CAP. XII DE LA LOVITURA DE STAT PANA LA DESCHI- DEREA ULTIMEI LEGISLATURI 2 Mal 1864—4 Decemvrie 1865. Cailitoria lui Cogdlniceanu in Oltenia. De la lovitura de stat inainte, se simte tot mai mult mina domnitorulut in conducerea daraverilor publice—iar actiunea opozitier se trage pe dedesubl, apucind tot mal mult calea complotului care Ja sfirsit, izbuteste a rapune pe acela ce de o cam data o rapusese pe dinsa. Pentru a indreplati insa ,punerea sa deasupra le- gilor“, cum singur domnitoral caracterizaza actul de la 2 Mai,? el impreuna cu consiliul de stat se apuca de lucru, si in scurt timp iesa Ja lumina o suma de legt noue, menite a desavarsi organizarea tarel, u- nele din ele, nu e vorba, cam pripit intocmite, dupa cum nici se putea altfelit, in graba ce se pusese de a se indreplati lovitura de stat, prin a el productivi- tate pe tarimul legiferaret.? Asa se promulga legile de expropriere pentru cauza de utilitate publica, de 1. Mesajul din 6 Decemvrie 1864. Mon. of. din acea zi. 2. Domaitorul spune chiar in acel Mesaj, ci ,ceea ce nu s'a fa- eut in 5 ani s’a faeut acoma in 5 luny. Uit& inst spornica activitate a camere! dinaiutea loviturel de stat. Vedi mai sus p. 366. IL 12 ISTORIA ROMINILOR constringere corporala, de masuri si greutatl, pentru introducerea juriulut, de instructiune publica, a sino- dului, a impozitulu! bauturilor spirtoase, condica pe- nala cu procedura ej, pe linga altele mai imici gi in sfirgit cele doua mal insemnate legiuirt din domnia lui Alexandru Toan I, pe linga acea a secularizared: unificarea legiuirei civile din ambele tari, prin introdu- cerea codului Napoleon si Jegea rurala. Se poate parea in destul de straniad ca legea ru- rala sa fi fost aproape pricina caderel lui Cogalniceanu de la minister, el care fusese ina dreapta a domnu- lui in indeplinirea tuturor indrazuelelor limpului din urma. Cu toate ca vremile erad foarte grele, adaogin- du-se pe linga framintarile launtrice, produse de lovi- fura de stal si de legea rurala, noua complicatie in chestiunea manastirilor inchinate, precum gi alte gre- ulati, loltusi domnitorul era aproape s& raspinga div a lut colaborare pe ministrul, in care pana alunci se sprijinise atit de mult. Pricina acestel hotarirt a domnuluf sta in un sim- timint ce ne vine cam greti de intales la Alexandru Joan T, un soiti de gelozie fata cu ministrul saa care ce e dreptse purtase aga, incit atrasese asupra lut o mare parte din recunostinta pe care taranimea o arata pentru a ei improprietarire. Anume, Cogalniceanu, pentru ase bucura de efec- tele ce legea rurala era sa le produca tocmat in primal moment, asupra massel poporulul, cedind unut sim- timint de dorinta de marire, intreprinse o calatorie in Oltenia. Pretutindene fu primit cu cea mal mare inflacdrare. ,,Taranit din Slatina, ne spune Magheru, it ridicase arcuri de triumf si, cind se duceat sa vada pe Cogalniceanu, spuneatt ca merg si vada pe Maria Sa care le-a dat pamint. Tret zile, cita stat aici, a fost un adevarat privcipe. C'est un pew louche“, sfir-LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEI LFEGISLATURI 3 seste Magheru scrisoarea sa.> Tot asa spune si Bon- net, seful inginer francez de la lucrarile publice, ca ya lasat Craiova in enluziasmul cel mat nebunese. Cuvintart, lacrim!, luminatil, banchete, tot fusese pus in luerare. Caliman este un prefect prea ghibacit. Recunostinta Craiovenilor catra dl presedinte al con- siliului s’a aratat la lumina, prin un ceasornic de 900 de galbeni“. Adaoge insa Bonnet, ca ,,trebue sa faca aceasta dreptate lui Cogalniceanu, ca in tot deauna a repurtat in public meritul Alletel Sale si ca a vor- bit catra tarant un graid foarte impaciuitor*.* Se vede insa ¢a rapoartele ce se faceat. domnito- rulut asupra calatoriel triumfale a ministrulut saa, e- rad colorate mai mult in sensul rapoartelor lui Ma- gheru, decit in acel al serisorilor lui Bonnet. Dom- nitorul se supara adine pentru aceasta uzurpare, din partea miuistrulnt, a gloriel celef mai mari a domniei dui, pentru izbutirea careia el presimtia poate ca pu- sese aceasta domnie chiar in cumpana. Cum se in- toarce Cogalniceanu din Oltenia, domuitorul incepe a-I arata neincredere. Asa el ordona, ca toate desle- garile ce le-ar da in chestiunea rarala, sé treaca prin consiliul de ministri. Cogalniceanu intimpina ca 0 a- semene masura ar fi peste putinta de aplicat, de oare ce ar instmna sia se delege admiuistratia tare! con- siliulut ministrilor. El scrie domnitorulut: Mat bine decit a statornici un asemene principio, sa se schimbe ministrul care a ajups atit de nenorocit, incit sa nu maj aiba voie a aplica legile ce sunt de competinta sa, adeca acele administrative. Dupa intoarcerea mea din nenorocita calatorie ce am facut-o la Craiova, am gasit situatianea cu totul schimbata, cel putin in ce ma priveste pe mine, si asprele imputari ce in fata 3B. Serisoarea Int Magherw din 27 August, 1864, Hirtiile Rossetti. 4, Bonnet c. Baligot, 29 August 1864. Ibid.4 ISTORIA ROMINILOR consiliulut de ministri mi-att adresat, in conflictul stir- nit intre mine si miuistrul justitiel, N. Cretuleseu, mi-att dat dovada ca et nu materam presediute de consi- lit’ decit cu numele si de abia mai eram ministru. Mai multe depest ce am primit de Ja L. V., toate scrise intr’un ton de viderata neineredere, ma pun in tot dreptul dea crede, ca nu mal pot conla pe buna vo- inta a 1. V. Faceti mal bine I. V. 0 excursiune in Valahia Mica, spre a yaincredinta de infamia calom- nialorilor.® Intr’o scrisoare calra Neculai Balanescu,, Cogalniceanu este inca si mat Jamurit. El spune, cx »Allela Sa s’a folosil de cea d’inlal imprejurare, pen- tru a arata toata a et nemultamire, ca nu am fost fluerat in excursiunea mea din Oltenia. Ovatiunile de care-inl vorbestl, crede-ma ca am fost cel d'intat a nu le primi. Am ordonat, inainte de a intra in un ju- det, prefectilor, sa nu-mt faca niei o primire oficiala, nie} ma 1 neaparata, precum aflarea prefecta- lui la jutrarea districtulul, Dar, reprezentant af unut principe ce daduse fibertatea unui popor, mi-ar ff fost cu neputinta a nu iotimpina o buna primire din partea poporatiilor, Ele mi-a facut o primire minunata; dar aceasta ar fi facut-o orl carul ministru, vizitind tara, ca delegat al principelut. Pretutindene am facut Jauda domnitorulul, pretutindene i-am ridieat vaza; pretutindene am alribuit lu si numat lui singur, lot ineritul marelor fapte tndeplinite. Nict un alt strigat nu a fost rostit decit acel de Alexandru Ioan I si cel intat care lam dat am fost et. E in voia d-lur Cretulescu (Neculai) de a zice improtiva; este in voia lut de a intrebuinta clevetirea, spre a veni in locut met. I-l cedez cu placere. Librecht, sub cuvint dea vizila postele, percurge districtele pe care le-am vi- zilat_ eu. Il desfid sa constate ca, in cea mat mica im- 5. Raportul lui Cogdlniceanu din 10 Septemvrie 1864. Ibid.LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIME] LEGISLATURI 5 prejurare, am lipsit datoriilor mele de ministra de- votat si credincios. Judeca insa, daca pot merge ina- inte, cuun coleg asa de putin delicat? Judeca mat ales, daca chiar de pe acuma sunt uilate slujbele pe care le-am adus, la ce pot sa ma astept pentru pol- mint ? In plin consilit’ am fost apostrofat, precum nu poate sa fie un ministru. Fram hotarit sa-mT dad in- data dimisia. Prieteni sincert n-at sfatuit insa sa nu o fac, si aceasta in viderea framoaselor legt pe care le-am facul impreuna si care ar cadea in desobict- nuinta, sat ar fi rasturnate a doua zi dupa alcatu- irea unui now minister. Chiar de pe acuma protiv- Hicit nostri aa inceput a se misea, in viderea apropi- atelor alegeri. Ef pregdlese sio proteslare in contra Jegel rurale. S’ar parea ca A. 5S. este foarte sigura pe alegeri, de oare-ce pregateste o schimbare de mi- nister si ea crede, ca dl Cretulescu este omul in stare sa-i dee o buna adunare de deputati. Pe tine te rog sa te duct la Ruginoasa si sa hotareslt chesliunea. Sati se aiba incredere in mine si sa fit tratat ca pre- sedinte al consiliulul, sau sa ma lese sa ma due in liniste. Sunt convins ca aii inceput a se satura de mine. Et bine! sa mi-o spuna pe fata. In imprejura- rile actuale—si ele sunt mal critice de cum se crede— principele are nevoie de un minister care sa inspire si sa primiasca o incredere reciproca. Aceasta incre- dere ea nu cred s’o mal posed. Nu voi lua cu mine alta parere de rat, decit aceea de a vedea ca, odata uot dusi, loate faptele noastre cele marl si toate lu- crarile noastre se vor duce si ele pe girla“.