Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului in functie de populatia comunei, orasului sau subdiviziunilor administrativ - teritoriale ale municipiului Bucuresti inregistrate la 1 ianuarie anul in care au loc alegerile sau la | iulie in anul care precede alegerile (art.29 din Legea nr.215/2001). Incompatibility” Calitatea de consilier este incompatibila cu: a) functia de prefect gi subprefect; b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al autorititilor administratiei publice centrale gi locale; calitatea de funcyionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judejean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritafi ale administratiei publice locale; calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv; c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene; d) calitatea de primar; e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat si cele asimilate acestora, ¢ Constituirea consiliului local Se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. La sedinja de constituire, convocati de cdtre prefect, participa prefectul sau reprezentantul sau. Primarul va fi si el convocat la aceasta sedint4, chiar daca procedura de validare care il priveste nu a fost definitivata. Sedinja este legal constituité dac& participa cel pujin doua treimi din numarul consilierilor alesi. Daca nu se poate asigura aceastA majoritate sedinja urmeazi_ a se fine peste trei zile, in aceleasi conditii. Daci se mentine neindeplinirea conditiei de prezenta si la a doua convocare se reconvoaca sedinta peste trei zile. Dacd si la aceasti a treia convocare lipsese fara motiv temeinic consilierii alesi, astfel incat sedinta nu poate fi legal constituita, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele trei convocari anterioare, dacd locurile vacante nu pot fi completate cu An, 30, Legea nr. 215/200Incetarea de drept a mandatului de consilier se constaté prin hotirdre a consiliului local la initiativa primarului sau a oricdrui consilier. in caz de demisie, consilierul poate reveni asupra demisiei pana la adoptarea hotararii. @ Durata mandatului Consilierul local se alege pentru un mandat de 4 ani (ce poate fi prelungit numai in caz de razboi sau catastrof, prin lege organicd) mandat exercitat de la data cosntituirii consiliului pnd la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales." # Actele consiliului local Consiliul local adopt hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in ile in care legea sau regulamentul de funetionare a consiliului cere 0 afara de cazu alté majoritate. in caz de paritate de voturi, hot: dezbaterile in sedinya urmatoare. Legea nr.215/2001, in art.45, face deosebire in ceea ce priveste numatul de voturi necesare pentru adoptarea unei hotardri astfel: in timp ce regula este cea deja enunfat, a "“majorititii membrilor prezenti", pentru hotardrile privind bugetul local sau cele prin care se stabilese impozite si taxe locale este necesar votul majoritatii consilierilor in funcjie, iar hotararile privind contractarea de imprumuturi, administrarea domeniului public si privat al comunei sau oragului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului si asocierea cu alte consilii, institutii publice sau comercianti din tara si din strainatate se adopt cu votul a cel putin doug treimi din numarul consilierilor in functie. Hotdrarile cu privire la persoane se iau intotdeauna prin vot secret, in timp ce pentru alte hotarari votul va fi secret numai atunci cand consiliul stabileste astfel. Proiectele de hotarari pot fi propuse de citre consilieri sau de c&tre primar, acela care face propunerea find obligat si redacteze proiectul cu. sprijinul secretarului gi al personalului din aparatul propriu al autoritagii administratiei publice locale. Hotardrile normative devin obligatorii de la data aducerii la cunostint’ , cele individuale devin obligatorii de la data comuniciiii lor celui pe care il drea nu se adopti si se reiau publi privese. “ art.38, Legea 215/2001 6¢ Comisiile de specialitate'*! Consiliul local isi organizeaza, dupa constituire, comisii de specialitate in principalele domenii de activitate, comisii compuse numai din consilieri, Fiecare comisie isi alege cate un pregedinte si un secretar. Aceste comisii analizeaza si avizeazi proiectele de hotarari din domeniul lor de activitate. Hotirarile comisiilor de specialitate se adopt cu votul majoritatii membrilor lor. Prin Regulamentul de functionare a consiliului local se stabileste organizarea, functionarea $i atribujiile acestor comisii. @ Atributiile consiliului local Principalele atribujii ale consiliului local sunt (conform art.36 din Legea nr.215/2001): a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiy viceprimarii, dupa caz; stabileste in limitele normelor legale, numarul de personal aparatul propriu; b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului; c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studi, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a tetitoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judejeana, regionali, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legis d) aproba bugetul local, imprumuturile, viratile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobi contul de inchidere a exercitiului bugetar; stabileste impozite gi taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legit; e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numérul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local; f) administreaz& domeniul