CAP. XVI. SERIILE ISTORICE DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN I Daca cercetam seriile istorice in care e prinsa dom- nia lu Cuza-Voda si pe acele ce se desfagurara in itimpul ef, le putem imparti in 4 categorit: 1) Seriile istorice marl ce-st aa ineeputul Inainte de aceasta ddomnie si care trec peste ea, pentru a se prelungi ca- tra viitor ; 2) seriile islorice ce, pornind din vremurt mat vechi, se sfirsese in timpul acestel domnit; 3) seriile istorice care pleaca din timpul ef pentru a .0 depasi catra timpurile maf noue si 4) seriile scurte ce se nasc sise sling in timpul cit a stapinit Alexan- dra loan I. Sertile politice. Ca un fluviu adine in cure se varsa toate riurile laturalnice ale desvoltarel popo- rulu! romin, curge marea serie a regenerdrei si re- desteptdret neamulul, a careia radaciui culturale se pierd in secolii mai indepartati, dar care incepe a se arata pe tarimul politic de la introducerea domniilor nationale, in 1822. Domnia luf Alexandru Toan f al- calueste o veriga in lantul cel mare al caruia unul din capete il tine Tudor Viadimirescu iar celalalt este aruncat de o camdata in oceanul viitorulut si cine Stie cine ilva ridica! Poporul romin din vechile {a-SERIULE ISTORICE DIN DOMNIA LUL ALEXANDRU I0AN 1 2283 risoare despartite, framintate de la un timp de do- rul unel viel! comune, a trecut prin alegerea indoita a lui Alexandru foan [, prin unirea definitiva, prin lovitura de stat si prin detronarea domnitorulul, ca- tra dinastia straina, neatirnare si regalitate. S’a in- cheiat oare desvoltarea politica a poporulut romin, cu punerea coroane! regale de otel pe fruntea prin- cipelui Carol si nu mat are acest popor nici o do- rinta de indeplinit, nici o tinta de urmarit?' () Aceasta mare serie de redesteptare a neamulut si de reinaltare a lut din prapastia in care cazuse, se facu iusa in tovarasie cu o alla serie ivsamna- ta, pornila si ea din vremt maf vecht si depasind domnia a careia schitare am incercat’o in paginele de pana acuma—seria atingeret spiritulut romin cu civilizcatia apusand si anume cu acea francesa. A- ceasta serie se intareste mult in forma de pe urma pe timpul domnie! lut Cuza-Voda, mat ales din pri- cina inriuriret covirsitoare politice a Frantiet asu- pra soartel poporulul romin. Ea delermina in ras- timpul aceste! domnit atit mersul politic si social, eit si acel cultural si economic. Inriuririle celelalte ce vor veni din Apus, asupra poporulul romin, vor fi slabe si neinsamnate. Inriurirea franceza va fi una din pirghiile cele mat de sama ale desvoltarel noa- stre, si seriile cdrora ea va da nastere vor fi cele inal puternice ip bine ca si in rad. Ea se va intin- de si peste domnia lut Cuza-Voda, modificindu-se si schimbindu-st acterul, sub ingustarea el, prin’ iu- riurirea eulturel germane si a reactiunel fondulut national.” (1 1. Faptele referitoare la aceast samna_calegoria in care in % Faptele: Vol. I, pp. 6 , 123, 133, 134, 156, 158, 161, 168, 190, 198, QI, 217, 220, 2: 9 976—382, 315, 331— 334, 371, 399, 449; Uf, pp. 49—5, 5 97, 101, 1H. serie, passim, Cifva Jatina I ine294 ISTORIA ROMINILOR Renasterea poporulut romin aduse la lumina pe tarimul politic, tendinta dupa wnirea Moldovei sia Taret Romdnesti, tendinta ce provoaca ivirea une seril istorice incepute inainte de domnia lut Ale- xandru Joan I, dar care se desavarseste in timpul el, prin un sir intreg de fapte ce contopira tot mat mult cele doua tar! deosebite in o viata comuna.? (I}) De aceasta serie propasitoare se leaga una ina- poiloare, de si de mal putinad insamnatate, de oare ce atinge numal un orag al tarel, acela ce se jart- fise pentru realizarea unirei, foasta eapitala a Mol- dovel—Jagul—seria decdderéi lui ce va depasi dom- nia lui Cuza-Voda; urmarile faptelor sociale mani- festindu-se in deobste mal departe in viitor.