LXU—LXII
Scrisorile lut Eugenit Carada din 8 si 14 Iunie 1864,
catra An, Panu tu chestiunea rdsturndret dom-
nitorulut.
Guernesey, 8 Iuniu 1864, Victoria Boad 102.
Domnule Panu
Scrisoarea D-tale, de si nu-mi da nic! o stire bund, mi-a
facut mult bine. M’a linistit putin. EG am ajuns aici abia
Mercuri, Am stat G noaple si o zi la Havre, din causa ba-
teluiui. De acolo ti-am trimis traducerea articolelor Bra-
tianulul. Apol ajuns Ja Southampton, a trebuit iarast se
astept 6 jumatate de zi, paod se pot capata informatiunile
de care aveam nevoie pentru plecarea mea la Guernesey.
M’am preumblat prin oras care este maricel si nu urit. Bate-
lul d’acolo ne plecind pentru Guernesey decit a doua zi sara,
m’am pus tn drumul de fer s’am mers la Weymouth, de
unde am plecat Mercuri dimineata Ja 6 oare; astfelit am
castigat 20 de oare. Weymouth este un oras mic, dar spre
mare are un aspect foarte framos, Eram cit pe ce si morDOCUMENTE 385
de foame; caicl nu gasiam pe nimene, cdruia sd-1 pot
cere de mincare fotr’o limb’ omeneasead. Abia am_ putut
afla un om in tot orasul. Iubesc foarte mult marea; de a-
ceea se poate ca judecata mea asupra oraselor de termurt
este prevenita; dar im plac foarte mult. As voi sa locuese
intr’un asemene oras. La Guernesey sosirea mea a fost 0
surprindere si o placere; sunt multamit aict, ma simt ca
in familia D-nef Rosetti; sunt foarte mult serbatorit, iubit.
Cu toate astea eram nelinistit ; imi lipsia nuvele din tara;
brogura luf Seuly pe care o agteptam la doua Tunie nu ve-
nia. Ce s’a intimplat ? imi ziceam. Tot felul de inchipuiri
imi treceatii prin minte. In fine a venit erl, impreunad cu
serisoarea d-tale si Rominul. Iti imagini cit am fost de
multamit.
Cred c’af facut prea bine de n'al mers la Constantinopole.
In adevar n’al fi avut ce face acolo. Lucrarile oculte lingd
strain! nu se cuvin amicilor libertatet. Nu ma mir ca Daum.-
Ghica ti le cere. Deprinst a cersi toate la straint, ineapa-
bilt dea da mina la un avint propria national, ef cauta sea-
parea acolo unde cred c’o pot gasi. Att perdut situatiunea
prin miselia lor, si prin migelie spera a scapa. Democratii
ceY adevarati nu pot da mina la asemeni uneltirl. Lumina
si libertatea cauti sa fie armele lor, si acestea nu se pot
intrebuinta decit in presd sai prin revolutiune. Sa se facad
dar ce e cu putinta, adica se urmezi calea pe care a-I a-
pucat, in aceasta chestiune, este singurul mijJoc demn si
onorabil ; tara va judeca, cum zicl d-ta prea bine, de-f con-
vine sait nu situatiunea ce i-a facut Cuza, si va hotari. Mi-
siunea democratiel este a lumina faptele, pentru ca sa poata
fi vazute sub adevarata lor fata. Rominul este suspens, a-
nunta le Nord; m’asteptam fireste ta aceasta; in curind va
fi supres. Ridica-se-va 0 voace contra acestet lovirl? N’o
mat cred. Guza a plecat la Constantinopole. N’ar fi fost o
I 25386 ISTORIA ROMINILOR
ocaziune favorabila de actiune? Cine stie ? Oscintee aprinde
adesea un incendiu; dar ebue a arunca acea scinleie min-
tuitoare. Cine o va arunca ? De este sa plecf foarte curind
la Londra, instiinleazi-ma indata, ca sa vit d’adreptul acolo’
La revedere,
amie
Eugeniu Carada.
De vezi pe les Hallegrains, spune-le salutart din parte-mi,
rue St. Bénair 4 la Revue des deux Mondes.
14 Tuuie, 1864. Guernecy, Victoria Road. 102.
Domnule Panu,
Primif scrisoarea d-tale in acest moment. Itl raspund in-
data, sperind ca aceasta epistola te va gast inca la Paris.
Diplomatia se ocupi prea putin de dreptul public, de ga-
rantiile acordate cutarel sat cutaret nationalitati ; ceea-ce
voeste ea, este a scapa de orl ce complicart. Si credinfa méa
este cd, in cazul de fata, ea va da aprobarea sa partef ce
are succesul zilef; dac& mine cealalta parte ar rasturna
opera facuta asta-zi, diplomatia ar aproba-o la rindul ef.
Rolul diplomatiei, in conditiunile de astazi in care se afla
natiunile, este de a fi un simplu registratore, de a trece
in cartea sa faptele deplinite. Boierii ati sperat all-ceva ;
dupa mine, s’ati ingelat. Intervenirea Stambululut este ne-
gresit cea mare Jovire dat& autonomiel noastre, si Cuza
justificind faptele sale inaintea Padichahului, face mai mult
decit un act de vasalagit, face o crim& de lése-nationali-
tate. El injoseste, umileste natiunea, festeleste vointa ex-
presa (fie chiar printr’'un mod fraudulos) de cet 700,000
de votanti, supuind-o sanctionarif Turcuiui. Dar cel ce face
o migelie, va face multe altele. Cine loveste, libertatea ta-
rei sale, va lovi onoarea ei, fara rusine, Ca Francia aproba,
nu ma mir, cum ar putea desaproba? Cel ce a facut pe
2 Decembre, cum poate condamna pe 2 Maiti? Ar fi a se
condamna pe sinest.DOCUMENTE 387
Influenta ce ar putea cdpata Rusia in tara prin atitudi-
nea sa, nu ma sperie de loc. Tara a avut prea mult a su-
feri de la Rust, spre a se mai putea increde Jor. Este a-
bil insa a pune temerea acestel influente in spiritul Fran-
cezilor ; cac¥ ef n’o pot primi; interesul lor nu le permite a o
primi. Sunt convins, o repel c& nu se va face decit un act
de inregistrare al faptulut implinit ; cu toate acestea mi-
siunea democratiel este a protesta contra oriciret interve-
niri, ce ar vaétéma autonomia nationala; si, in cazul de fata,
a protesta este cu atit mai demn si mai onorabil, ca neo
intervenirea este in favoarea aceluia chiar care loveste
libertatea si democratia. Aceasta din urma insa nu poate
transige cu principiile ; iac& pentru ce actiunea d-lale linga
oamentce pot lua cuvintul spre apararea dreptulul, nu poate
de cit fi aprobat&é de orl-ce democrat sincer, si care pune
principiile mai presus de interesele zilei. O constituanta,
care ar ayea si otarascd chestiunile pendinti, ar fi negre-
sit cel mat bun mijloc; dar cine 0 va convoca? Pe ce
baze? Indat& ce vel pleca la London, scrie-mi si da-mi a-
dresa otelulu! unde vef trage; voiti veni a te gasi, daca
crezi ca-ti pot fi de vre un ajutor. Voiti videa pe Victor
Hugo, si-i voitt vorbi despre chestiunea noastra.
