CAP. XIV CULTURA IN DOMNIA LUI ALEX. IOAN I. Domnia lut Cuza Voda se desfasura cu deosebire pe tarimul politic si social. Sferele de viata ce in- ceareaé cele mal adinci prefacerl sunt organizarea statulut si raportul intre clasele poporulul. Aceste schimbarl preocupa mintile; ele determina toate fra- intarile ; ele inalta si coboara necontenit cumpana istoriet. Tesatura et este aleatuila din firile toarse din caerul Jor, si toate celelalle interese omeuesti ead pe al doile plan, fata cu vajnicul si covirsitorul interes politic care vibreaza ca ton fundamental, iar celelalte sunt numai sunete armonice ce tremura deodata cu el. In tot decursul alit de zbuciumat al acestul timp, o idee stapineste mersul lucruritor: inchegarea statului si mintuirea vietel romanestt de vullanil ce pana acuma ff rosese maruntaile. Dreptul de a trai si anume de a trai ca oament, nu ca o turma vecuvintatoare, iata nadzuinta popo- rulu! romin. Dar pentru a o ajunge, cite piedect la- untrice si afarnice nu trebuiat rasturnate; cite lan- turl nu trebuiat zdrobite! De aici nevoia unet lupte uriase dusi de cet putint contra celor multi, de cet slabi contra celor pulernici, si daca la urma, izbinda92 ISTORIA ROMINILOR ramase pe parlea celor dintat, este ca ef reprezintaa lumina gsi adevarul. S‘intelege insé de la sine, ci astfelit stind lucru- rile, celelalte sfere ale vietel poporulut ramasera ne- ‘ingrijite ; ca acel ce conduceatt falangele Juptatoare ‘de o parte si de alta, nu se puteau indeletnici de- cit cu masurile trebuitoare pentru a invinge, si ca toate celelalte interese ale tarel fura lasate in pa- rasire, in fata razboiulut dus pe viata si pe moarte. De aceea nu ne vom mira, daca in sferele de ca- pitenie ale viefel uaul popor, acea culturala pro- prio zisa si acea econonuica, domnia lui Cuza ramine cu mult indaraptul izbinzilor repurtate pe tarimul politic si social. Pe acel al culturet literare, artis- tice si stiintifice, intru cit se putea desvolta stiinta la Romini, miscarea nu mat este ca pana atunci, Imbolditoarea vietei politice, ci aceasta trecind pe planul intal, inspira ea plazmuirile mintel. Intreaga miseare de cugetare pe cimpul frumosulul si al a- -devarulut este, in ace! limp, un rasunet al misca- rilor politice si sociale. Cit despre viata economica, ‘ea este lasala in voea intimplarei si se desvolta de sine pe caile indrumale de imprejurari, fara ca sa intervina si in ea ide! mintuitoare de relele trecu- tulul, dupa cum se intimpla lucrul in domeniul ra- porturilor politice si sociale; ba inca desfasurarea viele! economice se abate pe cal tot mat gresite seare, neindreptate nici in timpurile mai noue, tre- buiat sa conduca Ja un desnodamint aproape fatal. Nicairi nu se poate videa mal bine, ca in expu- merea domnief lu! Alexandru foan 1, eum elementul de capitenie al istoriei poate une ort si fie acel po- lilic, trunchiul pe care se hulluese celelalte ramurl, si cit de neadevarata este conceptia care cauta sa puna greul desfasurarel evenimentelor totdeauna sat In faptele de cultura sat in acele economice. SuntCULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 93: perioade in care fara indoiala ca se intimpla aceasta stramutare a cumpenetl istorice; sunt perioade in. care ideile, altele in care interesele materiale joaca rolul cel maf mare; dar sunt si perioade in care oamenil se preocupa numai de raporturile lor de- putere intre el, de raporturile politice si sociale. Ca adese orl si aici tinta este tot economiea cine ar putea-o tagadui? Dar cind, spre izbindirea intere- selor economice, vin in joc elementele morale, acele interese nu mal conduc ele istoria, ci sunt numal efectul cauzelor morale. Am vazat cum domnia lur Cuza Voda gravita in jurul chestiel rurale; dar a~ ceasta chestie a fost adusa pe tapet de oament ne- interesali si impinsI numat de binele aproapelul, chiar cu jertfirea propriilor interese. Prin urmare si ele- mentul moral a determinat aici rezultate economice. Nu clasa interesata materialmente a repurtat izbinda, ci o mina de oament! predomnit! de idei allruiste si care calcatt chiar interesele lor fu picioare, pentru a face sa izbindiasca ideea binelul. Elemental cultural a predomnit inainte de domnia lut Cuza si a facut cu putinla aceasta domnie. Pe atuoct, acel politic statea intr’adevar pe planul din darapt. Ideile nationale, ideile de inaltare a neamulut din decaderea in care zacea si acele izvorite din i- deea originel romane ocupat mai cu sama mintile, si ele se desvoltat’ tot. mal mult tn mijlocul uner viel politice stationare, luptind cu apasarea, spre a-st face cale tot mai larga in mintt. De fa 1848. insa aceste idel incepura a se cobori in viata reala. Atunct, se facu prima incercare. In tot decursul dom- niel lut Stirbeit’ si a lui Gr. Ghica, ele se indrumara tot mai mult spre transformarea lume! aevea si cu suirea lut Cuza in scaun, ele trebuiat sa intre in a- ceasta viata Insds!, sa o framinte si sa o prefac& dupa chipul si asamanarea lor. Perioada domniet.94 ISTORIA ROMINILOR Jui Alexandru Ioan I insamna tocmal coborirea idei- lor culturale tu faptele incunjuratoare. Din nazuintt ideale, ele devenira pirghit de indrumare spre fapta. Cultura de pana atune! se prefacea in lucrare po- litica. Era deci firesc lucru, ca aceasta din urma sfera a cugetaret sa determine mersul imprejurarilor, pe cind acea a ideilor sa o intovardsasea pumai si ‘sa 0 sprijine. Seria istorica a desvoltarel ideilor culturale de la 1859— 1866 este o serie mal mult paralela decit una ce se incrucisaza in mersul ef cu ‘seria faptelor politice ; de aceea ea poate fi expusa ‘de o parte si dintr’o singura intinsoare in tot tim- pul desvoltarel ei. Ea este mat mult un rasunet decit un sunet. Sa cercetam pe rind deosebilele elemente ce con- eurgeat Ja cultura poporulul romin, spre a ne pu- tea da sama despre starea in care le-a aflat si cum le-a Jasat domnia lur Cuza Voda. Se incepem eu ip- ~valamintul, Starea scoalelor. Invatamintul fusese urzit de ‘vremile anterioare in toate a lui trepte: primar, se- -cundar, superior si special. Cel primar figura ca ru- ral si urban; in Muntenia reprezentat prin o mul- time de scoale—1768—nu e vorba, mal mult pe ‘hirlie decit aevea, cu invatator! nepregalit!, cel mat multi tircovnict de pe la biserici, neavind scoalele ict localurt, niet cart. In Moldova prin foarte putine— 44— -dar mult mat temeinic inlocuite, cu invatalort pre- gatitl in o scoala speciala—cea preparandala de linga 'Tref-Erarht,—cu localuri mai potrivite si cu cartt de citire pentru iuvatatura. Invatamintul satesc tnusa era marginil bumal la baeti, pentru fete neexistind niet o scoala de acest felit. In 1859 se face prima intindere a invatamintulut rural si la sexul femeesc. -De la promulgarea lege! din 1864, se adaug in Mol-CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 95 dova inci 288 de scoale, iar din Muntenia se des- fiintaza vre-o citeva din cele de tot rad organizate.? Scolf primare urbane eraa tn Moldova 29 din care 10 de fete, iar in Muntenia 42. Ele sporise foarte mult mat ales dupa legea din 1864 ajungind pen- tru iutreaga tara la cifra 94 scoale de baiett si 70 scoale de fete. Orasile mal mar! numarat mal multe seoale in fie-care din ele. Invatamintul seeundar indrumat in tart romane mai ales de la 1828 inainte era representat in 1859, prin 8 seminaril, organizate in urma_ desfiintarei scoalelor catihetice; doua scoale centrale de fete, in cele doua capitale; doua gimnazil in Bucuresti: Sf. Sava (cu 8 clase) si Mateit’ Basarab; cate unul in Iast, Craiova, Bologant, si Barlad; cate o scoala reala in last, Braila si Galatt. In domnia Cuza-Voda se adaugaé cate un gimnaziti in Bueurestt (Lazar), Jasi (Alexandru-cel-Bun) si Ploiesti; iar gimnaziile din Iast si Craiova se inalta la rangul de licee, cu 7 clase. Se mai infiintaza externate de fete in Bu- euresli, Iast si Craiova.? Invatamintul superior care fusese desfiintat in 1847, si reintrodus prin asazamintele scolare din 1851 ale lui Stirbeia’ si Grigorie Ghica, se organizaza tot mai mult deosebit de cursurile liceale, impartindu-se de sine in specialitati; drept, stiintt si litere. In Mol- 1. Inca in 1865, ne spune raportul consilinluy general de instruc- tie, ci ,cele 2000 de seoale sunt mat mult pe hirtie. Invatitoril cau- tail si capete posturile numai in timpul recrutarel, pentru a scapa de ea, Indata ce trecea, se lepadaii de ele pentru a se deda la alte indeletni Mon. of., 24 si 26 Septemvrie 1865, 2) lata a date stalistice asupra poporaliel scoalelor in 1865 : Colegiul Sf. Sava 33 de profesorl, 340 de elevi, 8 clase. ” ML Basarab 7 » 1st ” ay ” Lazar 7 * 132 ” ay > Craiova 14 * 126 ” 6 y Bursieri in toate la uu loe 145, Voix dela Roumanie, 2 Noemvyrie 1861. Gimnazinul din Birlad fusese infiintat iu 1858; acel din Botogan fin 1 Sept. 1859, Ureche. Istoria scoalelor. U1 Bucuresti 1994, p. 186.96 ISTORIA ROMINILOR dova cursurile se tinea pina la 1860 in lecalul li- ceului, de la acel an inainte sunt stramutate in un Jocal propria, casele lul Alexandru Roznovanu, noul asazamant capatind numele de Uuiversitate. Ina- ugurarea se face in 26 Octomvrie 1860 de catra mi- nistrul de culte ad-interim, Mihail Cogalniceanu.? In Bucuresti se desparte intait de cursurile lice- ului sf. Sava, facultatea de drept si primul e7 decan este Constantin Bozianu in 1859. In 1863 Oclomvrie in 11 se desparte facultalea de stiinti si in 30 ace- leiast lunt facultatea de Jitere, care toate aceste se intrunese in Universitalea din Bucuresli in 1864, 4 ant dupa infiintarea celet din Iasi. In acest din urma orag se mal infiintase sio facultate de teologie care insa se suprima in 1864, din lipsa de profesort. 4 In Bucuresti exista de maf inainte (1856) 0 scoala de medeciua, creatiunea doctorulut Carol Davila, care scoala se mareste si se tntareste devenind simbu- rele din care se va desvolta mai tirzid: facullatea de medecina“.® Cit despre scoalele speciale, domnia lui Cuza Voda afla existind seoalele de arte si meserif din fast si cea de agricultura de la Pantelimon, si o scoala de inginerie in Bueurestt, prefacuta mal tirzid in scoala de poduri si sosele. Intre 1859 si 1866 se mat in- fiintaza, in ramura acestul invatamint, doua scoale comerciale, una in Bucuresti si una in Galati (£866), doud conservatoare de muzica, unul in Bucuresti st unulin Iasi (1860) si doua scoale de frumoasele arte (1860).° In Tirgul Neamtulut se institue o scoala de silvicultara, 7 3. Mon. of. al Mold, 4 Noemvrie 1860, 4, Ureche, Istoria geoalelor citala, p. 261. 5. In Bucuresti erat’ in 1861 un aumiic de 98 de medict, mat lott straint, mat ales Nemti si Grect; Romint foarte putin’; cel mat in- samnat, hirurgn] Tarnesea, Un singur Francez: Davila. Voie de le Roumanie, }2 Octomvrio 1861. 6. Ureche tc, p, 254. Mon. of. al Mold., 30 Septemvrie 1860, 7. Ureche L c., p. 230,CULTURA IN DOMNIA LUL ALEXANDRU IOAN I OF Mare era imbulzala tinerilor fn scoalele straine, mat ales la cele din Paris unde invatai aproape de 500 de student, din care 3{ de bursieri pentru Mol- dova si 51 pentru Muntenia.* Erat si parert pro- tivnice acestel instrainart a tineritulut romin, si ziarul Rominul sustinea c& ,trebue copiil sa invete scoale- le secundare in tara‘.° Domnitorul umbla cit-va timp. cu ideea de a infiinta in Paris un colegit: romanese pentru privigherea bursierilor’®, sat cel putin sa se in- fiinteze un consulat romin in capitala Frantiel, daca nu pentru alla ceva, apot spre supravegherea tine- rilor care nu se prea videati pela scoala." De la o vreme se incearcad a se abate curentul catra Ita- lia, pentru a lupta contra galomaniet, si se trimit citl-va bursiert la Turin. Cu acest prilej se preschim- ba adrese foarte calduroase intre ministerul romin si acel italian si gazetele italiene saluta cu multa cal- dura pe sludentii romini. Curentul insa nu se men- tine. '? Domnia lur Alexandru Ioan T a dus deel mat de- parle asazimintele scolare gasite in fiinta la incepe- rea el; asporit numarul lor, a adaos cursuri si pro- fesorl, aintins orizonul intelectual. Se poate insa ob- serva o tendinta statornica de a se ocupa maf mult de invatamintul leoretic; cacti afara de scoalele de comert si de cea de silvicultura, mat erat ‘doua biurourt ge- &. Ureche, 1. c., p. 963. Fie care bursier primia cite 60 de-galbent pe trimestru, in 1862. Le Siecle, 10 Seplemvrie 1862, spune ca erat numa! 300 de studenti romint in Paris. 9, Rominal, 16 Noemvrie 1862. 