CAP. XI DE LA RASZOALA DIN AUGUST PANA LA ADDICARE. 4 Decemvrie 1865-11 Fevruarie 1866. Chestinnea abdiciref.—De abia se linislise vue- tul din jurul corespondenter dintre domnitor si vizir, privitor la rascoala dela 3 August 1865, si in 4 De- cemvrie sé deschid camerile. Prin mesajul sat, domnitorul insliintaza intar ca- mera, ca ,dupa un an de incercare, vazind ¢a ea ia dat dovezi de devotament despre care este mindru si dovezi de ineredere la care raspunde prin incre- derea lul, if incuviintaza prin noul regulament drep- tul de interpelare, sperind ca deputatif orf face in- trebuintare de nouele lor drepturi, cu intalepciunen de care nu s’a departat in cursul sesiunet trecute*. S’a ridicat in sinul adundret mat mulle intimpinart contra acestul not regulament, octrotat de domn in loc de a fi votat de adunare;’ dar art. 16 din sta- tutul de la 2 Mai, prevedea ca ,regulamentele in- terioare ale adunaref elective si ale corpulul ponde- rator se pregatese prin ingrijirea guvernulul*. 1, Picleanu in sedinta Cameret din 10 Dec. 1865 Mon. of., 16 De- cemvrie 1865.56 ISTORIA ROMINILOR : Mat departe, mesajul aminteste emanciparea bise- ricel romanesti de supunerea greceasea, plata pri- mei rate din despagubirea proprietarilor cuvenita lor dupa legea rurala, venirea in ajutorul satenilor in lipsa, prin raul an agricol,? prefacerea cursulul jus- titiel prin aplicarea noilor codic! si a organizare! ju- decatoresti, concesiunea bancei de circulatiune si de scont, acea a drumurilor de fier de la Galati la ho- tarele Austrie! si de la Bucuresti la Giurgiu, pune- rea in circulatie a mal multor poduri de fier. Cu prilejul enumerarel acestor lucrarl, domnul se feli- eita de curentul capitalurilor straine, ce a incepul a se apleca calra Romania, aratind ca iu toate ta- rile din lume, se intrebuinteaza capitalurl straine, pentru inaintarea civilizatiel. Dupa aceea aminteste conventiile incheiete cu puterile vecine, anume con- ventia {elegrafo-postala cu Austria, Rusia si Serbia si conventia de extradare cu Austria.® Anunta pe a- dunare ca chestiunea manastirilor inchinate este a- proape de a se rezolvi. Vorbind de rascoala din 3 August, domnitorul, dupa ce atinge schimbul de scri- sorl cu Poarta, adaoge ci demonstratiile ce a_pri- mil de Ja toate districtele, dovedese acordul si in- crederea reciproca a tronului ecu tara; ,poporul si domnul sad sunt strings! unitt int’una si aceeast giu- dire, linistea si prosperitatea scumpet noastre patrit®. Legind de aceasta cugetare referitoare la persoana lui, firul ideilor sale, domnitorul incheie mesajul sat cu declaratia urmatore: ,Fitt convinst ca ea nu as vrea 0 putere care nu s’ar intemeia decit pe forta. Fie in capul tarei, fie alatarea cu d-voastra, et vol fi tot deauna cu tara si pentru tara, fara alta tinta le asupra impartiret ajutoarelor in Mon, of., din 21 ea cw 8. Conventia telegrafied cu Austria, Mon, of., 9 Dee. 1863: Rusia, Ibid., 19 Déc. 1865,DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 57 de cit vointa nationala si marele interese ale Ro- maniel. Ea voese sa fie bine stiut ca nicl odata per- soana mea, nu va fi o impedieare la ori-ce evene- ment care ar permite de a consolida edificiul poli- tie la al carui asazare am fost fericit a contribui. Jn Alexandru Ioan I, domn al Romaniel, Rominit vor gasi tot deauna pe colonelul Cuza, pe acel eo- Jonel Cuza care a proclamat in adunarea ad-hoe si camera electiva a Moldovei marile principit ale re- generatiel Romaniel si care, find domn al Moldovet, declara oficialmente Inaltelor Putert garante cind pri- mia gi corona Valahiet, ca el primeste aceasta in- doita alegere cu expresia ueindoelnica si statorni- cA a vointel nationale pentru unire—ins& numai ca un depozit sacru‘.* De asta data, domnul care pana atunei nu privise nicl odata cu placere necontenitele reamintirt din partea adunarel, a promisjunel sale de a lucra pen- tru principele strain, atingea el singur chestiunea, ba la un prilej atit de solemn ca acel al mesajulu, inaintea taret si a lume? intregt. Inainte de a ne iutreba despre pricina acestel sschimbarl in cugetul domnuluf, sa videm daca ros- tirea eY era sincera, sat daca era numai o prefaca- torie?® Daca spusele cu care domnitorul ist incheia me- sajul nu ar fi fost rostirea adevarataé a cugetarilor sale, si daca domnitorul ar fi avut de gind a se man- tinea inainte indefinit Ja cirma statulul, atunel cu- vintele lul ar fi fost o neiertata gresala, de oare-ce ele eraii menite a-I slabi puterea Locmal pe care ar fi dorit sa o mantina. In adevar cum spune Bolin- 4, Mesajul in Mon. of. din 5 Decemvrie 1865, 5, Asa sustineaii ziarele protivnice domnului, precum Le Nord 19(7) Decemvri 5 si Le Mémorial diplomatique 24(12) Decemvrie 1865, spunind ea principele Caza nu facea de cit imita purtarea regelut Leo- poll al Belgied din 184%.58 ISTORIA ROMINILOR _ _ tineanu: ,cel care auzira de abdicare si care pang atunct il serviati cu credinta ce dad sperantele de- spre intarirea dinastie?, crezura ca se compromit mal tinind cu o domnie osindita la moarte de ea insast, si inturnara ochil in acea parte de unde putea veni o noua viata. De la hotarirea lut de a abdica, ou nat fu considerat ca domn. Putint nu il tradara“.® Daca domnitorul ar fi heanit visurT dinastice preeum ise imputase pe timpul cind adoptase pe copiil sat firest, alunct de sigar ca’ar fi cautat a deprinde mintile incet incet cu aceasta idee; cact singural mij- loc de a impiica oamenil cu o gindire, este de a o repeta la prilejurt bine alese; era deei cu totul strania ea domoul sé caute a-si intari pozitia lat pe tron, aruucind in mintea lume ideea abdicaret sale. Si ca locul din mesaj unde yorbia de ea, fusese inlrodus de insust principele si era dect rostirea proprintut sai gind, ne o spune intal logica lucrurilor, intru eit nu ne putem fnchipui ca ministrit sat sa-l fi sfa- tuit a vorbi astfeliti; apot avem marturisirea lui A. Papadopol Calimah, mivistrul sat’ de externe de a- tunci, care ne spune, ca ,pasajul cel vestit, in care domunitorul amintesle promisiunea facuta la a luta- legere, a fust schitat de iasas domnul in sedinta con- siliulut de miuistri tivuta Ja Palat in ziaa de 2 De~ cemyvrie 1865“.7 Apoi domnitorul trimisese inca din £ Ovetomvrie 1865 imparatulut Napoleon o scrisoare, in care if impartasia intentia luf foarte hotarila de a abdica, si intervinea pe linga imparstul pentru o intalegere asupra alegeref unur principe menit a domni asupra Romaniei. Fusese insarcinat cu ducerea acestet seri- sort Al. Cantaeuzen, fostul ministru al finantelor.® Toa- 6. Bolintineanu, Viefa lui Cuza Vodd, p. 118. 7. Amintiri, p. 8. Copia serisorei domnitorulul citre impar. tul Francezilor trebueDE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 59 te rostirile lui Cuza posterioare detronare) Jui, contfir- ma aceeas! parere. [n scrisoarea adresata generalu- lui Golescu a doua zi chiar dupa detronare, 12 Fe- vruarie 1866, domnitorul cazat repeta cele ce spu- sese cind era inea in scaun: ,Stitt ca principiul pro-- clamat de corpurile statului a fost si este inca u- nica mea tinta, un principe strain putind singur du- pa parerea mea asigura soarta Romaniel“. In o a doua serisoare catra Golescu, trimisa in momentul. si se afle intre hirtiile luate de la domnitor, cind eu a lut detronare, Nu am putat consulta acele hirtiy. [ath inst ce nrme am putut afla in alte acte: 0 serisoare a lut Baligot de Beyne catra princepele Curol din 102) Noemvrie 1866 (Hirtiile Rosetti), prin care fostul seeretar al domnilorulat detronat cere restituirea hirtiilor lai, spune: ,insis- tais aussi pour avoir copie d’une longue lettre adressée le 1 Oclobre 1865, par Je prince Couza a empereur Napoléon, lettre dans laquelle son “alesse faisait part a sa Majesté impériale de son intention bien rrétée d'abdiquer, et sollicitait d’Ee une sorte d’entente pour le ix d'un prince desting a réguer sur It Ronmanie, Quelques mem: bres de la commission mauifestérent le désir de voir cette lettre qui résumait tout le régue du prince Couza, Or, avee V’sutorisation du toinistre (D. A, Sturza), je la du carton. Le commencement et e fin de cette lellre furent lus a haute voix par un de ces Messieurs et non sans une certaine émotion; de la s‘engagea entre les commis- saires eb moi nne conversation fort curiease sur le projet @abdiquer et surle prince que son Altesse voulait présenter 4 Ja nation rouniaine*. Al. Papadopol-Caliwmah in Anintirile lui, p. 440-442 adace mai multe telegrame preschimbate intre dumnitor si Cantacuzeu, trimise] sai la P; Tn una Cantacuzen spune: sympathies renouvelées et plusieurs nfirmées pendant lentretien pour S. A. S. et pour le sort da 22 Tanuarie 1866 catra Alexandri: ,,Dites tacuzene assure Majesté que le fin du me: nest pas une phrase, ion bien arrétée”. Mat vezi si scrisoarea lui Cuza adresata prineipelut Carol in 20 Aprilie 1867, (Vez! Cap. final) i raspuusul prineipeluy Cuza Ia serisoarea prineipelut Carol din 4 Martie 1870 (Lbidem), O dep din 8 Fevruarie 1866 a cabine- tulut princiar eatre agentul tarc Paris, spune: chaudement Cantacuzéne. S. A, espére que Cantac i jesté le retard dela lettre et exprimé regrets, que agent n’ail z heureux pour pouvoir remettre lui méme cette lettre a . »Aceste Lelegrame, spune Pap.