul partidet dreptel cu improprietarirea lo- cuilorilor din 1864, si s’a aruncat banuiala asupra Jui Cogalniceanu si asupra inspiratorulut sat, dom- nitorul tarel. Mai intal omorul lui Catargiu s’a facut cu dot ant inaintea improprietarirel efective a taranilor, si in timpul prime! desbaterf a legei rurale, cea din 1862. Dar de si fn aceasta desbatere, Barbu Catargiu se declarase in contra improprietarirel, el o facuse in un singur discurs, rostit in ziua de 29 Mat, cu 10 zile, inaintea atentatului. Intervenirea capulul dreptei tn aceste desbaterT nu este asa de insamouata, si cu mult mat multa inversunare sunt combatute principiile li- berale, in hotarirea chestiunel taranestt, de alti mem- bri at acelui partid, precum: principii Gr. M. Sturza, Dimitrie Ghica, Radu Rossetti si Kneazul A. Mo- ruzi, pe ling&a care impartasirea lui Catargiu la des- baterl pare in destul de restrinsa, cu lol discursul saa frumos si inflorit, ca toate cuvintarile lut. Si apot, la 8 Mai, cind sa intimpla omorul, legea inca pu fu- sese votata, incit sa se poata spune, ea se razbuna o fapta indeplinita. Ea se veteaza toemal in 11 Lunie, dupa savirsirea omorulaut, fiind primit proiectul co-DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 243 misieY centrale cu 62 de bile albe contra 35 negre.© Credem deci ca, daca desbaterile leget rurale pot intra si ele in pumarul motivelor ce at impins mi- va la faptuirea crimei, nu sunt ele acel hotaritor, cu toate ci aceasta parere isi gasi rasunetul pana in ziarele straine.*! Am vazut insa, ca in ziua de 8 lunie venise in desbater! o alta chestiune care, de si mai putin in- samnata de cit acea rurala, avea un caracter mult mai arzator si mai ascutit, anume oprirea sarbarel de la 11 lunie. Am mar vazut apoi cu cita energie combatuse Barbu Catargiu acea sarbare si se rostise pentru a el impiedecare. La 12 oare fusese anun- tata interpelarea; la 2'/) fusese desvoltata si la 5°/4 Catargiu era impuscat.°* Nu credem a gresi, atri- buind motivul hotaritor al faptei, aralarel energice a intentiunet luI Catargiu de a opri cu ori ce pret sirbarea proiectata. Si nu trebuia mult, pentru ca elementele mal vioae, mat neretinute dintre protiv- nicil dreptet sa recurga la acest mijloc, spre a cu- rati de pe fata pamintulut pe omul acela care, prin ideile sale sustinute de un caracter neinduplecat si de o vorbire ademenitoare, se arata ca cel mat pri- mejdios protivnic al migcare! liberale.® Se stie apot, 60. Mon. of, No. 129, 1862, supl. 61. Daily News, 10 Martie 1863, atribue omorul luy Barbu Catar- giu, fricei ca nu cumva sa treaca proiectul de lege rurali; ,The ru- mour that such a law was about to pass, howewer produced its effect, and M. Catardji was shat in his carriage by an unknown hand, whilst he was quilting the chamber*. 62. Principele Dimitrie Ghiea in sed. din 9 Iunie 1862, Mon. of, No. 121, 1862, supl. 63. Cogalniceunu, protivuicul cel mal hotarit al luf Barbu Catar- giu, spune despre el, in sedinta din 1 Martie 1862, (Mon. of., No. 57, 1862, supl.) ,Ma adresez dar catre pregedintele cousiliuin! care, sit fie bine ineredintat, ci pistrez pentru d-sa o admirare adined, wa numat pentru elocinta, dar mal ales pentru independeata caracterului d-sale*. Caracteristica lui Barbu Catargiy este destul de bine data de Armand Lévy, in ziarul parizian “Opinion nationale, 