10. Scrisoarea domnitorulat publicata in Mon. of., 20 August 1862. Cu acest prilej ziarul france Le Constitutionnel, 2 Octomvrie 1862, observa: ,Si l'hospedar veut dévelop| er Vinstruetion dans son pays, c'est au dedans et non au dehors quwil faut créer; e’est au dévelop- pement de l’instruction primaire et secondaire qu’il faut d’abord appli- mer ses ressourses*, 11. Serisoarea din Paris in Roménul 11 Tanuarie 186l, 12. Urechel. c., p. 931. Bursieril trimisi sunt : P. Bors, G. A. Ureche, Romulus Seriban, Ioan Mortun si G. Rog Il 798 ISTORIA ROMINILOR ologice care si ele se dadura mat mult la studit te- oretice. Nu se vede infiintata nicl o scoala practica peutra invatarea indeletnicilor producatoare de avu- tif, Se intelege ca 0 asemenea directiune, find spri- jinita in loc de a fi combatula, ea inzestra tara nu- maf cu oamen! nedestoinici a se sustinea prin ei insil si indemnati sa recurga la sprijinul statulul, ca fune- tionarl. Scoalele statulut nu slujiat deci decit la spo- rirea si alimentarea unul rai ce ar fi lrebuit stavi- lit prin toate mijloacele.7? O alla observatie ce poate fi facuta, este ca scoa- Tele, mat ales cele superioare, contribuira la o raspin- dire mult mal intinsa a ideilor in Muntenia decit in Moldova, dupa cum insus domnitorul o constata, in o alocutiune ce o face la primirea din Decemvrie 1860.14 Cogalniceanu arata de asemenea, in acelas an, ca yin Tara Romaneasca numarul studentilor este mult mal mare, pentru ca acolo, inal in toate satele sunt scoale, si aceasta nu de azi, ast-felit. ca si dascalit de prin sate stit ceti si scrie cu Jitere straine, cind la noi mal nicf intr’o instanta nu se gaseste nimene care se stie ceti si scrie cu litere straine. Am avut prefecti care at cerut ca protocoalele comisiel centrale sa fie tiparite cu chirilice“.1° Cogalniceanu amesteca lu- erurile. Este adevarat ca numarul studentilor era mai 13. Ca o minune poate fi privit faptul, ci se desfiintazi cursul de limba franeeza de la scoala de agricultura de Ja Pantelimon nscopul invdtimintulut find de a forma oament practict*. Mon. of, 28 Sep- temvrie 1862. 14, Nationaal 22 Decembrie 1860. 15, In 1860 in Bucuresti erait inserisi stude: Ja_drept 27, la li- tere 1%, la stiinti 5, lasilvicultura 11, in totul In Moldova erat la drept, stiinil si lilere impreuna numat 27, Vezi Starea Instructtunet publice in Romdnia de sus de loan Maiorescu 1860—I86]. Bolintinea- nu in Viale lui Cuza Vode p. 66 spune, ct ,la facultati sunt mat multi profesort decit studenti si ca sd nu se inchidi clasele, minis- trul, dupa sfatal luf V. Alexandrescu (Creche), puse in budget’ o mare suma de bnrse pentru scolarif ce aveatt si asculte la facultati*,CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 99 mare Ja Bucurestt ca Ja as}; dar acest spor nu cre- dem sa fi provenit din scoalele satest¥ care numal foarte rar puteaii sa impingad vre-un element pana in treptele superioare ale invatamintulut, mat ales fiind dat& organizarea absolut defectuoasa a acestor scoale. Numarul mai rastrins al studentilor din Tast provenia mat intaiti din inferioritatea acelu’ al popo- ratiel obstesti a Moldovel fata cu acea din Muntenia ; apo! mat cu sama din pricina ca elementul romanese era asa de redus in orasele moldovene, unde acel ji- dovese. era adesa orl precumpenitor si in orl-ce caz totdeauna foarte numeros. In sfirsil ideile erat’ mat raspindite in Muntenia si din pricina ca mat tott pro- prietarit de mosit de aic! nu-s! cultivat’ ef singuri pa- minturile, ci stateat cel maf multi in orase si mai ales in capitala, pe cind in Moldova et stateat la mo- siile lor pe care le exploatad singuri.’® La rindul ef cauza acestel deosebirl statea in sistemul de cultura al pamintulut: in Muntenia, prin lucrarea in partasie care lasa toata mosia in sama taranilor, fara nevoie de privighere a muncet lor, el insil fiind interesati in cauza; in Moldova din protiva, nevoind pururea pre- zenta proprietarulul care lucra mogia pe socoteala lui. Pentru a incheia cu invatamintul, notam ca pie- deca cea mal mare la a lui Inaintare era, pe linga nedestoinicia profesorilor, wal ales lipsa manualelor de studia. Se ajutad profesoril si elevii cu cart! tra- duse din limba francezd, fara a fi potrivite cu ne- voile Rominilor, apot mat ales cu manuscripte, al- catuite adese-orl zi cu zi, fara sir si fara sistem. Daca trecem acumala desvoltarea ideilor, trebue 16, A. Golescu, in adunarea moldoveneasci, unde era deputat ales de judetul Bacati (Vol. I, p. 89) spune, ca. viata Moldovenilor mat mult Ja tari si mal serioasi, cea manteneasea mat mult la orag‘. Mon. of. al Mold., 7 Martie 1860,100 ISTORIA ROMINILOR sa ne oprim la cercetarea mat multor serif de fapte ce o aleatuesc ; acele privitoare: {) la miscarea es- tetica in literatura si in arta 2) la stiinti; si a- nume in aceste sfere trebne s& urmarim atit des- vollarea interna cit si impartasirea Rominilor cu cul- tura generala europeana, si insfirgit, 3) la intinderea ideet romine peste hotarele taret. Desvoltarea ideilor. a) Miscarea esteticd in li- teraturaé si arta. In timpul domniet Jut Alexandru Toan I, mintea romaneasca a fost trasa cu putere pe tarimul patriotic si vational, pentru ca drepturile Ro- minilor la viata, trebuind fara incetare aparate prin o lupta contra elementelor cotropitoare, se intelege de la sine ca existenta nationala ce era peutru cu- getele mal alese, visul suprem, trebuia sa atraga ca- tra dinsa revarsarile inimei. Literatura atit ca proza cit si ca versuri, adica producerea frumosulul pri graid, trebuia sa Imbrace la Romint mal ales man- tia patriotica. Aceasta mantie se colora insa deose- bit: cind cu plingerea soartei prigonite a Romiuulut, cind cu revolia contra ef si biciuirea prin arma ironied, in satira sad fabula, a relelor lasate de trecut, cind cu avinturl ale inimel si deschiderea ef catra sperante imbucuratoare. Totust este de observat, ca aceasté aplicare a mintel producatoare de frumos, pe partea patriotismulut, este mat ales manoasa in primele tim- puri ce urmeazé indoita alegere si apot unirea desa- virsita de la sfirgilul lut 1861, cind pe atuncea lite- ratura tarilor romine reproduce mat mult bataile ini- met colective decit acele ale inime? individuale. Cu cit insa luptele politice se incheaga mat crincene, cu cit viata se coboara din regiunile inalte ale speran- tel si ale visurilor catra nevoile neaparate ale vietet de toate zilele, cu atita gi izvorul patriotic slabeste si, daca nu este inlocuit, cel putin imparte sceptrulCULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I i0f ‘cn simtimintele personale. Poeziile de iubire si lirice sporese fara indoiala cu cil inainteaza domnia lat A- lexandru Joan I. Cu cit framintarile politice se co- borise din inaltele regiun! catra luptele vietet de toate zilele, cu atita ele deveniat ceva mal comun, si min- tea incepu a-si cauta desfatarea in alte coarde vibra- toare ale inimer. Este insa in firea lucrurilor ca ceea ce atinge pro- pria fiinta sa fie mai adine simtit si deci sa gasasca ‘0 rostire mai potrivita decit simtimintul maf altruist al iubirei de tara. Poeziile patriotice pot numal a- tuncea sa ajunga culmea, cind pornese dir inimi largi, incapatoare, in care bucuriile si durerile obstestt ieatt chipul unor bucuril si dureri personale. Pe cind si poelil mal putin inzestratl vor putea cinta, une-ort in culor! adevarale si miscatoare, propriile lor sim- tiri, numaf cel mai mari vor fi in stare a imbraca in forme neperitoare iubirea tutregulul din care fac parte. Era deci firese lucru ca literatura patriotica din tim- pul lu! Alexandru Joan I sa fie, afara de putine ex- ceptiuni, slaba ca fond. Se adaogia insa o alta imprejurare care trebuia si o coboare si ca forma. Sub inriurirea limber si literaturet franceze ce patrundea tot mat intins in mintea celor cu carte, limba romaneasca se impes- tritase cu o mullime de cuvinte noue, fara rasunet si fara radacinI in lumea morala a Rominulut, plinte secI de ierbar culese si uscate, iar nu prinse, verzi si pline de florl, ca acele rasarite din fondul cuge- tarei romanesti. Aceste cuvinte, prin forma lor cea nou’, puneadi insa in luecrare un farmec deosebil toc- mal asupra mintilor mal putin inzestrate care se in- treceai in intrebuintarea celor primite si introduceat fara incetare altele noue. Din aeeste doua pricin!, inspiratia mat mult silita si oare cum de comanda a patriotismulu! si misu-102 ISTORIA ROMINILOR narea neologismelor in Jiteratura curenta a epocel pe care o studiem, producerile ei sunt, in imensa lor majoritate, subrede si fara avint. Exceptiunile ce se intilnese nu aveat in destula putere spre a indrepta curentul, inal ales cd poporul care cetia, restrins si el la un numar indestul de neinsamnat, nu pu- tea deosebi frumosul adevaral de masca lui, si a- mesteca impreuna minunatele creatiunl ale unut A- lexandri cu acele ale unul Pelimon, Baronzi saa Grandea. Simtimintul estetic era foarte putin des- voltat la Romint, si lipsa lut dadea rangurl egale productiilor celor mat indepartale pe scara gustulut frumos. Mal este apot o imprejurare care explicd saracia de miez a operilor literare, mal ales de la inceputul domuiel lut Alexandru Joan I. Din cef tre mart po- ett pe care timpurile de mal inainte if impinsese la lumina zilel, Alexandrescu si Bolintineanu ajunsese pe clina coboritoare a desvoltaret geniulut lor, iar cel mai mare din toti, Vasile Alexandri, de si pastrase inca neatinsé pulerea lut creatoare, fusese insarci- nat de domnitor, prielenul sai, cu misiuni politice fnsamnate care trebuiatd s& abata cugetarea lui, din regiunile frumosulul unde se avintase pana atuncea, spre realitatea vietei de toate zilele. Aceasta ne ex- plica inca si mal mult lipsa aproape totala de lu- crart de valoare estetica in primif ant at domniet lur Alexandru joan I si numat, dupa ce pozitia ex- terioara a tarilor romine se mat! limpezeste, Ale- xandri poate iar, sat relua lira Jul parasita, sat readuce, prin retiparire, creatiunile sale anterioa- re, in constiinta poporulul sau. Sa limpezim insa prin exemple ideile aratate : In decursul anului 1859 Dascalescu in Solonii nostri, indeamna pe legiuitor:CULTURA IN EOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 103 Sa gindeasc4 la tara ce in voi spereaza; iar in Strigoii, el spune ca: In obsteasea adunare Am vazut citl-va strigol. In poezia Vorbd sd fie, ist bate joc de deputatii majoritatel, spunindu-le : Ori cum sa fie, din nemiseare N’aveti dorinta sa va clintitl. Tot asa in poezia Not, el spune ea: In loc de zile, in loc de viata In loc de tara si oameni noi, ‘Vot batrineta inca ne-ngheata ; Suntem tot not! Dar pe linga aceste rostirt desnadajduite asupra indreplarei ramasitelor trecutulul, Dascalescu vede zoril viitorului in poezia O zt fremoasd, in care cinta: Azt Rominul dovedeste Ca-n sfirsit s’a degteptat Si ca-n fapta vredniceste Libertatea ce-a visat“." G. Baronzi, unul din poetit cel mal spornict at timpulul, celebreaza pe un haidue din vremile vecht, rasbunator al poporulut impilat, in un poem ce cu- prinde intre altele urmatoarea strofa: Strigd ura! sa traiasea Toata tara romdneasca Pe straini s4-1 biruiasca Si din sinu-i s4-1 goniasca?!* 17. Steaua Dunaret, 2—3, 5, 8 Tan,, 3 sill Tunie 1859. 18. Corbea Haiducul, de G. Baronzi in biblioteca populara. Bucu- vegti, 1859,104 ISTORIA ROMINILOR G. Tautu fst bate joe de toate elementele rele si putrede ale socielatel in poezia Vé place cum ett cint, sad reaminteste nedreptatile vech) in Rafuiala unui iaran de catra un arendas grec, iar pe de alta parte in Rominul si Léutarul el chiama pe Muntean, s& vina la not SA se’paim de-ori ce nevoi.'* Ioan Pavlof spune domnitorulut: Sa fii doamne ca Stefan, si numele de Mare Sa-ti sune-n Romania si-n dragul el popor Sa duci steagul unirel departe de hotare Si natia romina spre falnic viitor; 7° jar C. Radulian pune in domuitor speranta regene- raril taranulut romin : Pa noi astia taranif Ce am trait multe stradanit Pan-acum cind domnul sfintul Ne-a trimis pe Cuza blindul. *! Avocatul Ionescu din Bucuresti exclama: Numali este despartire Dumnezeti ne-a dat unire.*? Tot el face 0 Oda la tabéra din Ploesti. Un anonim intreaba: Pana cind frate Muntene Sa te lupt? tot cu nevot; Pana cind mai Moldovene Injugate-or ca pe bot? % 19. Steaua Dundret, 23 Tan.,20 April si 14 Mat 1859. 20. Steaua Dundret, 22 Januar 1859, 21. Voieu plagarit sat Entuziasmul taranwdui romin, Bue, 3858. 22. Rominul, 27 lanuarie gi Julie 1859. 