-Calimah, dovedese inmi- isorel Jnt Voda. Cuza, imparatulut Napoleon si cronica pala- tun Tuileriilor ( (2) dovedeste ci imparatul Napoleon se giudi despr eandidatura domnulut strain Ja tronul Rowiinier, dup serisoarea lu Voda Cuza. Memoriul era tinut secret. Mult credeat et declaratia din inesaj era numat o frazi. Agentul Tillos nu primise nicl o instructie de Ja Paris.“60 ISTORIA ROMINILOR cind fostul domnitor parasia tara, adaoge: ,Eu din insug a mea vointa vin sa declar solemn ca in im- prejurarile actuale, or! ce Romin ori care ar fi eve- nementele, care nu ar concura, din toate puterile lui, Ja realizarea dorintel uationale a principiilor procla- mate de marile corpurt ale statulut, este un trada- tor catra natic“.® In sfirsit reproducem si un loc din scrisoarea fostulut domn catra P. Gradisteanu, dio 18° Aprilie 1872, interesant si prin faptul ca ea arata cum domnul caracterizazi insus faptele savirgile de el: ,O camera de barbati nedestoinic! de a se diri- gui si supus! adese ort celor mal pierzatoare inriu- rirl, uitind interesele taret pentru ale jartfi la sterpe preocuparl de persoane sati de poliliea care com- promit viitorul, raspingind legile cele mal folositoa- re: legea rurala, concesia drumurilor de fer. Daca este sa se numeasca 2 Mal, o lovitura de stat in contra strainulut si in favoarea neatirnaret noastre nationale, o marturisese cu mindrie; dar in launtrul dare], 2 Mat a fost o revolutie plecata de la tron, nu in scopul de a spori pulerea rmuirel si de a favoriza interesele unei dinaslii, ci in nobilul pro- ‘gram al divanurilor ad-hoc. Neatirnarea launtrica a Romaniei fiind asigurata, egalitalea polilicd si soci- ala aclamata de 3,000,000 de cetalteut zmulst din sarbire si inzestratt cu drepturile de celateui si de proprietari ; egalitatea civila inflintata prin prowul- garea unul pod codice, concesiunea wor mart lu- erart de folos public, drumuri de fier, podurt, inles- nese circulatia si inzecesc daraverile comerciului si ale industriel. Si ca ispravire a acestut program, ma- rea idee care trebuia in cugetarea mea, in speran- tele mele, sé incunune cariera mea politica, acea pe 9. Rominul, 14 si 15 Fevruarie 1866. Voia de la Rowmanie, 1 Mar- tie 186. Les Principautés-Untes devant la conférence, Paris, Mara 1866, p. 48.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 6h care 0 expuneam in mesajul met din Decemvrie 1865, abdicarea mea si instituirea unul principe strain prin alegerea natiel roinanesti*.?° Fara indoiala ca nu s’a gasil inea mijlocul de a patrunde in tainele constiintel omenesli; dar se poate cel putin indirect conchide din rostirile exterioare a- supra imboldirilor ce le determina, si dupa dovezile adunate ni se pare peste putinta de conchis alt-felia, decit ea Alexandru Ioan |, cind rostise catra adunare insamnatoarea hotarire de a se retrage din domnie, nu fatarise numai o inchipuire ingsalatoare ci adusese ja lumina chiar fandul cugetuluy sat. Ce imprejurart insa impingea pe domnitor la pa- rasirea puterei? Cu toate ca de la ineeput chiar, la urearea lut pe tronul ingemanat al ambelor tari romine, el decla- rase ca se suie in el numai pentru a lucra la de- plina realizare a priucipiilor formulate de divanurile ad-hoc, deci la aducerea unul principe strain, nu se poate tagadui ca el isi puse ca tinta indeplinirea intregului lor program, catra care el alipi pe acek tras de Conventia de Paris—transformarea sociela- tel romanesti din starea sa medievala in una mo- derna si civilizata. Era firese Jucru ea el sa-si puna ambitia ut in aducerea la indeplinire a acestor traus- formar si sd nu se multamiasca, dupa a lut intro- nare, numai cu staruinta peatru principele strain, iar el sa se coboare de pe inaltimea la eare fusese ur- cat, fara a lasa alte urme de trecerea lui pe ea, decit 40. Serisoarea principelut Cuza citra P. Gradigteann din 18 A- prilie 1872, din Florenta, (Hirtiile Rossetti), Locul de la sfirgit in textul franees al scrisoare!, suna: .Etcomme achéyement de ce pro- gramme, la grande idée qui devait, dans ma pensée, dans mes es+ pérances, couronner ma cariére politique, celle que j’exposais dans- mon message de lécembre 1865, mon abdication et l'institution d'un. prince étranger par Je choix de Ja nation roumaine*.62 ISTORIA ROMINILOR aceea de a fi fust o neinsemnala veriga fntre trecut si viitor. Era peste putinta, omeneste vorbind, ca co- lonelul! Cuza devenit domn at ambelor tart romine, sa nu-st pupa ambitia lutintal in realizarea unirel de- savarsite, si dupa ce aceasla it izbuti, sd nu puna umarul si la aducerea Ja indeplinire a celorlalte ma- suri prevazule de Conventie: introducerea egalitatei civile si politice si imbunatatirea soartet taranilor; apoi si alla chestiune pe care o mostenise nedeslega- ta de la vremile mai vecht, desrobirea ménastirilor si a bisericel dio lanturile grecismulul. Cind soarta il adusese in fruntea tarilor romine in o epoca de probleme atil de grele si de complicate, putea el, -daeca se simtia inzestral cu vlaga si cu destoinicia trebuitoare, sa uu cerce a lor deslegare, ci se lucreze numai cit pentru a ceda tronul unui altuia care sa le deslege in Jocul lui? Ori cine cunoaste sufletul omenesc, ort cine ist da sama de farmecul lupter cu greulatile si de adinca multamire sufleteasca de ale fi invins; ori cine stie ce este ambitia, mat ales cind ea este calauzita de simtimintul altruist de a face binele semenilor; ori cine va privi la totf conduca- tori omeniret care nicl unul nu si-a parasit rolul, ci tott a cautat sa-l intinda cu cit crestead izbinzile in jurul lor, va conveni ca ar fifost a se cere o le- padare de sine supra omeneasca de a asa la o parte prilejul lucrarel personale si a se multami numat de a sluji de treapta pentru inaltarea altuia. De aceea il si videm pe Alexandru loan I atit de suparat si de porvit contra tuturor acelor ce, in cursul domniet lui, voiat sa-i vada inlocuit, pe cind el era tocmai in toiul deslegaret imarilor chestiun! pe care imprejura- rile le impnsese domnie! lut. De aceea se supara el pe ministerul Joan Ghica din Moldova cind acesta adereaza la propunerea lul Cogalniceanu prin care amintia din not dompitorulut fagaduintele sale pri-DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 63 vitoare la domnul strain; de aceea este atit de a- dine ranit de desbaterea reinnoita a principelut strain in adufarea din 1863 si alternativa in care fusese pus, sud de a abdica satide a se pune deasupra le- gilor la sfirsitul sesiunei din 1864, il impinge la lo- vilura de stat; cact el avea inca de rezolvit poate chestiunea cea maf grea a intregel sale domnil, ches- tiunea rurala. Acuma insa, la inceputul sesiunei dip 1866, poziti- unea domnitorulul se schimbase cu totul. Toate re- formele cele mari, unirea, secularizarea averilor ma- naslirestt, legea rurala, schimbarea sistemulul elec- toral si democratizarea societatei, egalitatea civila intemeiata pe vouil codicl, emanciparea bisericel — fusese indeplinite, si tormal aceasta ingramadire prea mare de acte insamnate apasa asupra lui. Facuse prea mult sice-1 mal raminea de facut, in limitele pu- lintel de atunel, era numat luerare de a doua mina. Cum observa Trompeta Carpatilor ,el girbovise cu desavarsire prin productia sa uriasa de 5 ani, si din ziua cind a consacrat viata lul producatoare prin ple- biscitu] national recanoscut de Europa intreaga ca act solemn, ca manifest inviolabil al deplinet autonomil, Voda Cuza ajunse la apogeul saa, cu toate fortele sale producatoare sleite, nase mai putea mantinea pe a- ceasla culme, pentru ca nu mat putea produce nimic egal cuceea ce produsese. Doua fulgere numal a mat putut da spre rechemarea splendoaref sale trecute: independenta biserice: si serisoarea catra Poarta“.!? Pe linga aceasta imprejurare, se mal adaoge si nemultamirea aruncata in tara prin reformele lui care loviat, de o cam data aproape in loate interesele. In afara de partidul boierese ce se simtise zdrobit prin