* (IID Tot inainte de domnia lut Cuza-Voda, se manifes- tase o alta tendinta dupa consolidarea politica a statulut romin, acea a introduceret unei dinastii stradine, tendinta ce da nastere unel serii istorice care se mantine pe timpul domniel lul Alexandru Ioan I preducind multe lupte si multe conflicte si care se desavirseste cn prilejul detronaret lur.® (IV) Paralel cu intarirea organizmulut statului romin, merge si nazuinta dupa emanciparea lui din stapi- nirea stréinilor, nazuinta ce provoaca ivirea une seril islorice pornita si ea din vremurl mat de ina- inte, dar care se rosteste tot mal mult pe timpul stapinirel domnulul celut d’intat al tarilor unite, dat fiind mat ales caracterul lui. Seria aceasta depaseste bine intales a lut domnie si se urmareste mal de- parte chiar in timpurile in care traim, trecind acu- 3) Faptele: I, pp, 3250, 89, 90—91, 130-138, 140, 166—17], 188 — 191, 195—-206, 209, 213-229, 234, 4. Faptele: I, pp. 53, 18, 226—234, 378—379, I, p. 65. 5. Faptele: I, pp, 89-63, 10818, 187, 197-903, 215, 268-270, 974, 0 pp. 57-61, 65-66, 82-83; 1, pp. 30, 5701, 82-83.SERIILE ISTORICE DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU loAN 1 295 ma de la emanciparea politica la acea economica.® (1) Una din seriile speciale ce indrumeazd aceasta emancipare de inriurirea straina este acea care condu- ce la secularizarea averilor méndstirilor inchinate, serie cu inceputuri implintate indestul de adine in maruptaile trecutulul, dar care ajunge la a ef istovire numal prin legea din 18 Decemvrie 1863, si este a- pol incununata cu emanciparea desavarsila a biseri- cet romine de autorilatea patriarhuluf din Constan- tinopole. Prin aceste masurl hotaritoare, se pune un capat uneia din seriile cele mal insamuate din desvoltarea poporulut romin, acea a ivriurirel gre- cesti care-si gaseste mormintul in domnia lut Cuza- Voda.” (II) O serie scurta, dar din cele maf insamnatoare prin cuprinsul ef si care caracterizaza partea laun- trica a domniet lu? Alexandru Ioan I, este acea pro- venita din lupta intre ideile vechi, reprezentate prin partidul dreptel si principiile Conventiet de Paris, a- le caror aplicare domnul gi-o pusese ca tinta de ca- pitenie: desradacinarea privilegiilor si egalizarea con- ditiel locuitorilor, prefacerea societatel si a statulul romin din o stare intemeiata pe deosebirea de cla- se in una bazata pe egalitatea tuturor cetatenilor inaintea legei. Seria istorica ce rezulta din aceasta lupta se incepe cu urearea lut Alexandru Ioan I pe tronul tarilor romine si se incheie cu lovitura de stat care democratizaza pe deplia pe tarimul legal societatea romina. Constitutia din 1866-nnfacu de- cit si consfintasca statutul, fata cu puterile straine si fata cu clasele privilegiate de alta data.* (IV) 6. Faptole: I, pp. 63~78, 90, 99-102, 124—I80, 14, 152, 155—163, 187, 212, 3— a 245—250, 276—286, 993--334, 37], 379--382, 397. 407; 11, pp. 8, BI 54, 91—I155, 195, 197, 198, 203-207, 250, 25 13: 4 hp: I, pp. 91, 127128, 91365; TL,’ pp. 1624, 63, 129, 3, 1 8, Faptele : passin. nl 15226 ISTORIA ROMINILOR Una din seriile compunatoare a acestel serif mat marl, este acea privitoare la imbundtdafirea soartet clasei fardnesti, care pentru a fi deplin intaleasa a trebuit urmarita din vremur! mai vechY si care a- junge la intaiul ef popas prin legea de improprieta- rire din 1864. De la acea data se indrumeaza, in des- voltarea aceleiasi chestiunl, o nou& serie care in vremile noastre a ajuns in toiul e1.