23. Steaua Dundiret, 4 Aprilie 1859.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 105 Sofia Cocea, acea tinara femee pe care am vazut-o Juptind alaturea cu barbatil pe tarimul gazetariel politice, inchina o poezie Steles Dundrei, organul de capitenie al nazuintilor timpulut, spunind in ea: _ goteluta draga Chiar acuma de peire Tu Moldova ai scapat“.°+ precum si alle poezil de acelas caracter. Mavrodel cauta sa reinvie spiritul national pe calea poeziel dramatice, scriind o drama: Vlad Tepes.”* Si tot pe atune! publica Bolinlineanu o noua serie de legende istorice in versuri, precum Baia, Codrul Cosmina- lut, Cetatea Alba, Bucovina, Moldoveniit la Ma- rienburg, Cdlugdrenii, Dumbrava-Rosie, etc; dar aceste balade sunt mai pre jos de minunatele sale creatiun! din 1852, atit ca avint al gindiret cit si ca formé, iar limba ler este tol mai incarcaté cu neologisme.®® Mat publica Bolintineanu si Améintirt de cdéldtorie in care presura pretutindene povestirl istorice, precum buna-oara cu prilejul descrierel Giur- giulut, acea a Juptei tur Mihat Viteazul cu Turcil, la podul din acel loc.?’ O alta Descriere de cdlatorit a lu) Al. Pelimton cauta sa atraga luarea aminte a boierilor asupra frumusetel tarei Jor. El it tutreaba ca de ce isi petrec cea mal mare parte din viata lor in Bucuresti saa tree hotarul in strainatate si nu se duc sa-st improspateze puterile in mindrif munti at tarel noastre??> O a treia Descriere de cd- ldtorie facuta de unul Theodor Margot, prin muntit 24. Ziua, 2 Aprilie 1859. 25. Bucuresti, 1859. 26. Batdliile Rominilor de D. Bolintineanu, Bucuresti, 1859. 27, Caldtorit pe Dundrea gi in Bulgaria de d, Bolintineanu, Bu- euresli, 1859. 28. Impresiunt de céldtortt in Roménia de Al. Pelimon, Bucuresti, 1859,106 ISTORIA ROMINILOR Tarel Romanestt, starue pe linga insamnarea frumu- setelor firest! si asupra amintirilor istorice si incheie eu cugetarea patriotica ca: ,Acise fini viatoria noa- stra si acesta este tabloul acestel marete, avute si roditoare tar! pe care o locuim, cunoscuta de po- poarele Europet sub numele de Valahia, dar care pentru nol pastreaza si va pastra pentru tot deauna dulcele si gloriosul nume de Rominia“.®® Tot pe a- tunc! o femee Amelia V... publica o nuvela natio- nala, sub titlul Amelia Stefdnescw.°° In literatura critica si in genere de alt caracter de cit cea curat estetica, precum si tn istorie, anul 1859 aduce la lumina urmatoarele lucrari care toate tind si ele, pe alt tarim, la ridicarea neamulul. Chiar pe Ja inceputul acestul an, apare a doua editie a Daciet literare, revista scoasa de Mihail Cogalniceanu in 1841 si care continea, pe linga re- producerea de multe documente istorice, si articole indltitoare de suflet pe tarimul istoric precum : George Sincat de M. Cogalniceanu, Necrologul lui Stefan cel Mare, Batalia de la Razboeui de Cogal- niceanu si allele inca. Privitor la istoria poporului romin, lucrarile anulul 1859 arata tendinta de a ri- dica prezentul prin inallarea trecutului. Asa M. Cio- ran, adiutantul lu Tudor Vladimirescu, in scrie- rea lui asupra Revoluftiet din 1821, spune ca ,am crezut de cea mal sfinta datorie a lasa natiunet mele aceste tnsamnart care pot ajuta intr’o zi is- toria patriel“; iar asupra revolutiel lut Tudor, adao- ge, ca ,orf cit de nenorocit a fost sfirsitul et, tot Tudor a fost acela care, dupa impilarea trufiel stra- mosestl, a ridicat cel d’intai stindardul national ‘.** I. G. Valentineanu publica pe de o parte un studitt 29. O viatorie in cele 17 districté ale Romédniet de Teodor Margot. 30, Steaua Dunéret pe 1859, Nr. 1 si uri. 31. Revolutia luk Tudor Viadimiresen de M. Cioran, Bue, 1859.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 107 asupra Administrafiet guvernulut de la Balta-Li- mam, iar pe de alta traduce brosura francezd Tot atit de putin simt pentru limba are si Sofia Hrisoscoleu™ silueru straniu, aceasta femee care scric foarte curat si framos in proza, in versuri s’abale Ja o limba ca urmatoarea : yol cred cA virtutea este rdsplatita Ca meritul astazi este onorat C4 simtirea este de tof pretuita Ca spre-a fi ferice omul e creat*.°* Pentru a videa insa pana Ja ce exagerare sv mergea in stricarea limbel, s& reproducem adio at lu! Nastasanu, cind pleaca spre a studia pictura in strainatate. El spune taref de care se desparteste: »De si factia ce-l oprima an stat si sta inca obsl: col la niste asemene aspiratil, insi not prin asidui- tate si indiferenta la insidiile lor vom invinge, si tu vel continua marsa ta catra progres care te ya con- duce la néde (nid—cuib) sat natural de la capitol*.>* Alaturea ca aceasta directiune plecata spre mo- dernizarea gi stricarea desavarsita a rostulut fimbet, mergeatt alle doua: una mat moderata, primind oare care cuvinte noue in tesatura vinjoasa a vechiulur graiu; alta cu desavirsire arhaica, reinoind rostiri uitate si turnind cuvinte nove in forme vechi. Direc- tiunea moderata era reprezentata prin prozatorl in- 55. Ibidem No. 6, 4 Noemvre 1860, 56. Asupra SofieY Hrisoseolen vezi un arlicol de Emilgar in Ar- hiva din Jast, 1902, Januarie—Fevruarie. 57. Atheneut romin No. 1, 15 Sept. ‘1860, 58, Ibidem. ‘Fot asa giisim in Imnele poetice ule lui G. Boteanu Bucuresti 1866, unul ‘dedicat Demoazelet A. In acelag an aflim pe ‘Alexandra fon Hulubeitt reeditind Suspinele unei matroane din isto- yia Komanilor ce fusese tiparite inci in 1847 in Gazeta Transilvuniel. Hulubeiti imparte gratis aceasta seriere junimet studioase.116 ISTORIA ROMINILOR samnal, precum intre altit prin Mihail Cogalniceanu ; cea arhaica se intrupa de o cam dala in marele mester al penet romtne, Alexandru Odobescu. Bine inteles, c& daca in prozi se putea, ba trebuia chiar pana la un punct, sa se primiasca innoirl, nu era tot astfeli: pentru graiul poetic care nu poate decit prea arare ori suferi intrebuintarea de cuvinte noue, neframintate si neinfratite inca cu gindirile poporulut. In aceasta de pe urma sfera marele plasinnitor al limbe! poetice ramine aproape singur Vasile Alexandti. Seriile istorice produse de aceste directiun!, as- tazf uti ajuns aproape la a lor incheiere: Direc~ tia exagerata catra neologisme a fost mat cu to- tul parasita si mal staruieste numai inea in cite- va ramurl de cunostintt stiintifice; cea prea arhaica iarast a fost indulcita pe cil se putea in proza; iar in poezie ne am intors si ne intoarcem tot mai mult Ja Jimba plinad de miez si de icoane frumoase a poporulul, Pe tarimul literaturei mat mult critice si al isto- riel, anul 1860 ne aduce mai multe lucrari: Un stu- dit) asupra Gramaticei lui Sincai de A. Papia I. larian, Hvenementele din 1821 de Colonelul Voine~ scu, Rasbunare sublimd sav istoria morte! lut Con- stantin Cantacuzino postelnicul, Chestiwnea proprie- tafez, un studit’ foarte bine documentat al Jnt I. Mis- suil.°? De un caracter analog si tinzind aproape la acelas rezullat este serierca lut C. Eraclide asupra Blementului monarhic care apara acest principic ca garantie a stabililatel si a dreptater sociale si incheie cu cuvintele: ,Sa nu uilam ca, in cele de pe urma rangurl ale societatei, exista o masa de oa- meni asupra careia au apasat, cu toata a ef rigoare, 59. Toute aceste publicate in Revista Carpatilor I, 1860.CULTURA IN DOMNIA LUL ALEXANDRU 10aN I Lia © opresiune traditionala si care a gemut timp in- delungat sub varga si biciul unui regim brutal*.° Mal apare un studi al lut Missail asupra Genezei tdeet unirei,in care se reproduc frumoasele poezil ale lui Alexandri si Alexandreseu prevestitoare ale marelul evenement.*! Anul 1860 vede ined inceputurile unul curent care trebuia sa aduca o puternica intarire a vietef roma- nesti, intru cit trebuia sé conduca mat tirzit la in- fiintarea Academiel romine. Anume inca din 24 Fe- bruarie 1857, C. G. Floreseu ceruse ca o comisiune de invatati sa prelucreze dictionarul limbei romine.®* In 1860 se publica, in Revista Carpatilor, un articol in care se arata nevoia infiintare! unel Academil ro- mine, si ca o urmare a acestul indemn, gasim ca in prima sesiune a adunarel muntene din 1860, se hotareste o suma de bant spre adunarea materia- lulut pentru isloria Rominilor,®* constituindu-se in acest scop 0 comisiune compusa din Laurian, Ioan Maiorescu. Florian, Cernatescu, Odobesen si Sion. Aceasta comisiune, mergind mai deparle cu gindul decit scopul peutru care fusese convocata, alcatueste un project de statute pentru Societatea academicé 60. Despre elementul monarhic in sistemul reprezentativ de C, E- raclide, Iasi 1860. 61. Afheuewl romin 6, 4 Noemvrie 1860, In anul 1859 aparuse o traducere a serierel unui profesor gree din Atena. Discurs pentru Ele- nismu intre Valaht in care G. G, Papadopulo (tradus de Tabacopulo, Bue. 1859), sustinea ci intreaga cultura romaneasca este datorita Gre- cilor. ou criticind aeos! diseurs in Revista Carpatilor I 1860, p. 155, arata,ci ,pe eat timp Elenismul a fost in putere, n'a fost decit pentru el; iar lumina gi civilizatia ne a venit de la Apus*. 62. Istoria scoalelor de Ureche, IIL, p. 220, 63. Revista Carpafilor, I, 1860, trim. II, p. 156. 64. Tot pe atunct Bolintineanu, ministrul instructief publiee din Muntenia, publica un apel catra acel ce ar poseda documente isto- rice, spre ale conmunica ministeriulul. Reforma din 12 Jan. 1860, A- dunarea moldoveneasc’ ineaviintazd lut V. Alexandreseu (Ui eche) 300 de galbeni, spre a cerceta documente in Spania Mon. of. al Mold. 95, 1860 supl.118 ISTORIA ROMINILOR romind, project Inaintalt ministerulul in 1860. Dupa acest proiect, societatea avea sa cuprinda doua see: tiunt: istoria cu arheologia si literatura cu lexicogra- fia, urmind ca mal tirzitt sa i se adaoga si o sec+ tiune a stiingelor naturale. Scopul et cel maf apro- piat era adunarea materialulut istovic si imboldirea pentru cultivarea limbet. Budgetul noulul asazamint se urca la 304,000 de let pe an.®® Pana sa se ho- larasea asupra acestut project, ministerul moldoves nese publica un premiu de 5000 de lei pentru cea mal buna scriere asupra limber romine.®® Tot pe a- tune? Evangheliu Zappa darueste ministeriulut cul- telor din Muntenia, un fond de 5000 de galbeni, pen- tru incurajarea culturet limbel romine, si in baza a+ cestel danii, ministerul publica doua premit, unul de 200 de galbent pentru o gramatica, altul de 300 pens tru litera A din dictionar.°* In decursul anului 1861 se mantine curentul li- teraturel patriotice, ba se intlareste, amesteciudu-se in el si glasul pana acuma mut al poetilor mat de sama ai neamulul romavese: Gr, Alexandrescu care serie, daca nu cu un deosebit avint, cel putin cu un ton mai adine, o poezie inchinata. Unirer Prin- cipatelor : »limpul trece, omul piere dar a patriet iubire E averea cea mat rard, cea mai scump& mostenire Ce de la parinti de merit, nobilif fit o primesc.“ 65. Revista Carpatilor, IL, 1861, 66, Raport. prezental adunarel ‘sides 39 Tunie 1860, Mon. of. al Moldovet, 10 August 1860, 67. Monit. of. al Téret romanegti 25 Oct, 1860 si 4 Aprilie 1861. Vert si Revista Carpatilor, 1 Jan. 1861. Tot pe atunci si asazimintele Brancovenest!_publici un premiti de 300 de galben!, la fie-eare 2 ant, pentru antorul celei mal bune cirtl rominest!, si 150 de galbent pen- tra _premiul al I-Ie: (accesit). Vezi regalamentul acestor premit in V. A, Ureche, Istoria scoalelor, p. 222.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I Lg Apoi Donict apare cu fabulele sale, toate aceste productif mat de sama fiind pulicate de marea re- vista inlemeiata la inceputul lui 1861 de un grup de literatl, Revista romind ee apare in Bucuresti, de acelas caracter, dar mal bogata si mal luxos e- ditata decit Revista Carpatilor din tasi. Gh. Tautu publica in Athenest rométit mal multe poezil patrio- tice, precum Tara meu iu 24 lanuarie 1861.5 Pe lingd aceste productiuu! urmeaza inca mat departe sirul acelor sarbede si de nici o sama, preeum bund oara o povestire nesarala a unor intrigi de bal-ma- scal, insolite deo poezie Adio la Carnaval, in care, se gasesc versurile: »Adio Carnavale, adio bal mascat Adio sari frumoase ce voi m’ati amuzat“.®® Jn poet noti G. Creteanu apare la orizon; dar el apartine, nu rasei celor puternict, ci celor subrezt. In o poezie patriotica el cinta: yNemicul ce ne apasa nu e cel din afara Coruptia e nemicul ce sap aceasta tara ;“ iar pe albumul unet domnuisoare el spnue: »Prea puternica-I magie Tot asa de radioasa De suava si frumoasa S& te fie.