masurile egalitare luate de domnitor, partidul stin- U1. Trompeta Carpatilor, 24 Fevruarie 1864,64 ISTORIA ROMINILOR geil ce tot sporia in numar cu cit tara se destepta, nul putea ierta zugrumarea libertatilor publice si mal cu sama pe acea a presel ce reminea tot inca- tusata sub regimul ordonantei din 1859, Adusese nu e vorba oameni noi in adunare; dar acesti oamenl, indata ce se vazura in trebi, se desteptara si trecura in partea fruntasilor aparatori ai dreptului poporu- lui fata cu ocirmuirea, precum se vazu aceasta prea bine din tinuta adunarel in a doua ef sesiune, acea din 1865—1866, Namarul oamenilor pe eare se ra- zimase domnia lut, se subtia necontenit, incit cum ne spune Bolintineanu, ,natia a tost indiferenta la caderea lul Cuza, fiind ca dupa 2 Mat guvernul de- venise absolut. Catra acelas rezultat ducea insa si alte parti ale purtarei lul: adoptarea copiilor, cunoscuti de toalta lu- mea ca adullerini, lovise prea in fata woralet publica, chiar in o tara cu moravurile ratacite precum era Romania. Apot era in destul de firese lucru a se presupune ca adoptarea se facuse in scopul ,de a se declara un copil de mostenitor al tronulut*.” Ca- racterul domnitorului nepasator si temator de obo- sala, lasase in curind pe acei ce-] incunjurat’ mat de aproape s& puna mina pe conducerea trebilor. Se introdusese un regim de camarila in eare eraa a tot puternicit Librecht, Docan, Pisoschi.'? Bolin- tineanu spune ca, aceasta camarila a pierdut pe dom- nul Cuza. De cum ea tucepu, se simti o mare schim- bare chiar si fn caracterul domnulut. Toata curtea cu ministrii impreuna recunosteat autoritatea ef, De aicl se numiatt si se destiluiat functionarit; de aict 12. Viafa lui Cuza ‘Vodd, p. M17 si p. 125. 13. Asupra Iur Libreeht, origina lut vezi Frideric Damé, Histoire contemporaine de la Roumanie, Paris 1901. Daca nu ne am referit mal des la rezumatul in destul de bine facut din domnia lui Cuza al d-lut Damé, este fiind cad toemal era numai uo rezamat vare nu pus tea fi utilizat in 0 scriere ma¥ pe larg.D£ LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE _ 65- se opria de multe or! actia ministrilor sat se e- libera“."* In sfirgsil finantele nu se putead imbunatati cu nicl un pret, si fie care budget se solda cu deficite si se echilibra cu imprumuturt, producind nemultamir! in toata lumea; iar fuactionari!, neplatitt cu lunile si dajnicif amenintati necontenit cu noue sarcini. Asa era pozitia lui launtrica. In afara nu statea mat bine. Afara de puterile acele care totdeauna 11 eomba- tuse, precum erat Austria si Rusia, acuma si Frantia, puternicul lu! sprijin in toate vremile de grea cum- pana prin care trecuse, il parasise. De la nola in- serata in Moniteur du soir din 21 Sept. 1865,* in care se resfringea supararea curtel franceze, chip pentru izbucnirea turburarilor din 8 August, rapor- jurile cu Frantia mersera tot inrautatindu-se si, lu- cru curioz, invinuirea de capitenie ce se aducea dom- nitorulu! era plecarea lui catra Rusia; cind pe de alta parte cabinetul rusesc fl invinuia de prea mare supunere la politica franceza. Chiar scopul lui de abdicare, manifestat prin mesajul din Decemvrie 1865, se inlerpreta ca o manopera menita a aduce un principe rusesc, pe ducele de Leuchtenberg in fruntea Romaniel. Asa Le Temps spunea, ca ,domnitorul stiea ca, prin aceasta declaratie, el magulea pe Rusia si ca s’ar apropia de dinsa. Rusia in adevar, nu tre- buie s’o uita&m, tine un suveran gata si, in ziua cind Cuza ar abdica, prinzipele de Leuchtenberg ar fi a- colo. Insa cu el, Rusia ar domni cum a domnit cu gospodaril si cu caimacamis de alta data. Jata in cotro bate vintul pentru moment. Declaratia Jul Cuza sub o forma de patriotismu nehotarit si de genera- litate, contine o amenintare la adresa Turciet, Au- 14 Viata he Cuza Voda, p. 128. 15. Mat sus p. 49. W 566 ISTORIA ROMINILOR striel si a Frantiel“.1° Si daca Le Temps este un organ protivnic domnulut, nu este el singur care po- meneste despre zvonurile ce umblad pe atunci. Le Siécle, organ prietenesc, spunea si el, ca ,,nationa- jitatea romind ar fi in primejdie, daca s’ar lasa mal mult timp sa se raspindiasea vuetul, cA domnitorul ales de ambele adunart ar fi dispus a lasa vacanta puterea executiva. Astfelia de situatiunl nu pot sa se prelungiasca fara pericol. Se vorbeste de prin- cipi rusi, austriaci, de federatit. Cel mat bun lucru ar fi de a se mantinea unirea cu o putere execu- tiva cu desavirsire nationala‘.’7 Ca guvernul francez, cu impacatul Napoleon in frunte, credea in intoar- cerea domnitorului romin catra politica rusasca, re- iesa cu prisosinta din convorbirea de mat tirzii a ducelul de Grammont cu domnitorul detronat, in o intrevedere a lor din Viena; dar din aceeas! con- vorbire reiesa si recunoasterea Francejilor ca ei fu- sese insdlati asupra scopurilor domnitorulat.?® Ort cum insa ar fi fost lucrurile, este un fapt stabilit, ¢a la inceputul lut 1866, tocmai cind se planuia rasturnarea domnitoruiui, acesta fusese parasit de sprijinul Frantiel si lasat in voia soartet. 16, Le Temps, 11 lanuarie 1866 (830 Decemvrie 1865). Ziarul revine asupra chestiune? in numarul sii din 19 Tan. (31 Dee.) 1866. Ce chef dela Roumanie aurait jeté les regards vers St. Pétersbonrg et fait briller aux. yeux de la Russie Vespoir de ménager, par son abdication, des chances au due de Leuchtenberg* 17, Le Siécle 28 (16) lanuarie 1866. Tot pe atunet o brognri tran- ceri, Le prince Couea, la Russie, Paris 1866, acnz’ pe donmitorul ro inin'de a fi devenit, priv Jovitara de stat, unealta Rusiet. Ziare care, apiri pe domnitor suut La Patrie 15 (3) lunie 1866 si Le Monde ce puneaii in socoteala de a Jui hotarire. O bra- ipautés Unies devant la conférence, Mars 1866, Paris, ul polilicet rusegti, se mi Dp ‘Qui pourrait eroire que le prince qui a si audarieuse- ment violé les’ liberlés publiques, se souvient de Fengagement qu'il a pris le jour of il ceignait la double couronne d’Etienne le Grand et de Michel le Bi 18, Mai sus, p. 53.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 67 Domnitorul, cuget destept, nu putea sa nu-st dee sama de situatia in care se afla in Jauntrul si in afara tarei. El ist considera menirea ca implinita, si era deci firesc lucru sa cugete acuma a pune pe- cetea pe activitatea lu! de pana acuma, indeplinind fagaduinta data de el la urcarea lut pe tronurile larilor romine, si asa se explica pe deplin cugeta- rea cu care el incheia mesajul sai din 6 Decem- vrie 1865. Domnitorul crezuse de sigur, ca impar- tasind fostulul sau proteguitor, imparatului Napoleon, scopul sai’ de a abdiea, va izbuti sa inlature nou- rul ce se lasase intre soare si intre el. El nu se gindise, ca atuncea cind mintea este preocupata de o cugelare, toate cele ce intra in constiinja sunt colorate in lumina el, si ca decl manifestarea do- rinter lu! de a parasi scaunul va fi interpretata tot in sensul vederilor insilatoare ce prinsese radacina la curtea Frantie!. Ca depesele agentilor trimisi de domn pentru a expune lui Napoleon neasteptata ho- tarire, vorbesc de rostirl simpatice la adresa domni- torulul,® aceasta se explica usor, daca luam in pri- vire ca politica si diplomatia toldeauna ad ascuns adevarul si ca au fatarit ceea ce nu este. Sesiunea adunirei. Cu toate ca domnitorul se arata ca ar fi iuat dictatura, nu pentru a-si mari puterea, ci pentru a face ca poporul intreg sa se folosasca de ea, lucrul egise astfelit, si in realitate aclul din 2 Mai adusese asupra tarei guvernul per- sonal, absolutismul insotit de urmarile lui: domnia inecunjurimet capulul statului, in loc de a lui proprie, ceea ce trebuia cu atit maf mult sa se intimple in Romania, fiind dat caracterul stapinitorului ei, ne- 19. Mal sus, p. 59, nota,68 ISTORIA ROMINILOR . harnic la treaba,°? iubind numal loviturile mart st actele stralucile, nu si munca acea staruitoare si in- cordata la care trebue sa se supuna ace! ce-st jet sarcina de a conduce soarta popoarelor. Bolintinea- nu spune ca ,domnul uitase, ca telul pentru care se facuse 2 Mal nu era pentru a lua puterea din mi- nile unei clase privilegiate si a o da unui om, ci pentru a o da tuturor“. Dar lucral nu era decit prea firesc, daca tinem sama de natura omeneasca si de pornirile firestt a le sufletulut, totdeauna linzator a domina, indata ce poate sa o facé. Poate domnul se insala el insusi, cind credea ed a dat poporulul con~ ducerea tarel, pe care in realitate si-o luase el; de aceea si vorbeste el in mesaj de dovezile de devo~ tament pe care i le ar fi dat camera careia, pentru a o recompensa de blinda et purtare, i! incuviintaza dreptul de interpelare. O trata ca pe un copil care s’a purtat bine si respectuos fata cu parintif, neo- punindu-se la vointele lut, primindu-i toate propu- nerile, votindu-1 toate legile si ereditele, si deci ab-~ dicind de la rolul de coutrol pe care il avea in con- stilutia tare. In rastimpul insa cit trecuse de la inchiderea a- dunarilor, din Iunie pana in Decemvrie, se petre- cuse o insamnata schimbare in spiritele membrilor: lor; multi trecuse in opozitie, din pricinele de ne- multamire aratate mat sus, incit cind adunarile sunt convocate pentru a doua oara in Decemvrie- 1865. multt din deputatil acei sficiosi care se temead la ineeput sa rostiascaé macar o parere protivnica guvernulul, se intorsese acuma plini de curaj si de hotarire, de a combate nu atit guvernul, cit pe dom- nitorul ce el reprezinta. Si lucru in destul de 20. Vez! asupra acestei metehne a caracterulul [ut Voda Cuza, Vol. J, p. 28.