CAP. X ‘DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT. (13 Dee. 1863—2 Mai 1864). Sesiunea ordinara din 1863—1864. Ministerul Cogalniceanu, cu toalalegea secularizarel, era mal mult tolerat de adunare decit pe placul ef. Nu e vorba, caparenta armonie, dobindita prin impacarea de la in- ceput, era sa mat tina inca patra lun), in care ras- timp adunarea era sa dovediasca cea mai spornica activitate ce a aratat-o vre-odata un parlament. Dar pe linga linul marilor, pe care parea ¢a se avinta cu o mareata cumpenire vasul propasire! statulul romin, din cind in cind se arata cite un inceput de turburare a apelor, datorita unor zguduiturt ale fun- dulut Jor, pana ce un cutremur cumplit parn ca vo- este sa inghitaé mindra corabie, in bulboana deschisa sub pintecele et. A doua zi chiar dupa votarea leget secularizarel, adunarea se arata foarte protivnica la doua legi, a- duse de minister in desbaterile el: acea a libertatel individuale si acea a neviolabilitatel domiciliulul, ca- rora legi li se tinea de rad, ca nu ar aduce pict un progres asupra starei consfintite prin condica penalaDE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 367 a Munteniel. Ministeral, spre a nu-si vedea legile ras- pinse, e nevoit sa le retraga. In aceasta purtare a ministerulul se poate constata o silinta de a nu dis- placea adunarel si de a pastra cu ea relatil impa- ciuitoare,! Tocmal atuncea comitetul delegatilor, intrunindu- se pentru a desbate asupra legel electorale, primul ministru Cogalnieeanu il roaga, sa lese aceasta le- ge pentru sfirsitul sesiunel, tutru cit ,,din minutul ce veti vota Jegea electorala, acez adunare nu va mai exista, si de aceea vrati sa aduc acea lege la sfirsit, ca sa va dati putinta de a organiza tara“? Si aici se vadea o curtenire pentru adunare, careia ministerul voia, inainte de a schimba sistemul alegerilor, sa-i Jese onoarea intoemirel nouelor legi. Acest cavale- risiuu din partea ministerulul era cam ne la locul lui, de oare ce dinsul trebuia sa cunoasca cugetele as- cunse ale adunarel asupra lui, inca din primele zile ale infatosarei sale dinaintea el. Se .vede ins ca ministerul credea ca va desarma camera, prin pur- tarea sa exemplara si politicoasa. Se voteaza apoi legea curtel de conturl, fara ca guvernul sa iee o parte mai activa la a ei votare, dar ijaras! fara a se opune.® Legea secularizarei con- tinea plata unel despagubiri catra locurile sfinte, pentru efectuarea careia trebuia sa se faca un im- prumut. Guvernul propuse 70,000,000 de franei, din care 38,000,000 pentru manastirt vr’o 10,000,000 pentru armata si restul pentru acoperirea deficitulur. Adunarea voteazi numal 48,000,000, lasind deficitul Ja o parte, spre a fi regulat la votarea budgetului. 1. Mon. of., No. 33, 1864, supl. % Sed. din’18 Dec.’ 1863.’ Mon. of, Ibidem. Comp. Sed. din 22 Dec. id., No. 81, 1864, in care Cogilniceanu rostesie cuvintele re- roduse in text, 3. Sed, din 8 Tanuurie 186%. Mon, of, No. 64, 1864, supl.368 ISTORIA ROMINILOR Acest imprumut este insamnat alit prin cifra Lut, cea intaia data de o yaloare atit de covirsiteare, cit si prin imprejurarea ca trebuia sa fie contractat in strainatate, iarast cea intai oara cind Romania facea chemare la capitalurile de peste hotar.. Cu a- cest prilej principele D. Ghica, reflectind la impru- mutul grecese, al caéruia plata fusese executata de Englejt prin blocarea Pireulul, rostia ideea, ca ,im- prumuturile de la straint pericliteaza neatirnarea si autonomia tarilor“.* Dar ce puteait asemene bagart de sama, fata cu pevoia neinlaturata ce apasa a- supra tare? Cogalniceanu spunea in aceasta pri- vire, ca ,dupa ce chestiunea seculariz4re! s’a ho- tarit cum am dorit cu totii, prin tara si pentru tara, uvem dreplal sa vorbim de protocoalele conferintet de Paris, si sa luam bine sama ca nu, prin ami- narea imprumutulut, prin intirzierea de a plati a- ceasti dalorie, sa revenimn acolo de unde ani voit cu totifl a iesi, sa revenim la protocoale*.® Cogal- niceanu grabia chestiunea, pentru a nu seapa dip toint oferta imprumutului de 50,000,000 de frane), pe care i-o facea unul Lefevre, in numele unul sin- dicat de banchiert, ca atita mat muff, cu cit raz- boiul Sleswig-Holsteinulul ameninta Europa, si cu cit pana acuma nicl o casa strainad nu se prea grabise si fnlve in afacert de acest felit’ cu Romania care in fala Enropei avea, cum spunea Cogalniceanu ,re- putatia de buna tara insa de ra toemala; 2a de 7 aut voin sa se faca un imprumut in strainatate si au se izbutia; tot de 7 ani voia si se dee drumurile de fev in concesie, fara a se gasi pici an amator“.® 4 Sed, din 30 Dec. 1863, Mon. of. No.55 si 56,18%4, supl. Cf, sed. din 15 Tan, 1864, Zoid., No. 68, (864, supl. Cuacest imprumut se deschide seria imprumuturilor pe pietele straine. 5, Sed. din J5 Jan, 1862, Ibéd., No. 63, 1863 supl, 6. Sed. din 15 Ian. 1864, Ibid. No, 98, 1864, supl.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 369 Dupa votarea Jegel imprumutulul, vine in desba- tere ucea asupra organizarel armatel care da loc la reivirea neintalegere! fundamentale ce exista in ascuns, ‘intre gavern si adunare. Anume se propu- ne de mat mult! deputatt, intre care si C. A. Ros- setti, un amendament pentru infiintarea garde! na- tionale, si Panu Jamureste ca aceasta institutie ar fi trebuitoare pentru infrinarea liraniel. El revine asupra chestiunel, cu prilejul amintiver unut fapt is- toric, caderea lul Ludovic Filip, pe care el o alri- bue, apaisind asupra cuvintelor lul, spre ale da alta aplicare degit indepartata istorie a Frantiel, ca ,Lu- dovic Filip a cazut, fiind ca nu mat asculta decit de lingusirile curtezanilor*. Cuvintele lui, rostite cu pom- pa declamatorie a feliulut sai dea vorbi, produc in camera gi in tribune mat ales, o adinca senzatie.* Tot asa si Lascar Catargiu sustine garda vationala, pentru ca adunarea sa gasasea un sprijin contra gu- gernulut. Desbateren asupra amendamentulul privi- tor la garda nationala, iea un caracter de tot pornit. Anume pe Jinga garda nationala, introdusa prin a- mendament, proiectul mai continea si armarea gloa- telor. Pe cind unil oratori, mat mult din partida gu- vernamentala, combateat garda ordseneasca, acel din opozitie raspingeadl cu deosebire inarmarea gloatelor. In contra acesteia, Boerescu spune ca proieciul de- venind lege, ar putea fi periculos, caci ar putea da loc Ja lupte intre noi, saad aduce chiar sfaramarea institutiilor noastre constitutionale si a Jibertatilor noastre publice.* Bosueceanu se mingae cu ideea, ca armarea taranilor, ne pulindu-se termina decil in dot anL, papa atunci legea rurala va fi aplicata.® Vasesca spune, ca prin armarea de Ja copil pana la batrin 7. Sed, din 7 Feve. 186%. Mon. of. No. 101, 1864, supl. 8. [bid., No. 98, 1864, 9. Ibid. No. 97, 1864. 24370 ISTORIA ROMINILOR {17—50 de ani), se va gasi un mijloe foarte puter- nie si nimerit de a se deslega multe chestiun! din Jauntrn. Prin aceasta inarmare, chestiunea rorala se va deslega, nu pe calea legala, ci pe cea violenta®. Tot asa si Costaforu intreaba, ca cine ne va pazi de gloatele armate, cind vom trata chestia rurala‘?!! Grigore Cuza, partizanul improprietarirel, vede in Jegea armatet o indrumare catra ea.!? Garda nationala era dect considerata ca un inij- Joe de aparare a libertatilor contra guvernulul, iar inarmarea gloatelor ca un mijloc de siluire pentru improprietarirea taranilor. Se vede deci ca, pana si in organizarea militara a tarel, patrundea inchipuirea leget rurale care forma substratul fundamental al cugetarel timpulut in clasa conducatoare. Garda na- tionala si armarea gloatelor erat deci cei dof polf opusi, in legea organizaret armatei. Ei nu puteat Ineapea impreuna, si ar fi fost firesc lucru ca, iu ¢a- mera Conservatoare, cu o majoritate atit de unita, sa izbindeasea garda si sa fie raspinse gloatele. Cu toate aceste,—iaras! o dovada de putina inteme- ere a vietel parlamentare—legea trece in intregi- mea el, cu garda si cu gloate, ce e drept numai cu Oo mwajoritale de 5 glasurt: 53 contra 48.1% Cogal- niceanu, la desbalerea lege) in total, rumpind tace- rea de pana atuncl a guvernului, combate garda nationala si dect legea intreaga, in care garda fusese primita prin amendamenptul votat, si ijea aminte, ca »desbaterile urmate pareati a reincepe luptele acele care ati facut pe geniul tutelar al Romaniel, imps- ratul Napoleon, sa spuna, ca in aceasta tara pre- domneste anarchia; ca sa iee bine sama camera la 10. Ibid, lL. Ibid. 12, Ibid, 18. Sed. din 7 Fevruarie. Mon. of., No. 102, 1864,DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA Dé STAT 371 ¢ele ce face; cacl daca spre in launtru sunt respon- sabill ministrif, spre in afara este responsabil tro- nul; ca el este autorizat a declara, din partea dom- nitorulul, ca tara va avea si armarea si constitu- tiunea. si chiar garda ei nationala, insa o garda na- tionala care sa fie un element de ordine si nu anul de desordine*.“ Si intr’adevar prevederile lui Co- galniceanu nu-l ingalase: strainatatea gi cu deose- bire Turcia se misca mult cind afla despre aceasta inarmare a tare din crestet pana in talpt. Se seriea pretutindene, ca in Romania se fac mart pregatir! de razboit; ca se aduc in ea insamnate transpor- tur! de arme, mat ales din Frautia si din Belgia.’® Poarta, ca in totdeauna, se ivgriji, cind afla despre aceasta masura luata de Romini, si prin o scrisoare din 12 (24) Fevruar 1864 adresata principelui, it a- duce aminte ca, dupa Regulamentul Organie, cifra soldatiloy era fixata la 6208 pentru ambele princi- pate impreuna, iar Conventiunea de Paris, prin arti- colul 42, invoeste a se spori acest numar nuinal cu o a treia parte, fara autorizarea Portel. Adaoge apot Ali-pasa, ea intru cit Principatele fac parte intregi- 14. Ibid,, No. 98, 1864, Comp. Convenfiunea, 12 Fevruarie 1864. 15. Reproduse de ziarul La France, 4 Martie 1864. Ziarele engleze, Times 9 Tanuarie 1864, Standart 9 lanuarie 1864, denunta, cele dintai, pregitirile militare ale Romianiet, imainte chiar ca si fi venit in des- batere legea armatey. Cind incepu sii se desbata legea, ele vorbiati chiar de pregatiri militare ale Tuveiei, in vederea evenementelor pe care Principatele le indramati Ja Dunirea de jos, Le Nord, **/so Fe- yeruarie 1864, raporteaza act st zvon dupa Correspondance générale din Viena. Aceasta ingvijire a organului rusese despre inirmarile Romi- nilor este cu atita mat stranie, cu cit el if considera ea o natie cu totul lipsitt de virtute mnilitara, Ip numarul din 3 Avg. 1864 el spune: »Les Principaulés-Unies, par Jeur configuration géographique, le ca- ractére de Tour population (doux et pacifique) et Jeurs traditions his- toriques, ne sont pas une nation militaire’. Le Pays, **; Fevruarie 1864 spune, ca ,une dépéche de Constantinople confirme la uonvelle que nous avons donnée et nous apprend que 100,000 hommes de la reserve sont dirigés vers le Dauube*. Le Presse, 282) Fevruarie 1864, adaoge: »Le grand vivir a adressé au prince Couza une seconde lettve, le soin- mant de désarmer*,372 ISTORIA ROMINILOR toare din imparatia otomana, ele vor fi aparate de dinsa si nu ad nevoie de a risipi bant in armart asa de costisitoare. Toctnat pe atunct insa vizirul, ame- uistind pe Romania cu anularea votulul adunaret din 11 Dee. 1863, relativ la manastirile inchinate, armarea {are ava un bun efect asupra_hotariret acestel chestiunt. In rastimpul cit se desbatu legea armatet, se luase in cercelare si acea a consiliului de stat. Se propu- sese de guvern lefi foarte mari pentru acest asaza- mint: 4000 de lei pe luna presedintelut; cite 3200 celor 9 consilier}. Facindu-se intimpinare contra a- cestor lefi prea urcate, raportorul legef raspunde, ca na mers dupa principiul, c& mal bine ea avea funeti- onarl putin! dar bunt, decit multi si rag alesi; putint dar bine platiti, decit multi si rat platiti, un princi- pia care, ip tara noastra, unde de pe atunet! amato- rit de functiunt nu Jipsiad, nu era menit decit a a- trage inca si mat mult lumea catra pirghia functio- narismulut. Apot principiul fu respectat numat in pri- virea inaltimet lefilor, nu si in acea a restringeret numrulul, ineit tara se alese eu timpul cu functionart si multi si bine platitl. Mal observa Cogalniceanu, in cursul desbaterilor, ¢a ,subsecretaril de stat in An- glia ramin toata viata, incit de sise schimba ministe- rele, ramine continuilatea Jucrarilor; iar la not schim- barile se fue de la ministru.paua ta cel maf de jos, ceea ce impiedeca continuitatea in lucrari*, adevar deci de mult rostit si recunoseut, dar niet odata re- spectat. Legea consiliulut de stat este vetata in sedinta din 2{ lanuarie 1864. 