26 Tunie 1862: ,La ques- tion qui te passionnait Je plus, Glait celle de la propriété, C'est lui244 ISTORIA ROMINILOR ca domnitorul reproba si e! apucaturile prea pornite ale extreme! sting!, in cit in ipoteza in care ne am pus, a omorulut lul Catargiu din cauza proprire! ser- barel din 11 Junie, o participare a domnitorulut nict nu poate fi gindita. Tot atit de putin poate fi vor- ba insa de aceea a lut Cogalniceanu care nu era in guvern pe atunci si combatuse, numal ca deputat, proiectul de lege al comisief centrale.” Prin urmare, daca nu se poate pune omorul lui Barbu Catargiu in sama partidulul stingel, in sensul ca fruntasit jut Yar fi pus la cale, nu se poate ta- gadui acestul omor caracterul une! fapte politice care deci nu a putut pleca de cit din rindurile pro- tivnicilor dreptel. Organele timpului, atit interne cit si externe, atribue acest omor pasiunilor politice. In primul loc serisoarea domnitorulul catra vaduva re- posatulul, spune, c& ,regreta pe omul de stat emi- nent ce a murit in serviciul téref, martir al convin- gerilor sale si pentru apararea principiulut ordi- nel*,®* cuvinte care gsi ele indreapta gindirea tot qui, il y a plusieurs années, avait prononcé Je mot: ,le paysan est notre capital a tous*. En Septembre 1848, il applandit au retour des Rnsses. f} n’était pas sans voir les dangers de Poccupation étrangdre; mais la haine de lesprit révolutiopnaire dominait en lui tout autre sentiment. Il n’était rien moins que populaire; sa parole, raide et méme quelque peu provocatrice, lui avait fait bien des ennemis*. 64, Instructia adunase banuiell asupra unul Ungur Bogathy Gyorgy (vezi dosarul Ja ministerul justi No, 1037, 1862), Vinovat sat nu, acest om era aratat ca autor al crime!. O brogura Note sur les Prin- cipautés-Unies de Moldavie et de Valachie, Paris 1864, p. 13, spune: On avait A s’étonner qu'un certain Bogati, étranger que opinion pu- blique aceusail, a fort on & raison, du meurtre, au lieu d'étre sou nis 4 une instruction judiciaire, fut nommé inspectenr général de syl- viculture en Moldavie, aux appointements de 2000 piastres par mois“. Un glumet facu utune! jocul de cuvinte: ,Bogati a ajuns bogat*, Am cercetat toate decretele diu Mon of., de la 8 Iunie 1862, pina in De- cemvvie 1864 si nu am gisit nicaire pe Bogali mumit in vre o functie; am cercetut apof arhivele ministerului domeniilor, privitoare la co~ vespondenta pentru padurt si nu am gasit nicairi numele lui Bogati. Arilarea broguret Notes este, sati o iseoada, sai reproducerca unuk zvon_netemeinic. 65, Serisoarea din 10‘lunie, Mon. of., 12 Iunie 1862.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 945 catra oprirea aniversarii lut 1848. ,Din foile straine citanm Le Constitutionnel care, comentind scrisoa- rea, spune: ,vedeti, prin aceasta din urma fraza, ca, atribuind omoru! lut Catargiu celor mat detes- tabile pasiunt politice, opinia publica nu s’a ingalat“.°° Singur Rominul organul partidulut, din sinul caruia pornise lovitura, se sileste a dovedi ca omorul lut Barbu Catargiu ou avea un caracter politic, ci era izbucnirea unel razbunart private.