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 69 strania, opozitia pu se forma in senat, unde erat mult mal numeroase spirite alese, ci in adunare, printre Roibil si Gaitele din care se alcatuia. Pe cind senatul voteaza, cu o opozitie numai de 4 voct si 2 ablineri, un respuns la mesagiad care mal ales vestejeste pe autorit miscarif din 3 August, in ca- mera lucrurile ieat’ un cu totul alt demers. Aici se stiea de ma! inainte, *! de catra oamenit din gu- vern, ca se formase o opozitie intre membril adu- narel, de oare ce se naste in sinul ef o desbalere foarte ascutita de la alegerea delegatilor sectiunilor pentru comisionea de raspuns la mesaj, inainte ca vre un deputat sa fi deschis macar gura in adu- nare, si cu toate ca din sesiunea trecuta era ho- tariti guvernamentali. Ministerul combate modul cum fusese ales! acel delegati, fara se fi fost pusa ale- gerea lor la ordinea zilel. Dupa lungi desbatert, in care Scarlat Voinescu explica sprijinirile guver- nulut prin aceea ca el ,s’ar teme de persoanele a- lese*, guvernul obtine anularea alegerilor facute, cu © majoritate in destul de mare, 63 contra 38, ceea ce totusi dovedia aflarea in adunare a unei opozitit indestul de respectabile.?? Intre acel ce combatuse teoriile constitutionale ale guvernulul, se deosebise mai cu sama Constantin Bo- erescu, fratele lut Vasile. In 26 Decemvrie el este revocat din fuactia de avocat efor, pe motivul ca fi- ind profesor universitar si deputat, nu ar avea lim- pula veni pe la minister. ?* Aceasta lovitura perso- nala data lut Boerescu il inversuneazi si mal mult jn combaterea guvernului. Apotla 17 Decemvrie, Ma- nolache Costache Epureanu ce fusese insarcinat de domnitor cu presedintia adunarei, conform articolu- 21. Sed. din 23 Dec, 1865. Mon. of., 6 Tan, 1806. 22, Mon. of., din 16 Decemvrie 1865, 28. Desbaterile din 16 Decemvrie, Mon, of., 21 Decemvrie 1865.70 ISTORIA ROMINILOR lui din statut care dadea domnitorulu! uumirea a- celui presedinte, in discursul prin care iea in stapi- nire scaunul presidential, introduce o fraz& care de sigur nu a putut sa loviasca in mod placut auzul domnitorului. Vorbind de locul final din mesaj, nouk presedinte al adunarei spune, ca ,acetit nu fara e- motiuve pasajul final din mesajul tronulul, unde Ma- ria Sa aduce aminte de marile voturt ale divanuri- lor ad-hoc si ale camerei elective din Moldova. Mis- carea ce am simtit cetind aceste cuvinte, a fost in adevar unare, vazind malales, ca. mal toti ace! oa- meni care de 20 de ani s’ati luptat pentru dreptu- rile tarel si ai figurat in acele adunari, nu maf at nicl un rol politic in tara noastra“.*4 In loc de a raporta adinca lui emotiune Ja marinimoasa ho- tarire a domnitorulul, Epureanu avea aerul de a re- greta lipsa din corpurile legiuiloare a acelor oament ce atita timp facuse zile amare domnitorulut, prin in- versunata lor opozitie in contra lui si prin tendin- tele lor de rasturnare. Aceste rostiri ale lul Epureanu il pusese, chiar din ziua inlal, ino lumina indoioasaé in ochil domnitoru- lui. Tret zile dupa rostirea acelui discurs din partea lui Epureanu, se petrece o imprejurare care trebuia si indeparteze si mai mult pe adunare de guvern: anume deputatul Picleanu combatuse alegerea lut Ca- liman fost prefect de Dolj, pe motivul ca atunei cind cu subscriptia deschisd in Craiova spre a darui lut Cogalniceanu un orologiu (cind eu calatoria luf in Ol- tenia), banif ar fi fost adunati de Caliman, dar ou s’ar fi raspuns ceasornicarulul Strosch ce ar fi pro- curat acel crologiu. Caliman trimite marturt iui Pi- 24, Sedinta din {7 Decemvrie. Mon. of., 24 Decemvrie 1865. Le Constitutionnel din 4 Fevruarie (25 Ianuarie) 1866, spune despre acest diseurs al luy Epureanu: A peine investi de la présidence, M. Iepou+ reano ouvrit la session par un discours qui parut suspect“.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 71 cleanu spre a-l provoca la duel si anume pe capi- tanul Scheleti si pe insust prefectul de politie al ca- pitalei, M. Marghiloman. Picleanu refuzind a se bate, pentru niste cuvinte rostite de el ca deputat, este alacat cind fotra in camera, de catra fiul lut Cali- man, cu un baston cu sis, seapind de a fi strapuns numal prin ferirea de lovitura, Picleanu aduce ches- tiunea inaintea camerel, amintind omorul Ju) Barbu Catargiu, al carvia faptuitor n’ar mai fi fost desco- perit. Mai mult! deputati cer modificarea regulamen- tulut si invoirea de a veniarmalt la adunare. C. Bo- erescu cere chiar ca fie care deputat sa fie pazit a casa de un politaid, si in sfirsit se propune a se cere de la domn, modificarea regulamentulul camerel care dispunea votul pe fata si Inlocuirea Jul cu votul se- cret, spre a pune la adapost viata deputatilor. Ba- nuiala in contra guvernului se nastea, cum spune Le Temps din faptul ca ,un mare functionar ai saa (prefectul M. Marghiloman) era amestecat in acest not atentat*.”> Dispozitiile Camere fata cu guvernul se vad tn- data din alegerea unui vice presedinte, alegere ce ve- nise Ja ordinea zilel. Picleana, victima atentatului este ales cu 100 de voturl, contra lut N, Catargi, can- didatul guvernulul ce nu obtine decil 20. Cel intal proiect adus de guvern in desbaterea a- dunaret era acel al unul imprumut de 40,000,000, menit a acoperi deficitul din anul trecut si a scoate statul din greutatile financiare nedescurcate in care se afla. Ministerul cere nrgenta, asupra cdreia se in- cinge o desbatere foarte vie, opozitia cerind ca im- prumutul sa fie vctat odata cu budgetul, spre a-si da 25. Sedinta din 20 Decemvrie Mon. of., 31 Decemvrie 1865. Comp. raportatea chestianel in Le Temps din 15’ (3) Ianuerie 1866.72 ISTORIA ROMINILOR sama de situatia financiara a tare! si de mijloacele dea intimpina noua sarcina pusa pe capul ef. Ur- genta trece, insa cu o majoritate numai de 10 vo- turi (69 contra 59). °° Putine zile dupa aceea insa, presedintele consiliu- lui de ministri, N. Cretulescu, isi da aerul de a vesti camerel un ce foarle imbucurator, anume ca guver- nul renunta Ja desbaterea cu precadere a imprumu- tulul si consimte ase trata impreuna cu budgetal, cu conditie ins&, ca adunarea sa-i incuviinteze imediata contractare a unul imprumut provizoria de 6,000,000. Imprumutul acesta mal mie se credea ca se va pu- tea realiza mult mal usor decit cel mare, si guver- nul se afla ino lipsdé asa de simtita, incit nu se sfiea a arata, ca ,nu poate plati asta-zi nici amploaiatii nic? pensionarif; sunt de platit mat multe bonur! care nu pot suferi intirziere. Apot d-lor si d-voastre si senatul are sa-mi ceara peste putin diurnele si nu vol avea de unde sa le daa“.*" Acest imprumut si trece in camera si anume cu o majoritate in des- tul de mare: 91 de voturi coutra 21. Asupra acestel sovairi in raportul dintre majori- tate si minoritate (aceasta din urma fiind cind de 38, cind de 50, cind de 21 de votur), ** videm repetin- du-se si la sfirsitul domniei lu Alexandru Ioan J, eu toata schimbarea in elementul alcatuitor al adu- narel, faptul coustatat la inceputul acelet domnil, a- nume lipsa de inchegare a unel vieti de partide po- litice si gruparea voturilor dupa interesele momen- 26. Mon. of. 17 Decemvrie 1865. 27. N. Cretuleseu in gedinta diu 15 Decemvrie, Mon, of., % De- cemvrie 1865. 