public si domeniul privat al comunei sau oragului: 8) hot&ragte darea in administrare, concesionarea sau inchiricrea bunurilor proprietate public’ a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii: h) hotarliste vanzarea, concesionarea sav inchirierea bunurilor proprietate privat a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii; Ant $4, Legea nr. 215/200], 63") actioneaz& pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitaii vietii; contribuie la protectia, conser ‘area, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitecturd, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in condifiile legii: 8) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociale: asigura protectia drepturilor copilului, _ potrivit legislatiei; aproba criteriile pentru repartizarea locuinfelor sociale; infiinjeaza si asigura functionarea unor institufii de binefacere de interes local; D) infiinteaza si organizeazi targuri, pieje, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionarea a acestora: u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local; y) confera persoanelor fizice roméne sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetijean de onoare al comunei sau al oragului; x) hotaraste in condifiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice roméne sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finanjarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucravi, servicii sau proiecte de interes public local; hotiraste infratirea comunei sau oragului cu unitagi administrativ-teritiriale similare din alte tari: ¥) hotariste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorititi ale administratiei publice locale din {ara sau strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale gi internafionale ale autoritajilor administratiei publice locale in vederea promovarii unor interese comune; 2) sprijind activitatea cultelor religioase, in conditiile legii: w) asigura libertatea comerului si incurajeaza libera initiativa in condi Desigur, consiliul local poate exercita si alte atributi stabilite prin lege. Raspunderea consilierilor Potrivit Legii nr.393/2004 ce reglementeaz’ Statutul alesilor locali, alesii locali raspund, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru faptele savargite in exercitarea atributillor ce le revin. Astfel art.56. alin.1 precizeaza ; "Consilierii rispund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupa caz, in nume propriu pentru activitatea desfisuraté in exercitarea mandatului, precum gi pentru hotardrile pe care le-au votat”. Prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din functie a unui consilier care a fost arestat preventiv. incdlcarea de citre consilieri a prevederilor Legit nr.215/2001, cu modificarile si completrile ulterioare, a prevederilor prezentei legi si ale 65aplica in mod corespunzitor presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judejene, pentru abaterile savargite in calitatea lor de consilier. @ Dizolvarea consiliului local Consiliul local poate fi dizolvat dac& a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotirare judecdtoreasca rimasi definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivati a prefectului, bazat& pe hotardrile judecdtoresti ramase definitive si irevocabile, Hotararea de dizolvare poate fi atacat de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ. Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de Guvem, la propunerea prefectului, in termenul stabilit de lege. Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, in absenja acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competenjelor gi atributiilor ce ii revin, potrivit legii. in cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3 sedinfe ordinare consecutive nici o hotirare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept. Situajiile mentionate se comunicd de primar, viceprimar sau, in absenja acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinga. Instanta de contencios administrativ este obligaté sa se pronunte in termen de 30 de zile. in acest caz procedura prealabili nu se mai efectueaz’, iar introducerea actiunii suspenda executarea misurii de dizolvare. Hordrarea instanfei este definitiva si irevocabili Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de catre Guvern, la propunerea prefectului Consiliul local se poate intruni in sedinfe extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de gedintele extraordinare. 67un Leé Claretie, un G, Benoit, Membru al Institutului Franfei, chemandu-l superba lucrare, care singuré decoreazi oragul Craiova", era nevoit si explice contemporanilor sai ca "Nu numai ci nu m-am ferit s4 creez venituri noi, dar, in fiecare din cele wei rénduri cind am avut onoarea gi sarcina si fiu seful asociatiunei sociale craiovenesti, una din preocuparile mele de capetenie a fost tocmai si creiez, pentru lucrarile esentiale ale orasului, noi venituri, Cu o deslusire important, insi: am refuzat, regulat, cu indaraitnicie, sa pun biruri, cat de mici fie. Maam miarginit la a m& folosi de bunurile din domeniul public, percepand taxe pentru diferitele service prestate de Comuna, asa cum, ca raportor al legei asupra maximului taxelor si contribufiunilor comunale din 1903 gi colaborator al Ministrului de Interne din acel an, eu insumi prevazusem prin art. 4 din lege, . ("Din activitatea mea ca primar", pag. 8). Scurta evocare a personalitajii lui Nicolae Romanescu este doar