La revedere.
amic
Eugeniu Carada,
LXIV
Fragmentul unet notift asupra misiunet lut An. Panu la
curfile strdine (1864).
..inspiré partout qu’un mépris et une méfiance qui ont
fini par rejaillir sur le pays. Dans ces decniers temps, pour
Jégitimer des armements ruineux, il a été jusqu’a répandre388 ISTORIA ROMINILOK
1é bruit qu’il les faisait par suite des conseils de l’empe-
reur Napoléon, 4 qui il préparait une armée.
Dans ces conjonctures, les hommes les plus considérables
des deux Priecipautés ont cherché les moyens de sauver le
nouvel Etat des malheurs qui le menacent.
Convaincus qu’une catastrophe est imminente et que d’un
moment a l'autre, I’hospodorat peut devenir vacant, ils ont
résolu d@’aviser aux mesures a prendre, pour préserver lear
pays, lorsque cette éventualité se réalisera.
Pour cet objet, ils ont délégué Yun d’entre eux, M. A-
nastase Pano, ancien caimacam, ancien président du con-
seil des ministres, vice président actuel de la chambre,
révétu de leurs pleins pouvoirs, et qui a mission d’aller
présenter aox cabinets des puissances alliées, un tableau
de la situation el s’assurer autant que possible de leur pro-
tection et de leurs simpathies. M. Pano a déja entretenu les
ministres autrichiens, mais en se bornant a l’exposé du pré-
sent et sans entrer dans de grands détails pour V’avenir.
L’objectif principal de sa mission est le gouvernement de
Yempeveur; car par suite du courant didées établi depuis
de longues années, c’est vers la France que tendent les
aspirations roumaines. Elles en ont d’ailleurs recu déja trop
dencouragements et de bienfaits, pour ne pas se reporter
toujours vers: l’empereur dans les moments de crise.
M. Pano prend done la liberte de demander des éclair-
cissements sur ce deux points :
4) Au cas de vacance del’hospodorat et de création d’un
gouvernement provisoire, les Principautés-Unies ontelles &
eraindre une intervention collective ou séparée ?
2) Peuvent-elles espérer un prince éleanger qui mettrait
fin & toutes les ambitious et appliquerait enfin les prin-
cipes de la Couvention de 1858?
(Anlerioard lut 2 Mat 1864).DOCUMENTE 389
LXV
Fragment din brulionul unet alocufiunt a lut A. Panu
catréd un ministru strdin (1864).
Nous sommes dans |’anxiéte et l’inquiétude sur notre a-
venir, Votre Exellence n’ignore pas le conflit qui existe
dans les Principatés-Unies entre le Prince Couza et I’as-
semblée. Ce conflit, loin de s’aplaner, n’a fail que prendre
des proportions énormes et conduit fatalement 4 une ca-
tastrophe. La politique du Prince Couza est toufe autre
que celle que le pays désire. En vertu des principes ins-
crits dans la Convention octroyee par les puissances ga-
vantes, nous voulons controler Jes dépenses et nous de.
mandons continuellement des comptes; le prince Couza deé-
nigre nos intentions par des mémoires qu'il envoie a ia
Porte et demande la restriction de nos droits constitution-
nels. En présence des événements qui peuvent se dévoi-
ler en Europe. le pays 4 plus que jamais besoin de J’of-
fre de sympathie des grands puissances. Nous voulons !’or-
dre et la tranquillité et nous dégageons toute notre res-
ponsabilité de ce que le Prince Couza ferait pour compro-
mettre cet ordre el cette tranquillité. Faisant partie de la
majorité de l’assemblée, composée aujourd’hui de tous les
partis influents dans le pays, j’ai été chargé par mes col-
légues d’exprimer ces sentiments et de solliciter i’appui des
grandes puissances pour le maintien de nos institutions
constitutionnelles. Excellence ma mission est celle-la. Je
suis hereux que... ..
LXVI
Fragment din brulionul unet scrisort a tut An, Panu
cdtrdé printul Dimitrie Ghica (1864).
. he veut pas de conflit nullement. Il a éprouvé des
échecs dans la diplomatie; il ne veut pas et il ne peut faire390 ISTORIA ROMINILOR
Ja guerre a lui tout seul, et il ne désire pas non plus un
congrés, sans étre stir, d’avance, que la politique dela France
triompherait.
Le Prince Couza a fait son coup d’Etai, parceque |’as-
semblée l’avait réduit dans ses derniers retranchements,
Il a eraint cette assemblée; un moment il lui a cru de
Pénergie. L’assemblée a reculé et alors le Prince Couza &
pris du courage et alla en avant. Aprés avoir attaqué le
pouvoir avec tant de violence; aprés avoir cherché a le
diseréditer, 4 Vabaisser, Vassemblée pensait-elle que le
pouvoir tomberait de luicméme? L’assemblée a été pusil-
lanime et le Prince Couza est devenu hardi. Il a frappé
ses ennemis qui avait juré a grands cris sa perte. On ne
change pas un gouvernement avec de simples discours a
la chambre. La parole doit étre secondée par l’action.
Vous me dites maintenant d’aller 4 Constantinople. Pour,
quoi faire? Il y a un coup d’Etat accompli et il y a de
nouvelles institutions decrétées. Parler contre le coup d’Etat,
je l'ai fait; dire que les nouvelles institutions décretées
par le Prince Couza sont mauvaises, il faut que j’indique la
partie défectueuse. Puis-je le faire de mon propre arbitre?
Vous étes-vons enlendu sur ce qu’il faut rejeter de ces
institutions et sur ce qu'il faut mettre & la place ? Je n’ai
pas le droit de substituer mes opivions a la place de celles
de tout un parti. Ma mission était tout autre, lorsque je
suis parti du pays.