28, Acelag lucru se repeta si Ja votarea rispunsuluy la mesaj, u- nul din amendamentele minoritstei fiind raspins en 91 voturf contra 283 altele cu 95 coutra 22, allele cu 116 contra 8, pe cind proectul in total fu primit cu 88 contra 44, Mon. of., 14-18 lanuarie 1866,DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANALA ABDICARE 73 tane atinse, sat’ dupa intiparirile personale ale de- putatilor. Si lucrul era cu atita mat firese cu adu- narea cea noua, alcatuita din oament ce nu puteat avea, in marea lor majoritate, nicl 0 coloare po- litica. Cu toata aceasta sovaire, adunarea se arata in de- obstie multamita cind se lovia in minister. Asa in sedinta din 28 Decemvrie 1865, C. Boereseu, in o chestie personala, invinuind pe ministrul de interne, generalul Florescu, ca ar fi dat antreprize fara lici- tatie, fara publicitate, fara concurenta, cuvintele lut sunt acoperite de zgomotoase aplause din partea a- dunarer. *° In curind insa desbaterea raspunsulul, la adresa tronului era sa aduca la lumina pe de o parte mat multe din abaterile guvernulut de la calea constitu- tionala, mal multe caleari de legt si masuri omni- potente, pe de alla era s& mal detraga ined din sim- patiile ramase nu namat guvernulul, ci chiar dom- nitoralui. Deputatul ce alaca mal cu violenta politica de bun plac, este C. Boerescu care, in un lung si infocat dis- curs, pune in lumina o suma de caicart de legi, mat ales pe tarimul financiar, toemal partea cea mat usor de atins a ocirmuiret!. El ataca concesiunea Godillot, prin eare se incuviinta, cu uu contract pe buna intalegere, furnituri pentru armata de mai multe ze- cimi de milioane, aratind ca aceasta importanta con- cesiune pu fusese anuntata prin moniter ; catra con- cesiunea data de stat se mal adausese si aita din partea primarief de Bucuresti in valoare de 15,000,000 pentru niste piete si hale, datain acelas mod ca si turniturile armatel; niste podurt pe soseaua Focsant- Rimnicul-Sarat date in antrepriza unui Evred, cu 15°/5 29. Mon, of., 8 Tanuarie 1868,74 ISTORIA ROMINILOR peste deviz; aprovizionarea cu petris pentru alta so- sea, cu 400 de lei stinjanul cubie in loc de 160, cum se platea maf inainte. Se cumparase apoi un slep pentru suma de 1,600,000 de lel cu un credit extra- ordinar, fara volul camerel, ceea ce era invoit dupa constitutie numat in cazul de imprejurari grabnice si extraordinare, in care nu putea intra procurarea slepulul, si asa mal departe. La toate aceste invinuirt precize, ministrit nu ras- pund decit prin vorbe laturalnice care nu atingeail de loc chestiunile, dovada ca invinuirile erat adevarate.?* De acest discurs se leagad demisionarea lui Epureanu din presidentia adundrei si indepartarea deci incé a unul fruntas dintre sprijinitorit domnitorulul. In de- obste presedinlele adunarel se arata ingaduitcr ca- tra Boerescu care, cu toate aceste Jovia cu maciuca nu numal in guvern, adeca in ministrii responsabili; ci in sistemul de ocirmuire inaugurat prin lovitura de stat, deci in un act personal al domnitorulal. Lucrul se vede intal la un incident: anume Boe- rescu atacind purtarea ministerulut ca neconstitu- tionala, fusese adus a pune in desbatere constitutia. N. Cretuleseu capul cabinetulut il intrerupe, cerind de la presedinte sa-l opriasca de a merge pe acea- sta cale, pastrata numai desbaterilor senatului, pa- zitorul constitutier. Epureanu insa observa ministra- lui, cA oratorul nu ar fi atins constitutia decit pen- tru a dovedi ca purtarea ministerului a fost necon- stitutionala. Apot Epureanu lasa pe Boerescu in de- plina liberlate, sa atace toate actele savirgite de la inchiderea sesiunet precedente in coace, in chipul cei mal violent, fara macar a incerea sa modereze pe orator. In sara de 3 Ianuarie Epureann dupa 31. Discursul lui C, Boereseu in ged. din 3 Lanuarie. Mon. of., din 14 Tan. 1866,DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 75° sfirsitul sedintes, tsi da demisia, de sigur ceruta de domnitor care nu intelesese sa aiba un conducator al desbaterilcr atit.de nepartinitor. In 4 Januarie se anunta adunaret demisia lui Epureanu si inlocui- rea lul cu Nicu Catargit.*? Intre aceste ministerul cautase in zadar sa rea- lizeze imprumutul de 6,000,000 de lef incuviintat lui de adunare. Cretulescu arata in sedinta din & Fevruarie, ca nu a putut gasi bant nici in tara, nict la Londra unde se adresase, aicl mal ales din cauza ca suma era prea mica. El revine deci Ja cererea ca se voteze imprumutul de 40 de milioane in tim- pul cel mai scurt, de oare ce ar fi in tratart cu: niste reprezentanti al uner case de banea care i-ar fi pus un termin de 4 zile spre a afla rezultatul.?? Se naste iarasi o discutie furtunoasa, in care opo- zitia, condusa si aeuma tot d.C. Boerescu, cauta sd ea nict cu acesti £0,000,000 nu se va putea ibra budgetul, de oare ce exercitiul lut 1865 se- va jncheia cu un alt deficit de vr’o 25,000,000 ; ca dupa constitutia in fiinta o echilibrare a budgetulut, chiar daca ar fi facuta de camere, ar fi un ce ilu- zorie, de oare ce minislerul poate intrece toate cre-- ditele pana Ja '/s din suma lor, si apot poate face cheltuieli. extraordinare intr’un chip nelimitat. Cu toata inversunata opozitie, urgenta se voteaza cu 75- de voturi contra 36 si imprumntul este adoptat en. 84 de voturt contra 29.°4 In cursul desbaterilor se- facuse destainuiri insamnate asupra situatiet finan- 32. Monit, of. din 3 si 4 fan. 1866. N. Blaremberg, unul din cet iE ici ai domnitorului, amestect adevarul cu adaose de~ la el, cind spune, ei ,personne n’a oublié feu Manolachi Costachi enlevé de son fanteuil manu militari, par un aide de camp prineier, (2). au moment ou ii présidait, pour avoir accordé la liberté de la pa- vole a l'opposition: Essai comparé sur les Institution de la Rouma-- nie, Bucarest 1886, p. 746. 33. Mon. of. 11 Fevr Sed. din 2 Fevruar' 1866, Mon. of., 15 Fevruarie: 1866276 ISTORIA ROMINILOR ciare. Cretulescu spusese, ca ,sd nu se uile ca lipsa e mare; nu se pot plati decit neaparatele trebuin- cioase, cum hrana soldatilor; iar lefile si pensiile nu sunt de unde sa se platiasca. Nu intra ban? in vistierie ; nu se stie pentru ce, dar nu intra“. O- tetelesanu, ministrul de finante aratase apol, ca ,,ve- niturile reale ale tarel nu ar fi decil de 125—130 de milioane“.°> Cu toate aceste budgetul pe 1866 era intemeiet pe un venit de 165,000,000 !! Dupa votarea imprumutolul, se mal desbate legea masurilor si a greutatilor, cua careia prilej opozi- tia gaseste mijlocul de a ataca iarasi cu putere gu- verpul, spunind ca prin concesiunea data d-lor Leon Lemettre si Bergmann se crea un monopol in favoa- rea lor, indatorindu-se pe tot! comerciantif a cum- para masurile numai de la ei, cu pretur! uriase, ind daca s’ar fi lasat concurenta libera, s’ar fi pu- tut obtine pretur! mult mal mici; apol aceste ma- surl s’ar fi putut prea bine face in topitoriile sta- tulut, sat a le scoalet de arte si meseril de la last. Atacurile sunt asa de temeinice, ca guvernul cere aminarea punerel in aplicare a legel si desfiintarea coneesiunel Lemettre.%® Restul sesiunel pana la catastrofa din 11 Fevru- arie se petrece mal in liniste, cu votarea de pen- siunt sat alte Jegi de interne secundar. Dar, cu toate ca udunarea de asta data is! ara- tase coltil, cu toate ca se rostise in ea grele cu- vinte la adresa guvernulul, cuvinte ce treceat in totdeauna peste capetele ministrilor pentru a lovi mai sus, guvernul pastrase in ea o majoritate covirsi- toare care indbusia toate propunerile opozitiel sub 35, Sed. din 1 Fevruarie, Mon. of., 11 Fevruarie 1866, Comp. Ex: ‘punerea de motive a budgetulul pe 1866. Mon. of., 15 Decemvrie 1865, Pe 1865 fuse de 159,000,000; deci se mat sporia cu 6,000,000. 86, Sedinta senatuluy 22 Ianuarie, Mon. of, 4 Fevruavie 1866.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 77 voturile et. Nu este mat putin adevarat ca opozitia ivita in Siuul unor oameni care in anul intal se te- meat chiar si de umbra lor era un semn caracte- ristie al timpulut. Totusi nu din corpurile legiuitoare trebuia sa se urzasca faptele ce puseré un capat domniei lui A- lexandru [oan I. Ele se planuiad in ascuns, in taina adinca si de acolo erat sa izbucniasca de odata si sa fie iucununate cu o deplina izbinda, lucru ce se explica poate mat mult inea decit din ghibacia unel- titorilor, din nepasarea tuturor acelor ce incunjurat pe domnitor si, in primul loc, din nepasarea lui insusi pentru soarta ce-I era pastrata. Risturnarea. In tot timpul domniet sale, Ale- xandru Joan I fu sapat de protivnicii sal. Inaltat pe tron prin o aiurare momentana, acel ce o facura ist veuira curtnd in fire, si incepura a unelli a Jut rasturnare, pe cind el inca nici nu se asazase bine in scaunul tarilor suror?. Asa am vazut intal cum se zvoneste vorba despre un. complot, apot despre un altu). Mar lirzit: se indrumeaza o lucrare prin camere, pentru a-I proclama caderea, actiune insa& ce trebut sa amortasca, fata cu recunoasterea ale- geret lut de puterile europene. Daca se aduse de atitea orl pe tapet chestia principelut strain, lucrul se