un pretext pentru a sublinia importanta deosebita pentru societate si implicit responsabilitatea ce revine primarului Scurt istoric Prima reglementare despre functia de primar aparjine Legii comunelor nr.394 / 1864. Conform acestei legi primarul comunei in comunele rurale era ales de alegitorii comunei odati cu membrii consiliului si se aproba de catre prefect, in timp ce in comunele urbane era numit de Domn, dintre primii trei consilieri care objinusera cel mai mare numér de voturi la alegeri'™*. Printre atributiile primarului erau: 1) supraveghea legalitatea actelor consiliului si raporta prefectului situatiile in care consiliul adopta actele ilegale sau care depaseau competentele sale; 2) era sef al polijiei locale, in situatii speciale, cum ar fi revoltele, avand dreptul si emita ordonante si regulamente de politie; 3) era ofiter de stare civila; 4) in calitate de sef al administratici comunale administra si apara proprietatea comunei, se ingrijea de aprovizonarea ei, supraveghea stabilimentele comunale, intocmea bugetul comunei, controla aparatul administrativ al comunei, Legea din 1874 prevedea cA primarul comunelor rurale nu mai este ales ci numit de cdtre Guvern. Legea pentru organizarea comunelor urbane din 1894 a prevazut ca modalitate de investire a primarului alegerea, alegere ce se fiicea de catre consiliul comunal din randul membrilor sai. Legea din 1902 a trasferat atribu(iile de sef al Politiei prefectului. Mitcea Pred, Curs de drept administrativ, Partea specials, Casa Editoriala "Calistrat Hogas', 1998, p. 367. 69Investirea Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in condijiile Legii privind alegerile locale. Pe toata durata mandatului de primar se suspenda contractul de munca la institutiile publice, la regi autonome, companii nationale, societati nationale la societifile comerciale cu capital majoritar de stat sau la societiitile comerciale aflate sub autoritatea consiliilor locale sau judefene, al persoanei ce ocupa functia de primar. Dupa validarea alegerii (care are loc in termen de 20 de zile de la data alegerilor) primarul va depune jurdméntul al cirui text este prezentat in art.34 al Legii administratiei publice locale. Depunerea juraimantului se face in fata consiliului local. Refuzul primarului de a depune juramantul este considerat demisie. in cazul invalidarii mandatului primarului, se organizeaza alegeri in termen de cel mult 30 de zile de la invalidare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti. ¢ Incetarea mandatului Mandatul primarului este de 4 ani. El se exerciti de la depunerea juramantului pn’ la depunerea jurimantului de cdtre primarul nou - ales. Aceasti reguldi are doud exceptii: prelungirea mandatului, care poate interveni in timp de rizboi sau de catastrofa gi se dispune prin lege organicd, si incetarea mandatului inainte de termen, Art.15, alin.2 din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali arata c& mandatul inceteaza inainte de termen in urmatoarele situatii a) deces; b) demisie; c) incompatibilitate; d) schimbare a domiciliului intr-o alta unitate administrativ - teritoriala; ©) imposibilitate de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptiile prevazute de lege; £) dac s-a constatat prin hotérare judecitoreasca, ramas& definitiva, dupa validarea mandatelor, ca alegerea s-a fiicut prin frauda electorala sau prin orice alt incaleare a Legii privind alegerile locale: g) in cazul condamnarii definitive la o pedeapsi privativa de libertate: h) in cazul punerii sub interdictie pentru debilitate sau alienare mintalis i) in cazul pierderii drepturilor electorale: 7in exercitarea atribufiilor prevazute la lit.d), primarul: a) coordoneaz realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local; b) ia masuri pentru prevenirea si, dupa caz, gestionarea situajiilor de urgent’; c) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art.36 alin.(6) lit.a) - d) din legea 215/2001; d) ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes local prevazute la art.36 alin.(6) lita)-d), precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale; e) numeste, sanetioneazi si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local; f) asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobirii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora: g) emite avizele, acordurile gi autorizatiile date tn competenta sa prin lege si alte acte normative; h) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor. Primarul prezint& trimestrial (sau la cererea consiliului local) informari privind executarea hotararilor adoptate de consiliu. Dispozitiile cu caracter normativ sau individual sunt actele administrative pe care le emite primarul in exercitarea atributiilor sale gi devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate, Viceprimarul Legea administratiei publice locale instituie alaturi de notiunea de primar si pe aceea de viceprimar, Numarul viceprimarilor este reglementat prin lege astfel ~ pentru comune si orase cate un viceprimar; - pentru oragele regedin{a de judet cate doi viceprimari; - pentru municipiul Bucuresti gase primari (art.79 din Legea nr. 215/2001) si sase viceprimari, cate unul pentru fiecare sector, un primar general si doi viceprimari Viceprimarul se alege cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata mandatului viceprimarului este aceeasi cu cea a mandatului consiliului local. B¢) avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si "aspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemndnd hotirarile pe care le considera legale; 4) avizeazi pentru legalitate dispozitiile primarului; ©) urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal; 1) asiguri indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si efectuarea lucrarilor de secretariat; 8) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local; h) asigura comunicarea catre autoritifile, institugiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, dacd legea nu prevede asltfel; i) asigura aducerea la cunostin{a publicéi a hotirérilor si dispovitiilor cu caracter normativ; j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii; k) legalizeazi semnaturi pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autoritajilor administratiei publice locale, stabilite de primar. Secretarul indeplineste gi alte atributii previizute de lege sau insircinari date de consiliul local ori de primar, Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului se fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu votul a cel Pujin doud treimi din numérul consilierilor in functie, ca urmare a initiativei Primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfagurarea unei cercetiri administrative, Serviciile publice locale A. Serviciile publice ale comunei sau orasului gi aparatul propriu de specialitate. Generalitati. Consiliile locale pot infiinta si organiza institutii si servicii publice de interes local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispun, Numirea si eliberarea din functie a personalului din cadrul institutiilor gi serviciilor Publice de interes local se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de c&tre primar, in conditiile legii.fundamentale pentru administratia public’ roméneasci actual, ceea ce are consecinfe importante atat la nivel institutional cat si in ceea ce priveste relatia administrajie public& cetatean. Din punct de vedere institutional gi al modului de reglementare prezintd interes deosebit pentru teoria si practica juridicd un concept cu traditie in practica sociala romaneasca si anume, conceptul primarie. Date fiind implicatiile acestuia in modelul structural al administrafiei publice romanesti gi consecintele lui functionale in special prin activitatile de prestatie, fri a neglija, ins, aspectele decizionale este necesara analizarea fundamentului sau juridic, O astfel de analiza permite evidentierea aspectelor pozitive gi a celor de perfectionat. Constitutia Romaniei - textul in forma revizuita in anul 2003 - in articolele or.121 gi nr.122 precizeazd ci “autoritaile administratiei publice, prin care se realizeazi autonomia locala in comune gi in orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi", iar la nivel de judet se constituie, prin alegere, un consiliu judefean ca autoritate a administrajiei publice “pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si oragenesti, in vederea realizirii serviciilor publice de interes judetean” Legea nr.215/2001 - Legea administratiei publice locale, republicata, in art.23 prevede cA "Autoritatile administratiei publice prin care se realizeazi autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, oragenesti gi municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in condifiile prevazute de legea pentru alegerea autoritétilor administratiei publice locale. Consiliile locale si primarii funcjioneaz’ ca autorititi ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune, orase gi municipii, in condifiile legii", Articolul nr.77 din acelasi act normativ incearc& s& dea confinut conceptului primarie, Este scris: "Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ - teritoriale gi aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, oragului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale". Acest articol din Legea administratiei publice locale este unicul temei juridie al unei masuri cu importante consecinte in practica sociald, atat din punctul de vedere al cetijeanului destinatar si beneficiar al prestatiei si dispozitiei care dau continutul administratiei publice, eat si din punctul de vedere al personalului din administratia public’ locala. Este evidenta dorinta legiuitorului de a apropia prin norme juridice modelul institutional al administratici publice locale de modelul traditional romanese in care cetateanul, in special in mediul rural, era obignuit cu autoritatea primar si institujia primarie. Pentru a realiza, pe de o parte, obiectivul de a pastra legatura cu traditia romaneasc, in practica social& gi, pe de alti parte, de a avea o administratie publica locala simpla si eficienta, o legislatie coerenta, propunem o variant de modificare a Legii administrajiei publice locale nr.215/2001. Apreciem ca 7fiecare judet existand un consiliu care se intrunea periodic, reprezentind “interesele locale ale judetului"'™, Legea pentru unificarea administrativa din 1925 si Legea pentru unificarea administratiunii locale din 1929 au consacrat un sistem administrativ cu un accentuat grad de descentralizare administrativa. Astfel, administrarea judetului era realizata de un consiliu judetean ales, Consiliul judejean era organul deliberativ. El isi alegea o delegatie si presedintele consiliului judetean ca organe executive. Conform Legii administrative din 1936 si prefectul participa la administrarea judetului. intre ani 1938 si 1940 judejele au fost transformate in simple circumscriptii teritoriale, apoi, intre 1940 si 1947 revenindu-se la comuna si judet