Le coup d’Eltat a tout changé : Je parlais avec vous d’une
assemblée qui était decidée de changer la marche de choses
et qui protesterait d’avance, par mon organe, contre toute
ingérence étrangére et puis, supposez que vous m’avez in-
diqné ce que je dois rejeter des institutions du Prince Couza
et.a quoi je dois songer pour mettre a la place. Ot serait
le but? De reconnailre l’ingérence étrangére dans une af-DOCUMENTE 395
faire intérieure, d’envoyer nous mémes, au tribunal qui ju-
gerait le prince Couza, un peuple tout entier.
Croyez vous qne Ja Roumanie gagnerait a cette abdica-
tion volontaire de son autonomie ? Qitoi ! un homme a violé
Je pacte fondamental d’une nation ; foulé aux pieds la piété
et la moralité, et cette nation ira se plaindre a Vétran-
ger? Mais quelles seraient les conséquences du jugement
porté par Je tribunal de Constantinople, aprés avoir vu les
deux partis ? Envoyer une commission dans Je pays, pour
svenquérir de Ja vérité! Une nation doit étre toujours ja-
louse de son autonomle et ne chercher jamais a provo-
quer une intervention dans ses affaires intérieures. Elle
doit au contraire protester. C’esl vous méme qui devez vous
fare justice, punir l’'usurpateur. Si vous ne le ponvez pas,
alors ne demandez rien a l’étranger, car ce qu’il vous donnera
sera pire encore que ce que vous avez.
LXVIL—LXXI
Extracte din scrisort ale redactorulut lut «Courrier d’Ori-
ent» probabil cdtra Baligot de Beyne, privitoare la po-
litica Rométniet (1864)
1) dim 6 Fevrnarie 1864. La lettre publiée ce matin
dans le Courrier a produit une excellente impression. On
considére comme un trait de haute intelligence politique
de la part du Prince, la manifestation de ses véritables
sentiments et a ’égard de la France et a Végard de la
Russie ; car je lecteur voit bien que cette correspondance
est écrite dans un sens gouvernamental.
J’apprend, cher ami, qu’a l’'ambassade de France, peu
s’en faut qu’on ne vous prit pour un partisan de la Russie;
en quoi cette ambassade faisait preuve d'une ignorance en-
tiérement fuligineuse.
2) dim 24 Martie 1864. Y aurait il inconvenient, cher
ami, a étriller ce consul de Cotillon, qui s’efforce de vous392 ISTORIA ROMINILOR
faire passer pour Russe. Bordeanu Adu employer tous ses
poumons 4 plusieurs reprises, pour persuader notre am-
bassade, la plus mal renseignée de toutes les ambassades
passées, présentes et futures, que vous étes bon frangais.
On ne vous prend plus pour un Moscovite. Vous ne sauriez
croire, cher ami, quel dégout minspire ce sot et stupide
soupcon qu’on a pu avoir contre vous.
3) din 4 Apvilie 1864. Voulez vous que je vous dise
mon opinion sur tout ve qui touche les rapports de la Rou-
manie avec la Porte ? Que le Prince fasse un voyage a
Constantiuople, il anéantira toutes les intrigues passées,
presentes et futures, Le Sultan sera si content d’un tel voyage,
qu'il aecordera au Prince tout ce qu’il lui demandera.
4) din 8 Aprilie 1864. Se plinge ca principele i-a tri-
mis numatl 500 de galbent, ¢ din ceea ce trebuia sé primias-
cé; cu toate acestea spune: «Le Courrier d’Orient» passe
pour lorgane du Prince et le public croit que S. A. nous
a couvert de pistoles».
5) din 5 Septemvrie 1864. Les circonstances sont
trés favorables aux actes d’énergie, et le prince doit en
profiler pour élever tous ses compatriotes a la dignité de
citoyens. C’est un avanlage inappréciable que d’avoir affaire
4 plusieures puissances, Pendant qu’elles perdent des pa-
roles ou du papier, les unes & louer ce qne vous faites,
les autres A blamer et 4 menacer, vous allez de l’avant,
vos innovations prennent racine, le Jemps les fortifie et le
souffle des coléres diplomatiques est impuissant a les ren-
verser ; car croyez le bien, il n’y aura jamais que des cu-
leres inoffensives contre les hardiesses du Prince. Je vou-
drais qu’en étalant la preuve que les puissauces ne sent
arrogé des droits qu’elles n’avaient pas et en demandant
pardon de la liberlé grande, Je Prince fit chaque jour un
pas dans le voie de la souverainelé. Paroles souples et ac-
tion énergique, voila le mot d’ordre.DOCUMENTE 393
LXXII
Sorisoarea lut V. Boerescu din 10 (22) Aprilie 1864 catra
domnitor, relativd la lucrarea lui asupra jurisdictiet
consulare.
Monseigneur,
Je viens de terminer le Mémoire que Votre Altesse m’a
ordonné de faire sur la juridiction consulaire dans les
Principautés. J'ai lhonneur de l’envoyer ci-joint A Votre
Altesse par un courrier exprés.
Jai été @autant plus sensible 4!houneur que Votre Al-
tesse m’a fait, en me chargeant de ce travail, que j’ai
senti, dés le commencement, qu'il était d’une importance
capitale pour notre pays. Je ne sais pas si j'ai été a la
hauteur de Ja position que Votre Altesse a bien voulu me
faire,en me chargeant de la défense d’une si juste cause.
Aussi je prie V. Altesse d’excuser les imperfections de ce
travail, par le considération du peu de temps dont j’ai pu
disposer pour l’exécuter.
Je n’ai fait dans ce travail, mon Prince, que suivre les
inspirations de Votre Altesse. Je n’ai fail que développer
les idées que Votre Altesse a bien-voulu me communiquer
lors de notre dernier entretien. Je suis par conséquent arri-
vé aux conclusions naturelles indiquées par Votre Altesse,
et qui sont:
a) Impossibilité, en fait et en droit, de concilier l’au-
touomie roumaine, telle qu’elle résulte de nos anciens trai-
tés avec la Sublime Porte, et telle qu’elle est garantie par
le trailé de Paris de 1856 et par la Convention de 1858,
avec l’application de la juridiction consulaire exception-
nelle, telle qu’elle résulte des capitulations intervenues entre
4a Sublime Porte et les autres puissances chréliennes.394 ISTORIA ROMINILOR
b) Réglementation des atributioas et des fonctions des
Consuls dans les Principautes roumaines, selon les princi-
pes du droit des gens général, et conformément a ce qui
se pratique dans les Etats chrétiens et aulLonomes.
Cretait, en effet, Mon Prince, le seule conclusion logi-
que a laquelle devait arriver un Prince romain qui entend
conserver intact Vautonomis et les droits ab antiquo du
pays. C’est 1a la seule solution a laquelle doivent arti-
ver tous ceux qui étudieront les anciennes capitulations
de la Turquie, les faits et Jes documents qui les ont ac-
compagné, Ja situation politique et Porganisation sociale
des Prineipautés.