facu tot spre a se mintui de domnia_,.parveni- tului*. De Ja un timp, se adaog pe ling& uneltirile interne si incerearile de a atrage puterile garante in ‘scopurile urmarite de rasturnatort, si misiunea lu Panu in strainatale caracterizaza aceste noue apueatari. In sfirgit lovitura de stat, flind reeunos- euta de Europa si ea punind un capat mijloacelor mal mult sat mat putin legale de intrebuintat pen- tru a scapa de o domnie ce devenise atit de urita, protivoicit lui Alexandru Ioan I apucara pe singura“78 ISTORIA ROMINILOR -cale ce mat puteatt incerea, acea a complotulut si a uneltirilor ascunse. Pe cind in adunare si in senat se. “desbatea eu mai multé sat’ mat putind amaraciune soarta creata Romaniel prin ocirmuirea domnitorului, ia intune- recul tainicilor intilnirl se stabilia intalegerea intre -conjurati si se hotaria aruncarea afara din tron a lut Alexandru Ioan I pe calea surprinderel. Este de -ohservat insa ca totul se facea departe de lumina zilel; c& nu se mal incerea nie} macar o aratare de rascoala ca acea de la 3 August, din cauza ca -de si erat oare care pricini de nemultamire cu dom- nia Jul Alexandru loan I, ele nu erat destul de puter- nice spre a impinge poporul la o sculare silnica. Conjuratia in contra domnitorulul, cauta sa se as- cunda intat sub niste forme literare, injghebindu-se, cite-va septamini dupa lovitura de stat, o societate literara si politica, care avea de scop marturisit a- pararea vegimulul constitutional, iar de scup ascuns improtivirea pe toate caile la masurile arbitrare si -despotice. Aceasta societate se compunea din G. Gr. Cantacuzino doctor in drept si demisionat din pos- lul de magistrat al curtet de apel, prin o detmisie rasunatoare dupa lovitura de stat,?? Grigore Canta- cuzino, Neculai Racovita doctor in drept, Pauaite Iatropol doctor in Medicina, Nicolal Castacopol Ji- centiat in drept, Aposto] Manescu licentiat in drept, Ioan Falcoianu licentiat in matematici, Emanuel Cre- tulescu licentiat in drept, loan Sturza fost consilier la curtea de Casatie, G. C. Filipescu, Gr. Lahovary 37. Iata un Joc din acea dimisie (din 5 Mat 1864): , Astazi dar cind sanctuaral puterel legiuitoare este violat; cind constit {ares sunt valeate in picioar ntacuite eu decrete, a funetia ce oecpam ar fi ou ealpabila a juramintulai met, jura- mint care-mi impune a respecta aceea ce ustizi se despretuesie de < Blaremberg, Essais, p. 725, Textul romanesc, redat dupa bra- Tionul pistrat de d. G. Gr. Cantacuzino, Este primul sit act politic.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 79 doctor in drept si consilier la Casatie, G. Lahovary inginer, G. M. Ghica fost ministru, Vladimir Ghica fost ofiter in ostire, G. Economu doctor in drept con- silier la curtea de apel, N. Blaremberg licentiat in drept. Aceasta societate numita sociefatea progresulut, insa nu face mult sa propasascaé misearea indruma- ta, din pricina elemenielor ce o aleatuiad, care pu eraa oameni de actiune. Tot pe atunci, Junie 1865, se subsemna urmatorul act intre mal multi fruntasi politic! al Romaniel ; Grigore Brancovann, I. C. Bra- teanu, Const. Brailoiu, Dimitrie Ghica, Anastase Pa- nu, C. A. Rossetti si Gh. Stirbeiu: ,Subsemnatil con- siderind situatiunea tarel, politica si geografica si in- teresele el din launtru si din afara si avind inca in videre si voturile date in 1857 de a dreptul de catra natiune, prin subscrierea celor 4 puncte, precum si voturile date de catra divanurile ad-hoc din 1858, si de adunarea din tara din 5 Ianuarie 1859,—am luat intre nol legamint ca, la caz de vacanté a tro- nulwi, si sustinem prin toate mijloacele alegerea ~ unu! principe strain din o dinastie domnitoare din Occident. Astfelia dar ne legam pe onoare, sé votam uu principe strain si sa staruim in acest vot pana il vom dobindi*.5* Se incercé o apropiere intre societatea progresu- lul gi elementele politice; dar prima incereare nu iz- buti. Abia dupa 3 August [865 se indrumé, o acti- une mai energica. Dupa mal multe tratarl, se ali- pira pe linga grupul societatel progresulul, persoa- nele ce subsemnase legamintul din 1865 precum: C. A. Rossetti, Ioan Brateanu care trebuia insa sa apere, inaintea guvernului francez, fapta a careia 38, Pret eect de ant de domnie a Regelut Carol; Bucuresti 1897, p. XIV,80 ISTORIA ROMINILOR indeplinire se astepta din zi in zi; Dimitrie Ghica, principele loan Ghica fostul beiti de Samos care de- veni in curind sufletul si conducatorul migearel, 9? J. Balaceanu, Lascar Catargiu, Petrache Mavroeni, G. Marzescu, (acest! din urma din Moldova care era mult ma! slab reprezentata in conjuratie), si altil. Era insa o piedica foarte serioaza la uneltirile de rasturnare pe calea complotului, anume tinuta armatel care se eredea ca este plecata catra domnitor. Conjuratil insa izbulira sa atraga in partea lor cill-va ofiter!, de si nu dintre capitenif: colonelit Haralamb, D. Cretulescu, I. Calinescu, Berendeitt si Gheorghiu; maiorul Lec- ea, cel mal infocat dintre conjuratii militari, si ca- pitanit Pilat, Malinescu, Lipoianu, Handoca, Costescu si Candiano-Popeseu. Vr’o 8 iunt se framintara in- cheygarile dintre conjurati si secretul pare a fi fost destul de bine pastrat, de oare ce nici guvern, nici domnitor nu sunt desteptatt asupra unellirilor ce se urziat. De pe la Decemvrie 1865, tusa incepura miscarile mai insemnate din care abea patrunsera cite-va pana la auzul domnitorulut.*° In ziua de 24 Januarie se da un bal la teatru, Baronul de Offen- berg, consulul rusesc, desteapta pe ministri sa no lese pe domnitor s4 mearga Ja acel bal, de frica upul atentat. Domnul insa, nepasator si fatalist pre- cum era, nu asculta de sfat; se duce la teatru unde sla pana la 2 oare de noapte. Tot in acea noapte, consulul italian, Cavalerul de Strambio, spune lut Al. Papadopol-Calimah: , Domnule Ministru, tara voastra 39. Al. Papadopol Calimah in o scrisoare entuziasta catra domni- uitor, dupa aut risturnare, spune despre Ioan Ghiea: ,je devais cela a ce vil et misérable intrigant, pour avoir organisé le 11 Pew jer“, (Neday tata, Hirtiile Rossetti). Cogdlniceanu spune de asemene, ci nol Maistii nu ayeam nici o ratiune si apiraim pe d. Idan Ghica, wnul din cei maf energict autor! af Ini 11 Fevruarie gi din cel maf indaratnict dugmunt at domnitoruluy efzut*, intarea asupra programulul de Ja Mazar-paga 27 Tanuarie 1883, Editie a parte, Bucuresti, 1883, p. 6. 40. Rominul. 13 Martie 1866.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 81 sta pe un vulean; regret ca sunt consul si nu pot sa va spun mat multe“. Aceste cuvinte fura vapor: tate a doua zi de Calimah, domnuitorulul, fara ca ele insa sa’l] poata scoate din nepasarea lur. La 8 Fe- vruarie, aniversarea zilef cind domnitorul intrase pentru intaia oara in Bucuresti, se da un alt bal la Curte, cu al caruia prilej conjuratit se pregatiaa a ridica sati a asasina pe domnitor; dar ei se temu- ra a executa planul si lasara lucrurile pentru noap- tea de 10—11 Fevruarie. (n ziua de 10 Fevruarie pe la oarele 7 sara, cind domnitorul se coboria la masa, un baiat de pravalie patrunse pana in palat si intimpina pe scarl pe domn, spunindu-], ci 4000 de oamentai sa navaliasca in ca- zavina de la Malmaison, sa iee pusti si sa se rapada asupra palatulut; ca armata si chiar garda palatulut erat cistigate. Domnitorul voi sa dee baiatulul o mul- tamila, dar el refuza a primi banif. Aceasta lovi pe dom- nitor care chema pe colonelul Zefcari si pe lL. G. Va- lentineanu seful sigurantel. Baiatul adusese vestea une} revolutii ce era gata se izbucniasea ; dar de re- yolutie nici vorba nu putea fi, dupa starea linistita a poporulul. Domnitoral ins& se mullameste a or- dona sa se indoiasca garda palatulut., El nu stiea ca insus! garda lul era cistigala. Pe la 4 oare de noapte copjuratit intra in palat, se urca la apartamentul dompulul, gasese dormind pe sofa pe un amic al sad si fl aresteaza. Merg inainte. La camera unde dor- mia suveranul usa era inchisa.*? Soidatil cu baio- 41, Papadopol-Calimah, Aiméinéir?, p. 448. 