° (ID O asemene Jupta, dusa mat ales de un om con- tra une! intregt start de lucruri, nu putea fi purtata fara periclitarea acelu! ce o intreprinsese, si de a- ceea chiar din primele timpurt ale domniei lul, se- ria desvoltatoare a ideei egalitatel dai nastere unui contra-curent, indreptat spre rasturnarea aceluia ce pusese toporul la radacina padurel batrine a_privi- legiilor de clasa. Aceasta serie insoteste iot cur- sul domniet lul Cuza-Voda si, precum personalitatea lui ti da nastere, asa si ea ineeteaza odata cu ra- punerea lut din scaunulstarei; iar firul rog pe care se insira inversunarile crescinde e chestia rurala.' (IV). In sinu! acestet serit a luptel intre domnitor si partidele politice, trebue urmarita 0 serie componenta mal mica, acea a loviturel de stat, nascuta in min- tea domnitorulul din primul an al domniei lui si in- deplinita in ziua de 2 Mat 1864." (IV). ° Tot asa de interesant ar fi de urmarit o sub com- ponenta a seriel ce ajunge la lovitura de stat, des- facerea extreme! sltinge de domnitor, pe care la in- ceput il considerase ca un ideal si aruncarea ace- 9, Faptele: J, pp. 39, 47, 86, 91, 171, 181-184, 2n7, 267, 369, 383—39], 393, 43 i703 IT, pp. 1-6, 60, 63, 89, 102, 16, 12, 200— 10. Faptele: a Oy too 118, 208—209, 2, 253— 976, '394, 407— AZ; HL, pp. 30-39, 5: sot Pe? 1, a a ‘99, 160, 207, 253, 271—272, 277, 279-281, 369,SERULE ISTORICE DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU 10AN 1 297 lui partid in o alianta nefireasc& cu dreapta, numat in scopul de a rasturna pe domnitor.'? (IV) .Seriile culturale. Daca trecem acum de la sta- rea politica la acea culturala, constatam iaras! mani- festarea mai multor serii de fapte care insa, apar- tinind unui domeniti cu viata continua, nu sunt de- eit prelungirea unor inceputuri anterioare. In poezie, literatura si istorie, constatam staruinta note patriotice, introdusa in aceste forme de cuge- tare, de cind viata romaneasca incepuse a reactiona contra strainismulul, reactiune ce se mentine, ba se ascute inea pe timpul lut Alexandru Ioan J, din pri- ¢ina zborulut matioalt ce-] iea interesul pentru tara sub imboldirea evenementelor politice. Seria poeziilor patriotice a careia tnceputurt sunt mal vechi, se mantine si se intareste; dar de lao vreme, sub lovitura faptelor brutale ale zilnicet e- xistentt, ea slabeste intru citva, fn cit nu se poate tagadui, ca sfirgitul domniel lut Alexandru loan I o lasa mat lipsita de vlaga de cum o zarise incepu- turile e!. Cel putin un lucru nu se poate tagadui: Pe cind la zorii acestef domnil, ea slapinea aproa- pe excluziv constiintele si numal prea rar apareatt linga dinsa manifestari ale simtirilor individuale, cu cit timpul inainteaza, cu alita un soare rival rasare pe orizonul cugetarel poelice care incepe a asculta de dol stapint in loc de unul singur. Se iveste o serie, tot mal bogat inzestrata, in poezil de iubire, pe linga acele referitoare la tara si la popor. Seria poeziilor patriotice era menita sa piara ca serie si si se mai arate numat periodic la oare care imprejurar! anumite. Tot asa si seria istorieF patrioti- ce trebuea sa inchine steagul inaintea istorie! critice. 12. Faptele: I, pp. 56, 76, 122, 134—186, 152, 187, 195, 200, 253-276, 380, 394397, 407-413; IT, pp. 78—80, 83, 87-90,228 ISTORIA ROMINILOR Perioada pe care o studiem contine insA numai pri- mele licdrir! a le indrumarei ce trebuia se transforme expunerea istoriel nationale: inceputuri datorite mat les lui Hajdeti si Odobeseu.'* (1). Ca forma, literatura se abate tot maf niult de la rostirea in limba inteleasa de popor. O urmare a ma- rel serif ce indreapta mintea poporalul nostru spre cullura franceza, fu instrainarea sia limbet, prin in- troducerea unul numar tot mai mare de cuvinte im- prumutate din acea limba. Seria intrebuintaret neo» logismelor este mal veche in cultura romaneasca; dar pe timpul lut Alexandru Ioan Tea ajunge la cea mat inalta a el rostire si se mentine ast-felia cu putine exceptiuni: acele ale literatilor alest din decursul aceste! domnif. Acestt din urma insa sprijin si o serie mal veche inca, acea a limbel curate roméa- nesti, precum era ea inaintea atingerel cu civiliza- tia apusana; si scrierile lor se adaog catra seria sanatoasa ce trebuia mai lirzitt se invinga, in rosti- rea cugelarel romanesti, prin o forma a graiulut potri~ vila el. Prin urmare asistain in domnia lut Alexaudru [oan Tla predomnirea a trel seri! menite a disparea sati a se- reduce mult in puterile lor: acele