® Totusi lucrurile se impacara, si Cogalniceanu ra- imase Ja pulere, urmind mat departe a luera pentru ca legea rurala se devina o realitate. O scrisoare a 6. Scrisoarea lui Cogdiniceante din 4 Septemvrie 1864. V. Cogilni- ceanu, Acte, p. 82-93.6 ISTORIA ROMINILOR lui, din 16 Septemvrie 1864, arata aceasta schimba- re in situatia lui.7 Adunarea cea noud. — Lovitura de stat aduse inst nu numat deplinirea organizarei tare! prin le- gile enumerate si schimbarea stare clase! taranestt prin improprietarire; ea mai avu inca un efect co- virsitor asupra fostilor privilegiati. Prin noua lege electorala, se schimba cu totul caracterul reprezen- tarel nationale ; dar lot odata se adusera toate pu- terile reale in ininile domouluf. Mat iatat corpul_pon- derator al caruia membri, in marea Jor majoritate, eratt numitt de domn, se intalege ca trebuia sa fie un organ supus vointelor lui. De altfelit: nu se poate zice, cA senatul luf Alexandru Ioan I era aleatuit din oament fara vaza si fara valoare. Eratt in el barbatt ca I. Strat, Al. Vasesen, M. Cogalniceanu, Hristian Tell, Ludovic Steege, Savel Manu, N. Cretulescu, N. Rosetti-Balanescu, Teodor Bals, Barbu Belu, Stefan Calargiu (fostul caimacanu), Costin Catargiu, Sear- lat Cretulescu, N. Docan, C. I. Filipescu, 1. 1. Fili- pescu. Gh. Ghica generalul, C. Nasturel Herescu, C. Hurmuzaki, Nicolae Milu, Scarlat Rosseti, Al. Sturza, Al. Teriachiu, Barbu Vladoianu, ete. De si sena- tul continea reprezentant! at vechilor familil, persoa- nele ce-] aleatuiatt fusese numite din rindul acelora favorabile domnitorului sau cisligate lui, tocmai prin aceasta numire. De aceea gi opozitie in senat mat ca nu se intilneste. Numai neinduplecatul [. 1. Fi- lipescu voteaza contra raspunsulut la mesaj; Sc. Rossetti combate legea numirel mitropolitilor din par- tea capuluf statulut, ca necanonica ; iar cincl sena- tori si anume P. Carp, [. 1. Filipeseu, Gherman, Radu 7. Hirtiile Rossetti. 8. Lista senatorilor, astfelit cum s' sa aledtuit cory pul la ineeput, vez¥ in Progresul toaia publ, ofieiale, Tast, 5 Dee. 1864.LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIME] LEGISLATURL 7 si Se. Rosetti voteaza contra indigenatului lut Cesar Librecht, directorul poslelor si telegrafelor si favo- ritul domnului.? Fizionomia adunaret este insa cu totul slranie si neobicinuita, dac& o asamanam cu cea de mat ina- inte. Numele mari ad disparut aproape cu tetul, pen- tru a face loe unor oameni ce nicl odata nu s’ar ft putut inlilni cu deputatia sub vechea lege electorala. Asa intilaim nume ca Toma Furduescu, Dicu Erba- cit, Stan Teodorescu, Vasile Niculescu, Neculai Ga- zanacli, Toader Bordasu, foan Anns (Arman), Coman Chitoia, C. Zatreanu, |. Zoiade, Tanase Popescu, D. Radulescu, D. Frumusanu, Craciun Cozmescu, Bil- ciurescu, Caramanlau, Deparatapu, Avedic Goilay (A- man), loan Baciu, Poplica, Trandafir, Simigiu, Mo- raitu, Nanaescu, Paraschiv, Droc, Zugravescu, [p- ceanu, Rufu, Simboteanu, Rosca, Titorov, Iliescu, Crasnaru, Bazdsanu, Roibu, Gaita, ete.; iar dintre numele mai cunoscute, intilnim numat pe Coslachi Negri, N. Lambrino, N. Cantacuzino, C. Ralet, Sear- lat Lambrino, Al. Florescu, A. Teriachiu, V. Romalo, N. Lahovari, Hr. Tell si Gr. Cuza, 141 pe (601, Niet un singur membru din foasta opozitie nu fusese ales." Era o sdritura ne mai pomenita. De la clasa privi- legiata, organul legiferaret trecuse de odata la acele ce pana atune! suferise numat masurile, fara a des- bate nici una din ele. Lovitura in clasa boiereasca era o lovitura de moarte.’’ Se inlelege ca in starea 9. Sed. din 5 Fevrui Fevrvar 1865 si 28 Martie 1865. 10. Euumarea tuturor deputatilor in Progresul, 1 Dec, 1864. 11. Le Temps 10 Dec. 1864: ,On n’a pas laisse & Vopposition un seul endroit, ot elle put fa lire un député*, 12. Eva o transformare icala. Orl cum ar fi fost inceputurile, se poale rosti judecata ziarului La France 11 Dec. (30 Nov.) 1864: ,Cri- ticele en care este intimpinala lovitura de stat indreptitite, daca aceasta suprema jinitiativa nu ar fi dat Rominilor mai mult decit le lua pentru. moment". i din 10 Martie 1865, Mon. of., 20 Tan. 1638 ASTORIA ROMINILOR ‘de cultura de atunci a Romaniel, intinderea dreptu- iui electoral, in loe de a spori ca in alte tart pe pro- tivnicii guvernului, facuse din adunarea deputatilor numatl un biroti de inregistrare pentru propunerile stépinirel, asa ca sistemul constitutional la not in- cepe chiar de la a lal introducere pe de andoasele. Domnul, pentru a-si intari autoritatea, largeste cercul electoral. Pe cind in alle tart se faceau revolutil din partea poporulul, pentru a dobindi aceasta largire, la uot revolutia trebui s& plece de sus, pentru a in- tari prin ea puterea ocirmuiret. Organele timpului nu se pot impiedeca de a ex- ‘pune adevaratul caracter al acestet reprezentatil na- tionale. Reforma, organ de altfelia favorabil guver- nului, nu sta la gindurl spre a spune despre noil deputatI, ea daca sunt putini dintre el care se bu- cura deo celebritate oare-care prin antecedentele lor, daca putini din et sunt orator? distinsi, teore- teci profunzi sau practiciant experimentat, in "schimb jns& sunt oameni onestt si bunt patrioti*. De a- ceea, cu toala supararea adunarei pe deputatul C. Ariceseu, pe care chiar il excfude din sinul ef, nu prea calomniase el adunarea, cind scrisese in Con- cordia din Pesta, ca ,in easunt numai 5—6 depu- tati care pot vorbi; cet-lalt? sunt incapabili; ca et ‘pot filesne influentatl, dupa cum s’a dovedit aceasta eu ocazia formaret comisiel budgetare si a comisied ‘de raspuns la mesaj; ca votul pe fata presupune de- putatt independenti, iar nu functionart sau aspiranli Ja functiunl, oameni timizi ce se tem chiar de a rosti o parere.“' Intre deputati erau si vr’o 20 de tarant, despre care tot Concordia, insi de asta data prin 13, Reforma, 7 Decem. 1864, Comp. 3 Decem, 1864; ,Cu toale ci nu cunoagtem deceit pe ve’o citi-va din cel 169 de reprezentanti. “ Erait oameni absolut neennoseut}. 14, din 29 Tannarie 1865 Mon, of., 98 Fevr. 1865,LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEL LEGISLATURI 9 propria el redactie, spune, ca ,zr fi niste ignorantt acaror servicju nu poate fi decit spre stricare si com- promisiune, neputind servi nici guvernulus, nict chiar rauzel clasel lor*.1 De aceea buna oara, proiectul de raspuns la adresa tronulul este votat cu unani- milatea celor 120 deputati prezenti.?® Tivuta depu- tatilor este foarte stingace ; el se tem de a rosti cea mal nied parere protivnica guvernuluy, si cind unul se incumata sa o faca, era indala tistuit de majo- ritate; adese ori ministrit trebuiat sa-1 incurajeze a-sI rosti cugetarile.'7 Mesajul cetit de domn la deschiderea adunirei, 6 Decemvrie 1864 cauta sa indreptatiasca masurile in- deplinite de guvern. Et spune, ca luptele si framin- larile compromisese tara; ca din afara se spunea cu- vintal de anarhie, iar in Jauntru luptele din came- ra amenintat sa iasa pe strada. A trebuit sa se iee o energica hotarire“. Arata, dupa aceea, cum prin re- cunoasterea actelor de la 2 Mat din partea puteri- lor, tara a dobindit deplina ef autonomie ; apo! e- numera legile cu care guvernul a inzastrat tara, ca organizarea judecdtoreasea, legea comunala, cea re- lativa la jariv, eodul penal, codul civil, sinodul, in- structiunea publica obligatoare si gratuita, sistemul metric, expropriarea pentru cauza de utilitate publica, camerele de comert, casa de consemnatit, legea de recrulare, Jegea pentru cumparart de imobile din 15. Reprodusi de Regeneratiunea 28 Tan. 1865. 