7° Se iea apoi in cercetare legea contabilitatel, unde jar pasiunile polilire se deslantuesc, cu pritejul vota- rel articolulut privitor Ja budget, parte din adunare 16, Mon. of, No. 80, 1864,DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 373 sprijinind parerea ca budgetele sunt ale tare! si trebuie votate in toate imprejurarile; iar parte, ca refuzul lor esle singurul inijloe dea mentinea, pe calea consti- tutionala, ministerul ce¢ ar voi sa se abata de la ea. Fulgerile opozitiel erat insa indreptate mal mult con- ira ministerulut in fiinta, decit in general si din prin- cipit. Cogalniceanu cauta sa linisteasca pasiunile, pu- nindu-se pe tarimul Conventiel care spunea, ca ,la caz de nevotare a budgetelor, se poate merge cu bod- gelul anuluf trecut; ea de o cam data si pana va veni in desbatere constitutia cea noua, trebue sa ne man- tinem in Conventie*.17 In 3 Martie se implinea insa terminal sesiunel or- dinare, inceputa la 3 Noemvrie si care era de 4 lunt. Prelungirea se face de guvern numat pana Ja { April, adeca pe 28 de zile, si ministerul cere ca in acest rastimp, sa se voteze toate celelalte numeroase legt de organizare, precum legea comunala, acea a con- siliilor judetene, codul penal, organizarea judecato- reasca, legea instructiune!, budgetele si, peste aceste, cele doud mari leg, cea rurala si cea electorala, cu care trebuia sa se inchee lucrarile si viata chiar a adunarel. L. Calargiu arata neputinta dea se efectua o lucrare atit de insamnata intr’un timp atit de scurt. El spune, ea ,precum ministerul vine si ne preluu- geste numal pe 20 de zile, vol prelungi si ea vota- rea de credite zi cu zi, luna cu luna, si cind d-lut ne va infatosa acel buchet de leg! ce ne-at fagaduil, a- tuner if vol da si ea buchetal budgetulu®.1* Discu- lia se invenineaza prin Castaforu care spune mem- 17. Sedinta din 24 Fevruarie. Mon. of, 130, 1864. Sedinta din 3 Martie. Mon. of., No. 137, 1864, Mesajul de pre- lungire. Ibidem. Aceasta figura oratorica foarte potrivita gi cu o nu- anta find de ironie, arata trecutul oratorie al lui L. Catargiu, in o lu- mina favorabila.374 ISTORIA ROMINILOR _ brilor guvernulul, ca de sigur, dupa ce va trece a- cest termen ridicul de 28 de zile, si veti videa cw nu am indeplinit toate lucrarile cerute, ne vett di- solva, ca sa aratatt tare!, cd aduoarea nu-sl face da- loria; apo! socotit! d-voastre ca uol suntem nebunt, sa ne lasam sane disolvatt si apo! sa va dati gloria sa mergetl prin tara, sa zigeti ca toata iarna n’am facut nimic; ca n’am votat decil proiecte rele, cum nu- milf d-voastra legile pe care le facem; ca n’am votat inca budgetul; ca vrems’aducem desordinea in tara ; ca n’am votat nici legea proprietatel cum o intale- get d-voastre, nici legea electorala cum o intalegett d-voastre. Ei bine nu va vom lasa sane disolvati“. Cogalniceanu intrerupind pe Costaforu prio un iro- nic: ,Asa! Vom videa“, Costaforu se infierbinta si urmeaza mal departe: ,Ne veli disolva atune? cind nu veti avea cum face altfelia; dar noi nu vom da budgetul, pana cind nu yom organiza tara si, dupa ce vom organiza tara, dupa ce vom da un vot de blam ministerulut, daca se vor uni si altil cu mine, atuncr vom da budgetul, potrivit cu noua organizatie®, 1° De si cuvintul de blam fusese rostit cu rezerva »daca se vor uni si altit cu mine“, ministerul pune chestiunea de incredere, si camera raspinge cu mare majoritate propunerea Jul Boerescu, dovada ca pana. atunci, ecu toate impunsaturile mutuale, armonia asa prefacuta cum era ea intre guvern si adunare, nu se zdruncinase. In sesiunea prelungita, se voteaza mat multe legt insimnate, insa din ce iu ce mati putin discutate, mal ales ca tinindu-se sedintt si sara, adunarea incepuse’ a fi obosita, Pe linga votarea mai multor credite si recompense nationale (lut Vaillant, Grigore Alexan- drescu si Alexandru Donict fabulistul—acestul din 19, Sedinta din 3 Martie 1864. Mon. of., Ibidem.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE stat 375 urma, peste pensia legiuita ce o primia), se numeste © comisie care sa cerceteze toate ramasitile datorite statulut din deosebitele lul ramuri de venit, din care ramasit] mal multe priviati pe unil deputati, aren- das! al mosiilor statul. Se mal voteaza urmatoarele insamnate legl: legea contabilitatel, cea comunala, acea a drumurilor de fier pentru Moldova, legea pen- tru inmormintarl, Jegea pentru cumul, organizarea judecatoreasca, drumurile de fier din Muntenia si co- dul penal. °° Cu prilejul votaret legel comunale, se iveste o in- teresanta desbatere privitoare la drepturile Jidanilor »pamintent“ in comune. Boerescu, Manolache Cos- tache si Costaforu sprijin pe Jidani, pe motivele ca- noscute, ci in secolul nostru de lumina si de civi- lizatie pu se cuvine a se mat face deosebire de re- ligie, ramasita a unor timpuri de fanatism si de neto- leranta. Vernescu insa si mat ales primul ministru Cogalniceanu, combat aceste parert si inlinderea drep- turilor electorale comunale la Jidant, spunind, ca ydaca se va vota arlicolul, cum o cere d. Boerescu, a doua zi va fi macel in Moldova. Ce felit: acei oa- ment care se tin departatl de lumea neastra, care nu trimit copiit in scoalele noastre, care nu se im- braca ca noi si nu-st taie niet perciunif—acet oament sa aiba tara fn mint“ !?? Cogalniceanu puvea deci chestia pe tarimul, ca drepturl pot fi acordate numat strainilor ce voese si pot sa se asimileze cu Rominii. Cogalniceanu, se refera in combaterea Jidanilor la Lipitorile satulut de V. Alexandri, poate unicul caz, in viata parlamentara mal veche a Rominilor, in care 90, Legea contabilitatei vutata in sedinta din 9 Martie, Mon. of., No. 159, 1864; legea comunala 9 Martie, No, 154; legea cousiliilor ju- detene, 10 Martie, No. 160 ;°codul penal si procedura penala, 11 Mar- tie, No. 161. Se intalege ea la o aga votare repede, diseutia trebuia sa fie foarte restrinsa. 21. Sedinta din 5 Martie, Mon. of., No. 144, 1864.376 ISTORIA ROMINILOR o luerare Jiterara fu invocata in sustinerea unut in- teres politic. 2? Vasescu combate mal ales cu mult haz pe oratorii munteni, spunind ca unirea, conto- pind viata ambelor tari, este drept ca sa iee si Mun- tenia ca zestre Jidanif pe jumatate, sise bucura de imprejurarea ca, intre 1860 —1864, mai bine de 6,000 de Jidant moldovent se asazase in Bucuresti. Adunarea raspinge insa toate amendamentele fa- vorabile Jidanilor si hotareste, ca pana ce el vor arata cai at simtiminte si moravurl romanesti, sa fie admisi la mica impamintenire numat acet Jidant ce vor dobindi in armata rangul de subofiter, si acel ce vor fi facut sludif universifare saa vor inte- meia mart stabilimente industriale“. *° Legea comunala ma! are insa o insdmnatate prin raportul in care trebuia sa intre cu Jegea rurala, ** incit la a er desbatere, cugetele incepura din nod a fi nelinistite de stafia, pecare cu totil paread: ca vor s’o indeparteze, spre a-i lasa liber! sd se ocupe de celelalle proiecte. In mersul acesta, de alt-felii destul de Jinistit al desbaterilor adunarei, cade ca o bomba neasteptata, o motiune de blam pentru minister, adusa de deputa- tal N. Docan, in sedinta din 13 Martie. Motiunea fu- sese motivata mai mull de imprejurari personale, ne- multamirea cu purtarea fui Cogaloiceanu in adininis- tratia judetulul Dorohor, sia amotivare cauta sa fie jolarita prin alungarea calugarilor si readucerea pe tapet a arestarei mitropolitulul Moldovet. Motiunea este sprijinita de 7 deputatt; ° dar la propunerea ur. 22, Sedinta din 6 Martie, Mon. of, No, 146, 1864. 23. Sedinta din 6 Martie, Mon. of., No, 148, 1864. 24, Sedinta din 9 Marlie. Ibidem, No. 154, 1864. 25. Cei 7 sunt: N, Docan, V. Boereseu, G. Costaforu, A. Arsachi, a I, Oteteliganu. D, Corneasi M. Epureanu. Este curios ca tati sunt “de alt-feliti, sprijinitor ai tronului, incit si et f Buciumul, care ecombitea’ pe Cogalniceanu, EY insi nn sustineat dic. fatura, preenm faivea numita foae. Vezi Conventiunca, 18 Martie 1864, sti depu- ‘a gi foaiaDE LASECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 377 gentel nu se gasese cei 15 deputalt ceruti de regu- lament; ba inca, spre inveselirea adunarei, numai 6 din cel 7 se scoala pentru ao sustinea. Adunarea gi trece cu o mare majoritate la ordinea zilet, asupra motiunet Jul Docan. Se vede dec! cA pana acuma, de si Cogalniceanu nu era Veniaminul mnajoritatet, totusi ea il tolera, ne- putind face alt-felin, de oare ce el se purtase in con- formitate cu fagaduiala data, dea se margini in cel mat strict constitutionalismu si de a se supune votu- jul adunarei in toale imprejurarile. Cum se face ca deodata lucrurile se schimba, si Cogalniceanu devine tinta lovilurilor adunaret; ca votul de blam care fusese raspins de ea, se napus- teste asupra ministerulul? Stafia ce umblase pana atunel numa prin fundul eugetelor, se aratase iar la lumina zilel; ea isi facuse intrarea in adunare si trebuia, pentru a o alunga si a readuce pacea in constiinta, alungat si farmecatorul ce o trimisese a- colo, pe urzitoral fapturel ei, Cogalniceanu. Era le- gea rurala care fu adusa de el in desbaterea adu- naref, tocmal in ziua aceea cind se raspinsese mo- tiunea Docan: 13 Martie 1864. Aceasta imprejurare explica si activitatea extra- ordinara a adunaret si tolerarea unui minister uri- cios. Ea voise sa-si cistige titlurt indestulatoare in fata tarel sia opipiet publice, spre a putea infruota, fara a fi banuila, pericolul lege rurale.?° Adunarea incepe priv a cere amivarea desbateri- Jor, pana dupa Past, lucru Ja care se opune pri- mul ministru, spuniod ca pana Ja Pastt mat sunt 35 26. De aceea si bresurile de mat tirzit’ nu Jipsese de a apisa asu- pra acestei imp ejurari, Aga Le Panslavisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie, Paris 1866. p. 10, se intreaba: ,Si on peut ¢ sidérer comme rétrograde, aveugle et absorbée par Iesprit du privi- lége, une assem qui a proposé, débaltu et voté Jes lois (urmeaza enumerarea lor) 2*378 ISTORIA ROMINILOR de zile, si daca va fi de nevoie se va prelungt se- siunea. ,Daca voit sa aminati legea rurala, atunet vol fi in drept sa presupun ca blamyl pe care ali vrul sa mi-l dat? odiaioara, era pentru ca v’am pre- zintat cea mat importanta din toate legile“” Se vedea cum Cogalniceanu care pana atunct fusese aga de impaciuitor, acuma devenia de odata aprins, in- vinuind de doua ort cu nedreptate pe camera: mal intal, fiind ca votal de blum fusese infatosat nu- mai de o neinsamnata minoritate (7 deputatt) si ras- pins mal de toata adunarea; apot fiind ca legea ru- rala fusese prezintata de minister vu ivainte, ci du- pa raspingerea motiunei lu! Docan. L. Catargiu in- tervine atuncea si cere aminarea pentea {0 zile, pana sa vina mai multi deputall motdovent, dus! in congedit, aminare care se primeste. In rastimpal acestel aminari, se iea in desbatere legea organizarel judecatoresti si budgetele. Pana insa ca aceste sa se voleze, se prelungeste autori- zarea guvernulul de a urma in finante cu statu-quo.” La diseutia asupra budgetulut, se dad mat multe vo- turt defavorabile guvernului; inte aftele, i se raspin- ge o suma de 500,000 de let, ceruta pentru cheltuelf diplomatice (presa straina).” Cu prilejul desbateret asupra adaosulut de lewfa la prefectul de Iasi, se pu- ne iarast inainte starea decazuta a acestul oras, si Cogalniceanu ,cere sa i se arate an singur vol ce sar fi dat pentru vindecarea ranclor Tasulul? Gu- vernul va prezintal un proiect de lege pentru vin- decarea acestor rane. Nu va place aceasta lucrare ? Propunet! o alta“. Si futr’adevar, se facuse multa yorba despre imbunatatirea staret foastet capitale a Moldovel. Comerciantit din lasi, in ziua de 19 lanuar ed. din 16 Martie. Mon. of, No, 116, 1864. 