“ Zamfirescu cinté mai mult durerile inimey, tonsa in- tr’o liinba cu tolul stricata prin neologisme neier- tate. Asa in Moartea unet pasere el spune: 68, Atheneul romin ik si 155 16 gi 24 Tan. 1861. 69. Impresii de carnaval, Foesan\ 1861.120 IsTORIA ROMINILOR »Nefericita-nvinsa de plagt si d’horroare (sic) Isi pierde echilibriul, dispare-n infinit Dar tot liber’ moare Caci libera-a trait !* Tot asa suspint si Radu Patarlageanu in poezia lut_ Cintec: Cinta, cinta, angerela S’aud glasul tat frumos Sa intrec! pe filomela Si et s4 fit’ orgolios.“ Cel mat exagerat din tott versificatorit acestut an este de sigur d. J. Sacellariu care ascunde o lipsa desavirsita de inspiratie sub un namol de cele mat indraznete neologisme »Aproape de bariera Intr’o vale pomifera“ saul »Apol prompt in patu-mi s’aruncd a lene“ sau Exemple abundante avem in fata noastra sail Si ochiu-l_d’adorare Vars&-in al met suflet supreme alegrete (allégresses). G. Sion urmeazd fnainte cu fabule, iar G. Baronti cu_poezil patriotice.”° In literatura sub foma prozel, insaémnam un ro- man saii o novela satirica asupra functionarulut, in- samnat cu terminul injositor de slujnicar, scrisa de Al. Pelimon gi bine apretuita de cel mal autorizat or- gan al timpulut, Revista romina care spune despre 70, G, Patarligeanu In care de repaos, Bue. 186]. Ceilal{i Iu Re- vista Carpatilor, 1, 186).CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN } 121 aceasta lucrare, ca este ,o novela umoristica plina de spirit si verva; bu numal ca e o buna scriere literara, dar are sio mare insamnatate morala‘. 7 In literatura critica si istorie, anul 1861 vede apa- rind, in marele organ al timpulul, Revista romind, un numir insemnat de scrieri, foarte bune ca fond si ingrijite ca forina, in deosebitele ramurl de cuge- tari, cele mat multe referitoare Ja poporul romin. Gasim in ea o cercelare istorica asupra lut Lupu Mehedinjanu de G. Creteanu ce serie sludiul sait in o buna limba romaneasca, pe care se credea dator s’o schimonosascé namat cind o turna in versurt. Tot el mai public’ un studiu asupra Libertafei, cu aplicare la tarile romine; un alt studiu asupra Da- ciei vechi, de loan Ghica; Libertatea muncet de P. Buescu in care sustine ca imunea priv claca este o barbarie a timpurilor trecute; Lmpozitele de A. Gian- ni; Lucrérile publice de Aninosanu; Bucurestit. de D. Berendeit; Spatarul Clandit de Gr. Lahovary; Evenemeniele de la 1821 de loan Missail; Liberta- tea instructiunet de E. Balaloglu al caruia valoare sti- intifica de mare insamnatate vom sludia-o mat jos. In sfirgit Revista romina mat publica, in acest an 1861, si studiile istorice si lilerare de interes deosebit ale lu! Alexandru Odobescu asupra Cintecelor popu- lare si acele asupra Poefilor Vacdresti, Foletului- novel sat calindarele lui Braneovanu, Manuscripte- lor si carfilor vechi aflate in mdndstirea Bistrita, precum ial dala lumina eminenta Istorie a lué Mihai Viteazul de N. Balcescu, atit de ma&eastra ca forma si de calda ca iubire de tara si de neam. Se mai pu- blica si Migcarea Rominilor din Ardeal, de N. Bal- Ti, Nenorocirile uuut slujnicar de Al. Pelimon. Bue. 1361, Cf. Re- vista romind, |, 1361.122 ISTORIA ROMINILOR eescu si Necrologul lui Stefan cel Mare cu, un co- mentar de Radu Joneseu. 7° Tot acest an maf vede aparind in o editie aparte Cuvintarea lui M. Cogdlniceanw contra alege- vei de deputat a cneazului A. Moruzi, cuvintare tinuta in 5 Decemvre 1861, si a careia rasunet se vede din retiparirea el in o brosura deosebita ; “ Md- nastirile inchinate de I. Brezoianu, si Indepen- den{a constitutionala a Trausilvaniet de A, Papiti Tlarian ® despre care ne vom ocupa si mat jos. Ca seriere mai mull de polemica insamnam Des- potismut. si Constitufia de C. D. Aricescu. Dupa ce autorul arata in ea relele despotismulul si uevoia guvernulul constitutional ca o trecere calra idealul repubiicei, provoaca pe ,Romminit cel bunt sa se gru- peze imprejural stindardulut lor de fa 24 [anuarie 1859. Alexandru Toan Icunoaste asta-zt pe amicit unirel si pe devotatii tronului si ai patriet; in doi ant a avul timpul a studia toate partidele, a se inere- dinta unde este puterea si viata si care sunt aspi- ratiunile a cinci milioane de oament*."® Tot in acest an, fintimplindu-se se arda o biblioteca din Stokholm in care se spuuea ca s’ar fi fost aflat niste carl pri- vitoare Ja Romint, ministrul de culte romin inter- vine Ja guvernul francez ca sa i mijloceasca informa- il relative la aceasta chestiune. Consulal Tillos co- munica guvernulut raspunsul contelut de Mandstrom, prin care se arata ca fn adevar a ars biblioteca bi- sericel din Strenguas si ii comunica un catalog al 72. Revista romina, I, 186{. Tot atunci apar in Revista Carpati- lor If, 1861, doua luerici ale lui Missail: Intérirea nationale si Trae darea Basarabiet. In aceasta de pe urmi gisim fraza pu : Basarabienilor, ed ,nulvim odaia speranta de a fi reuniti patria. desbinata si a forma apol numaf una si aeaias 73. Iasi 1861, 74. Bi ieurestt 1864, 75. Iasi 1861. 76. Despotismal gi Constitutia de C. D. Arieesen, Bucuresti 1861.CULTURA IN DOMNIA LUL ALEXANDRU IOAN I 123: acelet biblioteci, spre a videa daca continea vre o seriere privitoare la Romint. 7 Cu cit vremea inainteaza, cu atita se adana tot mal multe elemente culturale care tmping mintile mat departe pe calea propasirel. Cu toate ca pe unele ta- rimurl miscarea inainte nu se simte, totust fara tn- doiala ea, in totalilatea ef, cugetarea romaneasea spo- via in fntindere si cuprins si ca, chiar acolo unde propasirea nuse manifesta vadita, se pregitia In as cuus reteaua de gindiri pentru inaltarea nivelulat in- telectual. In decursul lui 1862, poezia patriotic’ se mantine; ba marele evenement al uniret desarirsite a tarilor ro- mine pare a-Ida un nott avint. O multime de ode a- par in ziarele timpului spre a sarbatori acest act min- tuitor. In afara de aceste poezii mal marunte, Al. Pelimon poetul epic al timpulut, inzastreaza literatura romina cu o a dona epopee asupra lut Mihai Vi- teazul, pe care-| cinta in 1060 de strofe fie-care de cite 4 versurl scurte. Poema cuprinde 22 de cinturt si 0 concluziune. Versurile sunt cam ast-felit de a rindul: : A plecat in Oltenia La Sultan a protesta Pentru toata Rom4nia Suferinda care sta. wn m = Suma alti Romini de fapte Mari prin inimy si bravury Nu tiranilor desarte Mini, servile creaturi. 77. Mon. of. al Téret Rom., 2 Aprilie 1861.124 ISTORIA ROMINILOR saul Precum paserile trece (sic) Paduri, riuri, mari si munti La aga asalt se-ntrece Animati crestinii frunti. sat Si Iuase Radu stire Ca-o revolta-a eclatat Domnul Mihai cu ostire Era viti si desteptat, etc. Si cu toate aceste, in introducere, autorul ne spune, ea ,a vrut sa dee o poema originala in versur, in o limba de tot populara‘.”® Tot in feliul lui Pelimon insa mult mal bine ca limba, serie G. Baronzi, Legenda Romaniei, un fel de poema in 54 de strote, cite de 10 versuri fie-care, cite-va din ele cu versurt destul de izbutite, precum in ‘deserierea eroinei : ~Ochii ef ca doua stele Strinse-n cearcan de rubin (2) Svirla fulgere din ele Pe-un cer limpede senin ; Si pe buzele-i vrajite Infloresc neincetat Garofit! imbalsamate Cu miroase ce imbat; Jar sprinceana pe la ochiti Parcd-i scrisa cu deochit. ** Tot in 1862 apare o noua serie de Poezié patri- otice de Bolintineanu. De si in ele se mai intilneste 18, Gloriile Rominilor sub Mihat Viteazul de Al. Pelimon, 1862. 79. Legenda Romdniet de G. Baronzi, Bucuresti 1862.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU 10AN I 125 cite o adiere a geniulut sat, in deobstie conceptia e slaba ; mal mult versurl decit poezie. Asa Stefan cel Mare tine urmatoarea cuvintare boierilor din Vaslul: »yLa marinimia care am avut Peutru toti, raspundeti ce fel ati facut ? Vo! primirati cirma ca sa o slabitt Apirati corona ca s’o umiliti. Ca sa caza domnul, atl voit s4 piara Si neatirnarea intr’a noastra tara!“ &° Dot poet! not apar in zarea literature! romine: Stancescu si Grandea. Cel intal este foarte laudat in prefata scrisa de catra I. G. Valentineanu care prives- te volumul nod de versuri ca un evenement literar de inlaia mina, apdsind mult asupra inaltel valors a po- eziilor Strigoit si Fiul ingrat. Ca sa se poata vi- dea, cum critica pe atune! statea la acelas nivel cu producerea, citam urmatoarea strofa din Strigoil: ,O sinistra mina are Si un aer de fior Totul ¢ o spaima mare Acest monstru-ngrozitor“ ; iar din Fiul ingrat versurile: yi acel loc odat& atit de frumos A ramas acuma un lac infectos". Neologisme ca, obscuritate, lugubru, sumbra, iim-- primat, destinat, ete., ete., se intilnese Ja fie-ce pas. Bine intales ca si Stancescu plateste tribulul neapa- rat patriotismulul, cu poeziile sale: Romania catre- Moldova, Geniul bun 3t Geniul révt al Romdniei, 80, Legende nuot de D, Bolintineanu, Bucuresti 1862,426 ISTORIA ROMINILOR Iniurnarea Expatriatilor, La Aquila romind, etc, *4 Al doile poet ce este primit iarasi cu simpalii de cri- tica si de public, este Haralamb Grandea. Precum Stancescu fusese recomandat de Valentineanu, ast- felit Grandea este sustinut in pritmit sar past de G. Sion care, in prefata la volumul Jul, spune e4 aceste poezil sunt primele aspiratiunt ale unul geniu ce vine sa ne incinte. Poeziile lui Grandea sunt fara indoiala superioare multor din contimpuranele lor si limba lor, de si patata pe ici pe colea de neologisme (selba-pa- dure, teroare, doliu, grotese, suav, debil, etc.), esle in deobste mult mat curata. Ele pacatuese ins& priv -O ingramadire de diminutive care le da o bolnavicioa- sa gingasie. (In 0 poezie de cite-va versuri gasim ur- miatoarele: voinicel, pastorel, usurel, garofite, chipu- sor, ingerel, mititel). 5? Mat publica poezit si Deparatanu;**? iar Tautu ist -aduna poeziile lut in un volum. ** Ambele aceste cu- legery nu sunt superioare celor analizate. Si incer- carile poetice ale lut Hajdei, de si se deosebesc ca conceptie poetica, sufar de boala neologismelor. In Portretul el spune: Piptorul ca hotul prinde acea clipeala Penelul ca pumnarul zimbire-a pironit Ca singele din rani, pe pinza infernala Ramas-a miarturie surisul amagit. iar in Memoria Raisia M... tka, el cinta: Ma-mpinge dorul met tot una Sa rascolese macar lacuna Ce-o simt in tristu-mi firm&mint. 81. Citera, poezit de D, Staneeseu eu o prefati de I. G. Valenti- neanu, Bucuresti 1862. 82. Prelau de Haralamb Grandea, Bucurestt 1862. 83. Dorit si amorurt de Deparitanu, Bucuresti, 1862, 84. Poezii de G. Tautu, Ianuarie 1862.CULTURA IN DOMNIA LUI] ALEXANDRU IOAN I 127 Tot asa si Stefan Virgolici, cel cu limba asa de neaoga de mal tirzia, in Calugdrul, spune: Ce cati tu copile! Floarea nu mai este! Ea acum orneaza sintul paradis S’amesteca-n corul umbreior celeste Unde viata-i numa un etern suris. °° Mai apar si cite-va romane, douat mal slabe ca conceplie si ingrozitoare ca limba, Elena de Bolio- tineanu si Misterele Bucurestilor de M. Bujoreanu: °° altul cu totul superior, reproducind o intriga intere- santa, pe un fond social minunal zugravit. Este ro- manul Ciocoii vecht si noi de N. M. Filimon. Meri- tul acestel aledtuirt este cu atit mal mare, cu cit este o scriere cu lendinte si nu izvoreste numa! din neinteresata contemplare a frumosulut. In prefata Lut, autorul ne spune, ea el dedica lucrarea lut_,,ciocoi- lor condeiului care att mineat starea stapinilor vos- tri, Sunteti putrejunea si mucegaiul ce sapa din te- melie imparatiile si domniile. Voua care ati furat cu sfantul din functiunile cele mici si cu miile de gal- bent din cele mart, iar acum cind v’att cumparat mo- sil si palate, stropitt cu noro! pe facatorif vostri de bine, voud va dedic aceasta carte*.57 Tot in Revista romina apare un Studi asupra luté V. Alexandri, marele poet romin, in care se a- nalizaza si se reproduc un numar insemuat din cre- atiunele Jur cele mat frumoase, atit ca simt patri- otic cit si ca Inchipuire poetica. Ce deosebire inco- mensurabila intre conceptiile lut Alexandri care fac sa rasune fn plin toata arfa simtimintelor, si acele ce 85. Lamine din Moldova, revista de Hajdet, lagi, 1862. 86. Ambele din 1862, Bucuresti. 87. Ciocoit vecht gi noi de M. Filimon, publicat intai in Revista romina pe 1862; apol in volum in 1863. Sa nu se ainestece N, M. Filimon co AL Pelimon autoral epopeelor anatizate mal sus.128 ISTORIA ROMINILOR atingeat abia cite o strunaé descordata a minunatu- jut instrument! [n Degteptarea, Alexandri striga po- porulul romin: »Numaf tu popor romin, sa zaci vecinie tn orbire Numa! tu s& fil nevrednic d’acest timp reformator Numai tu sa nu ie! parte la obsteasca infratire La obsteasca fericire La obstescul viitor !