42, Vezi Valentineanu, Alegerea, detronarea gi inmormintarea lut Cuza Voda, p. 119, Bolintineunu, Viafa Iut Cuza Vodd, p. 117, Mon, of, 11 Fevruarie 1866. Unele versiuni spun cé gi camardinerul, cigti- gat, retrit zivoarele. In deobste rapoartele asupra aceslor ama- rontimi variaza, ca in tot-deauna. Nu m asupra descoperireY a- devarvlul in aceste lucrurl mici, ceca ce ar fi peste putinta, dar gi la urmi indiferent. Nu din aceste imprejurari neinsemaate se tesi istoria. it 682 ISTORIA ROMINILOR netele o ridic, o deschid. Domnul desteptat inaintea- za catra conjuratori cu revolverul in mina. I se zice sa abdice gi i se prezinta decretul. Stil parlamentar si chiar eleganta in expresie se pusera de amindoua partile. Domnul nu se apara, nu descarea pistoalele in pieptul inimicilor sat. Ceru decretul de abdicare si subscrise pe umarul unuia din conjurati. Decretal spunea: ,Not Alexandru Ioan I conform dorintet na- tiunel intregt si angajamentulut ce am Juat Ja sui- rea mea pe tron, depun astlazi ‘4/23 Fevruarie 1866, cirma gaveroulut in minile unel locotenenti dom- nest si a unuT minister ales de popor“. Pe urma se Jasa cu totul in dispositia conspiratorilor care il im- brac in vestminte civile, il tree prictre doua rindurt de soldati, ce inturnat spatele, il pun intr’o trasura si-l duc, vezeled fiind Chirita, la casa Jut Ciocarlan de unde prinsul trimile o serisoare calre unul din locotenenti, Goleseu.** Filosofia domnitorulul se vede si in aceasta scri- soare. El uila si siliuire si rusive, si urmeaza ina- inte rolu] saa de aparator al intereselor tarel, ca si cum nu lar fi despartit un abiz moral de acel ce-l detronase. El spune in scrisoare, ca ,astazi fiind cirmuirea coustituita, socol ca nu mai urmeaza ne- voia de a se prelungi poprirea mea. D-ta scif, ca principiul proclamat de corpurile statului ati fost si este telul meit; cacl numai un principe strain, dupa a mea parere, poate inchezasui viitorul Romaniel. Scecot de prisos a mat adaogi ca, precum ca print domoitor al Romauiet, am lucral parurea pentru a realiza aceasta dorinta, asemenea si ca print romin, nu vol content un minnt de a face tot ce va atirna de la mine pentru aceasta. Doresc, d-le General, dupa imprejurarile urmate, a mé porni din tara cit mai in graba. Sa lraiasca Romania“! 43, Bolintineanu, Viafa lué Cuzw Vode, p. 120._DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 83 In a doua scrisoare tot catra Golescu, serisa ciud paraseste tara, fostul domniter adaoge: , Eu, din propria mea vointd, vid a declara solemn ca, in imprejurarile de fata, or! ce Romin, supt ort ce imprejurare, nar concura spre dobindirea obste- scului tel, adica principiul proclamat de corpurile statulut, este tradator catra natiune*.** In sara aceleiasi zile fostul domnitor trece gra- nita catra Brasov. Domnia lui se sfirsise. In camera si pe strada bucurie mare, enluzias- mu, aplause. Ziarele, chiar si acele ce fusese parti- zanele lul, cit timp domnise, se intore spre a-] lovi; asa bund oara Trompeta Carpafiler care il nu- meste tradator catra Rusia. Rominul inalla pana in cer fapta patriotica a celor ce scapase tara de tiran si mat ales cauta a fadreptati purtarea arma- tel, spuoind, ca ,opiniunea acestel fot in privinta datoriiior uoul militar se stie ca este cu totul o- pusa aceleia ce esle in genere ordinara in ostirile permanente. Nu intalegein si nu stim cine poate in- telege cum un milifar poate fi indatorat a-st tinea juramintul saa catre un guvern care ar calea jura- mintul sai; si cind acea caleare ar fi recuposcuta prin o aclamare generala, armala nu ar fi datoare sa respecte juramintul facut aceluia ce ar fi caleat libertatile tarel. Sustine ca rasturnarea lui Cuza ar fi fost efectul unor pornirl sponlanee gi nerezistibile ale poporulut indignat*.4® La aceste sustinerl ale gazetelor protivnice regi- 44, Rominul, din 13 si 15 Fevraarie 1806, 45, Reminul, 17 Fevruarie 1866 el ce att vizut insa si aii fost fata la miretui act din 11 Fevruarie, cet ce ait asistat Ja spectacolul sublim al une! natiuni conduse de drepturile gi datoriile ef, aceia nu- ama pot numi lucrurile pe numele lor*.84 ISTORIA ROMINILOR mulut caizut, N. Cretulescu intimpina cu o intrebare : »Daca in adevar autorii lu! 11 Fevruarie eraa con- vins! de aceu urd, de acea desperare, de acea in- dignare a poporului gi a armatel, pentru ce sa se ascunda in intunerecul noptel si sa nu se puna la lumina soareluf in capul acelul popor si sa facd o revolutie 2“4° In deobste in istorie, starile sufletestt momentane explica in mare parte evenementele singuratice din ale caror inlantuire ea se produce. Pentru a inta- lege cum a fost cu putinta ca ,un domn sa fie prins de particularT in palatul sat“ cum rezuma pe seurt Bolinlineanu fapta din 11 Fevruarie si mat ales cum se putea ca aceasta fapta violenta sa treaca fara nict un rasunet in masele poporulul; cd omul care liberase cinci milioane de tarant de claca, care luase de la o clas drepturile politice si le daduse tuturora, sa fie prizonierul acestul popor pe care-] liberase de biciul ciocoiulur*;*? pentru a intalege eum aceste imprejurari, s’att putut intimpla in feliul eum sad intimplat, trebue sa analizam starile sufletestt atil ale domnulut si a conjuratilor cit si acele ale po- porulut din Bucurestt si din orasele tarel, precum si acea a faranilor. Predispunerea sufleteasca a domnitorulul s’a ana- lizat mai sus cind s’a cercetat seriozitatea gindulut lui de abdicare si aceiast paralizare a vointet Jul, reflexul imprejurarilor in care-] adusese cursul dom- niel si care-l] impinsese la hotarirea de a parasi domnia, il impiedeca de a ridica bratul cu mat mare energie, cind aceasta fu si i se ripeasca. Sapat de boala si framintat de gindurt, Alexandru Ioan I era ydesgustat despre tot, chiar de domnia personala 46. Rominw, de la 12 Februarie 1866 si brogura 11 (23) Fevruarie 41865 de _N. Cretulescu. Bucurestt 1866, p. 4 47, Viata lui Cuza voddé, p. 119 si 124.DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANALA ABDICARE 85 ce o cistigase cu alita greutate. El pierduse cea din urma energie; nu era ametala iluziilor, ci abaterea descurajarei“.4* Aceasta amortire a simtimintulut conservarel personale il stapineste si in noaptea care trebuia sa-] arunce de pe tron in cadere si straint. El nu ava curajul de a se improtivi dusmanilor sat. »Neron urmat de asasinI trimist de revolutionart dupa dinsul, in casa desrobitulut saa, se roaga de amicil sat sa-l patrunda cu sabia. El singur se pa- trunde, cind nimine pu voeste, si nu lasa decit un eadavru inimicilor Jul. El prefera a. muri decit a cadea in minile protivnicilor. Domnul Cuza nu des- earea pistoalele in pieptul vrajmasilor sai, subscrie decretul de abdicare si pleaca capul inaintea conju- ratilor®.4° Este drept ca situatia in care domnitorul fu ga- sit, alaturl cu muma copiilor lut ce uu-i era femeie, adause mult, prin deprimatorul simtimint al rusinel, la pierderea energiei si a neteamel de moarte, de eare de altfeliti daduse totdeauna dovezI in cursul vietet lui. Pe partea domnitorului purtarea este pe deplin explicala din rasfringerea neaparala a imprejurari- lor asupra sufletulut sat, Pe partea conjuratilor nu se pot pune numat simtiminte egoiste care sa-I fi impins la grava lor hotarire. Cact in orl-ce eaz ei is] puneat’ viata in cumpina, indraznind sa pasase& la indeplinirea faptel, si ce puteat ef astepta ca ras- plata? Eraa deci impinst de dorul de a seapa tara de o domnie care ripise libertatile in folosul unel camarile urite, si care prin destrabalarea ef finan- ciara ducea, dupa cum credeai el, statul la ruina. E drept ea intre ef erat militar! care jurase’ credinta 48. Bolintineanu, Viafa Iwi Cuza vodd, p. 117. 49, Ibidem, p. 121.86 ISTORIA ROMINILOR domnulut si pe care acuma o calcad, si ca fara acea- sta complicitate a militarilor, lovitura ar fi fost peste putinta. Ort cit ar fi cautat sa se indreplateasca in ochil lor si ort cit cautara ziarele favorabile miscaret a-i indreplati inca in urma, este pestle putinta ca ef sa nu fi simtit o umbra lasindu-li-se pe constiinta, cind caleara pragul palatulut. Si ca lucrul a fost asa privit in sferele militaresti, se vede din protestarea unul numar indestul de mare de ofiterl, intre care dot generali, Florescu si Manu, 7 colonell, 7 locote- nentt-coloneli, 12 maiori, 40 de capitant, 35 de lo- eotenenlr si 48 de sublocolenenti, care cer de la prineipele Carol, reabilitarea onoarel armatet, prin o cercetare care sa constate care sunt ofiteril ce s’at facul vinovati de tradare in noaptea de 10-11 Fe- vruarie?