Accepter toute autre conclusion; consentir, de quelque
maniére que ce soit, & ce que les capitulations fusseut
appliquées, en tout on en partie, dans les Principaulés, ce
serait abdiquer a notre indépendance, intérieure et laisser
violer les droits ab antiquo que nos ancétres ont obtenu
au prix de tant de sacrifices; ce serait créer un élat de
choses pire que le passé et rendre impossible la réalisation
de toute amélioration dans Jes institutions du pays; ce se-
rait, enfin, comme je Je dis en terminant mon mémoire,
trahir les interéts et les droits du pays.
C'est pourquoi, Monseigneur, plus j’ai étudié cette ques-
tion, plus je me suis convaincu de celte vérité: que dans
une pareille question i] n’existe par de terme moyen: il
faut avoir tout ou rien: ou l’aatonomie roumaine est une
vérité, et alors que les puissances européenes veuillent biew
ne pas s‘ingérer dans notre administration intérieure, par
Vintervention de Jeurs Consuls; on bien cette autonomie
est une illusion, et alors que ces mémes puissances vien-
nent, par Je force des armes, nous imposer leur juridiction
cousulaire exceptionnelle.
Votre Altesse sait que souvent, pour les sociétés, commeDOCUMENTE 395
pour les individus, la faiblesse matérielle constitue la force
morale. Dans cette qdestion, notre faiblesse mateérielle fait
notre force morale, car le bon droit est de notre cdété.
Tout ce que nous devons faire, c’est de bien exposer et de
bien défendve notre droit. Mais une fois ce devoir accompli,
nous dirons aux plus forts qui voudraient écraser notre
droit: «Nous ne pouvons par vous opposer la force ; nous
sommes les plus faibles. Mais aussi sachez, que jamais vous
ne trouverez parmi nous un seul Roumain qui veuille de-
venir instrument bénévole de votre violence. Venez avec
vos armées et écrasez par la force notre bon droit. L’o-
pinion publique du monde en jugera>.
Crest 1a notre force, mon Prince: et quant 4 moi, je cruis
que nous finirons par vainere.
Votre Altesse a bien compris que notre force c’était
notre droil, Elle a bien voulu me charger d’exposer ce
droit dans un mémoire. Mais cela ne suffit pas. Il s’a-
git maintenant de faire connaitre ce droit; d’inléresser &
notre cause tous ceux qui pourraient contribuer a sa réussite.
Si, & ce sujet, Votre Altesse voulait bien me permettre
de lui dire mon opinion, voila ce qu'il y aurait a faire.
Ce serait, eu premier lieu, de faire Jithographier ce mé-
moire en 500 exemplaires au moins: d’euvoyer immeédia-
tement des exemplaires a tous les ambassadeurs de Con-
stantinople, a tous les ministres, a tous les hommes d’Etat,
A tous les publicistes, a tous les journaux. D’un autre cété,
il faudrait le faire imprimer a Paris, le tirer dans des
brochures, et le faire en méme temps insérer dans les
principaux journaux frangais, anglais el italiens. Une si
immense publicité ne pourrait produire qu’un effet favo-
rable, et cet effet nous est d’autant plus assuré que cette
question a aussi le mérite de la nouveauté, en ce sens que,
a ma connaissance du moins, aucun publiciste jusqu’a ce396 ISTORIA ROMINILOR
jour v’a encore traité la question de la jurisdiclion consu-
Jaire dans les Principautés roumaines.
De celte maniére, mon Prince, vous aurez interessé a
cette juste cause,non seulement toute la diplomatie, mais
aussi tous les hommes éclairés de ]’Europe, et Vinfluence
que lopinios publique européenne exercera suv Ja diplo-
inatie ne pourra que nous étre favorable.
Cest ainsi que Votre Altesse, tout en restant dans la
réserve que sa haute position Jui impose, Elle fera voir a
toute l'Europe que, quoique par V’intermédiaire d’une autre
personne, c’est Elle qui soumet cette question a l’appré-
ciation et au jugement de tous Jes hommes éclairés du
siécle.
Or, soumettre une si juste cause & un arbitrage composé
de pareils juges, c’est lui assurer d’avance sa réussite.
Mais quand méme celte réussite n’aurait jamais lieu,
Votre Altesse aura fait son devoir comme peu de Prin-
ces Roumains l’ont jamais fait; et ce cera Ja une des
plus grandes gloires de Votre Altesse.
attends, Monseigneur, les ordres que Votre Altesse
voudra bien me transmettre.
M. Balanesco est du méme avis que moi, en ce qui re-
garde la publicité A donner & ce mémoire.
Jai honneur d’étre Mon Prince
de Votre Altesse
Le trés humble et trés obeissaut serviteur
B. Boeresco.
41865 Avril 10 (22) Bucarest.DOCUMENTE 397
UXXHI—LXXVIL
Cinct scrisort ale lui C. A. Rossetti cdirad An. Panu (1864).
Duminica Evreiasei 31 Mai 1864.
Ai dreptate, onorabile frate, sa m’acuzi de tacerea mea,
dar nu gi caci nu ti-am scris ci an trebue sd te plimbt pe
Ja Slambul; a’ti zice ca ett cred ct nu te poli duce, ar fi
fost sa nu te cufose si sa nu te respect, precum te cu-
nose si te respect. Mi s’a spus ca ti s’a fost seris si ett
am respuns cA ou sunt si nu voitt fi de aceasté opiniune
si cd sunt sigur e& nu vei merge. Nu ti-am seris, pentra
ca stieam ca stirile ce sunt in foile noastre ti. se comu-
nica; nu ti-am seris inca, cacf de cind at plecat osebirea
de opiniunt a fost necontenita aci, si ma temeam ca, scri-
indu-ti, sa-[i amaraseé si maf mult inima gi poate c’o sa
plect indata.
Acuma ca toti albii, albastrii, rosit ati plecat, iti voit
serie cel putin doud buletinurl pe saptamina, despre cele
ce nu vor fi in Rominul si Monitor.