“ Se reproduce apoi profetica lui cintare din 1844, cind, praznuind Desrobirea Tiganilor, facuta ia acel an pe mosiile slatului, Alexandri spune: Fala-n lume si mérire pentru tine-r vecl sa fie O Moldovo, tar& mindra; tu ce dat intai dreptate | Bratul tai ce sfarma asta-zi un jug aspru de robie Tie insus pregiteste viitor de libertate ! Unde mai rasunase accente atit de patrunzatoare, ca in Altarul manastiret Putna, tn care V. Alexan- dri incheaga, in cele mal mindre colori, o legenda scumpa Rominilor: ,Ura-n cerurl se ridica! Urla dealul, clocoteste ; -— SA traitl copii—le zice Stefan ce-acum se gateste. Zbirnie coarda din arcu-7, fulgera sdgeata-n vint, Trece, piere maf departe gi-ntr-un paltin vechiit s’a frint. -— Acolo va ii altarul! zice falnicul monarc Ce se-nchina si se pleacé pe r&zboinicul s4ii arc. — Sa traiasca domnul Stefan mii de glasuri il ureaza Si poporul jos in vale umilit ingenunchiaza“. * 88. Revista romina If, 1862. Fatd cu aceste avinturt poctice, adu- cem 0 poezie de Wasedlescu, publicati si ea in Revista romina, 1862, Ett devin atett care sfirgegte cu cuvintele: Insi ort eur fie, sctimpa Rominie Ori cit e de mare suferinta ta Zile mai ferice chi sunt date tie Tnima-int voeste ined a spera.CULTURA IN DOMNIA LUIALEXANDRU IOAN 1 129 In Revista romina mat publica si Al. Donicl, pe linga fabule, si @ poezie patriotica Dorintile Romini- lor si, dupa cit se pare si cea d’intal Epigrama scrisa& de un Romin, La mormintul unui doctor: Sub ast3 piatr’ zace un doctor invatat Prin moartea lui de moarte pe multi el a scdpat.*? Ca studil critice, apar in Revista romina, Ziaris- tica de Missail, Militia romana si Purismul lim- bet romine, de directorul scoalet din Brasov, Mun- teanu, scrise in o limba de tot latinizata, dupa sis- temul Rominilor de peste Carpatt, buna oara: ,,Rea- lizarea aceste! dorinti nu numati ca e o necesitate im- perioasa ceruta de cultura limbet! noastre: si dicti- onarul carele va continea toale vorbele romane e tot- deodata singurul mediu ce poate rasfringe cu succes. pe pumnatorii romanitatel timbei sia nationalitatel noastre*. Trebue notata deosebirea intre directiunea inno- itoare in limba din colo si dincoace de Carpati. A- colo o reintoarcere la limba latina; dincoace o im- prumutare pesabuita.de cuvinte frantuzesti. Directi- unea transilvana nu a prins nicl odata radacint in ta- rile romine; cind s’a manifestat aict, a fost tot prin elemente de peste munti, care de si ca profesor? a- veat’ o inriuvire asupra tinerei generatil, totus! nu at putot invinge puterea mediulul, mai tare decit a- cea a imitatiel. Se mai publica un studia insimnat asupra Maénds- tirilor inchinate*° de catra arheologul Cesar Bolliac, care contopeste in un singur tot argumentele si do- ‘cumentele privitoare la acea mare chestiune natio- 89. Revista romina, II, 1862, .p. 461, 90. Manastirile inchinate, de Cesar Bolliae, Bucurestt 1862. Wi 9130 ISTORIA ROMINILOR nala. Se retipareste ia a doua editie Curierul de Ambe Sexe a lui Heliade.*? Th. Codrescu tipareste vol. V al Uricarului sai culegere de documente pri- vitoare la istoria Rominilor. °? In Célindarul antic al preotului Grigore Musceleanu, se aduna inseriptiile de pe la manastirile Taret Romanestt.*? Papid Harian incepe publicarea insamnatet sale vculegert de docu- mente pentru istoria Rominilor.°* In Lumina din Moldova, B. P. Hajdet: scrie dupa izvoare un studi critic asupra Destdrdret lui P etru Rares, studia care impreuna cu acel asupra intrebarel: Perit-act Dacii introduce un now sistem in tratarea istorief Romi- nilor, acel inlemeiat pe cercetarea izvoarelor. °° Tot tu acest an se aduna articolele potitice si cele- Jalle incereart ale Sofiel Hrisoscolet nascuta Cocea din Falticen!, ale careia scrieri, minunate ca forma si indltaloare de suflet, inaugureaza in un chip stra- jJucit misearea femivista in Romania. {mprastiale prin ziare, fura adunate de sotia lut Aricescu, Julia Ari- cescu si publicate in un volum. % Anul 1863 vede aparind pe tarimul literature! es- tetice, in primul rind reeditarea a doua opere insem- nale: Doinele si Lacramioarele de V. Alexandri si Meditafii gi Elegit de Gr. Alexandrescu, Mal apar apot in un volum cite-va piese de teatru de a le ma- relut poet moldovan: Lipttorile satulut, prin care, cum observa Revista romina, se biciuiad au numat despoitorii satelor ci si acef ai oamenilor bogatt si 1. Rai q, “Bucuresti 1861—1862. 92. Vi fast 1862, 93. Calendar antic, de Gr. Musceleauu, Bucuresti 1862. 94. Tezaur de Monunente, vol. I, 1862 Bucurestt, Lumina din Moldova. 3869. Precedat de o biografie si un portret al Sofiei sub titlul: Sofia Hrisosccten, de d-na A, 1862 Bucuresil. Aceasta insemmati figura li- terara si patrioties a treeutulul nostra a fost reamintita in un studit de Emilgar. Vezl mai sus nota 56.CULTURA IN DOMNIA LUL ALEXANDRU IOAN I 131 acel al averilor manastiresti, Rusaliile in satul lui Cremene, Zgircitul risipitor, Ultra-demagogul gsi Ultra-retrogradul, precum si in Revista romina cite- va din nouele balade poporane adunate de Alexandri din colectia harazita Azilulul Elena Doamna, cu pri- lejul marire acelut asazamint in 1862; ,copil gasitt al geniulut romin daruitt copiilor gasiti ingrijiti de doamna Romaniei*.°? Aceasta improspatare a unor productiunt eminente ne dovedeste o inaltare a gustuluy public in materie de poezie si, cu toata slaruinta producerilor inferioare, ne arata o ridicare a nivelulut intelectual, cel putin in unele straturt ale societatel ma! culte. De all-feliti se intilnese si poezil de feliul al doile, buna oara acele a le lu! Constantin Stefanide. °° A- pot acele publicate in Calindarul pe 1863, intre care ana Anul not, spune: Ciocoismul {ara mila Impilé ca un dusman Sugind singele, Strigoiul, Muncitoruluy taran, Mai sunt si altele tot pe struna patriotica, precum : Omagiu Pompierilor din 48, La fratii mei Romini, Visul lui Stefan cel Mare, Moartea lui Mihai Vi- feazul. In Vintul rai H. irandea spune: Vai de tara Ca e vintul rat, amar Si ne bate din Fanar! 97. Doine gi léerdmioare, Suvenire gi Mérgériterele de V. Alexan- dri, editia II, lanuarie 1863; Meditatii gi Elegii, Satire gi Fabule Gr. Alexandresen, editia LV, Bucuresti 1863 ‘(celelalte editiy sunt: 1, 1838; II, 1842; TNL, 1847). 98. Risurt din luna, Bucureglt 1863.132 ISTORIA ROMINILOR Auul e inst mat ales productiv io drame istorice, toate fara rost ca fond si scrise tu o limba din cele mal impestritate, preeum Elena Dragos, in care nu intalegem pentru ce se da acest nume Elenei feter lut Stefan cel Mare, cea maritata dupa fiul lui loan du- cele Moscovel si ale careia suferintt gi lupte formeazit subiectul pieser. Alte drame de acelas felia sunt: Pe- tru Rares, Turnul lui Bul si. Vochi{a Doamna melodrama de G. Asaki, Un ajater la timp, drama de G. Tautu; apot o draina pe o tema greceasca Ca- derea Misolonghit de Yemistocle Finali. *’ Se mat publica apol si urmarea vomanulul Miste- rele Bucurestilor de G. Baronzi si Misterele cdsd- foriei de C. D. Aricescu. °° Bolintineanu serie apol, fara nict un fond istoric, Viefele tui Vlad Tepes, Ste- fan cel Mare si Mihai Viteazul,'°' incit si aceste lucrart ati mat mult caracterul de romane istorice. Al, Pelimon publica un roman al caruia tema este lupta contra elementulul evreesc, spunind in el ca, fa- bricarea spirturilor si a rachiurilor in mare canti- tate, betia sat boala care ucide pe tarani si care ra- ehiurl se vind mat mult de Evrel, este un ce re- voltator, un ce de groaza“. Este una din cele d’in- tal scrierl in care se combate alcoolismul. 1°? In privirea literaturei critice sia istoriet, insam- nam mat intal articolul din Revista Romina: Cond- tele Cavour de G. Cretanu, In care se pune in lu- mina rolul barbatulut de stat italian in coustituirea statulul romin, ua studiu asupra Fabulistulut Alea. Donici,'? un altul asupra Méndstirilor inchinate 99, Toate din 1863. 102. Jidovul edmdtar in Moldova gi Bucovina, de Al. Pelimon, Bu- curesti 1863, 103, Apacut intal in Independenta romina din Junile Decemvrio 1862 si Januarie 1863 si retiparit in Revista Romina.CULTURA 1N DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 133 de Gr. Bengescu, Scoalele gi invéfdturile la Romini, de Missail si Soveja ziarul unut exilat politie din hiv lille ramase de la Alecu Rusu. Se mai traduc Re- volufiunile Rominilor de Del Chiaro. A. Papiti I- larian urmeaza inainte cu publicarea Tezaurului si B. P. Hajdet cu acea a Archivet Istorice a Romd- niet. Domnitorul publica un premiu de 100 de gal- beni pentru traducer! din autort latini si elini. ** Anul 1864, cu adincele lut turburari politice, tre- buia sa aduca o inapoire in mersul desvoltarei lite- rare. Al. Deparatanu scrie o drama intr’o limba in- tr’adevar ingrozitoare. 1°° Cam tot asa e gi o piesa in 4 acte ve zugraveste timpurile lui Tepes aleatuita de A. Dimitriade. *°* Si o culegere de poezit a lui Al. Peli- mon, iu care se regaseste aceeesI nepasare de cura- tenia limbei pe care am insamnat-o la celelalte ale lut publicatit. Ea contine, pe linga o majoritate de poezii de iubire si cile-va patriotice precum: Steaua Cia- hlaului, La zidurile Cetajei Neamtului, Mihai Bra- vul si Boierul Manta, Libertatea,'®" etc. Un now poet C. Fundescu, imitind in totul pe Peli- mon, cinta in poezia Rasunet: O junime, viitorul astel tari infortunate Tu estl candela vietei, tu esti demn (sic) de libertate Cacti prin time tara noastr&é nol sperdm a inalta. N’ati fost faptele strabune, moliciunea nepasarei Ci amorul Romaniel, vitejia si amoarea ; Tara care nu le are nu mal poate exista !°* 104, Mon. of., 19 unie 1863. 105. Grigore Voda domnul Moldovet (1777) Bucurest! 1864, 108. Virtutea strebund fapt national in 4 parti de C. Dimitriade, Bueuresti, 1864. 107, Flori de Moldo-Romania de Al. Pelimon, Bucuresti 1804. 108, Flori de cimp de C. Fundeseu, Bucuresti 1864.134 ISTORIA ROMINILOR Poeziile patriotice nu sunt cele mas multe din a- eest volum, Dintre romane gi novele, citam una cu caracter national, a careia intimplar! sunt aratate ca petre- cute intre Romint si Grect pe timpul Jur Tudor Vladi- inirescu, serisa tot de Al. Pelimon °° sio alta Radu fIT, de N. D. Popescu, rodnicul autor de mai tirzia de novele pe tema nationala. ''° Dintre reeditari a- flam numal una a une! bucati mal de sama: Arghir si Elena, frumoasa alegorie a lui Barac. "' Istoria insa se imbogateste cu mat multe studit e- minente datorite lui B. P. Hajdea. Asa_ studiile evi- tice asupra istoriet romine: Luca Séroicéi pariutele filologhier romine, Filosofia portretului lui Tepes si Analize literare externe, in care Hajdet analizaza valoarea ¢a izvoare a upor scrier! privitoare ta Is- toria Rominilor. precum: Aaicevici, Wolf, Crusius, Eutropius. In studiul consacrat acestul de pe urma, Hajdet cauta sa reduca marturisivea lut, privitoare la colonizarea Daciel, (,ipfinitas copias hominum eo transtuleri{*) fa preportiile necesare spre a nu contra- veni teoriel sale asupra persisteute! Dacilor sub sta- pinirea romana. Tot in acest an apare volumul al U-lea al Arhivei Istorice a Roméniei, care alaturea cu Tezaurul lui Papitt Marian constituese primul Inceput de publicare critica a documentelor privitoa- rela istoria Rominilor. Mat apar apolt si dona dic tionare, unul Elino-romin de loanid, lucrat dupa Bizantie si unul Laténo-romin de M. Moldovanu. In sfirsit cel de pe arma an al domniet lu! Alexan- dru foan 1, 1865, vede apavind reeditarea poeziilor 109. Catastrofa tntimplutdé boierilor in muntele Gavanul de Al, Pe- limon, Bucuresti 1864, 110. Radu IIT, novelé originalé de N. D. Popescu, Bueuresti 1864 HI. Bucurestt 1864,CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 135 celor buue din prima perioada a lui Bolintineanu, 1!* precum si pe de alta parte un not volum al tut H. Grandea ;"° apot poezii de Niculeanu, 4 si Catastihul amorulué de Stoicescu,"® si un volum de Adrian. '!* Acest din urma, in niste satire destul de bine inchipu- ite, ist bate joe de starea lucrurilor de atuncl, spunind in Dummnezedt gi launea: Nu e deci dreptate, a fugit din lume ; in Pungulifa mea : Zin, zin, zin, pungd cu haz Tu joci rolu-a tara az ! In Stos: Te-am batut, da panga-ncoace! In Visul met de aur: As dori s& vad ciocoiil pind miae tot! crapati. In Nu se poate: Nu se poate ori vr'o dat& si la not ca sa videm Stralucind cel soare dulce de fratie si dreptate ; In aceasta mindra tara libertate si avem; S& scapam de tiranie ce Rominului da moarte? Ia vezi nu! ia nu se poate ! 