®°°, Prin urmare nu este exact ceea ce spu- 50. Originalul in Hirtiile Rossetti. A fost publicata intre altii d, I. G. Valentineanu, Alegerea detronarea gi moartea lut Cuza-Vodd, Bucuresti 1898, p. 115. [ata lista tuturor subscriitorilor _protestulut, Generali: Floreseu, Gheorghe Manu. Coloneli: Solomon, Boteanu, Ba- rut, Petrescu, Paucesen, Roznovanu, Vispeseu. Lt.Coloneli; G. Catar- giu, Briescu, Racovita, Coresi, Herkt, Donici, Holban. Maiorit: Ciu- din, Arion, Ciupagea, Algiu, G. Scheleti, Paianu, Sliniceanu, Duni+ tresen, Munteanu, Costesen, Galita. Cépitant: Ghenovict, Popoviet, Lu- chian, Guriti, Enrino, Polizu, Armisescu, Agaric’, Braeseu, Poenaru, Niculeseu, Scheleti, Varuay, Teleman, Baldovici, Teleman (cavalerie), Singurof, Cociturescu, Gr. Joan, Dimitreseu, Burileanu, Parpale, Bo- i Vasilescu, Balaceanu, Pruncu, Holban, Silion, Dra- gulinescu, Barsescu, Binescu, Popescu, Perietauu, Hineu, Ghidione~ seu, Scheleti, Nicolau, G. Popeseu. Locotenenfi: Al. Catargiu, Anghe- Jescu, Deriviliu, Baldoviel, Berlescu, Nicolaide, Lipan, Maeri, Drugi- nescu, Georgescu, Walter, Chiriteseu, G. G. Lipan, lonescu, Sobieschi, Catacat, Nutescu, Munteanu, Oraganu, Homorieeanu, Jrimia, Ghiea, Plesoianu, Lupu, Teodoru, Orezeanu, Petreseu, Algiu, Bosie, Leca, Pa- padopol, Gheorghiu, Veropol, Petrov, Tereuzescu, Ioan Herescu. Tu- dosie, Astrovanu. Swblocotenenté ; Chirculescu, Caracostea, Veltz, Nuta, Economu Anghelescu, Alexandrescu, Popdan, Al. Nanu, Costescu, Di- mitreseu, Gamba, Vintili, Pauleseu, Sebastian, Chiulesen, Trestian, Dunea, Aripeseu, Carapancea, Lazireseu, Bobulescu, Mavrodin, Mai- canescu, Teleman, Niculescu, Plesnila, Popescu, Cauceauu, Holca, Gai- v&, Dumitrescu, Notara, Neuman, Verghi, Bela, Macavovici, Vasileseu. Tot aga calificd si fiul domoitorului fapta din 11 Fevruarie in ce pri- vegte purtarea militarilor, in scrisoarea lut eatra alegitorit sai, din col. TH, judetul Mehedinti; ,Nu-mi este permis si fae parte din o a-DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 87 ne Rominwl, ca natia intreaga si armata erat indig- nate de purtarea domnitorulut si doria a lut rastur- nare. Daca lovitura a izbutil, s’a intimplat numat multamita ghibaciel cu care conjuratif ati stiut sa puna mina, in acea noaple, pe toate elementele ca- yora domnul incredintase paza lui personala. Mai gret insa este de explicat o alta imprejura- re, Cum de conjuratit s’aa multamit numat cu ras- turnarea domnitorului si i-at’ crutat viata; ba chiar nu s’avi temut a-l pastra o zi intreaga in o casa din Bucuresti, aproape fara pazi, si ce imprejurare a putut sa le dee deplina siguranta, ca nimine nu se va scula spre a-] zmulge din minile lor? Credem ca purtarea conjuratilor trebuie pusia pe sama izbinzel. Le reusise aga de bine lovitura, in cit ei nu avuse nict o nevoie de a intrebuinta violenta. Increderea in ei erescu odata cu reusita si era firese Jueru ca el sa nu se gindiasca mai departe la urmarile ce puteau sa vina, dupa cum nu se gindise cind facuse primul lor pas. Nu trebuie dect sa credem ca conjuratil, adincl psicologi, ar fi socotit de mal inainte efectul pe care faptul indeplioit era sa-l aiba asupra mul- timel, si ca fiind incredintatt de a ei nepasare, nu mail luase nicl 0 masura de precautiune; caci inte- lege ori cine, ci cea mat elementara cugetare asu- pra viitorulu! cu putiota, ar fi cerut asa ceva. Dar daca conjuratif procedase astfelia, nu din convinge- re, ci maf mult din aiurare si ametiti de insust ma- rimea lovituret izbutite, ef nimerise foarte bine, caci poporul trebuia, dupa slarea lut sufleteasca, sa ra- mina in adevaér nepasator la caderea domnitorului, e cave de sigur i prezidata de acel nelegiuit (Dim. fostul maior), c jat pe. domnitorul ineredintat pazei . Serisoare din 1 Fevruarie 1888 reprodusi din Epoca de T. L. Maiorescu, in introducerea la Discursurt parlamentare, Bucuresti, 1897.88 ISTORIA ROMINILOR Bolintineanu explica ast-feliu nepasarea poporulul din capitala: ,Interesele cele mari ale natiel ame- nintate de a se ceda Austriel, pierderea libertatilor, risipa financiara ce se imputa, singele varsat in ziua de 3 August, toate acestea contribuise spre a face na- tia indiferenta la soarta domnitorulu!. Domnul Cuza fuse perdut, nu in noaptea ealcaret palatulul, ci mal inainte; indata ce sistemul absolut si toate ralele care purcesera din el facuse pe natie indiferenta‘.®+ Nu credem ca liberalismul s& fi inchegat pana a- tuncea atilea interese, incit jignirea lui sa fi racit ini- mele poporulut de eatra domn. Ideile inflacareaza foarte rar masele, afara decil atunel cind ele se in- corporeaza in formele interesulut. Dar o imprejurare mal ales pusese regimul personal al domnitorulut in o lumina nefavorabila: staruinta ralet starl a fi- nantelor, cu toate ca conducerea trebilor fusese Juata aproape de dof ani pe sama tronului si nu mat pu- tea avea scuze in neorinduilul mers al adunarel. Aicl se atingeat interese reale: functionari neplatiti cu Innile, creditori ai statulut neindestulati ; foloase im- partite fara rost unor perseane straine si nationalit raspinsI dela cisligul de dobindit din intreprindert ; meret cereri de imprumuturi noue care afundat tara in datoril si amenintat necontenit cu creslerea da- rilor. Tott oamenil jiguitt prin aceste star! de lucrurt faceat insa parte din ceea ce incepuse a alcatui asa numita tara, adeca aceia tocmat pe care Alexandru loan [ if trasese, din intunerec si nulitate politica, eatra vaza si lumina. Lumea era deci nemultamita eu domnia lat; si cu toate ca nemultamirea nu mer- gea pana acolo ca s& stirneasca 0 revolutie pentru a indeparta pe domnitor, era in destul de rostita pen- 51. Viata Imi Cuza Voda, p. 117. Se ivise iartsi vorba despre ce- siunea Rominiei citri Austria in schimb pentru Venetia ce era st fie data Italie, Ibidem. p. 114,DE LA RASCOALA DIN AUGUST PANALA ABDICARE 89 tru a impiedeca una care sa nimiceasea rasturnarea facuta si sa-l reageze pe tronul din care fusese scos. In acest sens ati dreptate acel care sustin ca ,greu- tatile financiare at pus un capat domniet lut Alexan- dru loan 1*.°? Cine va ceti Roménul de a doua zi de cadere, ar pulea crede ca o inflacdrare ne mal pomenita cuprin- ‘sese pe popor Ja auzul vestef detronarel domnitoru- lu. Si in adevar in sferele oficiale se si facuse ma- nifestari de bueurie foarte rostite. Mai ales aduna- rile igt aratase impartasirea lor prin zgomotoase a- plause. Ce e drept ca aceste aplause nu puteat lipsi, ‘intru cil odata cu impartasirea abdicaret lul Alexandru Joan I, se vota alegerea lui Filip de Flandra si soa- rele ce rasaria nu putea sa nu fie salutat cu strigate de bucurie. Dar se stie ce valoare se poate pune pe a- semene aratart, Apol chiar cind ele nu ar fi impin- se de interesul schimbaret, tot inca oamenil se ieat ca oile in asemine imprejurari si ef scuipa usor locul unde a sarutat iert. Insus Rominul insa se insar- cineaza a arata ca acest entuziasm nu tinuse mult, de oare ce cile-va zile dupa aceea, el dojaneste po- porul ,pentru nepasarea lui si pentru grabnica stin- gere a foculul ce-l insufletise“.™* Daca vorbim insd de popor, o facem numal pen- tru Bucuresti, In masele taranimei nu se putea in- tinde nemullamirea pentru modul cum banii publict erati administrati; si nelagaduit este ca de o cam -data, dupa scurta el aplicare de un an, mat mult bu- nurile decit relele legef rurale trebuise sa loviasca anintea laranimel!. Prin urmare daca dinsa ar fi avut 52. Se pot foarte bine aplica cuvintele principelut Al. Cuntacu- zin, din o scrisoare catra domnitor din 5 (17) Noemvrie 1865: ,En finances les folies ont toujours une fin triste. Le quart Wheure’ de Rabelais arrive toujours; on ne saurait l'éviter*. (Hirtiile Rosseté 53, Compara. Rominul din 12 Feyruarie cu acel din 16 Fevruarie “1866.90 ISTORIA ROMINILOR constiinta de viata ef, ar fi fost peste putinta sa nu sa fi nascut macar o parere de rad pentru caderea domuulut liberator; dar taranimea era o masa inerta fara rost si fara simtirl, in care nimic din cele ce se petreceatl in aevea lucrurilor nu putea avea ra- sunet. Se bucurase ea nu e vorba intru cit-va la ves- tea desrobirel; dar bucuria e? era fara intales pen- tru prefacerea in adevar iodrumata. Se bucura nu- mal, fiind ca credea ca de acum nu are sa mal mun- ceasca la boier, bucurie copilareasea si fara fond de adevar. Cind auzi de caderea domnitorulut—si lu- cru trebui sa se intimple destul de tirziti dupa im- plinirea faptului—ce putea ea sa faca, si deel ce ar fi dorit sa faci? Nimica, intru cit lipsia pe de o parte perceptia reala a lucrurilor, pe de alta parte orga- nizarea, fara de care masele orl cit de adincl samana cu marea nemiscata de vint. Taranif deci tacura si primira schimbarea facuta, fiind ca’ nu puteat face altfelit. Puterile europene fura bine intales adine miscate de evenimentul neasteptat indeplinit in Principate. Dar Europa se gasia iar inaintea uaut fapt indeplinit si deci nn era s& se ocupe atita cu ceea ce se fa- cuse, cit cu ceea ce trebuia sa se faca de acum ina- inte. Puterile se Intrunira indata in conferenta, spre a videa cum sa preintimpine primejdiile ce puteaa sa se nasca din noua zvircolire a poporulul romin eare daduse si pana atuncf destul de lucru diplo- matilor europent.