28, Sed. din 1 Aprilie. Mon. of., No. 181, 1864, 29. Sed. din 10 Martie, Ibid., No. 172, 1864.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 379 1863, ceruse prin un proces-verbal, futre altele, si prefacerea [asulul in porto-franc.®° Se instituise o mare: comisie insarcinata sa studieze si sa propund mijloa- cele de imbunatatire pentru fasi** si ea ceruse, in intaiul loc, adaogirea garnizoanel pana la 5,000 de oament si sporirea scoalelor®. Cogalniceanu primia ori-ce propunere, numai nu acea privitoare la cur- tea de casatiune. Legea propusa peutru imbunata- tirile Iasulul se infunda insa in saltarele Cameret. Se declama mult pentru foasta capitala a Moldovel ; day nu se facea nimic. Lasat in voia intimplarei, ur- marile fatale si neinlaturate desprindead cite una frunzele coroanel lui, ca din arborele lovit de vin- turile de toamna. Decaderea economica o oragulul se rostia tel maf mult. La primirea facuta de dom- nitor in Jast, in ziua de 18 Septemyrie 1864, el spune, c& ,i-a parut rad pentru pierderile cauzate in averile orfanicesti, prin depreciarea cladirilor ipote- cate din lagi“? Dupa votarea budgetulut ministerulot de interne, se intrerupe, nu se stie pentru ce aceasta lucrare, si se procede la votarea lege! cumululul, a conce- siuuei dramulut de fier din Muntenia si cata a se reincepe iar desbaterea legei organizarel judecatoresli ce fusese intrerupta prin alte voturt. De odata, Co-- galniceanu cere ca, inainte de a se intra in acea desbatere, sa se dee un vot asupra uuul credit de 8,000,000 de lel, pentru concentrarea ostirel intr’un . lagar**, Pozitia schimbata a minisleriulut fata eu ca- mera, de la infatogarea leget rurale, se vede de in- 30, Rominul, 19 fan, 1863. Mon. of. 23 Ocl. 1863. 32. Rominul, 21 Decem. 1863, Procesul Verbal al comisiunel din 28 Noem. 1863, publicat in Reforma, 1 Ianuarie 1864, contine intre altele: complectarea Universitatet din Iagt prin lacultatea de medici- - fiintarea unei scoale veale gi readucerea scoalel militare. Mon. of., US 1864, 34. Sed. din 8 Aprilie, Mon. of, No, 191, 1864380 ISTORIA ROMiNILOR data. Se intimpina fntat.ca na ar fi bine a se infre- rupe desbaterile une! legi, prin alte chestiuni, spre a pu se pierde sirul ideilor, ca si cind lacrul nu se facuse pana acum in repetite rinduri. Dupa o lunga -desbatere, cererea de precadere a volarel creditulua este raspinsa. Cogalniceanu cere atuuci sa se puna acest proiect pentru a doua zi, Gradisteanu insa it vaspunde, ca pana nu vom fi in stare normala, na putem discuta legea lagarului“. Ce insamnat aceste ccuvinte? Inviderat ca ele se raportat Ja legea ru- rala, incit se pavea ca adunarea se temea a da con- centratea trupelor, in minile acelui minister care, prin legea rurala, voia sa impropriefareasca pe ta- rant pe intreaga intindere de pamint posedata acu- ma de el, Numai asa se poate explica indaratnicia, cu care adunarea refuza Juarea in desbalere a pro- iectulus Jagarulul, mai ales ca ministerul motiva grab- nica uecesitate a acestni credit, prin situatiunea ex- terioara a tarel. Si ca lucrurile erad cunoscute de adunare, ne o dovedeste aratarea lui Brateanu, unul din cel mai vajnic! opozanti care spnne, ca ,se aude vorbindu-se de luni intregi, ca se concentreaza tru- pe la frantariile noastre din partea Austriet, Rusier ‘si Turciel; se aude ca se string conterenti; ca are sa se puna in discutiune chestiunt care sunt cu totul «de dreptul autonomie! noastre; ca neutralitatea noa- -stra e amepintata si cite altele.“*° Si aceste zvonurt avead oare-care temeia. Anume, de si domnitorul 0- iprise banda de Polont ce voise sa treaca Inarmata ‘in Rusia, el nu raspundea cererilor Rusiei sia Au- -striel, de a expulza sat extrada pe refugiatit Poloni -si Unguri ce se gramadead tot mat mult in Roma- wnia, sub lovilnrile ce le primiad in cele doua tmpa- ralii marginase; pentru Poloni mat aies de la 29 -35. Sed. din £3 Aprilie. Mow. of., No, 217, 1864.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 38f Fevruarie, cind Austria, punind Galitia in stare de asedit, impiedica scaparea Polonilor in acea. tara. Nu se putea impiedeca manifestart dusmane pute- rilor marginase, mat ales ca cel mal mult! dip mem- brit cameret, dusmaut domoulut, cautad sa le ineu- rajeze, in scopul de a crea domnulul greutati diplo- matice. Asa la aniversarea izbucnirel revolutiel po-~ love, in */1o Ianuarie 1864,se face o slujba biseri- ceasca, in catedrala din Bucuresti, la care vine o- multime de lume, mare parte curios!, dar care ow dadeat mal putin acestel sarbarl, ostila Rusiet, un earacter de participare nationala. Apot dintre capi- tenii, principele Ioan Ghica pe care un ziar strain il da chiar de presedinte al adunarel si A. Panu, fost minislru, vin sa dee acestef sarbari un carac- ter de oficialitate, pentru acel ce nu cunosteat bine imprejurarile tarel.*® Se vorbia prin ziarele straine,. despre organizarea de bande armate polone si ungu- rest, menite a treee granitele; despre adunari de ar- mate numeroase austriace si rusesti la graunitile ro- mine, de note amenintatoare trimise de cele doua imparatil principelut Cuza, prin care-l soma sa pu- na un capat acestor neorinduell; de aflarea chiar a generalilor ungur) revolutionari, Tarr si Klapka in Bucuresti; ba chiar de acea a Jui Kossuth.47 Pen- tru a jndeca insé despre adevarata tinula a puteri- 26, Le Siéele 7 Fevvuarie (26 Ianuarie) 1864 care reproduce Gazeta de Breslai din 3 Fevruarie (22 Ianuarie) 1864, 37. Vezi Le Pays **:, Martie 1864: bande de voluntari, Le Nord °S,, Martie 1854: adunare de armate Ja granitele Rominiei. Le Globe a4) Martie 1864: Klapka si Tire. La Patrie *s Martie 1864, Le Nord "i; Martie 1864: note amenin\itoare. Mat veri si Le Pays 1s Martie’ 1864, Le Nord **3; Aprilie 1864.—Invalidul rus ‘*\a1 Martie 1864. i ele gira facut datoria cu panda lot Mil- tile reprezentantilor natiunet, rowine, are ‘tape ce ati Ineeput cu we gonirea calugarilor greci, acuma proteguesc in chip fitig pe revelu- tionarii poloni*.7382 ISTORIA ROMINILOR Jor vecine fata cu Romania, reproducem parerea or- ganuiul oficios al imperiulut austriac, Gazeta de Vie- na, care spune, cd ,nici Austria, nicy un alt stat, nu cugeta a-st face dreptate singura, spre a se a- para de desordinile negaduile ce se petrecead in Principate“ ;3* iar Rusia ordoua generafilut Kotze- ‘hue, sa declare principelut Romaniel, ca de si nu va ealea granitele ei, nict nu le va respecta, in cazul vind ‘atacurile Polonilor ar veni din hotarele Prin- cipatelor.®® Mat era apot vorba a se ocupa teritoriul Romaniet, si pentra chestiunea manastirilor inchi- nate, si mal ales pentru a se impiedica aproprierea veniturilor acelor manastiri, sechestrate de guvernul rotuin.4° Era deci destul de firese fata cu acesle zvonurt multiple de ocupare militara a Romaniet, ca minis- terul sa fi facut chestiune ministeriala, din grabnica votare a credilulu! pentru Jagar. Cogalniceanu, vazind greutatile ce i le facea ca- mera la volarea creditulul, spune: ,Tot se vorbeste ‘de motiune de blam, de pozitiune anormala. Fie a- ceasta o chestiune ministeriala; dati-ne un vot de blam si scapatl de noi“. Costaforu si principele D. Ghiea, sustin ¢a ,chestiunea lagarulul ar fi o chestiu- 38, Wiener Zeitung, #%i9 Aprilie 1864. 39, L’Opinion nationale, **1. Aprilie 1864, 40, Morning Post, 5 Mai (23 April) 1864: ,Russia comes out wich a proposition to oveupey the Principatities with a military foree. for violation of the Roumain Gouvernement of the rights and pr perty of the greek church*. Memorial diplomatique 8 Mat (26 Avril) 1864: ,La Russie surtout était @avis qu’il fallait employer les moyens comminaloires, pour empécher le gouvernement roumain de s‘empa- ‘rer des revenus des monastéres grecs, De la, le bruit, suivant fequel, soit Ja Russie, soit la Sublime Porte se disposaila intervenir militai+ rement en Roumanie*. Dar cum putea domnitorul si multimeasca’ pe toate puterile, cind luind el masura de a expulza niste agitator! un- guri, precum un aga namit comite de Schertoz, consulul Frantief care-] Juase sub protectia lui, protesteaz’. Vezi serisoarea lui de Scherloz publicata in L’Opinion nationele, *11 Sept. 1864. Un alt agent expul- at era Ungurul Frigies, /bidem, 3 Sept. (22 August) 1864, }DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 383 ne de confienla in minister si ca ef nu at confienta in acest minister*. Adunarea, primind aceste parert, raspinge a cerceta legea lagarulut inaintea celet a improprietarire! taranilo: nintase cu chestiunea ministeriala, nu pnne amenin- tarea in lucrare si ramine la locul lui.** Legea rurali, Dupa raspingerea chestiunet laga- rulul, se intra iarasi in desbaterea lege! organice ju- decatoresti, iar in sedintadin 13 Aprilie, dupa ce aceasta lege se voteaza,.sd iea in desbatere proiec- tul de lege rurala:® Se ceteste raportul comitetulut delegatilor;“care respinge principiul de capitenie al proiectulu! guvernului, improprietarirea satenilor pe intreaga intindere de pamint cultivata ‘de ef dupa legile in fiinta si se admile aceasta improprietarire numal pentru locul de casa si gradina si pentru minimul de intindere-considerat ¢a fix; al pamintu- lui cultivat de acel ce ar avea o vaca, raminind ¢a sateanul sa se intaleaga cu proprietarul pentru. vi- tele in maf mult ce ar poseda. Asupra acestui punt, ministerul declara ca face fa- rast chestiune ministeriala, consimtind din protiva a sta la tocinala pentru celelalte, precum modul des- pagubirel, garantiile de acordat, ete. Fara insa a urma mali departe eu desbaterea pro- iectulul, se prezinta deodata o motiune de blam con- tva ininislerulul, subsemnata de cel mat multi din de- putati, Ea era motivata pe faptele care intovarasise prezentarea proiectulul de lege rurala, la 13 Martie; anume, se imputa guvernulut si in special sufletulut sau, Cogalniceanu, ca ,s’ar sluji de chestiunea rurala ea de oarma de razbunare si de invrajbire intre cla- 41. Sedinta din 10 Aprilie. Mon. of, No. 198. 