ale poeziilor si isto- riet patriotice siacea a graiulul intesat de neologisme, care seril trebuiat sa fie biruite mat tirzitt de cin- tarea simtirilor individuale, de istoria critica a nea- mulut si de limba curata a graiulul poporan, ™ (LD). In arta iarasi asistam la desfasnrarea unel se~ ril patriotice, in pictura si teatru, amestecata pe ict cole cu reproduceri clasice. In muzica, din protiva, se- introduse cultura cu o serie straina, aceea a muzicet italiene, scoborindu-se de acolo cu incetul catra mu- zica poporana, pe cind din protiva seria patriolica si, 13. Faptele pp. : 100--149, 14, Faptele pp. : Ibidem.SERIELE ISTORICE DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU 104NI1_ 229 clasica a arte? picturale si dramatice se abate, incet incet, catra alte genuri. Dect in arte, doua soiuri de seril care merg in sens invers unele altora: de la popor catra simtirea obsteasca gi de la simtirea ob- steasca catra popor. Tn stiinlf este o serie de insusire a stiinte! straine, inceputa de mat inainte si care prin firea ef nu poate sa iuceteze nici odata, dar si inceputurile une! seril de restituire catra Europa prio conceptil originale sti- intifice, a datoriel contractate de la ea, care aceasta din urma este inceputa pe timpul domnie} Jui Alexandru Joan I prin lucrarile matematice, fizice si chimice ale lui Em. Bacologlu.'® (IID. Cultura femeet se ridicé si ea calra regiunile su- perioare ale interesulut public prin o femee care, de si pune inceputurile acestet serif cu citi-va aut ina- inte de domnia lut Alexandru Joan I, 0 intemetaza si-1da putere in primit ant at acestei domnii—Sofia Hrisoscolei—pe care o moarte prea timpurie o ra- peste inca copila, in vrista de 22 de ant. (IID) + In sfirsit domnia luf Alexandru Ivan I intareste seria legaturilor tot mal strinse intre Rominit din tarile dunarene si acet de peste munti, si tot in ea se face inceputul aceleia cu Rominii din Macedonia. 1° Seriile economice. Cercetind seriile ce se des- fasura in viata economica, intilnim mat intar una deserescaloare in puterile larel, manifestata prin precumpenirea exportulu! asupra importulul care in- cepe din timpul domniet lut Alexandru Ioan I, avin- du-si explicarea in alte serif ce sali se nase sail se intarese pe timpul ef. Asa se iveste intal seria im- prumuturilor din strainatate pentru inzastrarea larel cu instrumente civilizatoare (cel intal: podurile de 144-—149, 15. Faptele, p| 2 M9—155. 16. Faptele, p;230 ISTORIA ROMINILOR . fier); apol se intareste mult curentul catra vizitarea strainatatet de catra Roniini, precum si acel catra viata luxoasa care cerea pentru indestularea nevo- ilor ef o multime de producte din tarile apusene. Nu e yorba, aceasta serie crescatoare in cheltuel! este de o cam data neutralizala prin acea a sporulul pro- ductiel agricole, a careia elasticitate incd nu era to= cita; dar se putea prevedea de pe atunct, ca seria reprezentata prin tendinta spre cheltuell va intrece pe acea constituita prin sporirea venilurilor, de oare ce una era fara holar, pe cind cealalta is! avea li- mitele ei firesti in puterea maxima de productiune a tarel. ‘(I si II) Aceste serif de cel mal mare interes, in timpul lut Alexandru Ioan I, numai se ivese sat se intaresc. Era pastrat timpurilor urmatoare, a lor depliua desfasurare. Tendinta dupa cheltueli mat presus de venitart aduce indmolirea claset de sus in datoril, iar pe de alla parte intinderea alcoolismului sporeste saracirea elasei de jos. Straturile superioare ale societatet si acele de jos se intree in a-si risipi averile in mi- nile strainilor —mat ales Evrel—care pompeza necon- tenit bogatiile din pungile bastinasilor, stramulindu-le in ale lor. Si aceasta serie istorica e inceputa ina- inte de domnia lut Alexandru Ioan I; ea se urma- reste numal si se adaoga in chip insamnator pe timpul lu. (1) Paralel cu dinsa si hranindu-se mutual, se desvolta mal departe o alta serie istorica fatala