112. Poezit de Bolintineanu, 2 volumuri. 1865 Bucuresti. Mat apare un volum de Poezit abia cunoscute de Bolintiueauu, Bucuresty 1865. 113. Miosotis de H. Grandea, Bucuresti 1865, precedate deo pre- fata de G. Sion gi deo critiea de Maurieiu Flitgel profesor de eco- nomie pol la Cincinatti in Statele- -Unite (1!) 114, Por de N. Nienieanu, Bucuresti 1865, Prefata de facob Ne- gruzzi in editia lui Saraga. 115, Catastihul amorului de Toma Stoiceseu, Bucuresti 1865. Mat iesa si Poezii de Prodaneseu, Bucuresti 1865. 116. Versuri de Adrian, Bucuresti 1885, Poeziile Int aparuse tu deo- sebite ziare prin 13591864 si fusese adumate in volum in i865,136 ISTORIA ROMINILOR Adrian are si poezil patriotice, Stefan si Tataris, Paul Chinezu, Vochita, Amorul lui Stefan, La Ro- mania, ete. Miosotis ale lut Grandea att avelag caractler ca si Preludele; iar poeziile lui Niculeanu, de. si contin un puternic avint al gindire! care le fac interesante, sunt si ele prea incarcate cu neologisme si la fie-care mo- ment nabusesc iarasi simtirea deslantuita ; (rezignare, coruptiune, pudoare, teribil, ete.). El cinta insa cu multa simtire: Ca n’avem nici morminte pe care s& venim Cu umbrele strabune sa plingem, s& vorbim. In 0 poezie dedicata unel doamne el ii spune: Negresit ai ochii negri si sprincenele arcate Fata alb& si pe umeri doua plete aruncate D’un negru posomorit ; Dar ce vrei! Sunt un salbatec, de-o natura necioplita Mie-m1 trebue un suflet, iar nu piele lustruita Ca sa nu mor de urit !“ Cum spune de el Jacob Negruzzi: ,in versurile lul Niculeanu se reflecta caracterul sav pasionat si vi- olent, snferintele sale de natura deosebita si descrise cu simtire, in unelelocurl cam obscur, dupa cum it erat si gindirile, dar tot deauna cu expresiunt e- nergice®. In scrierile critice si istorice apare volumul al II-le din Arhiva istoricd de B. P. Hajdet, cuprinzind mat multe studif critice decit documenie. Apol monogra- tia consacrata lul Zoan Vodd cel Cumplit, in care a- celas autor, expunind pe o bogata cercetare documen- tata istoria ullimuiul erot al Moldovei, aduce indi- rect laude ocirmuirei lai Alexandru Ioan I. Mat iesa doua conferenli asupra lut Stefan cel Mare de Radu Jonescu, colaboratoru! Revistel romine.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 137 Pentru a complecta expunerea desvoltare! ideilor poporulul romin din Principate in ceea ce priveste miscarea estetica, trebue sa aruncam o privire a- supra artelor. Dupa cum era si firese, mersul pe acest tarim trebuia sa fie mult maf incet decit pe acel al pro- ducerei frumosului prin grait, intru cit la acel din urma nu erati de lipsa si deprinderile teenice pen- tru a da fiinta conceptiunilor, lueru neaparat la ar- tele propritt zise. In seulptura si arhitectura nu avem de insamnat aproape nimic, intru cit statuaria nu exista de loc, iar arhitectura eva reprezentata numatl prin straint. Totust se poate insamna macar in teorie destep- tarea interesulul pentru frumosu) arhiteetonic, in doua studil: unul inserat in Revista Carpatilor asu- pra Mandstire: Sinaia, altul in Revista romina a- supra Catedralet de la Curtea de Arges, apot in studiul lur D. Berindeitt asupra Bucerestilor tot in Revista romina, In privirea picture! gasim oare care inceputurt. Cel intal pictorl roivint, proprit: zisi si nu mat mult simpli zugravi de icoane, sunt in Tara Romaneasea Aman iar in Moldova Gheorghe Panaiteanu. Ambil se incearcad in alcatuirea de tablourt cu subiecte na- tionale, urmind maf departe directiunea apucata iu- ea de Asaki cu ajutorul unut pictor italian.4!7 Asa Aman alcaiueste tablourile: O plecare a lui Mi- hai Viteazul la batdlie, Fuga Turcilor dupa Ca- Jugareni, Vlad Tepes si solit; 8 iar Panaiteanu da fiinta tablourilor : Dochia si Traian, Alewandru cel Bun primind corona de la tmparatul Paleologu, Batélia de la Marienburg, Cea de la Baia, Ste- 117. Ist. Rominilor din Dacia Traiana, vol. VI. p. 311. 18. Tribuna, 23 August 1859.138 ISTORIA ROMINILOR fan cel Mare la mdnéstirea Neamftului, Testamen- tul lut Stefan eel Mavre—aceste dupa indicatiile lu G. Asaki, iar dupa propria-t inspiratiune: Cele doud surort (Moldova si Muntenia) si Muma romind.' In 1860 guvernul Munteniel publica un concurs pen- tru aleatuirea unut tablod istoric asupra Luptes de la Focsani intre fratit Buzesti si Tatarii. Revista Carpatilor observa, asupra acestul concurs, ca el nu sitar putea ajunge scopul, intru eit nu ar fi cine sa concureze.?2° Tot pe atunci se mai publica concurs pentru poezia unui imn national romanese, si G. Sion dobindeste premiul.??? In 1860 se face insa incepu- tul unul invatamint pictural, prin infiintarea scoalelor de frumoasele arte din lasi si Bucuresti. Se mal tri- mite Nastasanu #? la invatalura picturel in strai- natate; in{860 Aman scrie in Revista Carpatilor un sludit teoretic Despre picturda; °° in 1864 se face o expozitie de pictura, fara indoiala cea Wintal in ta- rile romine de eatre pictorii Aman, E. Cretulescu, Honoré Olivier, Tatarescu, Teue Henri, Panaiteann Bardasare si Papazoglu, indemnind pe gavern a in- curaja aceasta intreprindere, prin cumpararea cilor-va tablour!,!*4 iar in 1865 gasim pe pictorul Tatarescu seriind o carte asupra esteticel corpulul omenese.’” Tot in 1860 se infiintaza si scoalele de muzica si 119. Curierul Principatelor Unite 16 Talie 1859. Vezi _asupre cestor tablouri, Inerate in parte dupa comanda ministeriuluY inst tieY publice, raporiul presedintelal adunarei ctr’ domn, 30 Tunie 1860 Mon. of., 10 Aug, 1861 $20, Aton. of. at Laver Rom. 3 Fevruar 1861, Revista: Carpatilor Tl, 1861, p. 23. 121. Mon. of. al Tére? Rom. Ql Dee. 1861 Comp. Parone ro- min 11 Fevruarie ist 422, Am reprodus rej, vezl p. 145, 123. Revista Carputitor, 1860 trim. TH, p. 230. 124, Reforma, 26 Tan. i364. 7: romp. Car ‘patilor 6 lunie 1865 Precepte asupra proportiilor corpulut onenese, de Tata Bue. 1865. ai sus al siti Adio le tard in prilejul pleca-CULTURA IN DOMNIA LUL ALEXANDRU IOAN I 139 de declamatie, ceea ce ne aduce a ne indeletnici cu desvoltarea muzicet si a arte! dramatice inv tarile romine. Asupra muzicel, ea era reprezentata prin trupe de opera italiana care jucati piesele precum se pu- tea, in niste teatre lipsite de cele trebuitoare in cos- tumurf si decorurf, cu orchestre slabe si necom- plecte. Din cind in cind, cite un concert dat tot de straini, mal adaogia o varietate in petrecerea mu- zicala. Este de insamnat insa pentru cultura muzi- cala a timpulut, ca se intilneste in el, un critic mu- zical cn cunostinte neasteptate si gust deosebit, anume N.M. Filimon, autorul romanulul Ciocoift vecht si not, care cu curaj si competenta arata partile slabe ale reprezentatiilor teatrale, atit opere cit si drame sat comedit; critica fara mila voacele si jocul artistelor. si calauzia gustul public cu un talent si o pricepere care i fac onoare.'%° Pe tarimul muzicef nationale insdmnam culegerea Melodiilor romine de Berdescu.’®" Cu infiintarea con- servaloarelor, se pune temelia raspindirel muzicet in straturile mat de jos ale oraselor."% In 1865 se deschide un curs pregititor pentru formarea de co- rurt bisericestt.'?? Teatrul, agsazamintul artistic menit mat ales a ri- dica nivelul intelectual al poporului, de si propa- seste in personalul trupelor care din ce in ce re- 126, N. M. Pilimon incepuse a scrie criticele sale inci din 1887 in Nationalul si le urmeaza pina in 1860, la tocetarea ziarului. 427. Melodit romine in toaté originalitatea lor de A, Berdescu- Bue, 1862. 198, Cei intay profesorf at conservatorului din Bucuresti sunt; A. Flechteumacher fial jurisconsultulut Moldove¥ Christian, Carol Salva: tori, Ed. Wachmann, Visarion, Mateii Millo; iar af celut din Tag! + Franz Caudella, Burada, Gros, Viniarsz, Paseali, Mezetti, Soltys, Ga~ lino si Dimitviade, Vezi D. Ollaneseu, Teatrit la Koméint, Partea If... le memorit, Bue, 1898, p. 7 Mon. of, 23 Tannavie 1865.140 ISTORIA ROMINILOR -cruteaza elemente mat destoinice, iolust ducea o ‘viata linceda, din pricina instrainare! cugelarei cla- ‘selor superioare, deprinse cu teatrele din strainatate -si cu rasunetul de pe scena a limbelor straine. Ele Jasai aproape tot deauna lojele teatrulal romanesc -deserte, si umplead numal pe acele ale operei italiane, chiar cind irupele straine nu erat la inalfimea ce- rintelor artel; dar era de bun gust a merge la opera ‘si oare cum rusine de a asista la reprezentarile deatrulul romanese. La 1859 in Iunie, dupa sfirsirea intreprindere? lui Millo, intra in ea C. A. Rossetti care-si da cele mat mari silinte pentru a inalfa scena romaneasea; dar este nevoit sa se relraga Ja sfirsitul anulus, dupa ce pierde sume insemnate in aceasta afacere. Multa osteneala ist daduse mat ales Rossetti spre a scoate teatrul din ,babilonul limbistie“ in care se afla cazut, fiind convins ca ort ce osteneala de regenerare a teatrulut national va raminea fara e- ‘fect, va fi nula, cind se va seapa din videre ca im- ba formeaza una din primele baze ale edificiulul na- tional. 1° O alta cauza de lincezire a teatrului era virtejul vietel politice care ripea Ja ea toata incordarea min- tilor si nu mal ingaduia buna oara ziarelor a se mal indeletnici cu preducerile scenice, cu singura ex- ceptie a Nafionalulut si a lui Filimon. Se poate ‘spune decI si de teatru, ca de toate manifestarile nationale pe tarimul frumosulut, ci el propasi ca e- Jement producator, fara insa a se adinci in constiinta nationala si fara a gasi in ea incu rea de care all nevoie asemene manifestari. 130. Nationald din 15 Ian, 186i (Balageseu). Comp, D, C Ollane- seu, Teatrul la Romini, Partea UH al doile memorii, Bucurest! 1858, p. 55.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU JOAN I 14f Desyoltarea idcilor. Cultura general si sti-- intificd. De si imboldirea culturala ne venea aproa- pe intreaga de la Frantia, totugi este de insamnat putinatatea traducerilor din aceasta limba, traducert ce incepuse inca de mult in tarile romine, dar care nu se adaogira in proportie cu sporirea inriuriret franceze in tarile noastre, In tol deecursul domniet lut Alexandru Joan I, traducerile sunt putine si nu se pun pe romaneste decit arare orl opere mal in- samnate si de o valoare literara mal deosebita. Asa gasim aproape numal urmatoarele opere franceze prefacute pe limba romind: Cristianismul si pu- terea lui trad. de C. G. Floreseu 1859, Protect pentru educatia fetelor de Fénélon, trad. de Radu Popescu, 1859, Robert Diavolul, Favorita si Na- bucodonosor, librete de opere traduse de I. G. Va- lentineanu; acel din urma in colaborare cu N. Fo- tino 1959, Operele lui Franklin trad. de Riurea- nu 1859, Lauda lui Marc. Aureliu, trad. de G. Cretescu, 1856,. Resbelul gi civilizatiunea de Frari- cois Bouvet trad. de Toma Sergiescu 1859, Marti-- rit lui Chateaubriand tradust de Pizone 1859, Fi- dantata din Lamermoor trad. de Bonache, Tem- nifele austriace in Italia de Felice Ornisi trad. de Simion 1861, Britannicus de Racine trad. de Vacarescu 1861, Robinson in insula sa, trad. de Baumann (861, [storia poporului roman de Titu- Livi trad. dupa traducerea franceza de Anton- nelli 1861, Istoria lui Cicerone de Lamartine, trad. de colonelul T. Cazimir 1862, Femeile in O- rient de Dora d’Istria trad. de un anonim 1861, Istoria mécelurilor din Siria de Fr. Lenormant trad. de Cleopatra Tabacopulo 1862, Julia si Le- ontina sat intelepciunea si vanitatea trad. din franc. de Adelina Olteanu 1862, Retragerea celor 10,000 trad. de N. Alexandreseu (dupa franceza) 1862, Me-142 ISTORIA ROMINILOR mortile lui Garibaldi trad. de I. Nicolau 1862, Genoveva de Brabant trad. de Plesoianu 1862, Istoria martirilor libertatet dupa Esquiros trad. de ‘Catopol 1868, Parisul in America de Laboulaye trad. de Serurie 1863, Istoria generalaé de Duruy trad. de Cernatescu, 1863, Mitologia Grecilor, Ro- manilor si Hgiptenilor trad. de N. Preda 1863, Ba- dadele lui V. Hugo trad. de Negruzzi 1863, Su- mariul Istoriet universale a culturei de A, C. Cre- ‘tulescu (de sigur o traducere sat o prelucrare dupa frantuzeste) 1863, Mizerabilit de Viclor Hugo, trad. ‘de Bolintineanu 1863—1864, Ballo in Maschera trad. de G. Asaki 1864, Jsforia Descoperires Ame- ricet trad. de Costiescu 1864, Tratat de morala de Rendu trad. de Pop 1864, Novele de Paul de Kock, trad. de Gheorghiu 1864 si Columba de A- lexandru Dumas trad. de losif Vulean, Pesta 1856. In afaraé de aceste traduceri din limba franceza, mat aflam citeva din germana, precumn o Mezodicé san pedagogie trad. de Anton Vellini 1859, Para- 2itul sati mestesugul de a se face norocit, comedie in 5 acte de Schiller trad. de Winterhalter, 1859, Faustul lui Goethe trad. de Skelelti 1862 si Ifi- genia in Taurida de Goethe, trad. de Uarit’ Paus- cariu 1862, Moartea lut Wallenstein de Schiller trad. de E. M. Iasi 1864, apot un Tratat de istorii morale dupa autorit elint si romani 1859, Istoria Taret Romdnesti de Fotino si acea de fratiz Tu- musli traduse de G. Sion 1859-—1864. Fata cu aceasta sarac& importare de ide! straine pe calea tiparulut pe romaneste, ne intrebam cum s’a putut introduce aga cu toptanul civilizatia occi- ‘dentala, mal ales in forma ef franceza, in tarile ro- mine? Ea era adusa de a gata de catra numerosil Romini ce invatad Ja Paris, unde acestia insugindu-si el putin cunostinta Jimbet franceze, puteatt intre-CULTURA IN DOMNIA LUL ALEXANDRU IOAN I 143 buinta scrierile aducatoare de idef-ale acelut popor de a dreptul si fara nevoia unor traduceri, Apoi in tara chiar, pensionatele si guvernantele franceze raspin- deau tot mat mmlt cunostinta acelet limb!. Toata lumea se silia a-sf insusi cuprinsul cartilor fran- ceze in original chiar si nu prin traduceri. De ai- ce se explica alcatuirea unor dictionare francezo- romine si romino-franceze in destul de caprinza- toare; ? se mai explica apol impestritarea limbel romine cu neologismele aratate mal sus, precum si nevoia aledtuirel unor dictionare speciale spre a de- prinde lumea cu acele neologisme.'