1864, 42. oid. No. 903, 1868,384 ISTORIA ROMINILOR sele agricole si proprietarif ; ci a cugetat a exercita o preésiune asupra adunarel, pria oficiala siintinsa pu- blicare, jnsotita de circular! de natura a da caracte- rul unul act definitiv proiectulut saa, declarat de co- mitetul delegatilor ca o iluziune; ca a pus-sa se facd rugiciun! prin sate, spre a face sa se niveleze socie- tatea, pogorind pe cei ridicatt si ridicind pe cet im- pilati; c&é inarmase pe satent, preumblind chiar o sama din ei pe strazile Bucurestilor, spre a spaiminta pe deputati; ca adunarea, prevazind lucrul, cautase sa de- sfiinteze ministerul prin raspingerea legef lagarulul, sperind ca se va retrage; dar ca el persistind a rami- nea la putere iar ea, neputind a desbate legea ru- rala cu un aga minister, rosteste deplina e] neinere- dere in el*. Din aceste invinuiri, era adevarata publicarea pro- iectulul in monitor, care publicare Cogalniceanu -o apara, prin dorinta lul de a da in cunostinta publica un project de o aga insamnatate, invocind exemplul Angli- et. Mai era adevara{a si trimiterea circularilor. Citin- du-se in adunare un exemplar din una din ele, Cogal- niceanu nu tagadueste pe deplin existenta et, ci spune humal, cé ar fi fost un brulion ce nu s’ar fi tiparit; la care i se raspunde ca se afla tiparita la tipografia sta- talui.. Asupra cuprinsulul acestel circularl, pe care procesul verbal al sedintelor nu-l redai, aflam tnsa ca ea continea ordinul catra prefectt, dea face ase tine rugaciuntin biserica, pentru inaltarea celor im- pilati si coborirea celor inaltati*.*? Nu se poate deci {agadui, ca Cogalniceanu cautase sa apese asupra adunarel, prin agitatia maselor, spre ainfringe improtivirea ei Ja primirea principiulul de- plivel improprietarirt. ** 43, Cuprinderea textului a fost destdinuiti in parte de principele D. Ghiea in cuvintarea sa in gedinta din 13 Aprilie. Mon. of. No.207, 1864, 4%. Asupra inirmire? siitenilor, atita pare a fi adevarat, c& Co-DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 385 Dupa primirea urgentef asupra motiunel de blam, venind in dezbatere cuprinsul ef, se intimpina de mi- nisterul de finante, ca prin aceasta motiune se tinde numat la aminarea desbaterilor leget rurale; ca sa se voleze insa legea si pe urma adunarea poate sa dee votul de blain ministerulul, pe motival ca nu ar vra sa-I incredinteze aplicarea legef. Prin 0 aga pro- cedare nu s’ar pune in pericol tara care se afla in o mare agitatie, in asteptarea votulul adunarel. De- putatul forgu Ghiea arata insé atunei adevaratul mo- tiv, pentru care camera nu. trebuia nic! sa primiasca a desbate legea rurala cu ministerul tn flinta, Ghica spune anume, ca: ,este o deosebire intre modul cum se infaloga acest proiect la 1862 si acuma; ca atuner era vorba gi discutia intre doua partizt in adunare, ministerul aratindu-se nepartinitor intre amindoua. As- ta-zi_se pune chestiunea intre guvern si adunare; iar guvernul a declarat ca face din primirea principiulut saa, improprietarirea deplina a sateanului, chestiune ministeriala. In asemenea slare de lucrurt, adunarea nu poate lua asupra ef raspunderea situatiel ce s’ar face, daca s’ar arunca in tara doué proiecte, unul in- fatosal in numele guvernului si celalalt in numele pu- terel legiuitoare. Cel intat element al ordinet, adica si- guranta ar lipsi, Or! cita buna credinta ar avea dom- nul ministru, dupa ee proiectul guvernulul s’ar ras- pinge, insasI prezenta d-sale ar fi un element de de- sordine in tara*.#® Adunarea deci se temea ca pro- iectul guvernulu!, mat favorabil satenilor, decit ace al adunarel, sa nu provoace, daca ar fi raspins, 0 re- volutie in tara In contra proprietarilor. De aceea a= gilniceann impartise Ja cite-va sale puglt, spre ase apira de facdtori de rile. Pana intrn cit aceste misuri fusese exploatate in sensul ue nu se poate limpezi, Tot aga sta Incrul ev faptul, dac&d satenit urati Mitropolia iu ziua desbaterel, venise din propria lor imboldire, sai adugi de guyern. 45, Sedinja din 13 Aprilie, Mon. of. No. 207, 1864. 25386 ISTORIA ROMINILOR dunarea nici pu voia sa intre in desbaterea chestiu- nel, cit timp bu ar fila cirma un guvern care sa fie intales cu ideile majoritatet asupra lege! rurale. *° Din puntul el de videre, adunarea nu pulea face altfelin, decit sa caute a rasturna ministerul, inainte de a des- bate aceasta lege. Cogalniceanu insa da pe fata cugetarile guveruu- lul, care nu crat decil intruparea cugelaret domualut, spunind, ca ,adunarea nu vra sa trateze chestiunea sub ub punt de videre national si sao apere ca o chestiune nationala; ciel vra sa faea o lege pentru tava, jar nu pentra proprietart, D-voastra priviti ches- tiunea ca o chestiune de avere, cum a spus-o prin- cipele Dimitrie Ghica; nol ca Romint o vom trata azi, mint, insfirsit pana cind vom fi pe aceste banel, ca o chestiuce din cele mai mari, de la care alirna toatd avutia, neatirnarea si fortaa acestor 5 milioane de Romint ce locuesc in aceasta tara si pe care d-voastra it privi. ca pe niste paria, si cind i vidett aicr in curtea Mitropolies, ziceti ca sunt adust de politie. lata, domnilor, cam not ministrit voim sa tratam aceasta chestiune. Dati-ne un vot de blam, si mai mult inca spinzurali-ne; dar bine voitr a gindi ca nu dati un vot de blam guvernului ci legei rurale, ei vi s’a in- fatosat de miue, Cogalniceanu, si dovada este, cA cu ocazia acestut vot ati analizat si critical toate par- tile leget_ mele“ 47 rance, le prince Couza et la liberté en Orient, ral Ja p. 14: ,Au lieu de vela, le jour méme plait Je projet de loi rurale, il Penvoyait dans avee ordre de le lire en chaire dans les églises, en déclarant que Je prince voulait que la loi soit et que Jes paysans n’a- vaient 4 espérer qu’er lai, D’ol itation de l’assemblée et un vote de blame contre le procédé du ministére, Quelques uns y voyaient une menace de jacquer 47. Sedinta din 1% Aprilie, Mon. of. No, 217, 1864. Sa se observe, cd Cogilniceanu care banueste boierilor ci ar privi Jegea ruralé cao chestiune de avere, sustine ci pentru larani ea av fi o chestiune de ta care atirnd avutia la 5 milicane de Romini*. In zudar eduta sa se imbrace Jucrul in alta haina decit acea pe care o purta: o luptd de clase bazatié pe interesul individual,DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 387 Si iatr’adevar, cum spunea Cogalniceanu, neinta- legerea intre guvern si adunare provenia din pricina legel rurale. Nu ca adunarea ar fi refuzat in prinei- piu Improprietarirea. Ea revenise de la indaratni din 1862; pu mal sustinea libertatea mutuala a bra- telor si a proprietated, ca mijloc de deslegare a ches- tiel rurale. Deosebirea insa, asupra careia nu se pu- tuse obtinea nici o intalegere, fusese citimea pamin- tulut incuviintat, Adunarea invoia cel mult, pamin- tul trebuitor pentru o vaca, adeca miuimul ce se pu- tea incuviinta locuitorulul, ca o masura egala pentru totl, raminind ca pentru prisosul trebuincios sa se inta- Jeaga locuiforul cu proprietarul, pe cind guvernul ce- rea prin proiectul lut minimul de 2"/z falei pentru pal- masl, 4 falei pentru mijlocasi si 57/2 fale pentru frun- tasI. De aeeea si videm ea partizanil proprietatel a- taca in modul cel mat violent legea lul Cogalniceanu. O brosura din acel timp spune, ca: , taranil devin pro- prietart fara despagubire, cact bonurile nu vor ajunge nicl odata a avea vre o valoare. Si marturisim ca s’ar cauta lung timp in istorie, pana sa se intilneasca un ast-felia de exemplu de turbare politica. Pentru ase da nastere unel legi de asa felit, trebuia mintea unut nebun“ 4% 48, La vérité sur la Roumanie, La Haye 1864, p. 98, Aiurea, la p.43, autorul anonim vorbegte de ,la loi spoliatrice de Cogalniceanu®, _- No este deci exact ceea ce sustine C. A, Rossetti, (sedinta aduniret deputatilor din 12 Fevruarie 1882. Mon. Of 13 Fevruarie 1882), c& ,in preziua lovituret de stat, camera intilese si incuvinta tot ce t se eerea ; ea incuviinta pamiatorile ", conceda totul intr'un chip mai plin de foloase decit toate le ce putea si Je aducd o Jovitura de stat, D. Cogilnic ar inzina acea spunea de pe inal- timea tribune: neascat D-zeit in ziua in care voi eadlea bertatea acestel tr To previua Ja lovitura de stat, de oarece ea fu facuta, in ziua cl de 2 Mai, in care adu- narea fusese conyocata ; apol in acea zi nici vorba na a mat fost de s'a desbiitul numat asupra infatogare! lege! electovale; mintul lof Cogilniceanu fusese facut uu in ziua de 2 dot ani mai juainte iu sesiunea din 1862. Tata cum in ‘stirsit j Mal 1864, se serie istoria de oamenii politic’ !—Si strdinatatea inlalese, cd vo-388 ISTORIA ROMINILOR Motiunea de blam este primita cu o mare majo- ritate, si ministerul ist di demisiunea. Doinnul insa nu i-o primeste si arata fu mesajul sai eatra ca- mera, ca ,tiu a putut primi acea demisiune, fiind ca adunarea nu intrase macar in discutiunea chestiunet celel importante a imbunatatiret soarlei muncitorilor, pe care tara intreaga o asteapta cu o legiuita ne- rabdare, in insug interesul asigurarei proprietatet fonciare. De aceea insarcineaza pe minister a pre- zenta adunarel legea electorala priu care singura, Romania poate dobindi o adunare in care interesele tuturor claselor socielatel se fie pe deplin repre- zentate“ 4° Fiind insé ca sarbatorile se apropiat, de aceea domnul proroaga adunarea pané la 2 Mai, cind este convocata in sesiune extraordinara, spre a discuta si vota proiectul de lege electorala. Mesajul domnese punea adunarea in o foarte grea pozitie. 1 cereasa voteze Jegea electorala, adeca sa subsemneze ea insasi decretul et de desfiintare, si aceasta, pentru ca adugarea cea noua sa inzastreze tara cu o lege rurala, pe care acea in fiinta nu voia, in ruptul capului, sd o vada introdusa in ae- vea lucruvilor.®° tul de blam fusese motivat ,par Ja presentation de la loi rurale qui tend a rendre tous les paysans propriétaires”. Le Nord "hs Aprilie 1864.—L' Europe *"|:5 Aprilie 1864, nu poate crede insi ci adunarea sa fi dat votul asupra. chestiunei de fond, ci maf urmind asupra ace- lef a despigubirer. 49. De la 1859 pina la 1863 sporise in chipul urmator, foarte ne- insamnat, numirul afegatorilor: 1859—4138 1860—4104 1861—4599 1862—4975 1863—5049 Analele statistice 13-16, 1863. p. 15 50. Martian in Revista economic a anulut 1864, Mon. of, 30 Sept. 1865, pune in gura partidular drepter, cuvintele: ,Nu putem si ne subseriein sentinta de moarte, inainte de a holari asupra leget rurale“. ~DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 389 La 2 Mat, ciad se intrunegte jarast adunarea, i- mediat dupa celirea seurtulu! si cam poroncitoruluy mesaj, se formuleazd o motiune care, intemeindu-se pe faptul, cA adunarea nu avea incredere in minis- terul Cogaluiceanu, pana la deslegarea aceslal con- flict constitutional, ea va lucra in sectiunl si va pregati un raspuns Ja mesajul tronuluy, refuzind dect a lua in desbatere legea clectorala, Cogalniceanu intimpina aceasta motiune cu urmaloarele cuvinte: »Domoilorul refuzind si primeasca dimisia cabine- tulni, s’a gindit sé faca apel la tara, insa singurt d-voastra ati recunoscut in mai multe rinduri ca a- ceasta adunare nu reprezinta pe deplin tara (mur- mure, protestari energie din parlea multor deputat)); d-voastra ati cerut de atitea ori reforma Jegei elec- torale si aceasta dorinta s’a votat in toate sesiu- nile. Domnitorul are dreptul sa faca apel la tara, insa la tara reprezentata dupa o noua lege electo- rala si, precum camera declaraé ca nu mat poate dis- cuta cu ministerul actual, asa si noi ministril zi- cem, ca nu putem primi a se rosti adunarea decit asupra lege! electorale sia creditelor pana la 15 August, cind are se vind o noud camera, cacl pe aceasta avem s-o disolvam‘.?! Sintalege ch urgenta asupra motiunii este pri- mita indata; dar cind ea fu sa se puna la vot, fara a se mal discuta, Cogalniceanu citeste mesajul de disolvare. Se face un mare zgomot in adunare prin care patrund cuvintele luJ Lascar Catargiu, prese- dintele ei, ¢& propunerea s’a primit si adunarea s’a disolvat. In timpul acestor lupte atit de ferbinti dintre mi- nister si adunare, uni! din partizanil proprietatit Jn- 51. Sedinta din 2 Mal 1864 Mon. of., No, 209, i864.390 ISTORIA ROMINILOR cra. si intr’un alt chip la apararea drepturilor