16. Sed. din 4 Tan. 1865, Mon. of., 10 Jan. 1865. 17. Cite-va scene curioaze se peiree in gedinta din 30 Dee. 1864, Mon. of., 2t Tan, 1865, Tell, un vechiti parlamentar, observa intro zi, asvpra modulay eum adunarea isi intalege rolul; ,nu-mi adue a minle si se ziré unde va, in regulament, ei atunel cind guvernul pri- meste 0 opinie, numal atuncl si se voteze*: Sed. din 23 Fevruarie, ‘Mon. of., 21 Martie 1865, Trompeta Carpafilor, 6Tunie 1865, observa ca adunarea are identic aceiasi bazi ca si plebiscitul. Uude putem gasi o camera mai governamentala decit actuala >".10 ISTORIA ROMINILOR partea strainilor, Jegea rurala, realizarea impruma- tulul de 48 de milioane, chestian mauastirilor inchi- nate intrata in faza despagubirel. Asupra finantelor arala, ca deficitul neinsamnat, fata cu bogatiile nedes- voltate ale tarel, a provenit in mare parte din cauza mare}? datorif moslenile de la guvernele lrecute; a- pot prin creatiunile noue, pentru care foastele adu- hart nu s’av ingrijit a procura si veniturile necesare. »Cit despre imine sfirseste mesajul, aceasta este cea mal frumoasa zi a vielef mele, pentru ca dupa ce pentru un minut, spre a salva natiunea si socielatea romina, am fost nevoit a ma pune mai pre sus de legi, aslazi ma vad in fericita pozitiune de a pune in aplicare vouele institutiunt ale Romaniei, ineredin- tindt-le inimet, intelegentit si patviolismulul unel a- devarate reprezentatiunt nationale.“ Sesiunea adu- narel se scurge in vea mal deplind liniste;'* ea se ocupa de cite-va Jegt mal insamnale, precum de a- cea pentru autocefalia bisericel romine, acea pentru numirea episcopilor si a mitropolitilor, pentru dis- trugerea morilor pe cursul Dimbovitel si construirea cheiurilor acestul rit, legea pentru agazarea impo- zitulut fonciar dupa moditicarile intervenile in starea proprietatet, legea privitoare la perceperea veuilu- rilor directe, si alte cite-va, De all-feliad: marea si sta- tornica indeletnicive a adunérel si in parte si a se- natalut, este votarea indigenatelor si a nuimeroase- lor cererl de pensiuni care nu se mat sfirgian*.1® Cum se face ca in mersul atit de regulat al desba- rilor din cursul sesiunet ordinare, dintre 6 Decem- 18. Numai odatd ca prin minune, progediutelo chiar al aduniret, AL. Floreseu, combate legea pentru distrugerea moritor pe Diunbovita. Sed. din 4 Martie 1865, Mon. of 9 Aprilie 1865, 19. Suma lotali a pensiilor volate in aceasti sesiune a fost de 492,850 de let. Vezi rezamatul Jucrarilor camerei in ziaral Opiniunea nationala 25 Martie 1865.LOVITURA DE STAT-——DESCHIDEREA ULTIME] LEGISLATURI If vrie 1864 si 13 Martie 1865, ministeriul Cogalni- ceanu sa se retraga in ziua de 26 Tanuarie? °° Zia- rele puse sub regimul ordonante! din 1859, se abtin de a da ori ce soit de informatii, asupra cauzelor acestel retrageri.2! Desbaterile adundret ne dat ins destainuir! asupra pricinel ce a determinat criza, si anume ea a provenit din tonul prea auloritar, pe care presedintele consiliulut il avea fata cu deputatit, la cea mat mica a lor incercare de emancipare. Asa cu prilejul retragerel ministrilor Cretulescu si Stee- ge, retragere ce precedeaza cu cite-va zile pe acea a Cogaluiceanulul, deputatul Grigore Cuza, unchiul domnitorulut si unul din rarit membri af foaster a~ dunarl ce fusese ales in adunarea cea noua, roste- ste cile-va cuvinte de parere de rat, asupra dimi- siel celor doi ministri, Cogalniceanu da inca o lee- tiune asa de aspra batrinulur deputat, asupra faptu- Jui ca on este cuviincios de a se lua cuvintul asu- pra unui mesaj, incit se spunea ca adunarea, indig- nata de lonul ministrului, voia sa-i dee un vol de blam.?? In sedinta din 28 lapuarie, deputatit Tell si Aricescu ist dat dimisia din mandatele lor, cel intat pe motivul ca fusese chemat la ordiue fara cuvint de vice-presedintele D. Gusti; cel de al doile, fiiud ca biuroul modificase, in trecevea din procesul verbal, un rezumat al discursulu sat, in care gasia oare care cuvinle atingatoare pentru dempitatea camerel.* 90, Ministeriul fusese intat descomplectat prin retragerea lui Steege si N. Cretulescu, Mon. of, 22 Ian. 1865. Retragerea lur Cogilniceanu, Tbidem, 26 Tan. 1865. 2h. Reforma din 25 lanuar si 2 Fevruar 1865 inregistreaza uma) retragerea, firi nic un comeniar. Iegeneratiunea, 28 Ianuarie 1865, spwne, ¢& ,nu poate da nici un cont asupra cauzelor acesteY schim- bari, neavind nici o informatinne.* 22. Le Courrier d' Orient 4 Martie (20 Feyruar 1865). La Patrie 8 Martie (24 Fevr,) 1865. 23, Aceasta inainte de a cunoagte camera cele serise de Aricescu in Concordia, in urma carora voteaza exeluderea lui, VezY mai sus, nota 1412 ISTORIA ROMINILOR Cogalniceanu care intervine in desbatere, spune intre allele ca ,ou era dator biuroul sa se tina de ex- tractul omiopatic al D-lu! Aricescu; ca biuroul are dreptul a sterge, nu numat cuvinte si fraze, dar chiar acele idel, emise cu intentiunea de a aprinde pz unile; ca prin urmare D. Aricescu n’are dreptate sa fie violent si nici vrista d-sale nu poate sa-l justi- fice. Toti suntem maturi; cine se simte nematur sa ’si dee demisiuuea ; nevirstnicta afard, nu aice, precum si acet care sunt ugori la minte*.?4 Se vede ca aceste cuvinte au ofensat pe mat multi deputati si ca aceasta jignire a fost adusa la cunostinta dom- nitorulul, care trebuia sa dee o satisfactie camerel, jartfind ministeru!, la care am vazat, ca din cauza incidentuluy calatoriet la Craiova, domnitorul nu prea tinea si nic) Cogalniceanu nu era multamit de mo- dul cum il trata principele. Cum spune ziarul francez La Patrie: ,se crede cu dreptul, ca energia d- lui Cogalniceanu facuse mari servieii tarei in timpul evenementelor care precedara si urmara lovitura de stat; ea era insa nu la locul el in toate privirile, fata cu o camera a earel devo- lament nu putea fi supus nicf umbret unef -indoell. Caracterul cel prea aspru al presedintelul consiliulul slirnindu-i numeros! protivnicl in sinul senatulut si a consiliulat de stat, principele trebui, cu toata pa- rerea sa de rai a renunta Ja concursul d-lui Co- %4. Spusele ministruluy sunt reproduse de Correspondence générale nner, organul cel mal dusman al domnitoruluy Romiviei, ’iral sai din 16(4) Jan, 1865, in chipul armator: Elles cont accep- Wes les démissions et j'aecepte de méme celles d’un tas d'idiots et de eretins qui ont peut étre envie de suivre votre exemple. Il fau- drait une plume bien autrement habile et exercée pour rendre le tu- woulte qui suivit cette inconeevable et grossiére apostrophe“. Cu toata exagerarea lucrului, se poate vedea, ca cuvintele uy Cogalniceanu ne- anuljimise adunarea,LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURI 13- galniceanu“.*® Cind adunarea afla despre retragerea ministrulut ce o ofensase, ea propune ca sa trimila o deputatie domnulul, spre a-i multami pentru sa- tisfactia ce a dat-o adundarel, prin schimbarea minis- teriulut mat ales ci aceasta schimbare a venit in urma unui incident foarte regretabil, iscat in aceasta adurare in sedinta din 23 Ianuarie“. Presedintele insa opreste pe deputatul Boranescu a desvolta a- ceasta motiune, ,de oare ce nu se cuvine a ridica chestiun! de blam pentra un minister cazut“.2¢ In sesiunea extraordinara ce se deschide dup& Pasti, la 2 Mat si tine pana la 25 lunie, se repeta- aceleas! imprejurarl aproape ca si in cea ordinara, si anume caderea ministeriulut Bozianu ce inlocuise pe Cogalniceanu la 26 Ian, 1865. Schimbarea se facu tot din pricina neintalegerilor dintre adunare gi mi- nister ; anume cu prilejul votaret legei pensiunilor mal apol cu acel al votaret lege! organizare! jude- eatoresti, se schimba cuvinte cam grele intre minis-- La Putrie din 5 ggtic (24 Fevruar, 1865. din si 26 Ianuarie. Mon. fy din 26 si 27 Fevr. 1865. Se maY atribui oudeven lut Cogalniceanu si la alte imprejurart care poate se vor fi adaos e&tre confictul eu camera, pe care-l eredem ed a fost hotaritor, Anume o cearta eu