Carada ti-a raportat toata nemernicia boierilor ; {i-a spus-
cum Cuza a pus samsart, le-a fagaduit ca el le va da pu-
terea, dar ca sf nu dea mal mult de cine! pogoane, fiind
¢& niel el Cuza nu poate primi a se da maY mult. Am a-
ratat chiar in ziar atunel cum Cuza chiama la mese si la
consiliabule pe Arsachi, Plaiano, Moruzzi ete. ete., si cum
astfelia i-a facut de s-a oprit la 5 pogoane g’a dat renu-
mitul vot de blam de la 13 Aprilie; s’af vazut eum not am
facut tot ce puteam face, adicd am dat un proiect: al mi-
norilatel s’am respins motiunea de la 13 Aprilie.398 ISTORIA ROMINILOR
Cu toate acestea fiind cA lumea, mostenire miseilor s’a
dat, poporul a fost cu guvernul; cici a erezut ca-1 da pro-
prietatea si votul universal; si pe linga toate acestea ura
contra dreptle! a fost si este alit de mare, incit foft erat
fericiti de lovirea de stat, fiind c’a dat ziceat el, in cap
boierilor.
De n’ar fi preces coalitiunea, Cuza n’av fi izbulit in lo-
virea luf de stat; insd acum pierduram gsi nof din puterea
noastra si nu maY are cine si-I tie pept; insi regret, ca
ceea ce i-a dat puterea a fost ura contra boierilor si ne-
mernicia lor de’a ne lua, din ziua d’intaitt arma din mina,
precum le-am fost zis atunci necontenil, socotind Jegea ru-
rala pe pogoanele legiuite si aratind atunci greselele, ne-
stitnja, infamia si ruina tarel ce contine proiectul rural al
lut Cogalniceanu. Daca o votati aceea si o lege electorala,
Romania era scapata; n’ati inteles acum.
Cu toate acestea dacda se intelegea, plebicistul (sic) nu
izbutia; chiar aga mai toate voturile din Bucurest! sunt
mincinoase; at pus toate slugile din birturi, Nemti, Un-
gurl, s’ati sub-scris copil din scoale etc. ete., tolf Tiganit
si chiar pe bucatartl mei; pe toti oamenil care veniatt
cu marfa la tirg de-afaré si pe unit din acestia i-ati luat
d’a subseris cite in doud si tret despartirl si pe aceiast oa-
meni. Satenii cef mai mulli at’ fost subserisi fara chiar s&
stie ei, si tuturor li s’a zis s& subscrie de vor sai uu pamint.
Tata plebicistul! Adauga ca politia a mers din casa in
casa cu registrul si daca se cerea de nu, atunci pleca; si
cind cineva mergea la despartire si cerea pe cel de nu, i
se zicea: Ada biletul de contributiune. Toate aceste au-
tentice.
La 3 Maiti li s’a zis boierilor si dea 30,000 galbeni si
ne insércinim sa vie toate registrele, chiar din sate cu nu.
Nav. dat si nu vor da, caci n'ai deprindere de a da. SiDOCUMENTE 399
de atunci, dupa cele mai mart staruinte, n’ati putut face o
casa pentru cheltueli nici de 4—5 mil de galbeni; n’at
dat decit 3, 4 sule de galbeni si aceia numai pe hirtie,
nici cum iti spun pentru presa straind, cA s& se propage
Romania (sic), Autonomia si independenta noastra.
Nu este nimic de sperat.
Tot ce cred et acum este, c& de vom scapa de inva-
ziune si va domni acest regim, nu vor trece trei luni, gi
lumea se va trezi si atunci. Desteptarea va fi eticace, caci
va fi suferit fie-care; va fi desteptare.
In armata numai este mare nemultamire, este viajd.
Monitorul anunta ca face un batalion de Zuavi, adica
Romini imbracati turceste, cu numele Sulfanului. Intelegi
cum el fiind suzeran, aceasta loveste autonomia. Am tri-
mes adresa Carada, Voix Roumanie, unde este un decret
prin care Cuza spune carat ca puterile l’a sustinut «méme
au milieu des derniers événéments>.
Aceasta trebue exploatatd, cdc! a compromis pe Francia
denuntind’o astfeliu, Cititi regulat Buciumul, cael aflati
multe. Pe cit vel maf avea parale, staf acolo. Iti voi scrie
doua buletine pe sdptamina. Cuza vine Jof sati Vineri. Te
jubim, te imbratosim.
Il
Bucuresti, 6—L18uniti
Sunt silit s&-ti serit, c&ci amicul mea Levy m’a ame-
nintat ca intr’alt-felid imt va serie de doud ori pe sapta-
mina cite o epistola; si ce eplstola! Imi face propaganda,
cum ar face Al. Goleseu lui Dim. Ghika. Si Levy cind zice
un ce, numaY decit face ce zice; dar face indoit mai mult
din ceea ce a promis. Il imbratisim si soacra-mea ase-
mene. Am primit epistola-tt de la 10 Iunie si vol raspunde
Ja tot ce ea cuprinde. Dar mai inainte it vol spune ca din400 ISTORIA ROMINILOR
doua punturi m’a mirat epistola ta. Unul care imi spui
idef ce stil c4 trebue si fie si ale mele si stirf si apre-
tuirt ce stif bine ci trebne sa le cunose si eu, cdct si ett
citesc foile streine. Spre exemplu discursul Jul Gladstone
si impresiunea ce a fiicut in Englitera, noua partida etc.
ele. Crezf oare ca pentru ca am fost in coalitiune nu mat
urmez spiritul public si nu stit ce se face in Jume? Al
doilea punt este, cd pe de o parte crezt c& ett daca nu
mai stitt ce se face pe acolo, iar pe de alta ma intrebi
despre lucruri ce numat unut strain i-ar fi permis sa in-
trebe? Aveti sad va pronuntati la alegeri, aveti sanse, nv
se cuvine a face un manifest ? Ce gresali a fost din par-
tea majoritatei?»> ete. etc. Dar nu-ti mat cunosti tara, Dom-
nule ex-Caimacam. Nu mat stil ci suntem calict, ca boie-
rii nu dat nicl o para, c& sunt nemernict si cA Ja loc de
tocmala revolutiunea de Ja 2 Mat este toata in favoarea
lor? Ce at voit boierif tot deauna? Sa eu fie nict un felit
de libertate. Vointa li s’a implinit. Sa fie jafuri. Voinla
implinita. Sa fie centralizarea cea mai mare. Vointa im-
plinita, etc. etc. ete. Tot ce ai voit el, aceia s’a si facut.
Deci boerif ati triumfat in toate ideile lor, si viitorul de-
mocratic ce le promit{t dumneata este spaima lor. Mat bine,
striga in anticamera cu doua zile inainte de faimoxul vot
de la 23—25. April, Dim. Ghika, mat bine dictatura lui Pi-
sofski decit a lul Brateanu si Rossetti; si Dumitra Ghika
avea dreptate, ca Pisofski o sa-I dea o oligarhie Bra-
teanu si Panu o s&-f indoape cu demoeratie si libertate.