lor, de amenintarile legei de improprietarire. Anume Con- stantin Sutu, tatal deputatulut Grigore Sutu, trimi- sese la Constantinopole pe doctorul Lambert, cu in- sircinare a protesta din toate puterile contra leger rurale si a cere intervenirea armala a Turciei, pen- tru a scipa Principatele de domoul si de guvernal lor de atuncl care ducead tarile la peire. Dupa ce revine asupra invinuirilor aduse si de aduuare, ,ca guvernul publicase proiectul in monitor, e& facuse rugaciun! prin biserici si inarmase pana si pe ta- rani—in una din scrisorile sale, Sutu iucheie astfeliit cousideratiunile sale: Pentru aceea, daca prea pu- ternicul imparat are mila de aceste proviocif si nu voeste a le trada in minile unor talhart de drumul mare, cure at drept plan si baza ruinarea societatet si ripirea maret si micil averi a tuturor claselor, precum a facut-o cu averile manastiresti, sa se mi- lostiveasca, inainte de 2 Mat, sa ne izbaveasca de bicia, prin biruttoarele sale ostir!, si sd scape pro- vinciile de Jepra sanculotismulul, al caruia seff sunt printul si adiutantul sau, primul ministru, visul dra- cului“. Mal jos, aceeasi scrisoare adaoge, ca ,astazt s’a raspindit vestea, ca directorul drumului de fer Kiustendje a incheiat cu guvernul otoman, sa tran- spoarte 10,000 de ostire Ja Rusciuc, care sa treaca Dunarea si sa intre. Dee domnul, dee domnul‘, exclama Sutu. Ca o urmare a acestel dorintl, ga- ‘sim, in o serisoare a doctorulut Lambert, aratarea c&é Sufu il rugase sa intervina pe linga Savfet paga, in cazul cind s’ar deschide vr’o calmacamie’ >? Votul de blam din tara trebuia deel sa fie susti- 52. Corespondente intre Suku si D-rul Lambert in ¥. Cogainiceann, Acte relative la 2 Mat, Bucuresti, 1894 p. 98--6!. Comp. comunicatul care aralA modu] com Lambert a fost prius si cum s’a gasit asupra jut hirtiile, Mon. of. 11 Mai 1864, -DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE stat 391 nut la nevoie de o intervenire turceasca, —cel putin iu mintea uvora din partizanit proprietater. Disolvarea camerei insa nu fu de asta data ur- mata de un now apel la tara, ci de un gir de acte incaledloare Conventiel care ‘constitue asa numita lovitura de stat. Ca toate faptele istorice, si lovitura de stat era o urmare fatala a impleticirer evenementelor. Adu- narea nu putea ,subserie sentinta ef de moarte ina- inte de a hotari asupra leget rurale‘; iar domnito- ral in zadar ar fi apelat iarast la tara, dupa vechea lege electorala. Adunarea insa refuzase a vota noua lege electorala. Ce’ raminea de facut decit, sati abdi- carea, sad aplicarea mijloacelor eroice, lovilura de stat, pentru care i staitea, ca model, imparatul proteguitor al Romaniel, imparatul Francejilor. Dar apoi aceasta idee fusese hranita in deosebite rinduri de donmmitor; nu era straina ctgetaret lut; apo! ea fusese desbatuta in deosebite rinduri de orga- nele timpulul ; era deci intrevazuta ca ceva putincies, atit de acel ce o primiati cit si de acel ce o ras- pingeatl. Asa am vazut ca zvonuri de planuri dicta- toriale ale domnulut api&ruse de Ja caderea mini ‘teriulut Joan Ghica in Moldova, ca ele se reinoise be Uinipul infiintarer taberei de Ja Ploestt si reve- nise pe tapet pe timpul viziter domnitorulut celet dintat la Constantinopole in 1860. Apoi memorandal trimis de el Portet, da destul de limpede pe fata, daca nu planurile, cel putin dorintele lut.**. In timpul des- baterilor furtunoase din 1863, se intareste si mat mult domuitorul in ideea, ca cu actualil reprezen- 53. Mai sus p, 98, 99, 160, 207. Principele N. Sutu Mémoires, Vienne, 1899, p. 300: Le coup a’Elat était de longue date préparé, dans Fesprit’du prince et du premier ministre qu'il avail choisi pour Vaceomplir*.892 ISTORIA ROMINILOR tanti ai intereselor poporulul, trebile nu putead mer- ge, si am vazut cum pe deo parte el singur trimite Portei un memoria in care cere dictatura pe 5 ant, iar pe de alta ministrul saa N. Cretuleseu i sfaluieste la acelag pas.°* Si presa straind tncepe a arata, ca deslegarea crincenel lupte intre domnitor si opozitia din adunare ar putea fi o lovitura de stat, si aceeasl idee se vede tralala side catre zia- rele romanest!, Asa Reforma intreaba, ca ,la ce vra sa duc& guvernul trebile? la dictatura; dar aceasta vorba s’a uzat astfelit, incit astazi nu mal sparie nici chiar copii, Dictatura fara un motiv puternice care sa o justifice si sa o legitimeze, fara consim- timintul si autorizarea tarel, ar fi o arma_pericu- loasa, o arma care, in cele din urma, s’ar intoarce in contra acelul ce s’ar servi cu dinsa*.®® In timpul sesiunel din 1863—1864, chiar pe la inceputul anu- lu! din urma, pe cind ministerul caula sa magu- leasci adunarea si sd o aduca la votarea legilor trebuitoare organizaret ftarel, ziarul oficios vienez Mémorial diplomatique aduce la lumina o destai- nuire de mare iusdmnatate, anume cererea dictatu- ret pe 5 ani facuta Portei de domnitor in 18638,°% si putin timp dupa aceea Buciwmul din Iasi rapor- teaza convorbirea petrecuta intre capif partidulut extreme! stinge, Braleanu si Rossetti cu Cogalnicea- nu, priviloare la scopurile de rasturnare a domnulul din partea celor dintar.®” Intalege ort cine, fata cu asemene destainuirl, cit trebuia sa creasca inversu- narea ascunsa intre domn si adunare, cu toate apa- rentele de lucrare linistita a ambelor puter? la ri- 54, Mal sus, p. 273. 279. 55. Le Nord, 31 Oct. 1863: ,,Si Je prince ne parvient pas 4 scinder Yopposition, i] ne lui restera d’autre mesure que le coup d’Etat*. Reforma, 7 Aprilie 1863. 56. Memorial diplomatique din 17 Ianuarie 1864. Mal sus, p. 280. 57. Buciumul din 8 Fevruarie 1864, Mal sus, p, 275.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 393 dicarea statnlut. Cu cit sesiunea inainteaza si ca cil incep a se rosti deosebirile in parert, cu atita ideea loviturel de stat este sprijinita si sfatuita de unele organe prietene tronulu!l. Asa Buciumul nu ince- teaza, aproape in fie care zi, a provoca pe domn la aceasta masura, dupa el, mintuiloarea de neam. ,,Da zicea el intr’un rind, prea inaltate doamne, sa se eurme odata acest parlamentarismu tot deauna pro- tivnic intereselor. poporulut, tot deauua protivnic interesclor statulut romin, tot deauna protivnie dem- nitater nationale. Sa se disolve camera, si sa se promulge legile cele mart prin auguste plebiscite ale Mariel Tale.5® Ziarul Conventiunea, de si pro- tivuic guvernului lu! Cogalniceanu, desteapta pe a- dunare, nu cumya sa faced gresala de a nu vota le- gea rarala, care ar da o arma in mina guvernulul pentru distrugerea constilutiel. Cit timp taranii vor avea ineredere in guvern si mal ales ineredere in Alexandru Joan I, revolutia de jos nu va putea fi. Revolutia de sus va putea fi, daca se vor inabusi de adunare drepturile ce Conventia le a inchizasluit claselor de jos*.°® Dupa votul de blam, Convenftiu- mea mustra aspru camera, pentru gresala facuta si prevede ca sfirgitul incureaturet va fi lovitura de stat.°° Ceea ce ins’ a incurajat mal cu sama pe 58. Buciumul, 28 Martie 1884, 59, Conventiunea, 23 Martie 1864, 60, Ibidem, 18 Aprilie 1864, De si ideea loviturel de stat nu se in chip naprasnic in minlea domnulai, cind cu evenementele de Ja sfirgitul sesiunes din 1864, si ea clovea de mult in fundul et, to- just este 0 exagerave a sustinea cum o face broguva O aruncdturd ivet actuale a Romdnict de I. K, Bucuresti, 1870 p. 18, ca: ,lovitura de stat fusese pregatila eu juni mai inainte, cind se inmuitise posturile gi se erease mil de funetiuni, pentru a a- yea multi partizant*. Din expunerea faeuta se mal vede insa,ca nu de Ja Cogalniceann ai pornit ideea loviturei de stat, precum o sustineam nov in cuvintarea noastra de primire in Academia romina asupra Lut Mihail Cogélniceanu si dap cave s'a_tuat si d, G. G. Burghele in co ferenti sa_tinula Ja albeneul din Dorohot. Vezi Mihail Cogatni- ceannw d. G. G. Burghele, Bucuresti) 1901, p. 57.394 ISTORIA ROMINILOR domuitor la sfirsirea Conventiel, fura cuvintele im- paratulul Napoleon din mesajul eatra corpurile le- giuitoare, din Noemvrie 1863, in care spune, ca: ,si- tuatiunea Principatelor nu raspunde pana acuma, o spunem cu parere de rau, sperantelor ce se pusese pe noua orinduiala a lucrurilor intocimite prin Con- ventia din 19 August 1858. Neintalegerf grave an izbucnit intre domnitor si adunare, cind unirea si conlucrarea tuturor ar fi fost peaparata pentru a organiza tara cdreia Europa il incredintase grija de a-si pregati ea insast viitorul. Dacd devine necesar ca s& se tntervind din now pentru a modifica con- stitutia Privcipatelor-Unite, guvernul imparatului va fi dispus a se intalege cu Poarta si cu celelalte pu- teri garante, pentru a usura reformele ale csror oportunitale ar fi recunoscut-o%.°! Lovitura de stat, ea si secularizarea averilor maniastiresti, se aratad a fi urmarile unor indrumar! si incurajart ale Frautiet. Lovitura de stat. In 2 Mai 1864, indata dupa disolvarea adunirei, Domnul da o proclamatie in care araté cum ,cu toata dorinta lui de a duce Ro- mania pe calea propasirel, a fost cu neputinta a o face, din pricina unel neimpacate opozitiunt ce a intilnit-o in adunare, Unirea tarilor surort savirsita, averile manastirilor juchinate, a cineea parte a pa- mintulut romanesce inapoita domeniului national, niste asemene mart rezultate dobindite de guvernul met, toate ati fost uitate si, drept rasplata pentru devola- mentul sat catra cauza uationala, alesul Rominilor, n-a gasit decit ultragiul si calomnia. Cu toata in- 6f. Asupra acestel legaturl intre cuvintele lui Napoleon si actele de la 2 Mai, Mémorial diplomatiques 9 Aprilie 1865 spune: ,Le langage du gouvernement francais était pour l'Hospos un el uragement du cuop d'Etut, dont il avait vainement sollieité lantorisation a Con- stantinople il y a un an‘.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 395 talepciunea unul numar de deputatt, o oligarhie tur- buratoare a stiut a tmpiedeca necontenit staruintele mele pentru binele public si a redus guvernul met la neputinta. Domnitorul arata apot cum prin bla- mul dat ministerulut pentru legea rurala, adunarea lovia in el propria cugetare a sefulut statulut.“ In- cheie, supunind votul poporulul intreg, modificarea Conventiei si noua lege electorala. Odata cu aceasta proclamatie si cu decretal pri- vitor la efectuarea plebiscitulut, se ied unele masurt de siguranta: un ordin de zi catra armata in care domnul arata ,inerederea ce o are, ca ea se va ti- nea la inallimea sarcinel ce incredintaza patriotis- mul el*; apot se desfiintaza libertatea preset, sus- penditidu-se capul Ii din partea a doua a lege! asu- pra preset din 1 Aprilie 1862 si punindu-se presa iavast sub regimul ordonantel din 1 Oct. 1859 ;° se trimit cireulare catre prefecti, penteu mantine- rea ordinel; cerind ca pe fie-care zi sa rapoarte de- spre starea judetelor; alte circulart se inainteaza catre protoierii ,pentru a lucra in contra intrigilor meste- sugile ce pot sa uneltiasca protivnicit principiilor marinimoase* ; se mal trimit circulart catre profesort magulindu’l cu perspectiva dreptulut de vot in noua lege electorala, si aga mai departe. In 21 Mai, ziua onomastica a doamnel, se face o mare serbare si se proclama rezullatul votulat plebiscitar, cu 683,928 62, Urmare a acestei dispozitii este suprimarea mai multor ziare : ikipercea 23 Mai 1864; Rominul 10 Tolie 1864, si socielatea eare- sustinea desfiintala (Mon. of. 10 Julie 1860, Rossetli este ruinat. In o serisoare catre Panu, él spune: £0 frate nu mal am ce minea ad litteram ; sunt silits& ma mut cu totulla Brateanu, ca cel putin sa-m? dee dows dal, de mineare si Jemne* (EHirtiile Rossetti) 5 Libertatea, sub care nume apirea lot Ronda, suspendata in 28 Tule 1864, Mon. of, din aceasta zi). Searlat Falcoimu si Pana Beescu sunt dati afard din profesorat, pentru amestee in politica (Mon. of. 3 Auz, 1864).396 ISTORIA ROMINILOR de glasucl pentru si 1,307 contra, iar 50232 abtinutt, ‘sat absentt.