*? Daca traducerile nu erat tnsa de sama, apot ide- ile apusene, introduse in mintea acelora ce nu stieau frantuzeste, erat si ele putine si inguste, si de a- ceea si toll oamenil ce joaca iu tarile romine un rol politic sat literar trebuiat neaparat sa cunoa- sca limba franeeza. Era instramentul neaparat pen- tru mauifestarea superioritatei intelectuale. Oame- nit politicl ce iam vazut perindindu-se Ja putere sad inaltind glasul prin adunart cunosteat cu totit lim- ba franceza,'"®? ba cu totil ist facuse chiar invata- turile in Frantia. Mat toata corespondente intre oa- meni de sama cu domnitorul se facea in limba fran- cezi, precum s’a vazul din o multime de acte re- produse pana aice. Dintre autor! poate sa nu fi cu- hoscut aceasta limba preotul Musceleanu; poate si 131, Dictionar franco-romin de de Pontbriand 1362. 132. Dictionar de sicert radicale de Cernayodeanu, 1862, Dic: nar de cuvinte noue de V. Popeseu 1863 stréine imprumutate de Romint de 1 Despre ef spune cu drept euvint ziarul rusese Le Nord din 3 Apvilie 1866: Des essaims de jeunes gens vent & Paris, y éludier au milieu du plaisirs et en reviennent dans ie pays, députés, hom- mes @'Etat". La Vote de la Roumanie adaoge: que nos hommes poli- diques n’out imité de la culture oevidentale que le clinquant et la forme*. romino-francez de I. Costineseu, 1859; Dictionar Codrescu, 1859; Dictionar romino-francez de R.144 ISTORIA ROMINILOR unul Anania Melega care scrie cartea sa cu titlu foarte curios ce se vede a fi fost o ra traducere din frantuzeste Constructit $i meditafii asupra omu- lui cdzut.** Scrieri romanesti care sa fi indreptat cugetarea spre alte regiuni decit spre tara si nevoile ei, se in- tilnese de asemene foarte putine, mat ales pe tari- mul ideilor mat obstest¥. Asa se afla un studitt a- supra lut Lucretiw poetul latin de V. Alexandresce (Ureche),*> si de acelas un altul asupra Epopeelor grecesti sub titlul Omer existat-a; ‘°° un alt stu- ditt mai intins asupra Satirez latine de Al. Odohescu, Principiul criticet de Rada Ionescu, Istoria minu- nilor de latropol.'?* Intr’o directiune insi era peste putintéa a nu se introduce ideile din tarile straine si mai ales de la izvoral culturei noastre din Frantia, anume in cu- nostintele stiintifice. Toate cartile de scoala privi- toare Ja aceasta ramura de cultura sunt traduse din frantuzeste sat luate mat liber dupa manuale fran- ceze sat in sfirsit respindind in forma originala numat ideele franceze. Asa sunt Zoologia, Botanica, Mineralogia Geologia de Barag directorul foael Isis sa’ Natura care de la 1858 se nevoia sa raspin- deasea in poporul romin stiintele naturale.'’® Tot asa Istoria naturald de Baras, Avtropologia si medi- cina popularé de doctorul Basero, Contemplatia naturez dupa Charles Bonnet de Ananescu, Desco- perirea Americei trad. de Stoicescu, Fisica uzualé si Meteorologia de Marin, Geografia anticd de Sai- carit, Elementele de filosofie dup& Pascal, Despre 134, Bueuresti, 1963. 335, Atheneul romin, Iasi IL 1861 No. 4, 5. 136. Revista Carpafilor 1. 1860, p. 235. 187. Toate tir in Revista romina, }861. 18%. Sub dircefiunea lof Baras si Ananescu.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 145 Anatomia descriptivé de doctorul Polizu, Mede- cina. legala de Auerbach, Cosmografia elementaré fara nume de autor, Agronomia de P. Bueseu, Despre Astronomie de I. Falcoianu, Despre vitele bovine de P. Buescu, Dramurile de fer de |. Ghica, Eclipsele din anul 1863 de I. Falcoianu, Idee ge- nerala despre Geologie de Gr. Stefanescu,*? Orga- nizarea polifier sanitare de An. Fatu, Moneda de Aurelian, Moartea anarentd de Felix, Armele por- tative de maiorul G. Manu, Calendarul de I. Fal- coianu.’*° In sfera dreptulut notam: Dreptul roman dupa Makeldey de G. T. Chitu si Institutiile drep- tului roman de C. Bozianu (1861), Disertafiune Juridica G. Atanasiu (1862), Dreptel constitutional de Codrescu (1864) Tablot chronologic al juriscon- sulfilor roman! dupa Duprés ainé (1864). Tot pe atunc? incepe a se introduce instrumen- tele de fiziea si de chimie, si doctorul Theophil Glick, medicul spitalelor Brancovenesti, se lauda ca spita- lul saa ar poseda cel mai bun microscop din tara. Indeletnicirea cu stiintele trebuia insa sa conduca Ja aplicarea principiilor lor spre studiul tare noa- stre, si maf multe studil apar in aceasta directiune. Asa cunoslintele juridice provoaca urmatoarele pu- blicatit: Explicarea codului civil de V. Boerescu 1859, Studii practice asupra dreptului criminat de C. Eraclide 1865, Juriul de N. Gr. Racovita, Probele de G. Gr. Cantacuzino."4? Mai ales de la premulgarea codurilor noue in 1865, se indrumeaza 0 activilate mat spornica pe acest tarim. Codwrile civile, penale, procedura penald de VY. Boerescu, Comentarele codului civil de Cretescu; Explicarea 139, Aceste 5 din urma in Revista rom. 1861. - 140, Aceste 3 din urma in Revista rom. 1863, 141, Mon, of., 26 Ian, 1865, 142. Aceste doue din urma in Rev. rom. 1861. Ir 10146 ISTORIA ROMINILOR codului Calimach de Marzescu 1865, Oviginea le- gislafiet romane de Missail 1865 Studii de drept de Pantazi Ghica 1865. Cunostintele agronomice se raspindese prin Calendarele bunulut cultivator de I. Jonescu, aparut iv tot? anil in timpul domniet tut Alex. Ioan I. Cunostintr economice aplicate la tara noastra sunt intal raspindite prin insamnata scriere a lu! loan Ghica, Convorbiri econonrice (1865). Doc- torul Tulius Baras arata in 1861 imporlanta scrieret germane a lut T.-Livit’ Maiorescu, Hiniges Philoso- phische in gemeinfasslicher Form.*** Tot pe atunc? guvernul Sardiniei darueste pen- tru muzeul stiintelor naturale din Bucuresti o co- lectie de animale si de minerale,"* iar generalul Mavros darueste statulut o colectie de antichilatt si de monede.** Inceputal colectiel fusese facut in 1835 sub domnia lui Alexandru Ghica, cind fratele dom- nitoralui, Mihalache Ghica, se apucase sa faca primele sapaturl. lu deobste arheologia este una din ramu- rile cullivate maf cu staruinla de catra invatatir Ro- mint, si Jucrul se explica, daca luam in privire ca intreaga noastra renastere era datorita studiilor a- supra trecutulut nostra, ln Munfenia mat ales se i- lustreaza prin descoperirl si colectit archeologice maiorul Papazoglu, Cesar BoTliac si Alexandru Odo- bescu. Tot pe aluuct o comisiune franceza (Maurel) descopere in Dobrogia ruinele cetatit Troesnvis, iar alt! dol Franceji, Buissi¢re si Baudry, sunt insarci- nati de guvernul lor sa asiste Ja sapaturile facule in Muntenia.“*6 In ziua de 1 Septemvrie 1865 sé face inaugura- rea muzealuf de antichilatt, cind doctorul Turnescu 143, Rev. Carpatilor 1861, p. Til. 144. Mon. of. al Terei Rom., 16 Oct. 1859, 145, Ibid. din 23 Mai 1859 supl. 146. La France 9 Mai 18655 L’International, 11 Mat 1865.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 147 rosteste cuvintele: ,Cind natiunile incep a simti ea traiese, cind ele incep a-sI intrevedea viitorul, atuncl isi rapoarta cu iubire atentiunea asupra trecutulut si reculeg cu religiozitate suvenirile lut de glorie si chiar de durere. Respectul pentru asemene suvenire, iubirea lor sunt in un popor dovezt manifeste de profunda vitalitale. Traieste poporul si se simle tra- ind cind ist iubeste trecutul si val de acel popor care nu poseda suvenirul treeutulul saa! Dupa cum mor- mintele rect si tacute ce ne ineunjura ca indivizt sunt legaturl de respect si de iubire intre nor si pamintul ce le cuprinde, aga si fie care popor, ca sa fie lipit cu inima lut de tara ce o locueste, trebue sa intilneasca in ea suvenirile seculilor, amintirea glo- rie! sia Juptelor strabune, mormintul stramosilor. “147 Tot in domnia lut Alexandru Ioan I se face cea intal excursiune botanica de catra scoala de mede- cind din Bucuresti! sub conducerea profesorulul de bolanica Hoffmann.’** Intrunindu-se un congres de statistica la Berlin, Romania trimte in 1863. si ea delegati! ei 4° Cele intal preleger! poporane sunt inaugurate in 1858,in Iasi, de Stefan Miclea asupra Fizicel, insotite de experiente; iar in 1859 T.-L. Maiorescu tine in Bucuresti prima lut conferenta tratind despre comunismu.'®° In 1862 se infiintaza in Bucuresti! societatea de stiinli, 1° din sinul careia iesa mal multe lucrart stiintifice, parte de vulgari- zare a cunostintelor stiintifice, pe care le am enu- merat mai sus, parte originale, continind aplica- 147. Vicomte de Grammont. De Vadministration provisoire en Va- lachie, Bucarest, 1840, p. 137. Mon. of. al Téret Rom.,3 Sept. 1865. 148, 25 Aug. 1861 Mon, of. al Téret Rom. 23 Fevruar 1862. 149, Mon. of. 20 Ang, 1863. 150, Miclea incepe prelegerile lu, la Iasi, in Duminica Tome! 1858. (Ureche, Istoria scoalelor p. 169), iar Maioreseu in 20 Sept. 1859 in Bucuresti (Reforma, 24 Sept. 1859). 151. Vez Revista vom., UH, 1862 p. 407.148 ISTORIA ROMINILOR tiunt de ale stiintel generale la cunostinta Roma- niel. Aga este, in aceasta de pe urma directiune; Calcarul de la Repedea de Gr. Cobalcescu, A fost insé si un om de stiinta deosebit inzestrat care a contribuit la imbogatirea cunostintelor gene- rale stiintifice europene, cel intal care a ineeput sa platiasca inapot datoria pe care poporul romanesc 0 contracta necontenit prin imprumufarea lumini- lor de la civilizatia apusana. Acesta a fost Emanuel Baealoglu care, invatind Ja Leipzig si la Paris, pu- blicd mat multe lucrart originale de fizica, de chi- mie si de matematica, in mat multe reviste germane si franceze.45? Asa in Schimlich’s Zeitschrift fiir Mathematik und Physik 1859, Grunert’s Arhiv der Mathematic und Physik, 1860, Greifswald, Anua- Jen der Physik und Chemie von Poggendorf 1860, Berlin, Journal fitr praktische Chemie 1860 — 1861, Les Mondes ll 1868, V, 1864, VIL 1865, Cosmos, a abatelut Moignet, XX. In sfera medecinet se ilustreaza inlat doctorul Tur- nescu care aplica compresiunea digitala la vinde- carea unor anevrisme, capatind pentru reusita a~ cestel operatil o multamire de la societatea de sti- int} din, Bucurestt.1°* El mai era cunoscut si tn Frantia ca operator ghibacit pentru Elephantiasis.’>+ Alt tinert studenti in medicina care devenira mat tirzit: ilustratiunt ale taret, erat: Marcoviel, Calenderu si Obedenaru ce izbutira a fi primitt ca interni in spitalele dia Paris.*°* Tot la contactul Rominilor cu civilizatia apusana si anume in scopul de a se da in cunostinta ei te- 152. Vezi Biografia gi Iuerarile lut Em. Baealoglu de C. Istrate, Bucurestt 1896, unde sunt reproduse loale lucrarile lur, 153. Mon. of. 25 Martie 1862. 14. Gazette des Hopituux, Paris 11 Gct. 1859. 155. Courrier @Orient 11 Fevr. 1865.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 149 zaurele lor intelectuale si a sprijini astfelit acti- unea politica atit de insamnata reprezentata in fo- ile apusului, se fac mat multe publicatiunt in lim- ba franeeza. Asa Asaki traduce Legendele sale is- torice.