si ruinatoare, aplicarea tot crescindd a Rominilor catra fanctiuni, parasirea indeletnicirilor. productive ale comertulut si industriel care si ele cad tol mat mult in iminile strainilor. Si aceasta serie este intarita inca prin ne- priceperea guvernantilor care desfiintaza ultimele a- 17. Faptele, pp. 185—221.SERULE ISTORICE DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN 1 231 paraturt ale baslinasilor ce se mai indelelniceat cu comertul si cu industria. (I) Paralel si motivata de imprejurarile ce determina aratarea acestor seril, se desvolla si acea care pre- sideaza la organizarea invatamintuluy public numai teoretic si pregalitor tumai pentra formarea de functionart.’® (1) Toate aceste seril istorice intretesute conduc la imputinarea economica relaliva a viele! romanestt, toemal in momentul cind seria chelluelelor apuea pe linia suitoare. Daca insa in gospodaria privaté germenil dara- panarif erat pus! de tnai inainte, si domuia lui A- fexandru Joan I nu face decit sa desvolte mat de- parte seriile respective, in gospodaria statulul se fn- troduce pentru intaia oara descumpenirea ce se obici- nuia in minuirea afacerilor private. Seria fatala a budgetelor neechilibrate, cu musecarea deficitelor saa cu acoperirea nevoilor din mijloace extraordinare, mal ales datoril, incepe pentru intdia oara in 1860 si se urmarestle pana in zilele noastre. Tendinta tot alil de fatala’ dupa adaogirea cheltuelelor si mai ales sporirea necontenita a lefilor sia posturilor, se carac- terizaza prin o serie progresiva care trebuia sa con- duca la ruina finantelor statulut, adaogindu-se aceasta serie de destrabalare publica la desecarea si sterpi- ciunea muncef uationale, precum si la intarirea ele- mentelor economice straine in dauna celor bastinase. Existenta si inlarirea acestul complex de serif rui- natoare a vietel materiate ale poporulul romin sunt cea mal dureroasa eonstatare din timpul domniei lut Alexandru Ioan I. Dar imprejurarile din care ea se tragea erat datorite puterel curentilor istorict, in protiva carora nici o stavilaé omeneasca nu poate est biruitoare. (IID 18. Faptele p.: 161188.932 ISTORIA ROMINILOR Facind sinteza tuturor seriilor cercetate, putem spune ca, in decursul domniet lui Alexandru Ioan [, se manifesta, ca serii generale datorite puterilor istori- ce, una-suitoare pe tarimul politic, pornita in mare par- te de la iniliativa domnitorulut, mai ales in ceea ce pri- veste exteriorul, prin emanciparea slatului romin din jegaturile vecht de plecare sub puterile straine si de incatusarea sub ramasitele inriuriref grecestt ; iar in privirea interna, prin doue serif ce merg in sens con- trar; coborirea privilegiatilor si ridicarea claselor de jos. In privirea culturala se constata de asemenea 0 serie suitoare, acea a desvoltarel mintel romanesti pe deosebitele tarimurl. Cit despre desvoltarea economica, de si nu se poate tagadui o propasire siin aceasla sfera a vietel, totust seria suiloare a sporirel puterilor de producere este departe de a tinea pasul cu acele coboritoare ale vla- gel nationale prin sporirea cheltuelelor si spiritul de risipa ce se ipeuiba it gospodaria publica, molipsita tot mai mult de tendinta darapanatoare ce coplesise gospodariile private. In rezumat putem caracteriza perioada dela 1859 — 1866, cit tine domnia lu! Alexandru Joan I, ca pur- tata pe doue serif suitoare, acea politica si acea cul- turala, intovarasite de o a treia, mult mai putin pu- ternica la suis si mai grabuicaé la coboris, acea eco- nomica—de unde trebuea numai de cit se urmeze o descumpeuire iu viata totala a poporulul romin. Ur- marirea acestor seril mai departe, pana in zitele noas- tre, ne va dovedi si mal bine adevarul, ca istoria, mai ales a trecutulul celui mal apropiat, este siugura cale dea intalege prezentul, si ca in aceasta consta folo- sul practic al istoriet. 19. Vezt Xenopol Principiile fundamentale ale Istoriet, Lagi 1901, p- 72 si urm.