ca unitati cu personalitate juridic’a. Legea nr.135/1947 a instituit “comisiile interimare la comune gi judete". Constitujia din 1948 si Legea nr.17/1949 au introdus consiliile populare alese ca organe locale ale puterii de stat. Legea nr.5/1950 a prevaizut constituirea de "sfaturi populare” la nivel de regiune, raion, oras si comuna. Prin Legea nr.2/1968 au fost organizate din nou judetele, in locul regiunilor si raioanelor, judefele fiind conduse de consilii populare alese. Constitutia din 1965 a reglementat durata mandatului consiliilor populare judefene la cinci ani. Ca organe executive ale consiliilor populare existau Comitetul executiv si Biroul permanent al Comitetului executiv. Evolutia organclor administratiei publice la nivel de judet a parcurs dupa decembrie 1989 pana in februarie 1992, cAnd s-au constituit consiliile judefene rezultate din alegerile locale, o serie de etape de reacomodare treptata cu principiile statului de drept. Mandatul consiliului judefean este de patru ani. El poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrof. Prelungirea se dispune prin lege organic. Exercitarea mandatului se realizeazi de la data constituirii consiliului judejean pana la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales, Organizarea Consiliului Judetean conform Legii 215/2001 Investirea —Constituire Constituirea si componenta consiliului judetean. Consiliul judetean este autoritate a administratiei_publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitayii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizirii serviciilor publice de interes judetean. Este compus din consilieri judefeni, alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile legii. "© Valentin Pristeary, op. cit p. $25, 79administratiei publice locale comunale si oragenesti interesate, masurile, necesare, inchisiv cele de ordin finaneiar, pentru realizarea acestora; 4) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean; ©) aproba bugetul propriu, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobé contul de incheiere a exercitiului: bugetar; stabileste impozite gi taxe, precum si taxcle speciale, in conditiile legii; hotaraigte repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defaleate din unele Venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in condiftiile legii; £) administreazi domeniul public $i domeniul privat al judejului; 8) hotiraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes Judetean, in conditiile legii; hotiraste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judejului, in conditiile legis h) hotraste inflintarea de institugii publice si de servicii publice de interes Judetean, in conditiile legii; numeste si elibereazi din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in condifiile legii; i) hotaraste asupra reorganizirii regiilor autonome de interes judetean; exercilé in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societiitile comerciale pe care le-a infiintat; hot&raste asupra privatizirii acestor societati comerciale; i) stabileste, pe baza consultarii autoritétilor administratiei publice locale comunale si orisenesti, proiecte de organizare si amenajare a teritoriului judetean, precum si de dezvoltare urbanistica generali a judetului si a unitatilor administratiy-teritoriale componente; urméreste modul de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si oragenesti implicate; k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartindnd cailor de comunicatii de interes judejean; acord’ sprijin si asistenfé tehnicd de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si or isenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale gi oragenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate; }) aproba documentajiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judefean, in limitele gi in conditiile legii; m) asigur’, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare in vederea bunei functionairi a institutiilor de cultura, a institutiilor publice de educatie, ocrotire social si asistenf& social’, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii; 81Art.94 din Legea administratiei publice locale prevede forma scris& pentru convocare. Invitatia la sedin{a trebuie s& confina ordinea de zi, data, ora si locul desfsurarii acesteia. 6.5.Institutia Presedintelui Consilului Judetean Presedintele consiliului judetean (ales in conditiile deja aratate) este sefuul administratiei_publice locale, organizati la nivel de judet. El raspunde de funcionarea corespunzitoare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului judejean. Presedintele consiliului judetean este cel care reprezinta judegul in relatiile cu celelalte autoritiqi publice, cu persoane fizice si juridice din Romania si din strdinatate, reprezentand judejul si in justitic. Presedintelui consiliului judefean ii este subordonat aparatul propriu al consiliului. Consiliul judefean incredinjeaza presedintelui sau anumite sareini pe care acesta le thant aga cum trebuie sa indeplineasca gi atributiile stabilite prin lege. Principalele atributii ale presedintelui (art. 104 din Legea nr. 215/2001) sunt: a) asigurii respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotdrarilor consiliului judefean, precum si a altor acte normative; b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedinjei consiliului judetean; c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfagurarea in bune condifii a lucrarilor consiliului judetean; d) intocmeste