membrii consilinluy de stat, de la o chestiune de preseanta asupra celor af curter de casatie la in 26 Tanuarie, si cit Ia balul de la teatra din aceeast zi, ja cea dintaY fusese data consululut franeez, cu toate ca nu era cel mai yechitt dia consulit straint, Vezi Journal des Débats *%; Fevr. 1865 La Patrie 9 Martie (2t Fevr.). Dela retragerea lui Cogaln ieanu ditt minister, el nu mat iea_o parte lucratoare la viata politica. Este nu- mit mat tirzid de domuilor membru in senat; dar membru tient ce nu mal intervine decit rare ort si intr'un chip necolorat in desbate-- rile aeelut corp, Cu toate aceste Cogalniceanu se considera tot ca yomul de la 2 Mat si invinsul de la 11 Fevruarie*, iar Lascar Ca- targiu reprezenta partidul ce a triumfat in 11 Fevr, (Cogalniceanu, discurs din sedinta diu 5 si 7 Decemvrie 1890. Editie separata Bu- 411), Cogalniceann, eu toata disgratia in eare eazuse la pastra tot deauna pentra el o adined simpatie, Vezt s soarea lui catri Papadopol Calinah in Scrisort de la prietent ale a-- cestuia, Manuscris din biblioteca Academiet romine, p. 25%: Ce prince martyr, victime de son dévouement pour la cause du progrés et nor as de la? action ; car en vérité n’aurait-i] pas régné jusqu’d ta fio. de sa vie, s'il avait voulu retenir Pancien régimes ?14 ISTORIA ROMINILOR terul justitiel G. Vernescu si deputatul Tell, in care ministrul, intre altele, rosteste si acele de lectiune ce ar trebui data deputatilor ce se abat de la calea buel cuviinti, Adunarea protesteaza in mare numar contra acestel atingert a demnitate! el, si domnul scare nu yoia cu nicl un pret sa supere o camera atat de ascultatoare, ii da de a doua oara satisfac- tie, chemind la minister pe N. Cretulescu in ziua dé 14 Junie 1865.°7 Atit sesiunea ordinara cit si cea extraordinara ‘se petrecuse deci in cea mal desavarsita liniste, cu toate ca doua ministere fusese schimbate in decur- sul lor; dar aceasta schimbare se facuse de domn, tocmai spre a mantinea buna armonie ce domnia intre el si camera; ea se facuse in mod preventiv, inainte ca conflictele chiar sa fiizbucnit. De aceea, eu drept cuvint, putea spune comisiunea mixta a senatulul si a camerel ce, dupa noua constitutie, trebuia sa expund domniloruiul nevoile tarel dupa fie care legislatura, ca ,deplina intalegere ce a e- xistat intre senat si adunare Ja votarea legilor pre- zentate de guvern, sunt cea mal vie dovada, ca intre corpurile cele mai inalte ale statulul domneste una gi aceeagi idee: organizarea tarer.28 Se intalege de la sine ce efect trebuia sa faca privelistea une! astfelit’ de veprezentatil nationale asupra vechiului partid al dreptel. Organele care de- venise iv strainatale ecoul neroultamirilor el, apre- tuiaa in chipul urmator rezultatul dat de noua lege electorala: ,,Este aproape indiferent dea se sli daca dreptul electoral va fi mat mult sad mat putin re- 97, Sed. din 31 May si acea din 8 Tunie 1865, Mon. of., 2 si 10 Tunitt 1865. Comp. Trompeta Carpatilor 26, 3 Tunie 1865. Demisia lt Bozianu si numirea Jur Cregulescu Mon. of. 15 Tunie 1865, 28. Mon. of., 13 Oct. 1865,LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMELLEGISLATURI 15 strins, de vreme ce mandataril corpuluf electoral nu vor mal avea asupra mersulul trebilor taret decit o neinsamnata inriurire*.2° Ba chiar, lucru in destul de stranit, opozitia mergea pana a invinui pe Mol- doveni de a fi autoril masurei demoralizatoare a_lo- vilurei de stat, prefacindu-se ca-I pairea rait ca se indeplinise unirea sub un principe din acel neam. O corespondenta din Bucuresti, eatre Mémorial di- plomatique din Viena, spune, ca ,,este dureros pen- tru mine care am fost un mare partizan al unirel, sa vit’ sé constat astazi, ca Muntenit platese foarte scump aceasta unire si ca singurul efect, singurul rezultat al intraret Moldovenilor in aceasta tara, a fost o coruptie care, plecind de la guvern, a cu- prins toata societatea, biciti care sporeste pe fie ce zi si care sparie toate partizile. Mari si mie! invi- novatesc cu glas tare pe Moldovent. Oameni schim- batort si fara pricipil, deprinsi a trai in o neorinduiala scandaloasa, crescuti de Jidovi galitieni care aa de- venit indreptatoril si adese orl stapinil averilor lor, adapatt cu toate viciile Slavilor si ale Turcilor vecini- lor, Moldoveni) aa dat navala in Muntenia, tinindu- se de principele Cuza, at’ pus mina pe toate fune- ile cele mari, civile si militare, aii importat aict toate obiceinrile de agiotaj si santaj din Tasi; at facut din Bucuresti si din fie care minister un iar- maroc uries, deschis la toate concurentele. Prote- guitl de principele Cuza, caruia slujese de sprijin, Moldoveuil, intratt ca biruitor! in urma alegeret domnulut moldovan, trateaza astazi pe Muntent ea biruill si sap& in fie ce zi fara a o sti, cladirea uniret. Tott Muntenii fara exceptiune regreta as- tazi cele ce at facut in privirea Moldover si niet unul nu ar may vota astazi pentru unire, daca ar fi sa reinceapa“ 8° 29, Le Temps, 26 Decemy. 1864 (1 Ianuarie 1865), 30. Mémorial diplomatique, “27 lanuarie 1865,16 ISTORIA_ROMINILOR De si se poate pune in indoiala afirmarile prea generalizate a le autorulut aceste! jalanil, totus! ea ne arata pana unde mergea ura coutra domnului in paturile desmostenile de el de atitea bunurt? Pe linga aceste tinguirt mat mult sat mal putin in stare de a fi crezule, protivnicit principelul mat raspindeai in gazetele straine feliurite vesti care sa inegreasca pe cit se poate situatiunea, spre a face eit maf rat. vazuta domnia lu! Alexandru [oan I. Asa el scrieail, ba cao revolutie era gata a izbucni in Bucuresti, ba ca un complot fusese descoperit cuntra vietel principelul; cind ca era sa se proclame starea de asediti; cind ca se faceat’ preumblart mi- litare pe stradele Bucurestilor—ea in sfirsit toate se pregatiau pentru o noua lovitura de stat ce era si proclame ereditatea si regalitatea.*? Chestiunea religiésé si acea a manistirilor inchinate. Prin puternica initiativa luata de dom- nitor si prin energica executie din partea ministru- Jur sat Cogalniceanu, chestiunea manastirilor inchi- nate fusese hotarita de fapt in Romania, prio luarea averilor lor pe sama statuluf. Trebuia acuma sa se obtina recunoasterea acestul act din partea Europe care de la inceput tinuse cu molatate firile lw, dar care, nu e mail putin adevarat, ea singura isi insu- sise dreplul de a limpezi daraverea. De indata ce vestea secularizarei ajunse in Con- slantinopole, reprezentantii puterilor protivnice con- solidarel Rominilor, cerur& adunarea in conferenta a tuturor ambasadorilor. Raspunsese insa la convo- care numatl 5 (lipsind Frantia si Italia), si et hotarira m, toaté luna Ini Ianuarie, Correspondences Havas 10 gi -Unele ziare straine 19 : um UOpinion nationale * Tan. si Le Constitutionnel 4 Fevr. (23 lan.) 1865, protesteazi coatra avestor vestt neadevirale.LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURL 17 s3 impuna domnitorulut respectarea protocolulul XUIL, iar Fuad pasa trimite domnilorulul o volta, in ziua de 25 (13) Ianuarie 1864, in care spune, ea ,Subli- ma Poarté, ca suzerana a Principatelor si ca sem= natara a Conventiel din Paris, se gasesle in nevoia de a declara formal Altetet Voastre, ca nu recunoasle’ volulul adunarel niet un caracter de felitia aduce pa- gubir1 drepturilor si stipulatiilor existente; ca se considera zisul vot ca nul gi neexistent si cd man- tine sus si tare chesliunea manastirilor iuchinate pe tarimul sat: legal care este acel al protocolulur diu 1858°.°? Tocmal pe atunci, pentru a apasa a- supra Europel, se aduce in desbatere in adunare legea armatei care, prin amendamentele adaose, tea earacterul unel scularl generale a poporulul roman, ceea ce aduce concentrarea de puter turcestt dincolo de Dunarea, dar nu mat putin da de gind conferen- tel asupra celor ce s’ar putea intimpla, in caz dea se silui vointa Principatelor, in afacerea manastiri- lor inchinate.