® Noua constitutie prevedea iutroducerea unut senat (corp penderator)*, compus din citi-va membri de drept si 64 de membri oumili de domn, dupa oare care regule. Senatul era cheia de bolta a sntreger woue organizari: toala constitutia era pusd sub a lui privighere, el singur avea cadere a propune im- bunatatirile de introdus; nici un proiect de lege, a- fara de budget, nu putea lua fiinta fara aprobarea se- natulul; el singur avea dreptul a primi petitiunt. In afara de acest rol precumpeniter, dat unul corp nu- mit de domn, initiativa legilor era pastrata numat putere! executive, care le pregatia prin consiliul de stat. In caz dea nu se vota budgetul la timp, se putea merge inainte cu budgetul existent. In caz de ur- genta, guvernul putea decreta orl ce masuri, cu con- ditie a le supune aprobarel, la deschiderea sesiunei corpurilor legiuitoare. Presedintele adunarel era nu- mit de domn. Constitutia cea noua restripgea dect in destul de wull puterea corpurilor legiuitoare, facind sa precumpe- neasea pe acea a domnitorulut. In alte tarf o ast- felit de restringere a sistemulut constitutional, ar fi 63. V. Cogiilnieeanu, Actele de la 2 Mat, p. 63, Asupra plebiscitu- Jui, opozitia timpulut spune, cd din 100 de subseriery, 70 sunt miuci- noase, 30 de fricd. Astazi si se dea libertatea, nu s’ar gasi 1000 de -da in toata tara". Rossetti catre Panw 18 Tunie 1864 (Hirtiile Rossetti). Bolintineanu, Viata lut Cuza-Vodd, p. 31, observa: »Plebiscitul se face, ca toate plebiscitele, sub inriurea guyerno dar chiar fart aceasta inriurire, el s’ar fi facut cum s’a facut; ciici acele ce se facuse eraii chiar yoinfa celor mat mulli, in dorinta binelui pe care nu puteat si-l vezi inca? Siaiurea Bolintineanu adaoge: ,cd pentru opuuert din Tduutru, loate Irebuiad a se rasipi, in fata a dou mart principil re- yolutionare, pentru care se ficuse lovitura de stat: libertatea farani- lor si egalitatea drepturilor politice. Natia, ia majoritate, nu putea a nu prini o schimbare in propriile sale interese*. 64. Cu toate aceste, ceva mal inainte, domnul se rostise contra jn- fiintérel unui senat in Romania, Vezi o adresi a lui catre Negri, ne- datata (Hirtiile Rossetti).DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA Dé sTatT 397 trebuit intovarasita de o rastringere a dreptulut de vot. In Romania insa lucrurile se petrec altfelit, si legea electorala, supusaé votului plebiscitar, este mult mal largi si mal cuprinzdtoare de cit cea veche;: aceasta din cauzi ca opozitia contra domnitorulut,. in loe de a izvori din straturile starel a treia, era concentrata in foasta clasa privilegiata, si votul tre- buia intins, loemat spre a aduce elemente mal da- moale in sinul adunarel. Legea electorala prevedea doua colegit: acel al alegatorilor primari si acel-ak alegatorilor directi. Erat alegatori primarit acel ce platian o dare intre 48—110 lel, dupa numarul po- poratiel comunel, si patentarif pana la clasaa V-a ineluziv. Alegatort directi sunt toty Rominil care vor plati, in orfce comuna, o dare de cel putin 4 galbent si vor sti ceti si scrie. Sunt scutiti de cens : preotit, profesoril, doctorii, avocatii, inginerii si_ pensionarik cu 2000 de lef anual cel putin. Eligibili sunt Ro- manil alegatori de 30 de ani care slit ceti si scrie.. Comunele aleg la 100 de alegator! primart cite unul direct. Numaral deputatilor este de 1 la 25,000 de suflete; in total 160 de deputatt.® Cind vestea loviturel de stat ajunse la auzul pu- terilor garante si a celel suzerane, ea produse 0 a- dinea tutburare si emotiune, ridicind valuri cu atit mal inalte cu cit interesele erat tal jignite. Presa pe cit si notele diplomatice incepura a tuna si ful- 65. Legea electorala din 14 Martie 1864 prezentata ca proiect adu- vei, in ogilniceanu, Acfele, p. 3. Domnitorul, in 0 scrisoare pos- terioara cutra P. Gradistenu, dia 18 Aprilic 1872 (Hértiile Rosetti), ~ caracterizaza astfeliti actul dela 2 Mai: ,Le 2 Maia été a Vintérieur une révolution partant du trone, non pas dans Je but daugmenter le pouvoir du gouvernement et de favoriser les intéréts d’une dynas- tie, mais avec te noble programme du divan ad-hoc*. Atita se poate spune, ci sporirea netagiduita a paterilor domnitoralut, s’a fieut ne din punt de videre egoist, ci pentru a veni in ajutorul elaselor ne-- dreptatite,398 ISTORIA ROMINILOR gera in toate directiunile, in cit se parea ca actul de energie, savirsit de domnitor ia launtrul tarel, fara nicl o opozitie aparenta, va fi curind inabusit sub presiunea ariesa a indignatiel Europel. Ziarele en- gleze, rusesli si austriace osindese intr’un glas, cu mai multa sat putina pornire, masurile dictatoriale ale principelu! Romaniet. Asa Daily News mustra pe domnitor, ca nu a avut incredere in sfaturile Angli- ej, si s’a aruncat in o masura asa de extrema, du- pa singura imboldire a Frantiel. Lovitura de stat e fara indoiala o idee napoleoniana*.®® Tot unet inspi- raliunt franceze atribue Lloydul Vieneg desfiintarea Conventiel*.°" Die Presse din Viena adaoge, ca ,prin- cipele Cuza voeste sa domneasca fara control; ca nu ingaduie nicl o veinta alaturea cu a lu, si cu toate a este departe de a fi un Iuliu Cesar saa un Na- poleon I, el invoaca interesul masselor pentru a dis- ‘truge, in Romania, opera congresulul din Paris gi a ‘stabili acolo un regim copiat dupa tipul napoleonean. Totusi ne indoim ca puterile militare ale Romaniet si fie in stare a mantinea mult timp lovitura de stat a principelul Cuza. Din contra ne temem ¢a trupele contractantilur tratatulul de Paris, pe. care principele Cuza l’a caleat in picioare, sA nu se vada in curind silite a restabili ordinea in Romania; cact nict Aus- dria, nicl Rusia, nict Sublima Poarta nu vor putea raminea lung timp privitoare nepasatoare a apuca- turilor neorinduelnice ale principelut Cuza din Bu- resti“.68 Tot asa si mai insamnator se rosteste Le Mémorial dipiomatique, organul oficios al guvernu- lui austriac, care spuue ca ,masurile dictatoriale luate, de principele Cuza, pun culmea siluirilor Conventiel 66. Daily News, 15-20 (3-8) Mai 1864... ,[s no doubt a Napoleone adea*. €1. Wiener Lloyd, 1%, Mat 1864. 68, Die Presse din *|; Mai 1864.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE sTaT 399 din partea lus, si vor nevoi, dupa toate asteptarile, in- tervenirea directa a curtilor proteguitoare“.°* Tot asa si presa rusascé apretueste in rau lovitura de stat. Le Nord, organul francez al intereselor rusesti, la prima veste a acelut act, observa, ca ,e grea de a-sI bate joc de tratatele si hotaririle Europel cu mat mulla nepasare de cit eum o face principele Cuza“ iar cind este informat c& poporatia ar fi primit cu mul- tamire lovitura de stat, adaoge ca: ,ea nu se gin- deste de sigur ca suveranul ef a caleat in picioare aclele europene care i-a asigurat existenta politi- ca“. Gazetele franceze sunt impartite, dupa coloa- rea lor politica, partase sai protivnice imparatului Napoleon. Acele favorabile guvernulut simpatizati cu actul domnitorulul romin. Asa Le Moniteur Uni- versel inregistreaza numal vestile venite din Bucu- resti, fara a le insoti de nicl un comentar.” L’ Europe, dupa ce arata ca este important de a se cunoaste cum vor judeca ziarele rusest si austriace chestiunea, a- daoge, ci ,Turcia nu pare ci trebuie se faca 0 ma- re opozitie. In acest caz principele este asigurat, cit timp va merge pe aceasta cale, de simpatiile Fran- tiel, Angliel si ale Italiet*.”? De ale Frantiei si ale Ita- liel da; de ale Angliel, era indoelnic, dupa locul din Daily News reprodus mat sus. Si ci Frantia susti- nea pe domnitorul romin, se vede de pe 0 observatie a ziarulul La Patrie care spune, ca principele Cuza de mult voia si schimbe legea electorala, si chiar daduse Porfel un memorand in aceasta privire, de ande a si dubindit cnrajul de a pasi acum la inde- plinirea cugetulut sat. Este inviderat ca el a trebuit 69. Le Mémoriat dinlomatique, 20(8) Mai 1864, 10, Le Nord, "“\s si ™|> Mai 1854, U1. Monitens: Unisorsel, "i Mai je Mai 1884. 72. L’ Europe “4; Mai 1864, Tot aga apiri lovitura de stat: ’Opi- anion nationale din 22(10) Mai 1864, La Patrie, 22(10) Mai 1864, Le Monde, 99(10) Mai 1864,400 ISTORIA ROMINILOR sa se acopere prin o puternica protectiune, si acea- sta nu poate fi alta de cit acea a Frantier.”? Alte ziare precum Le Pays observa, ca principele Cuza, nu are numa sa se intaleaga cu poporul sait; el tre- buie sa mat dee Portel, suzerana, ul, si puterilor ga- rante, lamurirl care sa le mulfameasca’.™ Le Siécle iea aminte, ci in orf ce caz, nu era momentul dea pune mina pe dictaturaé, acuma_ cind trupele rusestt se concentreaza in Basarabia, si trel-zect de mil de Austriaci se aduna in Transilvania. Nu este oare de temut ca Rusia ajutata de Austria, dupa pilda Austriet ajutata de Prusia in Tutlanda, sa vina sa se plinga la Bucurest!, de atingerile aduse Conven- tier de Paris“?7> Amenintarile ziarelor cu intervenirea europeanad erau usor de scris, dar gre de pus in practica, fata cu desbinarea puterilor europene. Anume pe atunct (Mat 1864), chestiunea ducatelor Sleswig-Holstein a- junsese in starea cea mat asculila: Austria si cu Prusia atacase Danemarca si batuse pe Danej! luind, in 18 Aprilie, intariturile de la Dappel si ocupind dupa aceea [uilanda, in Mal 1864. Austria se simtia in- curcala prin impreuna cucerire a ducatelor, iar pe de alta era tinuta in loc, prin luptele nationale launtrice, mai cu sama prin tendintele separatiste ale Ungu- rilor. Revolutia poloneza, de si zdrobita prin lupta de la Weugrow, in Fevruarie 1864, tot nu fusese inca pe deplin stinsa; dar ea avuse de efect ruinarea de- savirsita a intalegerel franco-ruse, Napoleon fiind si- lit prin nevoile polilicet interne, a se rosti in favoa- rea Polonilor. Frantia era de asemene tinuta in loc, prin expeditiunea Mexiculut care o. silise sé se a- 73. La Patrie *'\p Mai 1864. 74, Le Pays "jz Mai 1864. 15. Le Siécle, lc Mai 1864, Tot aga Les Débats, “|; Mai 1804, La Presse); Mai 1864, La France |; Mai 1864,DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA Dé sTaT 401 propie de Italia si sa se strice cu papa. Pretutin- dene incurcaturi foarte mart, inaintea carora ches- tiunea Principatelor trebuia sa cada pe al doile plan. De aceea si mal multe ziare, chiar de acele proliv- nice Romaniet, recunosce ca o intervenire armata ar fi grett de realizat in acele momente. Asa Die Presse, pe care am vazut-o tinind mat sus un limbagii atit de amenintator la adresa domnitorulu! Romaniet, revine Ja idef mat linistite putine zile dupa aceea, spunind, ca ,cea d’intar conditie pentru intervenire in Principatele dunarene, adeca intalegerea tuturor puterilor semnatare ale Conventiel de Paris, fiind pentru moment nerealizabila, este foarte probabil, ea principele Cuza va fi lasat sa lucreze, pana cind va impinge trebile mai departe de cum a facut-o papa acumn“.*® Tot asa marturiseste si ziarul La France, foarte putin prieten domnitorului romin, ca. ,conferenta puterilor, intrunita in acest moment la Constanlinopole pentru manastirile inchinate, nu se arata dispusa a interveni in Principate“.77 Dar sa cercetaém ce pozitie luase, fata cu lovitura de stat, Poarta otomana care, ca suzerand a Prin- cipatelor, tot avea cuvintul hotaritor in chestiune : Toemal in ziua de 2/14 Mat, cind domnitorul di- solva adunarea la Bucuresti si decreta plebiscital, se aduna in Constantinopole conferenta pentru da- raverea manastirilor inchinate si, in sedinta ef cea dintal, hotaria, pe linga chestia pentru care se a- dunase, si a se trimite domnitorulul o nota, in care 76. Die Presse din *"}:s Mai 1864. 