®? Omorul lui Barbu Catargiu este un simtom al in- cordarey ce exista iutre partidul dreptel si acel al po- porului. EJ} mat arata, ca si in straturile mal adinet ale acestuia incepuse a se infiripa urme de viata po- litica, manifestate de o cam data, prin faptul brutal al unet crime, dar care nu dovedeste mai putin, ca constiinta amortita pana alunci incepuse a se destepta. Jo primul moment de spaima si de confuzie, ca- wera ofera guvernulul puteri discretionare pe 6 luni, spre a putea face urmaririle trebuitoare. Domnito- rul insa refuza ale primi. Mai tirzit, cind se va a- minti dreptel acest fapt, ea va sustinea ca oferise aceste puteri exceptionale ministerulul ei; dar cum observa Le Constitutionnel : ,Nu era oare imprudent a se delega astlfelitt de puterl, pentru an timp de- terminat, cind nu se putea sti, daca ministerul va ra- minea pana atunci“? Dupa votarea leget rurale, in ziua de 11 Iunie, se- siunea ordinara se inchide, tn ziua de 23 a aceleiast luot. Din mesajul de inchidere, se putea vedea, ca domnitorul nu va sanctiona legea rurala votata de adunare, de oare-ce, dupa ce deplinge in el moar- tea lut Barbu Calargiu, arata parert de rad pentru 66. Le Constitutionnel, 3 Iulie 1862. 67, Rominul, in lunzul set articol: Asasinatul politic a lui C. A. Rosselti, 93 Aug. 1862, Comp. 9 Iunie 1862. 68, Le Constitutionnel, 24 Yalie 1862,246 ISTORIA ROMINILOR nevotarea mal multor legi, mat ales acea a consili- ilor judetene si comunale care ar fi avut de tintaa face putincioasa aplicarea legel rurale. Ministerul dreptei insé, deseompus prin moartea presedintelut sai, nu se mat poate reconstitui, din cauza ca dreapla refuza a mal participa la guvern,®® si se constitue un minister not sub N. Cretulescu, compus din: Dim. Cornea, T. Ghica, G. Cretanu, I. Gr. Ghieca, A. Florescu si M. St. Catargiu. 7 Chestiunea armelor sirbesti. Odata cu deschi- derea camerel din 1862-— 1863, se petrece o impre- jurare care aduce iar in desbatere chestiunea auto- nomie! Principatelor-Unite si care, dupa mai multe peripetif ce pareat’ amenintatoare, se sfirgeste iaras! cu o izbinda diplomatica a domnitorulul. Anume ina doua jumatate a lune! Noemvrie 1862, consulul austriac Eder si acel englez Green afla ca un transport de arme s’ar face prin Romania catra Serbia. Ei banuind, in un asemene fapt, o uneltire rusasca contra existentel imparatie: otomane, la care uneltire guvernul romin ar da concursul sad, cer ime- diat de Ja el oprirea transportarei si sechestrarea ar- melor. La aceasta cerere se asociaza si delegatul ture la comisia dundreana, Omer Ferzi pasa, ce nu avea nici un rol diplomatic si care prin o nota putin curte- nitoare, jigneste pe domnitor. Totus acesta pune se- chestrul cerut. Dar un negutitor din Serbia aratin- du-se ca destinatorul armelor si, intervenind apot a- gentul Serbiel, precum si principele acelet {ari Milos Obrenoviel care spune in o depesa catra domnitor, ca armele eraii destipate pentru armarea militiilor sale, 69, Cogalniceanu in Sedinta din 15 Tanuarie 1863. Mon. of, No. 22, 1863. supl.: ,dup& uciderea lut Barbu Catargiu, majoritatea n’a vrut si mal iee ministerul". 70, Mon, of., 25 Tunie 1862. Mesajul Zbid., 26 Tunie 1862.