gi supune spre aprobare consiliului judefean regulamentul de organizare a acestuia; ¢) asigura aducerea la indeplinire a hotirarilor consiliului judejean si analizeazi periodic stadiul indeplinirii acestora; 1) conduce sedintele consiliului judetean; g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean; h) exercita functia de ordonator principal de credite; i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar gi le supune spre aprobare consiliului judejean, in conditiile si la termenele prevazute de lege: j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judejean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen; k) propune consiliului judefean spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare 83prevazute de lege. Durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite. Presedintele consiliului jude(ean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autorit4i publice, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, precum gi in justitie. Presedintele raspunde in fata consiliului judefean de bund functionare a administratiei publice judefene. Aparatul de speciallitate al consiliului judefean este subordonat presedintelui acestuia. Functionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean se bucuri de stabilitate in functie, in conditiile legii. Presedintele consiliului judeyean raspunde de buna functionare a aparatului de specialitate al consiliului judefean, pe care il conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegata, prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean, vicepregedintilor sau altor persoane, in conditiile legii. Presedintele consiliului judejean asigurérespectarea _ prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guyernului, a hotararilor consiliului judeyean, precum gi a altor acte normative. Pregedintele consiliului judejean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele categorii principale de atributii a) atribujii privind functionarea aparatului de specialitate al consiliului Judetean, a institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si a societa{ilor comerciale gi regiilor autonome de interes judetean; b) atributii privind relatia cu consiliul judetean; ¢) atributii privind bugetul propriu al judeyului; ¢) atributii privind relatia cu alte autoritaji ale administratiei publice locale si serviciile publice; ) atributii privind serviciile publice de interes judetean; f) alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judefean. In exercitarea atributiilor prevazute la lita), presedintele consiliului judetean: a) intocmeste gi supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia, organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate, precum gi ale institutiilor si serviciilor publice de interes judejean gi ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judejean; b) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in condifiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judejean. in exercitarea atributiilor prevazute la lit.b), pregediniele consiliului judejean:e) coordoneazi si controleazi organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate public& de interes judetean, inflinjate de consiliul judejean si subordonate acestuia; f) coordoneazi si controleazi realizarea activitililor de investitii si reabilitare a infrastructurii judejene. Presedintele consiliului judefean poate delega vicepresedintilor, prin dispozitie, anumite atributii prevazute de lege. Presedintele consiliului jude(ean poate infiinja, in limita numérului maxim de posturi aprobate, cabinetul presedintelui, compartiment distinet format din maximum 5 persoane. Personalul din cadrul cabinetului presedintelui este numit si eliberat din functie de presedintele consiliului judejean. Personalul din cadrul cabinetului presedintelui consiliului judetean isi desfagoara activitatea in baza unui contract individual de munca pe durati determinata, incheiat in condijiile legii, pe durata mandatului presedintelui consiliului judetean. In exercitarea atribujiilor sale pregedintele consiliului judejean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinté publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. in cazul suspendarii presedintelui, atribujiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinji, desemnat de consiliul judeyean prin votul secret al majorit&tii_consilicrilor judeteni in functie. in celelalte cazuri de absenja a presedintelui atribujiile sale vor fi exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de pregedinte prin dispozitie. Presedintele _ si vicepresedintii consiliului judejean isi pastreaza calitatea de consilier judetean. Secretarul Consiliului Judetean La nivelul fiecdrui consiliu judefean exist un secretar general. Acesta este functionar public si este salarizat din bugetul judefului!™” Secretarul general este functionar public de conducere si are studi superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucurd de stabilitate in funetie, in conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic, sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din funetie. Numirea seeretarului general al judeqului se face de Ministerul Administratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului judetean, potrivit legii. Numirea se face pe baz de concurs sau de examen, dupa caz. Concursul va fi organizat, in condijiile legii, de presedintele consiliului judetean in termen de 45 Ant 116, Legea nr. 215/200, 87