77. La France **:5 Mal 1864. Mal vezi La Patrie **!: Noemvrie 1864: ,Le coup d’Etat du prince Couza a eu peut-étre cela d’heureux pour la Moldo-Val ie, qu'il a éclaté au moment od les puissances qui pouvaient s‘en inquiéter, avaient leurs intéréts engagés ailleurs. L)Au- triche poursuivait la guerre dano- allemande; la Turquie se débattait entre l'Egypte et la Tunisie et la Russie achevait le meurtre de la Pologne", 26402 ISTORIA ROMINILOR si i se arate, ca recunoasterea secularizarel nu ar crea un precedent diplomatic, cu ajutorul caruia prin- cipele Cuza s’ar crede autorizat a se deslega de in- datoririle impuse prin Conventia de Paris, luind in chip samavolnic masurt ce ar atinge statutele or- ganice ale Principatelor®.** Nu stiea conferenta, ca in momentul chiar cind se redacta aceasta dojana, domnitorul romin tocmat indeplinia actele de care se temea conferenta; ca el distrugea constitutia in- cuviintata prin Conventia de Paris. Cind s’intilnira a doua oara delegatii puterilor, in sedinta a doua din ?®/s Mat, telegraful adusese stirea faptelor pe- trecute la Bucurest!, care stire miscase mal ales pe Poarta, tot deauna la pinda, ca nu cumva poporul romin sa se emancipeze prea mult de sub a el au- toritate. Ali-pasa presedintele conferentel declara, ca ,este de trebuinta a se opri incalcarile principelut Cuza si a se mantinea suveranitatea sullanulut si drepturile puterilor garante, daca nu prin o ocupa- tiune militara (de acdreia imposibilitate si Turcia era convinsa), cel putin prin o infalegere diplomatica‘*.”° Ambasadorul Anglie! sprijini cel intal si cu cea mat mare energie motiunea lut Ali-pasa. Acesla insa nu se margineste numal a protesta in conferenta con- tra inealearilor domnitorulut romio. Et fi trimite, indala dupa 2 Maj, o nota, in care spune intre al- tele, ca ,nimic nu ar putea aimici puterea tratatelor si ca Poarta is! pastreaza toata libertatea el de lucrare, fata cu aceea ce a fost intreprins®.*° ‘Dar chiar, fara amenintarile Portet ce capatad o insamnatate toemal in starea de atuncea a Eu- 78, Reprodust dispozitia conferented in cele mai multe dia ziarele timpulo!, bund oara in Le Nord *h17 Mai 1864. 79. Procesul verbal al sedinteY a 2-a, Ibidem. 80. Archives diplomatiques, 1866, If p. 228. Comp. Papadopol-Ca- limah, Amintiri, p. 411.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 403 ropel—care daca nu invoia o intervenire comuna in Principate, ar fi facut tot alit de peste putinta o o- prire comuna a Turciel de a incalca hotarele lor —nu era mai putin adevarat, ca lovitura de stat, schimbarea constituliel si decretarea nouet legt e- lectorale erat o sfigiere a Conventiet de Paris si ca trebuia dobindit bilul de indemnitate al puterilor, a- supra acestul act de o exceptionala gravitate. O calatorie a principelut la Constantinopole se im- punea numal decil, si el chiar dobindise oare care indicatiun!, cA un asemene act de curtenire catre pu- terea suzerand ar putea sa-l puna in stare ,a ob- tinea orl-ce“, cum spune o scrisoare a redactorulul ziarulul Le Courrier d@’Orient din Constantinopole catre secrelarul domnitorulat Romaniet.®’ Tol asa se rosteste si o depesa a ministrului afacerilor stra- ine al Frantiel catre ambasadorul francez din capi- tala Turciel, in care il spune, ca ,Principele Cuza, prin deterenta catra curtea suzerana st puterile ga- rante, s’a dus la Constantinopole, spre a le supune schimbarile pe care ar yra sa aiba dreptul a le in- troduce in asazamintele moldo-valace. Nol incuraja- sem aceasta calatorie, si eram sigurtca ar fi de felia a produce cele mal priincioase rezullale. Maiestatea Sa Sultanal a vazut, in aceasta vizita, o curtenire, careia s’a aratat foarte simtitor, si a facut princi- pelul primirea cea mat magulitoare*.*? Se vede si 81. Scrisoarea in Hirtiile Rossetti, Ziarul Le Courrier @’ Orient pri- mea 1000 de galbent pe an, spre a sustinea politica domnitorulut (seri-_, soarea redactoruluy siti din 11 Aug, 1864 Ibidem). La Perseverenza din Milano, 22 Aug. 1864, spune, ci ,e da notorio che il Courrier @’0- rient vienne considerato comme |'organo del principe Couza a Con- stantinopole’ 82. Affaires etrangéres, Documents diplomatiques, Paris, 1865, p. 101. Cit tineat Turcii la recunoasterea macar formald a suzeranilatel lor, se vede din faptul, cA putin timp dupa intoarcerea domuitorulot din Constantinopole, el voind sa institue o decoratie, Ali-paga serie lf Ne+ griasupra acestei chestiun!: ,Son Altesse avait peurtant promis qu'elle404 ISTORIA ROMiNILOR din aceasta depesd, ci Frantia aprobase lovitura de stat, de oare-ce ministrul ef sfatuia pe domnitor ce demers sa faca, spre a recunoaste actele promulgate in virtutea acelel lovituri. Domnitorul, urmind dect imboldirilor din afara si unel necesitall neaparate, create prin imprejurart, pleaca la Constantinopole, in ziua de 25 Mal 1864: Primirea ce i se face este iarasi din cele mat alese, atit din partea Sultanulul cit si din acea a ambasa- dorilor puterilor europene.*® Totus! la inceput pa- rea ca-el trebue sé se multamiascaé numai cu ono- rurile, fara a obtinea incuviintarea actelor sale, sait eel putin stirbindu-se atit de mult aceste din urma, in- cit sa nu le mat pott recunoaste. Era mai ales com- batut de ambasadorii Austriei si Angliet. Reprezentantul Rusiel capatase un not motiv de a dusmani pe domnitor. Anume principele Labanoff, titularul ambasadei fiind absent, ldsase in locu-1 pe Nelidoff, insarcinat de afacere, caruia domnitorul ro- min, avind in videre pozitiunea lut inferioara, no merse sa-I faca vizita ce o facuse celorlalti agentt al curtilor europene. Se formulase mal multe proiecte de modificare «a Conventiel care proiecte nich unut nu convenia domnitorulu’, Adus la nerabdare prin o- pozitia ce intilnia in cale, domniterul declara ca el se va intoarce in tara, intru cit nu putea parasi tarimul ait tonjours de semblables fails (adecti ei ar cere auto~ sob de protester, plaisir", Negri catra Cuza 10 Nos ce que nous faisons toujours ave emvrie 1864, Corespondenta, 21 83. Asupea strilucitel primirl a domnitorulut Ja Constantinopole, toate ziarele timpuluf sunt intr’un glas. Chiar si Mémovial diploma fique care face la incepul oare care rezerve, este nevoit st recunoa- sed si el deosebitele dis uni en care domnitorul fu onorat, Vezt buna oard: Courrier de VOrient ls Iunie 1864; Mémorial diploma~ tigue “'n Tunie 1864, Singura masura pe care Poarta o pizi, spre a afirma inca odal& insusirea et de stipint a Principatelor, fa ex dom nul nu fu introdus la Sultanul de ministrat afacerilor striine, ci de marele vizir, La Patrie *%1. Iunie 1864.DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 405 pe care-l impiusese poporul sau.** Inaintea acestei a- menintarl ascunse, protivnicit cedara. Ambasadorii Angliei sia Austrie! se dadura pe partea Frantiet ; ® numat Nelidoff mai tragdna cu subsemnarea actulul de recunoastere, pana la sosirea unor noue instruc- tiuni care nict acele ou intirziara prea mull.5® Domnitorul obtinu dec, cu mic! modificarl, recunoa- gterea statutulut si a legei electorale, si dect a ple- biscitulul care le consfintise. Lovitura de stat trecea in domeniul legalitatei internationale. Domnitorul ob- tinuse insd mat mult decit atita. Modificarile inde- plinatoare statutulul contineatd inca urmatorul arti- col: ,Principatele-Unite vor putea tm viitor modi- fica si schimba legile care privesc la ocirmuirea lor launtricd, cu concursul legal al tuturor pute- rilor statului si faird nici o intervenire din afard, eaceptindu-se bine inldles legaturile ce unese Prin- cipatele cu imperiul otoman*.*" Domnitorul fu invi- nuit, c& prin mergerea Jui Ja Coustantinopole, spre acere recunoasterea modificare! Conventiel, daduse o mare Jovitura autonomie! Romaniet; ca el, ,,indrep- 84, L’Indépendance Belge 2--8 lulie (20—26 funie) 1864: .Le prince Couza, voulant mettre un ferme 4 cet tat de choses, déclara a la Porte qu’il n’était que Porgane du pays, quand au nouveau programme politique, et qu’il ne dépendait pas de lui d’abandonner ce terrain‘. 85. Indépendance Belge citaté: ,En moins de 24 heures, il y eut un yvevirement complet. Sir Henri Bulwer a du recevoir de Londres Yordre de suivre dans cette question la politique de la France*. Con- firmat de oficiosul austriac Mémorial diplomatique ‘*|e Iulie 1864: ,C’est alors que Vambassadeur anglais recut de son gouvernement Verdre de se montrer plus conciliant et de s’entendre avec son collégue de France*, . 86. Invalidul rus vazind, cé si Rusia e vevoili si cedeze, explica astfelii tinuta ef: ,Rusia a tins tot deauna Ja emanciparea popoare- Jor crestine din rit. Nu ea va fi deei nemultamila de izbinda Ro- minilor. Daed ea s’a opus principelut Cuza, a facut-o numal, find ca acesta apucase calea ritacita de a cduta sa sfairime tratatele exis- ali jfente*. Vezi ¢ din Le Nord *'j:. Tulie 1864, Ceea ce suparase in adevar pe Rust, fusese sprijinul pe care ef credeait ci domnitorul ro- min il da Polonilor, Le Monde 6 Aug, (25 Lulie) 1864. 87. Affaires étrangéres, Documents diplomatiques, p. 93.406 ISTORIA_ROMINILOR tatind inaintea Sultanulut actele sale, facuse mat mult decit un act de vasalitate; facuse o crima de lez-na« tionalitate*.®* Este insa netagaduit ca prin acest act de vasalitate personal, domnitorul a izbutit a seapa tara lui din vasalitatea catra Poarta, si putert, facin- du-o deplin stapina pe situatia ef launtrica. Acea- sta ogi spune domnitorul, tn proclamatia sa din 2 Tulie 1864, ca ,Romania numa! de asta-z} intra fn autonomia ef din launtru. Pana acum aceasta auto- nomie era in fapt-lovita in mai multe privinti; legea electorala nu o puteam schimba decit cu consimti- mintul din afara. Inaltele puter! at consfintit acuma, in toata intinderea, autonomia noastra din launtru‘, Lovitura de stat, aparea din acest punt de videre, mal ales ca facuta in interesul taret fata cu strainata- tea. Este netagaduit, ca domnitorul facuse prin ac- tul din 2 Mar, cum zice Francezul, ,,din o piatra doua lovituri‘. Zdrobise privilegiul politic si social in laun- tru si dobindise aulonomia in afara. °% Cum se explica aceasta izbinda atit de desavirsita a domnitorulul romin, celul mig si slab, asupra areo- pagulul european, in care la incepul predomnise e- lementele protivnice lui? Credem ca o buna parte trebue pusa pe inriurirea personala a domnitorulul 88. Serisoarea luf Eugeniu Carada, din insula Guernesey, citra A. Panu, 14 Iunie 1864. (Hirtiile Rossetti). La aveasta se poate observa, cad gi cef ce volait si rastoarne pe domnitor, tot catra straini se ine dreptase, deci tot prin acte de yaselaj vroiail sa-gi ajung scopul. Vezt mai sus misiunea Jui A. Panu Ia Viena, Pavis si Londra, p. 274. 