°® Antonin Rocques publica in limba franceza Legendele si doinele populare romine.’*” Alexandri tiparesle 0 Gramaticad romind cu text francez si cu o introducere istoricé asupra limbet romine de A. Ubicini.*®® Tot pe atunci filorominul italian Vegezi Ruscala lauda Revista romina in ziarul VInstruc- zione publica din Turin.’ Desvoltarea ideilor—Intinderea ideei romine peste hotarele térel. Ideea unitate? morale si in- telectuale a tuturor Rominilor fusese unul din cei mal puternic! ridicator! at vietel romanestt,’® si ea se nascuse odata cu primele liearirl ale culture! in mintea Rominilor. Niet din domnia lut Alexandru Joan I ea nu putea sa lipsasca, ci din protiva trebuia sa se intariasca cu atita mal mult cu cit se marea lumea ideilor. Gazetele din Principate se interesazi tot mal mult de cele ce se petrec la Rominil de peste muntl. Asa Rominnl publica in decursul anu- lui 1859 mai multe stirt despre miscarile politice ale Rominilor de acolo, in scopul de a se declara de natiune politica.*? Athanasie Marienescu publica poezil poporane din Transilvania care trebuiat, prin asamanarea lor cu acele din tarile romine, sa inta- riasca cu atita maY mult constiinta unitate! nea- mului.?® Intimplindu-se o mare lipsa in Banat fn 156. Novelles historiques dela Roumanie par G. Assaki, Jassy, 1859, 157. Légendes et doines rowmaines par Rocureanu, Buc., 1865, 158. Mircesco, Gramaire de la langue rowmaine, precédée d'un appercu historique sur la langue roumaine par A. Ubicini, Paris, 1863. 159. Tuniu 1866. 160. Vezt Ist. rom. din Dacia traiand V, p. 28. 161. Vezi d. e, Rominul, 5 Fevruarie 1859. 162. Poezit poporale, Colindele de Ath. Marieneseu, Pesta, 1859.150 ISTORIA ROMINILOR decursul anulut 1860, C. A. Rossetti face o propu- nere in adunare, adoptata in unanimitatea el, ca sa se dee un ajutor de 3000 de galbent locuitorilor din Banat, ca sa slie ca acest mic ajutor le vine de Ja fratit lor de dincoace de Carpati.'8? Nationalul re- produce articolul Gazetel Transilvaniet de Andret Macovel privitor la autonomia Banatulut.?* In se- dinta din 1 August 1860, Turnavitu propune a- dunarel sa incuviinteze un ajutor de 500 de galbent scoalel romine din Brasov, propunere ce iarasI in- truneste aprnape unanimitatea voturilor. 6° Un articol al lu! Baritz, asupra chestiune! limbi- Jor din Ardea], este reprodus de ziarul Nafionalul din Bucuresti si in numarul urmator acestuia, unul Valerian scrie un articol asupra planulut Maghiari- lor de a se infrati cu Rominit.'®° Sub ministerul Panu din Moldova se subventioneaza citl-va student! din Bucovina ca sa-st urmeze studiile in Ardeal, si tot pe atuncl se face 0 chemare catre libraril si tipografif din tarile romine ca sé daruiasea cartt scoalelor din Cernauti, Brasov, Sabit, Blas, Arad, ete. 7°" De anul nou 1861, Rominul serie: ,Fratil nostri din Transil- vania, usurindu-li-se jugul ce-I apdsa mat inainte, at. Inceput a da frumoase probe de apararea nationali- tatel, limbe! si drepturilor sale politice. Ca si in 1848 atentia fratilor nostri se atinteste acuma asupra noas- tra. Er se interesaza foarte mult de not, imbratogaza cu o caldura extraordinara pericolele noastre; se cu- vine dar ca si nol s4 ne interesam de e1“.16 In privirea Rominilor din Ardeal, Vasescu, in se~ dinta din 9 Fevruarie 1861, zice: En cred ca am 163. Sedinta din 25 Fevruarie. Mon, of., 126, 1862. ‘ationalul, 9 Oct. 1860, 165, Ibidem, 4 August 1860. 166. Ibidem, 15 g 17 Septembre 1860. 167, Ibidem, 19 Septembrie 1861. Comp. Ureche, Ist. Scoalelor p. 264. 168. Rominnl, 1 Ianuarie 1861.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I 151 face o mare gresala, dacé am asimila pe Rominil din Transilvania cu ceilaltt straint. Ef nu sunt straini: origina, limba, credinta, tendintele, aspiratiile lor sunt ale noastre si ale noastre sunt ale lor. Cind un Ro- min din Transilvania voeste saintre in familia roma- neasea din Principate, trebuie sa fie de ajuns o sim- pla declaratie“. De aceea in proectul de naturalizare a jul A. PapidTlarian, se introduce fraza: ,Considerind e& un Romin este de drepl membra natural al fami- liel romanesti, in orl-ce parte a Romaniei.?° Chiar Monitorul oficial al Tare somanestt reproduce arti- cole din gazeta Transilvauiel, precum acel privitor Ja conferentele din Sabiu sag acele ce se raporta la pelitia din Hateg.'7° In {861 A. Papi Uarian publica in TIast scrierea sa asupra Independenfei constitutionale a Transit- vaniei, scriere ce este curind editata si in litmbile franceza, italiana si germana. Véitorel ziar din lasi atrage luarea aminte a publiculul, asupra acestet scri- ert referitoare Ja fratil nostri de peste munti ce ne sunt atit de putin cunoscuti pana acuma*.'" Cu prilejul uniret efective a tarilor romine, Zara- nul romin. chiar rosleste pe fata dorinta de unire po- liticea a tuturor Rominilor: ,Trai-vom, zice el, not care am luptat pentru aceasta unire mai mull de 20 de ant, ca sa videm realizat gi celalalt vis de aur al nostru, 6 adunare nationala una si singura pentru intreg poporul romanese ?“ 17? Pe de alta parte Con- cordia din Pesta numeste Principatele-Unite ,,tara fa- gaduinter“.?78 In o nota din un articol al Revistei ne Proeesele verbale ale adunaret deputatilor din 186] No, XIX, Pro. Mon, of. al Taret Rom., 17 Tanuarie si 22 Fevruarie 1861. 171. Ed. franceza la Bucuresti 1862; cea italiana la Turin 1862 tra- dusa de Ureche, revazuta de Vegezi Ruscala (Tribuna 10 Martie 1862); cea germana la Breslat 1862, Cf, Véitorul, 15 Tulie 1861. 172. Ioan Toneseu in Taranul romin 17 Decembre 186l. 173. Concordia din Pesta, 28 Septemvre 1861.152 ISTORIA ROMINILOR _ Romine se citeste: ,Exceptam pe Rominil din ce- lelalte provincit care, chiar de posed mal mult patri- otismu, in privinta asta sunt despartiti prin niste ba- riere prea tari de comerciul ideilor si al progresu- lal nostra. Le este aproape peste putinta si capete scrierile si ziarele noastre“. #74 In 1862 pe de o parte se publica in Brasov po- eziile lut Andreiu. Muresanu care tree muntii si in- flacdreaza pe Rowini cu patriotismul infocat si des- nadajduit al Rominilor de peste munth '” iar pe de alla parte un scriilor de acolo aleatueste o novela pe o tema istorica din istoria moldoveneasca. 17° Re- vista Carpatilor primeste in coloanele et articolul Jul Castore Gemenul din Abrud, asupra dorintilor Romi- nilor din Muntit Apusen), 177 Daca ipsa legaturile cu Transilvania porbiat mal mult din Muntenia, Moldova se gindea singura la bu- cata rupta din trupul el, Bucovina, si Hajdei in o po- ezie facuta cu prilejul deschiderei reanianit de Jeptura din Cernault, spune: ,Zota, Sbiera, Rusu, Calinciuc, Costin Tineri si batrént vi urez pe toti Uniti-va tot unghiul, uniti-va cu mine Ai batrinel Rome imprastieti nepoti“.'7® Cu prilejul unirel efective a tarilor romine, Romi- nii de peste munti daa domnitorulut Romaniei celet noue o sabie de onoare, si Reforma care raporteaza faplul, adaoge ca sarbarile pentru 24 Tanuarie (862 vor raminea adine in mintea tuturor Rotwinilor de la Tisa pana la Nistru.'” 174, Destinatele Rominilor, Revista romina, UH, 1862, p. 509. 175. Din Poeziile lui Muregunu, Brasov 1862. 176, Petru Rares, novel istoricd de Ath. M. Marienescu, Sibiu 1862. 177. Revista Carpatilor If, 1861, p. 55. 178. Inmina din Moldova, 1862. 179, Reforma, 4 si 11 Tanuarie 1862.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU !0A4N I 153 Reforma scrie in acelags an, dojaniud pe Romi- nil din Principate, ca ,fratil nostri de peste Carpatt lupta cu mat mult foe gi putem zice ca se intere- saza mal mult el de nol, decit not de et. Cind va sosi oare momentul ¢a sa-1 imitam“ 215° In 1864, mitropolitul Calinic Micleseu cere de la ministeriul cultelor un sprijin banese pentru studen- til de peste Carpatt si anume pentru infiintarea u- nel Academil romine de drept in Transilvania si a- nume de o cain data 500 de galbent; 200 la 10. sti- pendisti obicinuitt, jar 300 la dol care sa mearga mal departe, spre a deveni profesor. ’*' In 1864 se vede ca punind speranta in razboiul ce trebuia sa izbucneasca pentru Sleswig-Holstein, Re- forma serie cuvinte ca aceleasi tendint!: Tot! acesti 15,000,000 de Romint de care vorbim asta-z1 si care sunt in ajunul de a se grupa, dea se constitui ca o rasa sio natiune aparte, distincta, cu o limba, 0 is- torie si putem spune si o patrie unita, vor fi zicem dovada ca sunt totf, fara nicl o amestecatura de alt singe, decit roman “.'? In decursul lu 1864 © noua lipsa se arata in Ba- nat si adunarea voteaza iarast un ajutor, de asta data mal mare, de 6000 de galbent. 1°? Tot pe atunct incepe a se trezi si interesul pen- tru fratil mat indepartatt de peste Baleant, din Ma- cedonia. Anume Costache Negri scrie ministeriului a- facerilor straine din Ias!, ca ,ar trebui ca schitul Pro- ‘dromul din Muntele Athos sa slujasca si la instruc- tia ao multime de tiner! Macedonent, care de gi sub presiunea elementelor grecestI ce voesc a predomina 180. Ibidem, 6 Decemvrie 1862. 181. Ureche, Ist. scoalelor, p. 264, 182, Reforma. 23 Taunarié 1864. 133. Sedinta din 93 Fevruarie 864,154 ISTORIA ROMINILOR acolo, sunt gelos! a conserva limba si traditiile na- tiel lor mume*.'* : Romipit din Macedonia tncep si ela inchega legalurt cu acel din Principate. Asa in 1862, 1 C. Maxim (mai tirziti membru al Academiet romine), serie o gra- matica macedo-romina, in o linda alcatuita de el, im- pestritata cu cuvinte si forme macedonene pe un fond daco-romin. Gramatica este o preluctare a gramali- cel lut Boiadji si este alcatuita pentru intrebuinta- rea acelora ce stieatl greceste, continind textul in doua limbi, romina si greceasca, cu explicarile in lim- ba greceasca. In introducere, se lupla mult contra predomnire! limbet grecestt in cultura Rominilor din Macedonia, si se indeamna acestia ca, pentru a se cultiva, sa-si aduca aminte ca, ,scoalele Daco-Roma- nilor ne stad deschise; in ele feciori! nostri va se invatia in tret sat patru any mal mult decit invatia in acele grecestt in zece sad in cincl-spre-zece ani* 38° Gramatica este dedicata lui Auastase Panu_ fost lo- cotienent de principe si mat multe orf prim-ministru in Moldavia, cu speruruftie mai bune oferd aceasta carte auplorul*, In raspunsul lut Panu la deputatia ce-I inminase gramatica, el spune, ca ,ar trebui sa a- plicam toate puterile de a retvia pre fratit nostri, pe concelatenil acestia ai natiunet romane, cazali in letargul (sic) in care i-at aroneat injuriile timpulut; c&i s’ar cuveni ca stranepotif lu Traian sa dee azil si crestere junilor Macedonent, si din veniturile ina- uastirilor sa li se dee o subventie de 12,000 de gal- bent, pentru infiintarea unor stabilimente de invata- tura, dindu-ni-se patronarea asupra acestor stabili- mente; sa staruiasca Principatele-Unite pe linga pu- terea suzerana& ca sa se permita Macedonenilor a avea 184, Rominul, 1 Tanuarie 1861. 185. Repede idee de gramaticé macedono-rumdneascé compusa de I. C. Massim, Bucuresti 1862, p. XXX.CULTURA IN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 155- scoalele lor si a servi slujha dumnezeasea, in bi- sericile lor, in limba lor proprie, dupa cum se invo- este aceasta poporulul grecesc, de si este numa! o minoritate in Tureia, fata cu poporatiile romine si sla- ve; sali se incuviinteze dreptul de a-si alege pas-- torit lor sufletesti, incepiud dela Archiepiseopul au- tocefal al Iustiniane! Prime (Ohrida). 1*° Raspunsul Jul Panu contine deci un intreg pro- gram care insd nu stim daca a fost inceput sa fie pus in practica pe timpul domniet Jul Voda Cuza. In ort-ce caz este interesant a constata, ca in tim- pul acestel domouil, s’a injghebat cele d’intar legaturt dintre Daco si Macedono-Romiut si s’ad ivit ideile a- cele care trebuiat sa caute a se realiza in vremile mal noue. O noua imboldire catra Rominil din Macedonia se dobindeste in 1863 prin aparitia calatoriilor lut D. Bo- lintineanu la et. Daca rezumam activitatea mintet romanesti pe tim- pul domniei lut Alexandru [oan I 0 gasim desfasu— rindu-se pe toate tarimurile. un brulion nesubsemnat din Hiértiile Rossetti. Tot acolo cu aceeast mina, bralionul unel petitit a Macedo-Romi- nilor catre imparatul Napoleon, Alle lucrirl! macedo-romine tiparite in Bucuresti, 1n limpul domnie! luf Voda-Cuza sunt: Abecedarul mace- dono-romin Ed. Gogu, Bucurestt 1865 sio alta Gramatica romina tra-- Rominit din dreapta Dunare’, Bueuvestt 1865,