Dumneata, stimabile frate, at sa faci acolo ceea ce af
zis: si luminezi opinia pnblica si sa reinozi firele ce sat
rupt de la intrarea noastra in tara. Al sa faci diu not pe
Franceji sa iubeascé Romania, s4 creaza ca ea este, si cd
este mare si avuta, dar ca i-a lipsit educatiunea poli
si cé imprejurarile ati fost contra noastra. Daca FrauciaDOCUMENTE 401
dacd Parisul s’a lucrat la 2 Decemb. pe suvenire, pe urd
contra cameret si pe promisiuni, de ce sa dam cu_petre
in poporul romin c’a lucrat pe promisiuni de vot univer-
sal, de proprietate, de invingerea boierismulut? Cu toate
acestea, afla c& poporul romin la 21 MaY a dat un specta-
col neauzit ; crede ca cind iti scriz nu-ti spun decit ceea
ce este pozitiv, ce poti jnra ca asa este. Ei bine cu toata
politia, vinul, mincarea si biciul, domnul n’a fost ineunju-
rat decit de Zigant, de cel care cara caramida la zidart,
si aceasta de la Belu pana la Palat; nicl un Romin din
popor in jurul lui. In piata Teatrulut erat sute de oament
de: toate conditiunile; mai nici unul nu si-a seos macar
palaria; ast-felit ca el insusi, vazind Tiganii ce’l incunju-
rati si lumea ce’l privea fara macar a’l saluta, s’a ruginat
sia dat pintent calulut si a fugit. Autentic. In 100 sub-
scriert 70. sunt mincinoase, si 30 de fricd, unele; si prin
deplina nestiinta celelalte. Pozitiv asta zi s& se dee liber-
tate si sise vearaé vol, nu va gasi 1000 da in toata fara.
Dar ce vrai sa facem, n’avem lescaie, si boierii nu dat.
Incé in zilele d’intat, lumea convinsé de ura contra boie-
rilor aplauda, dar foarte pasiva. In urma ati iacepul a se lu-
mina; peste 10 zile de la 2 Maiit se putea face ceva; chiar acum
am putea, dar ne am temut si ne temem sa na provocam
o invaziune; caici acum o sa ni se zicd ca s’a votat si ca
el stitt c& a fost tmpins de Francia. Dumneata stii ca la
Dec. 63 si Ian. 64, am fost si nel émpingt de reprezentan-
tele franeez sa-] rasturnam, si stif ca tocmal de aceea n’al
voit, n’am voit. Pe cit timp dar ne vom teme de invazi-
une, nu vom cuteza a provoca, Nu stiti ce va fi mine, dar
stitt ea de Ja 20 Maia, (stil vechit) am putut (noi) se facem
pozna; putem chiar azi si n’am voit.
In armata este cea mal deplind nemaulfumire, dar deplina ;
ius pana ce opiniunea publica in atara nu se se va lumina,
26
aif402 ISTORIA _ROMINILOR
nu cutezam. Ea sunt singur, toff s’ai dus si ferb in zama
mea. Bine faceal de-mt trimeteal hirtie, cae! vezi cd n’am.
Ma intrebi ce vom face la alegert ? Intaii cai nu va fica-
mera pana la Decembre; al doilea citeste legea electorala
si explicd-o intt’o brogura. Votul este o minciuna ; alege-
rea in 2 grade si votul pe fafa. Alegitorii direeti nu sunt
decit cel care plalesc 48 let contributie si vor fi alesi spre
a fi alegatori directi. Ast-felit’ séteniY aii toata majorita-
tea; capitala nu va pulea da decit 60--70 cel mult votanti;
s’apot ce s& facd camera? N’are initiativa, n’are pe minis-
trit in camera, (tot ca in Francia) si nicl nu poate sa re-
fuze bugetul, caci in Stalut se zize, cA va putea merge cu
cel din urmad buget votat; deci cel d’intaii va fi decretat.
Decretele sunt legit? de aict poate merge legale 20 de ant
cu un buget, Senatori? chiar n’att nicl ca cef din Francia
inamovibilitatea. Explicd aceasta; arata ‘apot de aci ple-
bicistul nu s’a votat ca acolo, ci s’a iscalit in vegistre name
pe hirtie alba ; politia a mers din casa in cas&; si ti-am
spus c& chiar asa numele subscrise in mare parte sunt
piincinoase.
Manifes(urY nu se mat pot face decit de not, stinga, si nu
putem face, cicf pentra brogurt este cenzura ? Ziarele le
inchide si opreste impartirea, cum a oprit mai mulle nu-
mere din Rominul. Lut Grenier si celor ea dinsul sa le a-
rati, ea Camera in ziua de 2 Mai a dechiarat s
propunerea care zice ; pogoanele legiuite. Aveasta a ire-
cut, vezi, pana acum, ne bagat in sama, este foarte in-
semnat, Acel act 2» aparut in Rominul. Apoi ceea ce ar
face maze bine, ar ti a se explica proectul comunisé al Ini
Cogalniceany despre legea rurala. El este intocmal cu acel
al Tarului explieat in Reeue des dena Mondes. Toate a-
seste defecte sunt explicate in articolul Brateanulul din Ro-
minut si in parte chiar de mine in Rominul de la 1 si 3DOCUMENTE 403
Mait. Carada poate face din tol! acest! articli o dare de
sama cave va lumina pe Franceji in chestia proprietatet
Ja noi, atit in drept, cit si despre éeea ce a facut guvernul,
gi poate dovedi c& Camera s’a opus nu de a da, ci de a
nu face comunism, cacl ea a voit a constitui proprietatea
Ja noi pe bazele care este si in Europa.
Aceste trebue biae explicate; apof poti s& aratl ca ce
ne-a oprit si ce ne opreste de-a nu face, este frica invazi-
unet. Asta-zi chiar poporul ar face, dar ne temem; Cuza
nu s’a temut, cici este Cuza; nol ne temem si numat a-
ceasta ne-a tinut si ne tine si in mare parte este adevarat.
Arataé c& pind acuma n’a facut nimic, cact cere sancti-
onarea Sullanulut, spre a putea fi suveran al Rominilov.
O spune singur: «O noua recunoastere a autonomie>. Cred
ca toaté Jumea este in contra, dar ne temem de invaziune,
mai cu sama fiind ¢& se crede ca este sustinut de Fran-
cia. Peste tre! zile itt trimit o noua epistola si 150 galb.,
dar val! nu stiti de vom maf putea gasi si alti bant.
Imbratisiri de la toti ai met. Cuza, zice Monitorul, va
pleca Luni din Stambul; aci nu se stie nimic, si lumea
spera ci nu va mat veni. Opiniunea se desteapta ; nu stit
ce va fi in viitor, mat cu sam’ daca presa francezi va fi
tot cu el.