89. Domnitorul insug apretuegte loviturade slatea o lovitura cou- tra striinuluY. (Serisoarea catra Gradigteanu, din 1872, citala nota 65). Cf. Dimitrie A, Sturza, in Introducerea la Actele de la 2 Mat, de V, Cogilniceanu, p. XIII: .Lovitura de stat, a produs doud aete stabile gi un rezultat efemer, Actele care ai ramas fundamentale gi puvtitoare de roade sunt: legea rural si dispozitia puterilor din 16 (28) [unie acelag an, eit Principatele-Unite si poati in vitor modifica legile care privese administratia jor din launtru, fara niet o intervenire*. Ca un act de recunostinta pentru purtarea Sultanulol cu acest prilej, dom- nitorul vra si infiinteze un batalion de Zuavi, care si poarte numele padigahuluf. Mon. of., 30 Mat 1864,DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 407 care inspira increderea si ademeuia prin infatisarea lu. Apo insamnatatea Romaniel, de cind intrunise in eacele doua principatede mai tnainte, crezula in departare mai tare de cum era aevea, si multa- mirea Turciet cind vedea ca domnitorul puternicu- lui stat nu se refuza a-I recunoaste suprematia, prin acte neindoielnice. In stirsit observatia facuta mal sus de mat multe ziare, asupra neputintet unet intalegerl de constringere, observatie ce se gasesle inca mai bine formulata de redactorul ziarulul ,Le Courrier dOrient* din Constantinopole, in o scrisoare catre secretarul domuitorului: Este un mare folos, de a avea a face cu mai multe putert. Pe cind ele pierd cuvinte sad hirtie, una fntrua lauda cele ce le fact, altele spre a huli sia ameninta, merg! tot inainte ; innoirile facute prind radacini; timpul le intaresle si suflul miniilor doplomatice ramine neputincios a le rasturna. Cuvinle plecale.si actiune energica, iata lo- zinea“.°°-Si intr’adevar, condus de principiul ca no- rocul sta pe partea indraznetilor, lucrase si acum A- lexandru loan 1. Lovitura de stat si rasturnarea, Ne trage rin- dul s& maiamintim o urmare a loviture! de stat, nu asupra tarel, ci asupra itusus autorulut ef. Ea aftla inea si mal mult uneltirile pentru detronarea domnito- ralut. Se facuse demersuri in aceasta privire inca dina- intea loviturel de stat. Holarirea, luata inca din Au- gust 1863 de protivnicil domnulut, de a cerca ta- rimul exterior, inainte de ase arunea in intreprin- dere, fu pusa in lucrare in Martie 1864, cind Annastase Panu, insarcinat cu aceasta delicata misiune, pleca “din Iasi. Corespondenta dintre emisarul comitetulut 90, Serisoarea din 5 Ianuarie, 1865. (Hirtiile Rossetti).408 ISTORIA ROMiNILOR de rasturnare si presedintele lut, principele Dimitrie Ghiea, contine intat staruinti calduroase catra Panu, ta sa-si dee toate ostenelele, spre a izbuli sa disere- diteze pe domnilor. Panu insa observa lu Ghica, ca a fost o mare gresala din partea majoritatei, sa dee cun vot de blam guvernulut pentru legea rurala; ca prin aceasta, ea ar fi pierdut toate simpatiile oame- nilor politic! francez!. Se mal tinguesle principele con- tra purtaret indoelnice a partidului stingel din care, spune el, Joan Brateann sta mat mult la tara, D. Bra- teanu, cu toata inteligenta si onestitatea lut, nu se poate desface de ideile lu) Mazzini, iar Rossetti nu este decitun amator in politica. Aceasta retinere a partidulul stingei, se explica insa prin faptul, ca el nu putea sa iee o pozitie prea rostita contra leget rurale, cu toate ca si slinga doria rasturnarea domni- torulut; de aceea si videm pe Panu mustrind pe Ghi- ea, pentru prilejul cu care se daduse votul de blain. Dupa ce jovitura de stat este recunoscuta de confe- renta din Constantinopole, se intalege ca misiunea Jus Panu nu mat avea nies un obiect, de oare ce el voia sa fncerce puterile asupra cazulut detronarei domnitorulu!. Dupa lovitura de stat si plecarea dom- nitorulut la Constantinopole, Dimitrie Ghica con- jura pe Panu, prin scrisori desperate, sa plece in- data din Paris in capitala Turciel, spre a combate a- colo pasurile domnitorulal; dar Panu care simtise in eolro mergead lucrurile, refuzd a se duce, si Ghica’ recunoaste de bune temeiurile aduse de el si-se u- neste cu parerea lut de a cauta sa lucreze nuinat prin pres& contra domnitorulur. ®? Panu se pune in 91. Vezi 12 scrisori ale Jul Dim, Ghica e. Panu de Ja 93 Martie ‘iginalul lor, in stapiuil slo. (Hirtiile Rossetti). 92. Carada in o scrisoare c. Panu, trimisa \ut Ja Paris din insula a domniterulut, pro-DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 409 legatura cu Martin de la ziarul Le Siécle, Forcade, de la revista La Semaine Financiére, prin mijloci- rea unut prieten. al saa d’Alton Shee, si esle ajutat in aceste staruint! prin Eugeniu Carada care era 3i el in Paris la aceeas! data. *? Tot acolo se afla si prin- cipele Grigore Sturza care serie tut Panu, in 7 Apri- lie 1864, sa staruiasca la St. Mare Girardin, ca sa re- dacteze o circulara catre adunarile europene, in sco- pul probabil de a apara purtarea adunarel in ches- tia legei rurale. Era inviderat ca misiunea lui Panu, pe linga curtile europene, nu mai putea fi indeplinita, din momentul ce domnitorul obtinuse de la conferenta din Constan- tinopole recunoasterea lovituret de stat. De aceea si spune Panu, ino scrisoave a Jut de mat tirzid catra D. Ghica, ca ,misiunea mea era cu totul alta, cind am plecat la Paris; lovitura de stat a sehimbat to- tul* 24 Vazind deci protivnicit domnulut ca nu mai e Bi mic de facut pe calea diplomatica, se intore pe acea a uneltirilor launtrice. °* Asa o scrisoare din 18 Iunie 1864, a lut C. A. Ros- Guernesey in 8 Iunie 1864, aproba si el neplecarea lui la Constanti- nopol, pe motivul ci n’ar fi avat ce face acolo; lucrarile oculle pe ling straint nu se cuvin oarenilor libertatet: ei nu pot intrebuinta decit_presa saii revolutiunea", (Hirtitle Rossetti). Asupra revolutiunel iata inst ce zice Ghica in serisoarea lute, Panwdin 30 Aprilie (12 Mat) 1864: ,Je crois que les révolutions se font par les nations, mais non par les chambres". Ibidem. 93, Scrisoarea lu Martin redactorul ziaruluY Le Siécle e. Panu si mal multe serisori ale lui D’Alton Shee in Hirliile Rossetti. Adresa Jui Carada, insemaata de Panu pe o notita, era Carrefour de Observatoire, 1. (Ibidem). 94, Brulionul unef serisorl a lul Panu ¢, Ghica, 9 Septemvrie 1864. (Hirtiile Rossetti). 95. Cum observa gi Annuaire des deux Mondes, 1866—1867, Paris, p.573:,Les moyens derésistance parlamentaire n'étaient plus possibles; A partir dn coup d’Elat, on commence a ourdir des complots auxquels prennent part la droite et Ja gauche".410 ISTORIA ROMINILOR setti, catra A. Panu spune, ca ,peste 10 zile de la 2 Mai se putea face ceva, chiar acuma s’ar putea; dar ne am temut si ne temem sa nu provocam o inva- ziune; GicI acuma 0 sa ni se zica, cd s’a votat si ca el stia ca am fost impinsi de Frantia; d-ta stil ¢a la Decemvrie 1863 si lanuarie 1864, am fost si not impinst de reprezentantul Frantiel sa-] rasturnam si stil ca tocmat de aceea n’al voit, n’am voit. Nu sti ce va fi mini; dar sti ca la 26 Matstil vechia am putut sa facem pozna; puteam chiar azi, dar n’am voil*.°% Cind domnitorul pleaca Ja Constaptinopoge, pentra a cere aprobarea reformelor sale, opozitia scrie ia- rasi: ,Nu se cuvine sa cerem de la straint indrepta- rea situatiel pe care Cuza a creat-o tarel, Cuza a ple- cat la Cpole; va fio ocaziune favorabila de actiune*.®7 Tot pe atuuct se linguieste Rossetti catra Panu, ca boierif nu dad bani spre ase agita contra Jul Cuza. ** Ideea de a-st face dreptate singurt, fara a recurge la intervenirea straina, se mai vede din o scrisoare a lui Panu, catra principele D. Ghica, din 9 Septem- vrie 1864, in care se spune, ca ,Romania trebue oare sa se plinga strainatatel pentru incalcarea drepturi- lor et? Ea trebue sa-st faca dreptate singura. De alt- felia daca ne plingem, se va trimite o comisie in tara, 96. Hirtiile Rossetti, Cele ce se spun in aceasta scrisoare, despre intetirea consululut franeez la rasturnarea domnitorulut la 1863 si 1864, isf are expliearea in faptul ca, pe atunes, se credea in Frantia ea el devenise organul intereseler rusesti. Aga Redactorul de la Cour- rier d@’Orient serie secretarului domnitorulut, ci un consul (fara in- doiala Tillos din Bucureg!t, vra sa faci a trece pe Cuza drept Rus, Bordeanu secretarul luY Negri se sileste a convinge pe ambasadorul francez din Cpole, ci Cuza e bun Francez (serisorea rédactorulul Le Cour- rier @ Orient catra secretarul domnitorului, 6Fevruarie (21 Martie) 1864 in Hirtiile Rossetti). Vom reveni gi mat tirzit asupra_acestei_invinuiti, 7, Serisoarea lui £. Carada ‘lin Guernesey c. Panu, 6 lunse 1864. (Hirtiile Rossetti) 98, Rossetti c, Panu 16 Lulie 1864. (Hirtiile Rossetti). Peniru a innegri pe Cuza, el este invinuit ci nu ar fi luut iniliativa subserie- rel pentru inundati. Rossetti e. Panu, 3 lulie 1864. (Ibid.).DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE sTaT 411’ si atunct ramas bun autonomiei“.°? O brogura apot sustine ca purtarea principelut Cuza a fost de plins ;. dar nu e treaba strainatatel de a o pedepsi. Popo- rul romin este singurul sau judecator; depulatil s’au. lasat si fie alungati. E treaba lor! Daca insa se va scula poporul romin, cu atila mat rat pentru el“, Alta brosura exclama: ,s4 alungam pe acel ce ne- apasa!'” O atreia: si ne mintuim de tiran“!'” Daca ins se planuia rasturnarea din launtru, acet ce o uneltiat erat ingrijiti ca nu cumva puterile sa nu- intervie in favoarea lui Cuza. Una din brosurele amin-- tite rostia aceste temeri: ,,Turburarile nu vor lipsi- de aizbucni mal curind sati mat tirzit, si cine ne zice ea puterile vecine care ad consimtit a nu interveni: improtiva aceslu! autocrat in miniatura (antocrate- au pelit pied), nu se vor grabi a o face daca, po-- porul romin va izgoni pe acel eare-l ingala si-] a- pasa‘? Dar se mingiiat de aceasta perspectiva, »sperind ci Rominii nu vor vedea lagaduindu-li-se dreptul care a fost recunoscut Grecilor, de a tata raul din radacina, inlaturind pe un principe care nu: stiea sa-i intaleaga, care saracia prezentul lor si le compromitea viitorul “14 Este usor de intales cine erat acel care complo-- tati rasturnarea domwnitorulut. Eraa’ membril claset lovite prin reformele lui. Poporul, intru cit se poate vorbi de el, in starea de atunci a Romanie?, mai curind: inenviinta decit descuviinta lovitura, C. A. Rossetti, unul din capit opozitiel si a uneltirilor de rasturnare, 99. Lbid. 100. La France, le prince Couza et la liberté en Orient, Paris, 1864, ag. 22, Peo Suppression du régime constitutionnel en Roumanie, 1864, p. 18. 102. Dissolution de Vassemblée roumaine et expulsion des députés,. Paris, 1864, p. 25. 104. Supression de regime constitutionnel, Qk. 105. Notes sur les Principautés-Unies de Moldavie ek de Valachie,, Paris, 1864, p. 31.AAQ ISTORIA ROMINILOR recunoaste e] singur, c& ,ura in contra dreptet a fost atit de mare, incit tot! erat fericiti de lovitura de stat, fiind ca s’a dat, ziceat et, in eap boierilor”. 15 Cit despre massele adinel ale taranimel, pentru care domnitoru] isi pusese fn cumpana tronul, ele ra- mineatl neintalegatoare si nemiscate, nici de turbura- rea fn care se pusese tara, nici chiar de imbunata- tirea soartel lor, ce era sa se indeplineasea prin a- ceasta turburare. Lut inform, neframintat de gindurt, nedesteptat nicl macar de imboldirea iuteresulut in- dividual, el raminea nepasiator la lot ee se petrecea; dar aceasta a lul nepasare era explicabila: era 9- pera veacurilor de nedreptate si de apasare. Lovitura de stat, ort cite urmar! instmnate ar fi avut asupra situatiel launtrice si afarnice a Prin- cipatelor, fusese determinata in primul loe de ras- pingerea legei rurale de catra adunare. Legea ru- rala care fusese cuiul in jurul caruia se invirtise toata domnia lut Cuza-Voda, determina si actul cel mail eu grele urmart al acestel domnii. Dar pentru a intalege intreaga el insammatate, trebue sa expu- nem istoricul dataverilor seculare ce se desbatuse in lotdeauna intre proprietaril mart si locuitoril satent. 105. Rossetti ce, Panu, 31 May 1864. (Hé-tiile Rosseéié). Si an boier de sama principele Sutu, Mémoires, Vienne 1899, p. 398, spune: »Bien des personnes seusdes, et je me place moi méme& leur avaient fini pav appeler de Teurs voeux le coup d’Etat. L’exps de 5 aunées de régime constitutionnel avait démontré que ce régime avait plongé Je pays dans le chaos et le conduisait au bord du pré- cipice*.