® La France gi spune, ca ,scrisoarea Jul Fuad pasa a produs in intreaga tara o adinca miscare, si c& totf Rominif se pregitesc de lupta, pentru a apara o cauza dreapta si nationala‘’.®* Pe la inceputul lul 1864, patriarhul Constantino- polet erezu ca pusese mina pe un not mijloe de presiune contra Rominilor, din cauza unei altel ma- surt luate de domnitor. Anume reforma serviciului postelor ce se efectua tocmal pe atuncl, necesita introducerea in el a calendarulut gregorian, spre a se pune in armonie cu postcle occidentale, Aceasta veste fu transmisa in Constantinopole, asa ca Ale- xandru loan I avea de gind a schimba cu totul ca- lendarul ortodox prin acel catolic, si a adaogi la Reprodus de La France, “/2 Fevr. 1864. Mai sus, p. 372. 34. La France, [bidem. i 218 ISTORIA ROMINILOR formula crezulul pe filioque. Mare miscare si scan- dal intre clerul grecesc, In 5 Fevruarie, patriarhul Constantinopolet serie mitropolitulut Nifon, atragin- gu-i luarea aminte asupra pasurilor eretice ale dom- nitoralul. Mitropolitul insa raspunde palriarhulut, in 30 Apritie 1864, e4 guvernulu! romio niet nu i-ad drecut prin gind asemene lucruri.?° Patriarhul vazind ca-1 seapa acest mijloc de a a- gita mat ca putere contra guvernulut din Bucur revine iar la cheslia manastirilor si cere restiluirea yenilurilor sechestrate de guvernul romin.®% Conferevta tuturor ambasadorilor intrunindu-se in afacerea manastirilor inchinate, in ziua de 2 Mai 1864 (tocmai pe eind la Bucuresti domnitorul ras- turna Conventia, despre care vestea inca pu apu- case a ajunge la Poarta), vazind marele pregatirt armate ale Rominilor si temindu-se de a crea com- plicatiuni prea grele, se holtdreste a recunoaste in princip secularizarea, cu loata nota destul de as- pra ce in acclas timp o trimile principelui.?” In con- ferenta dian 6 Mat, de si se luase cunostinta de par- tarea de rasvratire a principelut contra actului fun- damental al constituiret principatelor, puterile sta- ruesc in mantinerea recunoastere! actulut secula- rizarel, pumind o comisiune care sa adune elemen- tele pe care sa se poata sprijini o evaluare a su- met de despagubire. Frantia mat ales obtinuse a- cest rezullat, aralind pericolul ce ar putea rezulta, din revenirea asupra unut vot dat de aduuarea din Bucuresti si primit cu inflacarare de Intreaga tara.** coy ape@y & 35. 7, pspipys drs na. ModauBiag, Ey Keyaravcyotmoke. 18 86. Copia unet note din 16 Martie 1864 (12 Reforma, 8 Mat 181 37, Ve vol. I, > ol, 58. Mémorial diplomatique 12 Fevr. 1865. L'Indépendance Belge 1—2 Ian. 1865 spune: .Lraffaive des couvents dédiés est tranchée en zrqsiay Bho Je Rossetti). Comp.LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURI 19 Rusia singura vu se unise cu celelalte putert, ce- rind aplicarea protocolulut XHL.3 Aceasta tinula a mare! puter! nordice, incurajaza pe Grect la iimproti- vire. In intimpinarea lor catra presedintele confe- rentel Ali pasa, cel 4 patriarhi, reprezentantul mun- telut Athos si acel al muntelu! Sinai spun, ca et considera propunerea de despaigubire ca cea de pe arma insulta adusa bisericet grecesti; ca in nic) un ¢az sfintiile lor nu-s! pot permile sa primiasca ex- propriarea bisericel, nici de a se mullami cu o des- pagubire*.4° Negri oferia intal 100 de milioane, dar fu nevoit sa se urce pana la 150,000,000 de let turcesti, maf ales in urma aratarel: ambasadovulut englez care-I spusese, ca va sprijini despagubirea, daca ea va fi ureata la acea suma.*! La aceasta pa- rere se alipese pe rind toate puterile, afara de Ru- sia care ramine de o cam data in tinuta ef pro- tivnica, mantinind cererea sa a aplicdrei protocolu- Jui. La sfirsit insa si Rusia, nepulind sustinea po- zitia et izolata, primeste si ea pripcipiul despagubirel, mat ales dupa ce Negri face propunerea oficiala a sumei de 150,000,000. Calugarit greci vazind ca pierd pricina, vrati cel putin sa urce mult cifra despagubiret si cer, ca fixa- rea-el sa fie delegata comisiunel rinduite de coufe- rente; dar tot ei adaog ca nu pot aduce documen- tele cerule de comisiune, pentru a indreptati cererile lor, de oare ce, in 1863, politia din Bucuresti ripise principe. On ne négocie plus que sur la quotité de lindemnité a ser- ir au patriarche, Dupa eum se vede de pe data acestut ziar, pute- rile erati mai de inainte intalese asupra recunoasterel secularizarei, si cind se intrunese la 2 Mal,o fac mal mult de forma. De aceea se gi hotari luern! aproape fara desbat 39. Negri catra domnitor 14 si 30 Aug. 1864. Corespondenta, p. 199. 40, Declaratia patriarbilor in Le Nord %2s Oct, 1864, AL, Negri catra domnitor "Ja, Aug. 1864, Coresp. p. 196. 42, Negri catra domnitor "zo Sept. 1864. (Hértiile Rossetti) si *°s Sept. 1864. Coresp., p, 199,20 ISTORIA ROMINILOR aeeste acte, spargind cu toporul lazile manastirilor. Negri intimpina la aceste aratari, ca ,daca reprezen- tautif locuriior sfinte refuza prezentarea documente~ Jor, o fae numat fiind ca nu Je pot infatosa, de vreme ce din ele s’ar vedea, ca donatiile at fost facute manas- tirilor bastinase si nu locurilor sfinte, si apoi sar mat descoperi si conditiile sub care aveste donatif aa fost facute sicare conditit uu ati fust puse in lucrare*.4? Dar calugaril grecl, ametitt prin pericolul in care se videad incaputl, pierd cumpalul si comit greseli. Asa, dupa ce declarase, ca documentele fusese ripite, tret din repvezentantil locurilor sfinte consimt, la sfirgit, a arata documentele, marturisind dect c& nu at fost luate, si ca le posed; unoul din ef insa starueste in re- fuzul sat, la care se intore apol si acel ce se o- ferise a le arata. Prin aceasta sovaire, se dovedeste in chip invederat sustinerea lui Negri, ca nu convenia calugarilor greei a arata actele de daruire.** Negri vazind pe calugari asa de rat prinsi, cere .imediat de la domnitor ca si depuna cele 150,000,000 de ler, de oare ce, ,daca oferta nu ar fi serioaza, se intelege ca conferenta s’ar putea ugor intoarce iar la protoco- Jul XI, lucru ce trebue inlaturat cu ort ce pret, cu ail matmult, ca puterile ar fi maf mult plecate spre Rusia decit spre not“.4° Comisiunea rinduita de confe- renla vecapatind, de la niet una din part, nich un act pe baza caruia sa poate lucra, se disolva, *% si conterenta iea afacerea jarasi pe sama el, pentru a hotari luerul pe calea autoritara.4? Rusia cearca a- tunci o ultima intervenire in favoarea Grecilor, ce- rind ca s& poata calugarit macar sta in manastirile 43. Negri ce, domnitor, 15 Oclombrie 1864. Cores; 44, Negri ¢. domnitor, 30 Oct. si 10 Noemvri 214, 217. Negri c. domnitor, 25 Noemvrie 1844, Coresp., p. 206, 46, Le Siécle, 1 Feveua 47, Mémortal diplomatique, 12 Fevruarie 1865, ., Pe 202. Sh. Coresp., peLOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURI 21 secularizate, propunere ce este insa raspinsa. ** Acela ce sprijinise mai ales pe ambasadorul francez, in in- teresul cauzel romine, fusese Ali pasa. Marchizul de Monstier cere lut Negri, ca sa obtina de la domn o scrisoare de mulltamire catra inaltul dregator ture. *° Totus? hopul nu era incaé trecut, de oare ce inca in Aprilie 1865, Negri scrie lui Baligot: ,,ma gasese in foeul cel mal inspaimintator al chestiel averilor ma- nastirestl; avem a face cu protivnic! de sama“ ; iar fn alta scrisoare catra domnitor, reprezentantul ada- oge: ,sunt foarte grele sedintele conferente! si-mt tre- bue toala rabdarea, pentru a ma mautinea cum mi-am propus-o, in marginile celet mat depline moderatil fata eu Rusia si cu calugarif insusi*.°° Dupa ce insa se face imprumutul ta societatea ge- nerala din Constantinopole si se depune un acont de 6,000,000 la banca otomana, chestia este cu desa- vargire hotarita de conferenta ambasadorilor si in pri- virea despagubiret, °! incit propriu zis iea sfirsit in principio. Cele ce mat urmara depasese domnia Jul Alexandru loan L Domnitorul Alexandru loan IT insé nu se multa- mia numat cu inlaturarea calugarilor greet din’ ma- 48, L’Europe din Frankfurt 21 Fevruarie 1865; La France 22 Fe- vruarie 1865 ; DL’ Rpoque 22 Martie 1865. 