Til
21 Tunie (3 Inlie)
De mult, cum vezi iubile frate, ou ti-am = scris; cauza
este ci tot asteptim sa se faca ceva, sdintre si partidele
si guvernul pe o cale, ori care va fi, ca sd am ce-{ spune ;
nimic insa. Totul sla pe loc. Acuma iaca raportul ce am
sa-U fac: Pana acum nici o lege decretala, nicl o reforma
facuta, nimie iv iotul, si prin urmare adaogind si tacerea404 ISTORIA ROMINILOR
silita e ziarelor, iti pol! incbipui ce curs trebue sa fi luat
jafurile si companiile de exploatare, de brigandagit. Cum
vezi dupa Rominul, nu stim pind acum nici ce modificart
s’at facut la Stambul, nici ce s’a ales in chestiunea ave-
rilor manastiresti. Tot ce stim este cA acum tret zile, mi-
nislerul era s4se modifice foarte ; N. Cretulescu intra ca pre+
sedinte al Cabinetului, ministra al ‘justitiet si al cultelor:
numal Cogalniceanu si Steege reminead. Ce s’a intimplat
apol n’am putut afla, dar credem c4 Bolintineanu, Orbescu
ait retras dimisiunile. Precuin vezi in Rominul de mine,
cA insast Démbovifa o spune. Bolintineanu zice c’o ramas,
fiind e& domnul s’a hotarit sa nu schimbe nimie in Statut,
si nu tie sama de ce a iscalit la Stambul niet in privinta
Statutului, nicl in privinya manastirilor. Ag dori sa tie asa,
dar nu cred. Se “face consiliul de stat si Bozianu este pre-
sedinte, inséi cu autorizare a fi si profesor, in contra leget
care zice ca s& fie inlocuit printr’un agrégé. Se crede ca
prin consilid are s& modifice Stalutul. Bugetele se fac foarte
grase, si se fac regimenle noui si jandarmaria.
Iu trimit un artielu din Démbovifa, ziar ce-l scrie insust
ministrul cultelor, Cred ec acest articlu itt va folosi foarte,
caci spune curat cd domnul cu precugetare a paralizat tot
de la inceput ca s’ajunga aci: «De aici sistema de bascula;
si compromita pe toti oamenii, elc., elec.» si vel vedea ca
atacd Conventiunea chiar in partea ei cea buna, ziciud ca
libertatea si egalitatea ce ea contine sunt idet revolutio-
nare. Articlul, cum vel vedea, este minunat si poate folosi.
Stirea inundatianet esle mare in toata tara. Initiativa
luata de Roménul Ja 12 lunie intr’un supliment, spre a face
apel Ja ajutor pentru inundatt, i-a infuriat, cict el nu fa-
cusera nimic, Ad voit chiar si ma avertizeze, zicind ca
era stat. in stat. Domnul n’a dat nimiz. Toemay in ziua in
care aesit Rominul cu 32,000 let af lul Slirbeid, a spusDOCUMENTE _ 405
si Monitorul c& domoul a dat 300 galb. Aceasta lovire l’a
infuriat asemene gi se sijesc s’o cirpeasca.
Actorii aii dat o. reprezentare, anunlind ca banil se vor
da ja comitetul nostru, (cdct aci se fura dupa obiceiti). Mi-
nistru, cum vel vedea in Rominul, a luat cite-va loje, s’a-
pot a oprit banif si a cerut oficial de la actori sd-1 dea gi
pe ceilaltt bany tol lui, sa-¥ imparta el. Actorii ait refuzat.
Vezi dar ca nici caritalea publica n’o lasa liber, si aceasta
cind el n’a_ stiut sa iee initiativa; cind pana azi n’a dat
nict o para, si cind stit cum se specula banit ce intra in
minele oficiale. Iti aldatur, ca sa dat dovezi de specula a
unor asemenea bani, Monitorul, care publica azf o lista de
subseriere pentru inundatil de an, din Moldova, Itt alatur
tot Monitorul, ca s& vezi o noua jafuire. Acum aduna bani
ca si dee domnulul cai si tunuvi. Stit jafurile, impunerile ce
se fac in asemene subscrier!; uu ti le mai descrit. Iti a-
trag numai atentiunea asupra acestui jaf ce se face cu sub-
scriert silite pentru tunurf si acum pentru cal, medalie, sa-
bie si tot ce poftest/; daruri numai sa fie si jafuri. Pe co-
pill din scoala, 18, 19 ant, if iea si-t pune ia functiuni; a
facut un mare numar de secretari la toate manastirile. Pe
un june student I’a facut bibliotecar in locul lui Laurean ;
iaca dovadd Monitorul..Chestiunea teatrulut cred ci poate
face efect acolo, adicé sé nu iee nici o initiativa pentru i-
nundati, nici pind azI si nu le dea nicl o para si se nise
iea si banii nostri.
Pe Poloni if goneste mereti, cite 2,3, 5, ca sd nu se bage
de sama; nu- mai lasa sé stee decit in Bucurest!; el le
spune ca aci n’atice minca, cA trebue si munciasea ; il go-
neste si-I trece in Bulgaria.
Lumea incepe a se desamagi vazind atita inactiune, va-
zind ca alearga Ja straini si ca jafurile. crese. Totti ceilaltt
aii plecat; sunt singur; Mitica Ghika s’a intors, dar nu tace
nimic.406 ISTORIA ROMINILOR
Va imbratisezt.
Ti-am trimes prin Hallegrain 3900 franet; ou maf avem
tescaie, N’al putea izbuli cu foile d’acolo sa faci o subseri-
ere in favoarea inundatilor si s’o transmila la comitetul
nostru ? .
IV
Bueuresti, 16 Tuliu, 1864,
Am primit, iubite si stimabile frale, cele doua din urma
epistole ce mi-al trimis din London, din care cea de pe
urma era de Ja 3 Inlie, si cealalta, prin care imf anunciat
ca pleacé Carada. De la epistola No. 3 prin care ti-am a-
nuntat ca ti-am fost trimis aproape 6 mil francY, prin po-
lita pe numele lu! Hallegrain, nu ti.am mai seris. S’anun-
cia aci zi cu zi, e& va vorbi Monitorul, ci se va schimba
ministerul, s’agteptam ca sa pot sa’ti spun ce s’a facut.