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 947 sechestrul este ridicat si transportul isf urmeaza ina- inte drumul. O strasnica miscare se face in diplo- matie, Ja auzulacestor fapte. Ageutul Anglier, acel al Austriel, catra care se unese acel ai Frantiei si Prusiel, ist dag iatifnire la palat, fara a cere au- dienta, spre a dobindi un respuns categorie. Prin- cipele le observa neregularitatea demersulul si le res- punde, ca mantine masura luata. Peste doua oare a- gentil trimit domnuitorulul o nota colectiva (10 De- cemvrie), prin care cer, cael sa opreasca transpor- tul pana in 24 de oare. Principele le raspunde ca ail insarcinat pe agentul din Constantinopole sa des- bata chestiunea cu ambasadorit puterilor, si pana nu va afla rezultatul acestui demers, nu poate sa le dee nici un raspuns. 7 Presa engleza mat ales se arata foarte miscata de purtarea Romaniei si raspindea vestile cele mai in- grijitoare. Morning Post acuza pe fata pe Rusia, de a fitrimis intr’un chip frandulos, facindu-le sa treaca drept sine de drum de fier, arme din arsenalul de la Tula. Adaogea ca Poarta, in anire cu Anglia si Au- stria, soman pe principele Cuza si pe principele Milos sa predee armeie. Ziarul lordului Palmerston mergea chiar mat departe, declarind ca, in virtutea tratatului de la Ackermann si al celui de la Adrianopole, su- zeranul poate sa depuna pe vasalul, dovedit de a-t fi dusman in ascuns, si ca Poarta va trimite o comi- sie in Principatele-Unite, spre a cere de Ja domni- torul Jor predarea armelor si fodeplinirea juramin- tulut de credinta, ea vasal al Sultanulut."* Se mata- mintia protocolul din 6 Septemvrie 1859, Incheiet la 71, Expunerea imprejuririlor este facuta, dupa’ versiunele concor- dante ale ziarelor: Le Courrier du Dimanche, 4 lanuarie 1863 (23 De- cemvrie 1862). LEsprit public 23 (11) Ianuarie 1868 si Le Siécle 23 (11) Tanuarie, 1863. 72. Articole din Morning Post, reproduse de L’Opinion Nationale 17 (5) Ianuarie si Le Courriér du Dimanche, 18 (6) lanuarie 1863,“248 ISTORIA ROMINILOR Paris, cu recunoasterea indoitet aleger! a Jui Alexan- dru Cuza, prin care se spunea, ca ,in cazul une! noue inealeari a Conventiet, Sublima Poarta, dupa ce va face demersurile trebuincioase pe linga administratia gospodarilor, va duce aceasta imprejurare la cuno- stinta reprezentantilor puterilor garante din Constan- tinopole si, indata ce faptul incalearei va fi constatat prin impreuna intalegere, curtea suzerana va trimite in Principate un comisar ad-hoe, insareinal de a cere ca masura ce a dat loc acelui incident sa fie retrasa. Comisarul sublimei Porti va fi intovaragit de dele- gatil reprezentantilor din Constantinopole, cu care va proceda impreuna“.”® Se ameninta dee! iarast cu in- tervenirea in Principate. Numat ziarele luat insa un ton asa de rostit. Di- plomatia, chiar cea engleza, era mai moderata, de si ea lindea tot la o umilire a domnitorulul, macar pen- tru a razbuna transportul armelor ce acuma trecuse Dunarea si nu mal putea fi impiedicat—iaras! fapt in- deplinit.* Ainbasadorul englez din Constantinopole trimite domnitorulul Romaniel o scrisoare prietenea- sed, in 21 lanuarie 1863, prin care if cere lamurirl asupra armelor destinate Serbiel, si daca acele arme au trecut pe fata sat pe ascuns; daca e adevarat ea trupele ce le escorlad aveat ordin sa traga in Turci, in cazul cind ef s’ar fi opus. Ambasadorul mat roaga pe principe, sa trimita Porlel o scrisoare ld- muritoare. Cu alte cuvinte sir Bulwer cerea dom- nitorulul sa faca scuze Portei pentru purtarea lut. Domnitorul raspunde ins’ ambasadorulul, in 30 Ia- nuarie 1863, ca el nuse poate mira in destul, cum de ziarele engleze cer masuri de constringere contra 73, Vezi d. e. La Patrie, 20 (8) Januarie 1863. 74. Ibidem, **11 Ianuavie 1863: ,On ne s’expliquerait pas d’ailleurs, du moment que les armes sont arrivées en Serbie, comment ce com- missaire pourrait requérirle gouvernement roumain, de rapporter une mesure, dont il ne dépend plus de lui de modifier les effets“.DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 949 guveroulut lut; ca el a insarcinat pe Negri sa lamu- reasca Incrul; ca o scrisoure catra Poarla este in afara de chipul obicinuit al relatiilor sale cu guver- nul oloman; ca de si el s’a supus la un blam pu- blic in sinul adundret, ministeriul otoman gasi o piacere in a ract relatiuuile noastre; ca la inceputul afacerel armelor, comisarul turc din comisia duna- reana ce nu avea nic! un caracter diplomatic, si-a permis sa-T trimita prin telegraf 0 comunicare ofen- satoare ; apo! ministrul insus! al afacerilor straine a remis lui Negri o nota, asa de surprinzatoare prin fond si prin forma, ca agentul a refuzat a i-o co- muniea. Nota s-a trimis atunci direct. De aceea dect, refuzd scrisoarea ceruta de Bulwer. Aceasta nu ar fi cu putinta, decil cu conditia unul respect al con- venientilor, de care cet mai multi din dregatoritl o- tomani par a voi sa se abtina de tot, fata eu prin- cipele domnitor al Principatelor-Unite‘.”* Argumentul juridic invocat de domnitor, pentru a-sf apara purtarea, era, ca ,nu pulea admite, ca o marfa cumparata in timp de pace, de catra o tara in stare de pace, de la o pulere iar in pace cu Poarta, sa poata fi privita ca contrabanda de razboit. Serbia cit si Principatele-Unite sunt apoi neatirnate de Poarta pen- tru tot ce priveste ocirmuirea lor interna“.7° Se vede ca puterile protivnice principelut se convinsera la sfir- sit, ca ar fi fost mal nepolitic de a impinge lueru- rile la extrem si apo! mai ales, fata cu marele zeu al politicei—faptul indeplinit —ele gasira de cuviinta a-s! astimpara prea imfocatele pornir. Ziarul La Patrie, relateaza astfelitt stirsitul acestel neinteleger!: ,Con- ferenta reprezentantilor paterilor semnatare ale tra- 75, A. Papadopol-Calimah, Amintiré, p, 351—356. 76. O corespondenti din Bucuresti publicata in L’ Esprit public, °*{11 Tanuarie 1863, Comp. un bun rezumat al chestiunei armelor in La Voix de la Roumanie dia Bucuresti 15 Ianuarie 1863.250 ISTORIA ROMINILOR tatulu! de Paris, intrunite la Constantinopole, spre a cerceta chestiunile destul de grave care le ridicase transitul armelor destinate Serbiel, prin Principate- le-Unite, nu s’a aratat dispusa a vedea in acest fapt o calcare a Conventier din 19 August, si a rostit pa- rerea, ea nu ar fi cazul de a se aplica stipulatiile pro- tocolulul din 6 Septemvrie 1859. Conferenta s’a mar- ginit a cere principelut explicarT asupra trecutulul si garantit pentru viitor®.77 76, La Patrie, 2 Fevruarie (21 lanuarie) 1863. Le Courrier du Di- manche din 4 Ianuarie 1863, comenteaza in chipul urmator purtarea principelut in aceasta daravere: ,,Quelle que soit Iissue des négocia- tions pendantes, il nous sera permis de rendre jnstice a l'attitude do prince Alexandre Jean, lequel en présence du langage presque com: minatoire de quelques uns des représentants étrangers, s'est montré con- stamment a la hauteur de sa position ef n’a cessé d’allier A un sen- timent trés vif de la dignité de son pays, un remarquable esprit de sagesse et de modération".