49. Negri ¢. donmitor, 12 Aprilie 1865. Coresp., p. 240: ,C’est dans Ali pacha que j'ai trouyé tont Pappui desirable’ dans cette affaire*, Corespondenta lui Negricu domoitorul era tinata in limba francezi. Negri c. Baligot 14 Aprilie 1865; Negri c. domnitor, 17 Apri- (Hirtiile Rossetti). In 28 Martie 1865, Negri serise Ini Ali paga ca locurile sfinte refuzd indemnitatea si cer resl (Hirtiile Rossetti). In mesajul din 6 Decemvrie 1865, domnul vesteste adunarea despre apropialadeslegarea chestiei mauastirilor inchinate. Mon. of., 6 Decemvrie 186 51. Imprumatil fusese lizat ined la 6 Sept. 1864. Vezt Cores- pordance générale de Vienne din 16 Sept. 1864. Acontul fusese depus da banca otomana ined pe la Decemvrie 1864. Vezi Le Patrie 14 De- remvrie 1864, si o depesi 2 lut Negri c. Ali paga din 8 (20) Septem- vrie 1864, (Hirtiile Rossetti.22 ISTORIA ROMINJLOR nastirile Romaniel. El doria sa minlue biserica taret lui in deobste de suprematia greceasea, pentru a zmul- ge astfelit si ultimele vite pe care radacinele dom- niilor fanariote le mal Jasase inca in pamintul Ro- maniei. Prin o Jege din lanuarie 1865, se declara bi- serica romina de autocefala, pastrind numal comuni- fatea credintel cu biserica greceasca ;°? apot, prin o o alta lege, se inlocueste vechea alegere a mitropoliti- lor si episcopilor, prin numirea lor de catre domn ; >? se organizaza tot odata un sinod autocefal al bise- ricel romine in care intratisi preoti de mir si chiar fete laice. °4 PatriarhuJ, pentru a rasbuna caderea locurilor sfinte in chestia mavastirilor, aduna in Constantinopole si- nodul patriarhicese, in 15 Aprilie 1865, care condam- na deslipirea hisericel romine de cea greceasca si ho- tareste a se cere de la dona se opri pe calea pra- pastiel pe care apucase. Se trimite in Romania un delegat al patriarhiet, purtator al hotarirel sfintulut sinod si care avea misiunea dea arata domnulul pur- tarea sa necanoniea, atit in ceea ce privia mands- tirlle inchinate cit si in privinta noirilor bisericestt. Delegatul patriarhului este mai intai purtat de la mi- nistru la ministru, pana ce in sfirsit acel al cultelor it spune, ca nu poate sa-] recunoasca si nu are ce trata cu el. Atunet Cleobulos se adreseaza catta episcopt, prin o circulara, in care cere sprijinul lor contra dom- nulut tarel, iar pe de alta se indreapta catre consu- lit puterilor straine. El este izgonit sub escorta peste Mon. of., 23 Fevru Mon. of. 16 Mat 181 54. Contra acestor doua reforme bisericest! interne se rostese si mat molti cdlugari pamintent: Filaret Scriban, Neofit Scriban, losif Bobulescu si Athanasie Iscotiitor de scaun la Roman, care protes- teazii la puterile garante contra acestor noirl ale dommitorulut, (Co- pia protestului se afla in pastrarea d-lut C. Erbiceanu), EY sunt ares« tat la Foegani si adust sub escorla la Iasi.LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIME] LEGISLATURI 28 Dunarea. ® Cit-va timp dupa aceasta domnitorul, pen- {ru a nu se da actelor sale pe tarimut bisericese alt intales decit acela pe care-l aveat in adevar, trimite patriarhulut Constantinopolet o scrisoare care, de sé in tonul mingaios, cucernic sirespectuos al unui fit al bisericei ortedoxe, sustine cu pulere principiul, ca »raspinge cu energie ori ce amestec al ort-carui si- nod strain, al ort-carei biseriel straine si al ort carut cap al unet biserice straine in afacerile din launtru si in disciplina bisericel romiue“.®% Toata aceasta desfacere a legaturilor ce uniati pe poporul romin cu biserica din Constanlinopole era bine privita de partizanil catolicismulut. Ziarul Ze Monde spune, ca ,secularizarea manastirilor, decla- rarea autocefaliel bisericet romine, reforma calenda- rulut si prefacerea vicariatelor apostolice catolice in episcopate, sunt fagaduinti facute poate fara voie, dar totusi foarte lamurite a unei apropieri succesive ci- tra unitatea catolica si a emanciparei de Rusia*.>* Luerul nu era asa iu cugetul domuulul care nu se gindia sa seuture jugul Grecilor, spre a-st lua dupa 55. Ziarele straiue contin amanuntimile imisiuuef lui Cleobulos La Patrie 20 (8) Mat 1865: ,Cléobule ‘avait pour mission de blimer les derniérs actes accomplis "en Roumanie, tant en ce qui coneerne la sécularisation que Pétat dindépendance dans laquelle s‘etait placée se woldo-valaque*. Le Constitutionnel 26 (14) Mat 1865; L'Opi- nion nationale 27 (15) Mai 1865; La France 22 (10) lunie 1865; Le Monde 28 (16) Iunie, Ined en 4 ant mai inainte preotul Grigore celeanu pledase pentru sistemal sinodal inaugural de domuitor. Vezt Timpul gi necesitatea clerulud mirean in societate, Bueurestt 1860. Foarte nostima este descrievea pateniilor Int Cleobulos in Bucuresti, facut® de el insug, in un raport catra patriarhul. Vezt Exnheorxocvmy, vspiuve eitatt mai sus nota 35, Patriarhul inlrebuintase toate mij- loacele spre a coustringe pe Romint; intre altele apelase si la sino~ dul rasese, [bédem, p. 65. 56. E curios, ci uu am gasit serisoarea aceasta reprodusi in Mond tord romin. Ea'se afla inst in mai multe ziare striine, preeum in Zi Bue rope 15 Septemvrie 1865 in extract, sin Le Courrier @'Orient in intre- gime 21 Octomvrie 1865. Ea este datati din Bucuresti 26 lunie (8 Ine lie) 1865, st Le Monde, 22 (10) Tanuarie 1865.24 ISTORIA ROMINILOR git pe acel al Latinilor; dar nu e mal putin adeva- rat, cA nu nuimal catolicit crezuse a videa in purta- rea domnitorulut o apropiere de biserica lor, ci si Orientalit. Tot Le Monde adaoge ca reprezentantul Rusiei din Bucuresti, amenintind pe principe cu ex- comunicarea patriarhulut Constantinopole?, domuul Lar fi raspuns cu mare liniste: ,E1 bine! atuncit ne vom intoarce spre Roma“, *® si aceste spuse pol fi adevarale, fiind date grelele imprejurari si caracte- rul domuitorulul, incit ele nu contribuira putin. a de- termina si pe Rus! la o politica mat putin protiv- nica in afacerea manastirilor inchinate. Rezullatal tutaror acestor masurt fu fara indoéla seuturarea desavarsiti a jugulut lauotric cit si din afara, pe care biserica greceasca il apasa de atitea secule asupra capulut tarilor romine, si mintuirea lor desavirsita de ort ce inriurire greceasca de asupra vietel romivesli. Una din seriile isturice cele mat insamnate din trecutul poporulut romin, inriurirea greceasca, isi gasi sfirsitul prin masurile religioase ale lu) Alexandru Joan LI. Capitulatiile si creditatea. Lovitura de stat si organizarea Romaniet tot mat mult dupa modelul european, ceea ce implica o tendinta tot mal ros- tita de emancipare din epilropia in care ea fusese 58. Ibid., 17 (5) Tulie 1865. Cabinetal gi presa rusasci erat pro- tiynice tuturor masorilor religioase Inate de Alexandra loan L. L'0- pinion nationale 4 Fevruarie (25 lanuarie) 1865, spune, cd V'indé- pendance de l'Eglise roumaine a été saluée par des cris de colére de la part des journaux de Moscon et de St. Pétersbourg*. Comp. Bolintineanu. Viafa lwé Cuza-Vodd, p. 38. Ziarele rusest! pnneat vestile de catolicizare a Romaniei in legatura cu tendintele domni- torului de a proclama regalitatea : Asa Le Nord 22 Fevruarie 1864 spune: .Le prinee n’aspirerait 4 rien moins, qu‘d obtenir la couroune royale de Roumanie,4 subordonner le rite gree au culte romain dans les Principautés et a se couvertir lui-méme au catholicisme, en échange de Paide que lui fourniraient les puissances calholiques, pour son élévation au troue*,LOVITURA DE STAT-—DESCHIDEREA ULTIME! LEGISLATURI 25 tinuta de Europa pana acuma, trebuia se aduca in curiud pe guvernul si pe principele ei in un con- flict not, de asta data cu toate puterile si uu mat mult numat cu unele din ele. Am vazut cum chiar de Ja inceput se luase ma- surl pentru restringerea prea intinselor drepturl puse in luerare de consul, intru apararea intereselor su- pusilor, si cite lupte avuse de sustinut deosebitele guverne strecurate Ja cirma {arel, pentru a oblinea acele izbinzl, Acuma, introducind-se un codice penal si o noua lege a falimentelor, aceste doud legiuiri calara a fi aplicate si strainilor, ceea ce impreuna cu asazarea Jor la dari, facuse deo dala o vajnica spartura in poziliile privilegiate de care el se bucu- rase in totdeauna iu tarile romine. Supusil inee- pura a protesta si a cere profeguirea consulilor lor ; Acestia raportasa cazurile ainbasadorilor, si in curind conferentele ce se adunase inlat pentru manastirile inchinate st apo! pentru lovitura de stat, trebuira sa se ocupe si de aceasta noua darayere. Este insa de observat va, daca in celelalte doua thestiunt, ante basadoris aveati a se rosti asupra unor daraver! ce nu atingeat statele lor decit indirect, in aceasta a capitulatiilor erat’ in joe chiar interesele supusilor lor, si de aceea nu ne vom mira, daca vom vedea pe Frantia care ne prolfeguise in totdeauna pana a- tunel, trecind de odata in tabara protivnicilor nostri. Dupa o intalegere stabilita intre ambasadorit din Constantinopote, marchizul de Moustier, reprezentan- tul Frantiet, trimite pe la Fevruarie 1865 0 nota principelut romin, in care if atrage luarea aminte asupra faptulul, ca tralatul de Paris, mantinind pen- tru Principatele-Unite principiul respectarei tratatelor incheiate de suzerana for, Poarta otomana, cu pute- rile straine, cere desfiintarea mat multor inealeart facute de guvernul romin la dreplurile care regulait26 ISTORIA ROMINILOR pozitia straipilor in tarile supuse Turciel. Aceasta nola este urmala de un demers colectiv al tuturor consulilor puterilor straine, in ziua de 1/38: Martie 1865.55 Pentru a avea o idee, pind unde mergea a- mestecul consulilor in daraverile juridice ale Roma- niel, aducem imprejurarea ca cousulul elin din Bu- curesti digpusese vinzarea imobilulul unul supus e- lin din Craiova, instiintind aceasta vinzare prin i+ aru] Rominul, si dispunind ¢a ea sa se faca in fata unul dregator consular din acel oras—fara a lua de loc in bagare de sama principiul dreptulut public si al codulut Caragea, ci imobilele sunt supuse legei loculut unde se wld, mai ales in privirea formalita- lilor pentru transmiterea proprietater.®? L’Indépen- dance Belge observa, ca greutatea cea mare ce se opunea desfiintaret capilulatiilor in Romania, era fap- tul ca nu se putea iucuviinta vasalulul ceea ce se refuza suzeranulul. Totusi lasa sa se intrevada o solulie care sa impace cerintele administrative in- terioare ale Romaniel cu. mantinerea neaparata a capilolatiilor in toate partile imperiulat otaman".® Conferentele din Constantinopole si iucuviir teva masuri exceptionale in favoarea Romianien la care masurl numat Austria se opune.™ 58 Memorial diplomatique 17 (5) si 19 (7) Martie 18655; La France 20 (8) Martie 1365; Correspondance générale de Vienne 22 ($0) Martie 1865; Journal des Débats, 28 (16) Martie 1865, Vezt si o serisoare a lui Baligot de Beyne din 13 (25) Aprilie 1865 (Firtiile Rossetti), in care amintegte numat Iucrul, spunind ca a relatat exact lJuerul domnitorul in depega catra Negri ‘din 24 Martie 1865, depesa ce uu a venit Ja a mea cunostinta. 59% Rominul, 8 Oct. 1862 (2 patra pagina, Ia auuuciur), 60. Indépendance Belge, 27 (15) Martie 1865. Tot aga spune si La Patrie inci die 1862: ,On'ne erut pas opportun d’y ‘donner suite, dans la crainte que la Porte ne sougedt 4 s’en prévaloie et 4 récla- mer en sa faveur des modification de méme genre*. La France, 20 (8) Mai 1865, Cf. Trompeta Carpatilor 28 Mai Astazi in 1865 se delibereaza in Coustantinopole, pentru a se ge cu buretele peste toate aceste imunititi, garantale cu 10 ani in urma*,LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEl LEGISLATURI 27 Chestiunea era foarte grea de rezolvit. Pe de o parte tratatul de Paris garanta Rominilor autonomia deplina in conducerea daraverilor Jauntrice, si acea- sta garantie fusese inca intarita, prin actul aditional la statutul din 2 Mal. Pe de alta parte insa se sti- pulase in Conventie, ca tratatele incheiate de puterile straine cu Poarta otomana vor fi aplicabile si tari- lor romine, intru cit nu ar jigni dreptul lor de au- tonomie, stipulatie elastica ce lasa loe putintel u- nor inlerpretari deosebite si contrazicaloare. Romi- nit aduceati ca argument de capitenie, in sprijinul neaplicabililatel capitulatiilor in Romania, faptul ca ea era o tara crestina si nu inuzulmana ca Tureia; ca legiuirea el era intemeiata pe dreptul roman (cod. Calimach gi Caragea, iar acum codul Napoleon). Cum spunea Bolliac in Trompeta Carpatilor: ,,Capi- tulatiile aceste facute pentru a garanta capul din- tre umere si galbenil din punga suditulut strain din ‘furcia muzulmana, sunt ele aplicabile in Ro- mania crestina, unde suditilor le merge mal bine decit pamintenilor, unde Rominul samana si suditul culege, unde Rominul privigheaza si suditul se o- dihneste ?* °? Se intimpina ca justitia nu era inca la inaltimea ceruta, Aceasta era adevarat; dar si in aceasta pri- vire se facuse insdmnale progrese. Asa se incetase cu intervenirea ministerulut in daraverile judecato- resti; se infiintase curtea de casatie cu magistrati neamovibill; se facuse o lege de admisibilitate si inaintare in functiile judecatoresti; se intocmise fa- eullatile de drept din last si din Bucurestt; se luase masurl aspre pentru moralizarea judecatorilor. Si apo! oare Europa de mult avea ea o justitie asa de buna? Niet cu 50 de ani in urma, justitia ef era. 62. Trompota Carpatilor, 98 Mat 1865,‘98 ISTORIA ROMINILOR _ aproape aceeas! cum fusese in Romania cu vr’o 5 anl inapol. Toate aceste argumente sunt sprijinite mat ales de V. Boerescu, in o brosura publicata de el, dupa indemnul si intalegerea cu domnitorul.® Este cnrioz ca Austria care combatea cu atita inversunare emanciparea Romaniei de tratatele tur- cest!, incheie cu dinsa o conventie deosebita pentru extradarea dezertorilor si a delineventilor.©* Tot in anul 4865 se iea masura de a nu se mat trece in budget suma necesara la plata tributulat eatra Poarta.& Din toate partile, poporul romin, sub iimboldirea domnitorulut sai, tindea la emancipare; dar aceasta nu se putea ajunge desavirsit, decit odatéa cu nea- tirnarea deplina a Romaniel. Domnia luf Alexandru Joan I insa a dat un puternice avint acestel serit si a dus-o pana la un punet indestul de inalt in a et desvoltare. Sintalege insa ca ori ce fendinta de scuturare a lanturilor din partea poporulut romin, trebuia sa tn- timpine in Austria o neimpacata dusmanie care se ascuti mat ales, cind monarhia habsburgica, vazind ca teudinja se indreapta catra rastringerea caderilor consulare decl spre inguslarea foloaselor mate- riale pe care Austria le tragea din Romania. De aict se explica patima inversunata si Lonul cel baljoco- ritor si plin de veninul turbarel, pe care organele presel austriace si anume acele patronate de guvern Je revarsa, alit asupra persoanei domnilorulul, cit si i n consulaire dans les area lul Boerescs extre domnitor din 10 Nor Je viens de terminer le mémoire que Votre Altesse m’a ordonné de faire. Je n’ai fait que suivre dans ce travail les inspirations de Votre Altesse. Je n'ai fait que développer les idées que Votre Altesse a bien youlu me com- muniquer, lors de notre dernier eutretien*. (Hirtiile Rossetti). 64. Din 25 Mai (6 Iunie) 1865. Mon, of. 24 Tulie 1865. 65, Veai Correspondance générale de Vienne, 23 Tan. 1865.LOVITURA DE STAT-——DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURL 29+ asupra tarei si poporulul romiu, de la primele tut incercari de emaucipare.®* Organele austriace iscodiati tot feliul de vestt com- promitatoare asupra domnitorulul, pentru a-l pone-- gri si a-l discreta in ochit Europet. De la 0 vreme,. Mémorial diplomatique care incepuse a istovi teme-- le cele vechi, cade pe o idee noua pe care o exploa- teaza cu destula ghibacie. Anume el spune, ca prin-- cipele, dupa intoarcerea lut din Constantinopole, ar fi cerat ca Sultanul sa-I ineuviinteze urmatoarele tret cererl: 1) dreptul de a bate moneda; 2) inflintarea ubel decoratif si 3) ereditatea puterel. Fiind ca a- ceasta de pe urma veste suna prea a iscoada, Me- morialul caula sao indreptatasca prin urmatoarele cuvinle: pretentia de a intemeia o dinastie din par- tea unul principe ce nu are copif si nicl speranla de- al dobindi, poate parea curioaza. Ea inceleaza insa de a parea ast-felia, cind se aude ca principele ar- avea de gind a se desparti de sotia lut, sad de a-st insusi dreplul de a desemua pe succesorul sat care 46. Iata citeva exemple de stilul gazetelor austriace: Correspon-. dance générale, 6 Decemy. 1865: ,Si ees niaiseries boufonnes n'étaient inises en circulation que pur les agents subalternes de leur clientéle~ crédule et tmbécile, je me serais abstenu de les reproduire. Je nVarréte ce joli Geliautilion et vous fais gré de trois colonnes de cette prose nauséabonde"... Ibidem 23 Tan 1865: ,Quand an colonel. Couza, tont en voulant imiter le César frangais, i n’arrivera jamais qu'd parodier tristemeut le général Soulougue de désopilante mé- moire". 1 Fevr, 1865; Au mois de juin dernier, quand il élait allé. implorer Vapprobation du Sultan au coup d’Etat et se prosterner & ses pieds*. 7 Feyr, 1865: ,Vous savez & quoi vous en tenir sur les tra- vaux du plus paresseux, du plus indigne du plus fainéant des. hospodars*, 25 Fevr. 1865: Nest il pas scandaleua, de voir des gens qui oceupent les plus hautes fonctions dans le gouvernement, qui. se pavanent 4 létranger aver leurs faux titres de princes, spatars, serdars, boyards on sénateurs de pacofille, etre si indéfférents en co qui touche lear honnéleté Ge me dis pas honnenr ; le mot n'ewiste pas. dans leur langue) do voir que leur conduits frise Pescroqueris". ete.30 ISTORIA ROMINILOR im acest caz ar fi un principe strain“.®? Ziarul vie- nez revine necontenil asupra acestet chestiuni, de o cam data fara mare izbinda,®* nefiind cregut decit de tovarasul sau Correspondance générale care spu- ne, in mat multe rindurl, ca ,de si princepele n’are copii, el vra sa instilue regalitatea ereditara’.® De la o vreme insa cile-va ziare straine incep a se ingriji, si asa Le Courrier d’ Orient reproducind slirea, spu- ne, ca Poarta s’ar fi preocupat nu putin de aceasta veste.” Apor gi L’Union spuve ca ,principele Cu- za ar avea de scop a rupe legaturile ce-l naiatt cu Poarta otomana“.™! Aceasta slire era mat de crezut -decil acele privitoure la regalitate si dinastie, si pro- voaca in adevar ingrijire la Poarta; ea era sama- nala odata cu vestile din nauntru, in cit tinta zia- relor vieneze ajunsesa de a crea in jurul principe: luf o alinosfera de neincredere. Ca si cind domnitorul ar fi vrut sa faca pe pla- cul gazetelor vieneze, el adopta in ziua de 11 Malt, pe un copil ,sarac de pariatl* Aljexandru, care se stiea insa ca era propriul sad fit nascut, cu princi- pesa Obrenovict, favorita ]ui.7? Bine intales ca aseme- 67. Mémorial diplomatique 18 Julie 1864 Aceste zvonuri de sco- pw dinastice incepuse de mult timp in ziarele germane. Asa Ost deutsche Post if atribuia inca in 1859 lui Cuza intentiunea de a-si crea o dinastie, fiind ci, gi pusese cifra [: Alexandru J. Vezi Bukaraster Intelligenzblatt 6(18) Dec. 1859 68. Mém. dipl., 14 August. 1864 si 26 Fevruar 1865. 69. Correspondance générale de Vienne, 23 Tanuar 1865. 70, Courrier @Orient & Martie 1865, 71. L’Union, 27 Martie 1865. 72. Mon. of., 11 Mai 1865. De si muma_ copilului adoptat este im deobste cunost ta, aducem spusele ziarului Mémorial diplomatique din Tunie 1865: Le ‘prince régnant de Sorbie aurait aussi intention @adopter le fils du prince Nephrem Obrenovitsch, 1 se trouve donc, que les deux fils adoptés (acel adoptat de domnitorul Romaniet si a- cel pe care voia si-l adopteze acel al Serbiei) sont Sréres utérius, ayant pour mere Ja fille de Pancien ministre valaque Catargi laquell aprés le mort de son mari, le prince N. Obrenovitseh, s'est reti Bucarest*, La 5(17) Noemvrie 1865, domnitorul impreuna eu sotia sa adopta, ea al doile copil, pe Dumitra, miseut tot eu principesa Obre-LOVITURA DE STAT—DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURI 31 ne act inlareste ined zvonurile de scopur) dinastice atribuite domnitoruluf. Dar aceste zvonuri se unesc in tara cu altele care, pe linga actul in sine, cautati sa discrediteze pe domn tot mai mult in opinia publica, Anume aceasta a- doplare este pusa in legatura cu o modificare intro- dusa de codul romin, din ceea ce prescriea prototi- pul saa codul Napoleon. Se spunea ca domnul ar fi facut sa se primiasca modificarea care prevedea, ca pol fi legitimati si copil adulterin! si incestuosi, indreptatind astfelia prin o dispozitie legislativa, a doplarea copilulut Alexandru de catre domnitor sotia lui”? Aceasta legatura era absolut fantastica ; eacl mal intat legitimarea este cu lolul deosebita de adoptiune, de oare ce legitimarea se face prin casa- torie cu muma copilulul natural eare se legilimeaza in privirea tatalul prin acea insotire. Apo art. 677 al Codului civil romin, nu vorbeste nicl de legiti- mare, nici de adoptiune ci de mostenire, dispuniud, in deosebire de codul francez, ca si copiit nascutt din parinti at caror casdtorie ar fi fost oprild, sa poata mosteni pe muma lor. Ce avea a face atare dispozitie cu adoplarea copilului Alexandru? Si cu toate aceste, din asemene talcuir! a le legilor, se in- lariat’ zvonurile de dinasticism raspindite de gaze- tele vieneze si ele, unile cu adoptarea copiilor prin- eipeser Obrenovicl, intariad in contra domnulul ca- 1 da in actul de adoptiune tot ca ,stirae de parinti*. de sana riutacioase sunt faenle cu acest prilej asupra soliel domnitorulut, de o parte de Correspondance yénérale de Vienne, 7 Decembrie 1864 si 11 Ianuarie 1865, de alta de Bolintineanu, Viata lui Cuza Vodd, p, 129. 73. Mémorial diplomatique, 9 Tulie 1865, Gazette de France, 6 Julie 1865. MaY vezt si o brogura a luy N. Rossetti Roznovanu, Copit naturali dupé noul cod civil’ Iasi 1865. 0 brosuva, Le Panslavisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie, Paris, 1866, p. 20, spune: ~Clest Ala suile de Ja promulgation de ce Code (codul civil) que le prince Couza a adoplé l'enfant de Madame Obrenovitseh et Va fait élever au palais par sa propre femme".32 ISTORIA ROMINILOR pul de acuzare care sluji de indreptatire la a lut ras- turnare. Misearea din 3 August 1865.—Cite-va zile dupa inchiderea sesiunef extraordinare, 25 Junie, domni- torul paraseste tara, spre a-si cauta zdruncinata sa- nalate la baile de Ja Ems, dovada cit de sigur era el, ca poporul nu poate de cit sa-I doriasea si sa-T sprijine domnia.** Putine zile dupa plecarea domni- torului, in 3 August, izbucneste insa in Bucuresti o lurburare, care este inabusita cu pretul vietet citor- va rasculatl si a citor-va oament din trupa. Asupra cauzelor acestel miseari se raspindira in ziarele timpulut stirile cele mal contrazicatoare. U- nele sustinead c& ea provenise din cauza impiedica- ret vinderel fructelor, de teama raspindirel holere! ce se ivise in porturile dunarene, iar altele din a- ceea a introducerel monopolulut tutunulut.” Altele videatt in acea miseare o uneltire din afara, si anu- me ziarele franceze si austriace o atribuiau Rusiel, iar cele rusesti Germaniel. Se pretindea anume ca pentru a se impaca Austria si Prusia, de Ja duca- tele Sleswig-Holstein, se planuia ocuparea Romaniel de calra Austria, si ca pentru a se indeplini acea- sta ocupare, trebuia o miseare turburatoare.” In sfir- sito ullima versiune, acea a foilor dugmane prin- cipelul romin, spunea, ca miscarea fusese provocala 74, Proclamatia pentru absentarea domnitorului di tard este da- tata din 6 Julie, Ruginoasa, Mon. of., 7 Tulie t) O gazela engleza Examiner, 2 Septemy. 1865, spune ca ,Under such circumstances a popular insurrection seained So impossible, that Hospodar Cuza thought this might safely go and recruit his health al the bath of Ems‘, 75. L' International 22 August 1865; Lo Mande, 26 August 1865, 76. Vert Le Monde 23(11) August 1865; Le Temps 3 August 1865; Le France 3 August 1865 ; Opinion nationale 4 si 18(6) August 1865. Ideea despre schimbul Rominiel pentru Sleswig-Holstein se nascuse de inaintea riscoalel. La Patrie 8 Octomnvrie 1865; Le Monde, 9 Oc- tomvrie 1865,