Crez ca primest! Rominul, cact ia el, cu toata ordonanta,
poti gasi multe, s’intelege asa mai multe care si tie locul
unef corespondente. Aci iti vot vorbi numa! despre cele ce
nu se vorbesc in ziar. Vel gasi asemene modificadrile pu-
blicate de monitor ale Statutului si Jeger electorale si vei ve-
dea, sail af vazut ca in adevar sunt fourte mict si mat mult
aparente decit reale. Legea electorala a despartit orasele
de sate, dar in aparenta numai. Alegerea a ramas in doua
grade si se zice, cd la 50 alegatori se va numi un dele-
gat ; dec!, Bucurestif vor da 120 delegatt sau alegatort di-
rect. AY vazut insa ca legea zice, cd unde vor fi mal pu-
tin de 100 alegatori directi, pani la indeplinire, No. de 100,
vor veni cel din judet. Ast-felit, daca Bucurestit dati {20,
este invederat c& mat toate cele-lalte orase vor da 20, 30
si prin urmare majoritatea votantilor va veni din judet, si
ast-fel expresiunea oragelor ce voiati ta Stambul s’o libe-DOCUMENTE 407
reze, se anuleazd prin fapt. Nu uita apo! ca delegalil s’a-
Jeg prin vot pe fafé; nu uita ci administralia este a tot
putinte asupra intereselor, asupra averel oamenilor ; jude-
eatorif sunt numitf si scosf dupi voie, si vel demonstra
pana la evidenta cd camera este o deridere, este o manta
ipocrité ca s’acopere infamiile ; voim mat bine infamia
pe fata.
Cu dreapla n’am rupt cu ceartaé, dar am rupt in fapt;
nu sunt fn stare sa intaleaga si sa fac nicl un sacrificia.
Eva invederat si li s’a demonstrat ca n’au decit sa adune
30,000 galbint si faceam ca voturile ‘mincinoase din toate
satele cu da, sa fie adevarate cu nu. N’at voit. Si s’a de-
monstrat ca trebuia acea suma pentru propaganda din a-
fara si dinauntru si tara in doudlunt este libera si auto-
noma; nu sunt in stare sa dea bani; cei mal bogati dav
50. Napol. cel mult 200 galb. Ce sa mat faca dar cu el,
si ce pott face cind nu sunt parale, spre a circula inauniru
si afara ?
Apropos de plebicist! Nu uita sa le arati un ce evident.
La not nu sunt nici chiar si gosele, gi cind ploua, stil cit
se lungesc distantele; nu uita cA la 2—14 Mai erat plot
necontenite, drumurile nepracticabile ; nu uita ca satenil
nu erat in sate, ci la munca departata adesea. Dect, la 2
Mal 3’a publicat plebicistul si !a 14 s’a inchis votarea, a-
dica subscrierea de da, sai’ ba, in registru si in alb. Re-
gistru nu cuprindea nimic decit hirtia alba. Cum dara pn-
tut merge plebicistul in toate satele in curs de 8 zile, s:
sa aiba si timp sa citeascd tott plebicistul si sa subserie?
Vezt ca este peste putinta ; si de aceea nict n’ati subscris
eel mat multi, ci ati fost subscrisi de subprefecti, si chiar
celor care aii fost pusi a subscrie, registrul fiind alb, li s’a
zis: «este pentru mosie, cine vra mogie, da, cine nu vrea,
ba» si ati vazut ordinul ministerulu! de la 2 Maiti sé ares-408 ISTORIA ROMINILOR
teze si si dea sub judecata pe orl-cine va face propaganda ;
deci, a zice ba, a zice un cuvinl, propaganda, afacere cri-
minala, conspiratiune, etc., etc. Ti-am spus ca pe toti Po-
lonif i-a gasit si-t goneste. At vazut chiar in Roménaul, cd
a arestat pe un Maghiar Frighias sub inculpare de com-
plot, si c’ati umblat sé m4 aresteze si pe mine; at vazut
c& m’a si chemat procurorul si ce am raspuns. Asculta, Fri-
ghias a fost colonel in armata lui Garibaldi, a fost chiar la
Aspromonte, si Garibaldi i-a dat basmaua care i-a servit
Ja intaiul pansament. El era p’aci spre lucrarea citor rele
comilate unite: Maghiar, Polon, Italian, Intaleg c& nu fa-
cea si nu putea face o lucrare in ceea ce priveste tarile
noastre; dovada cA vel care zic complot contra stalului
tomin sin’ati arestat un singur Romin. Frighias avea Ja
el nu numai o multime de corespondente italiene, maghiare
gi polone, dar planul de lucrare si de atac si la Cadrila-
ter, si’a Ungaria si’n Galicia, si’n Polonia, fof, lot in sfir-
git. Guvernul a luat toate hirtiile si lea comunicat Aus-
trie, Aceasta este de mare gravitate gi {i-o asicur. Cu a-
ceasta ocaziune a arestat si alti Maghiarl si mal cu sama
Peloni; pe cei mai multi ius& if gasesc merei cu acest
pretext, A arestat chiar pe Haret din Moldova. Polonii in
scurt sunt gasili si persecutati cain Galicia. Acum, ai in-
tales, profit jafurile ca nici odata. Nu uita afacerea Sutzu,
dou? faple pozilive.
Librecht a voit sa cumpere un Joe ca sa-si facé casa. A-
cel Joc era al unui om sarac care n’avea de cit locul acela
eu o casuta de pe care lua vre-o 150 galbent chirie. S’a
dus la el un trimis si i-a zis: vindeti casa, in tret zile,
saracu, si cu pret de 400 galb.? De nu vet vinde-o, in trei
zile tise va darima, sub cuvint ca cade si periculeazad pe
trecdtori. Peste tret zile I’a chemat politia si l’a prevenit
ca! darima casa. «Dar nu cade ;—nimic; «dar uu pot da cuDOCUMENTE 409
400 galb.—A trimis la Calduragant pe procuror sub cuvint
ea staretul are bant public furatl, Acolo procurorul a pus
la tortura pe un baiat ascultator al staretulut ; l’a spinzu-
rat cu capul ia jos ca si spue unde staretul a ascuns ba-
nil, ete., ete. Dar ad facut maf mult, i-a bagat pe eanalul
urinator un lemn sat o andrea, am uitat, si baiatul este
gteti bolnay. Aceasla a publicat-o chiar Bueiumul si gu-
vernul s’a facut ca trimileo ancheta; vol zie cA a tri-
mis cu ordin sé nege. Dar iaca faptul oficial adeverit.
Vezi in Rominul dupa Tribuna spusa oficiarilor Catargi
si Dadu Filipescu, precum si ale prefectului Sturza din last:
vezi chiar respunsurile lor si replica lut [unescu. Esle cea
mai mare infamie; vezi ca Catargiu serie si publica: