Lucrarile de infrastructura CONTROLUL CALITATII PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE PODURI DIN BETON ARMAT CU GRINZ! SIMPLU REZEMATE Daca la mijlocul secolului trecut (anii 30-50), metalul era considerat materialul de baza in realizarea unor poduri cu performante deosebite, in zilele noastre, betonul armat este materialul de baza care este folosit in majoritatea cazurilor, performantele podurilor executate din acest material apropiindu-se de cele ale metalului. Este preferat betonul armat deoarece in primul rind podurile realizate din acest material sunt mai ieftine, apoi executia este mai rapida, podurile sunt usor de intretinut, iar perioada de exploatare este mai mare. Este stiut faptul ca suprastructurile din metal trebuie intretinute permanet (curatate si vopsite), iar dupa o anumita perioada de timp metalul din structura lor oboseste, intrind in curgere lenta. Acest fenomen nu se intilneste la podurile din beton armat, ba mai mult se stie faptul ca betonul, odata cu trecerea timpului, isi mareste rezistenta mecanica. Acest lucru are si el o oarecare relativitate deoarece, la anumite structuri a caror elemente de rezistenta sunt din beton precomprimat, armaturile tensionate sufera si ele fenomenul de oboseala si intrare in curgere lenta. Consideram ca un pod este din beton armat, atunci cind toata structura lui este realizata din’ acest material. Betonul poate fi armat cu armatura normala, sau sub tensiune. In cazul cind armatura este sub tensiune, betonul devine comprimat. Dupa cum am aratat in partea introductiva, betonul armat se intilneste la majoritatea solutiilor tehnice, modurile de executie fiind diverse (monolite, preturnate , prefabricate). In aceasta carte se trateaza podurile realizate din beton armat in solutia suprastructurii din grinzi simplu rezemate precomprimate. Asa cum am specificat in partea introductiva, aceasta solutie tehnica de executie este deosebit de uzitata astazi, in special in tara noastra. Toate aspectele tehnice cit si cele ale cotrolului calitatii, prezentate in continuare, sunt aplicabile pentru aceasta solutie tehnica. infrastructurile podurilor din beton armat sunt realizate in diferite solutii constructive. Astazi, mai mult ca oricind, pentru fundatii solutiile folosite sunt cele de fundare directa sau pe piloti forati cu diametrul mare. 34Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Fundarea directa se realizeza prin sapare la cota, in spatiii deschise sau in chesoane. Chesoanele sunt realizate din beton armat avind forma dreptunghiulara sau circulara. Pilotii folositi sint, de obicei, cei cu diametrul mare. Radierele intilnite in cazul fundatiilor din piloti sunt de obicei masive si armate. Pe acestea se executa pilele si culeele. Aceste elemente pot fi masive sau din cadre. In unele cazuri, pentru culei, se folosesc solutiile ,, culei inecate,,. In aceasta solutie culeea este inaltata pe piloti cu diametrul mare alungiti, deasupra terenului natural, terasamentul rampei de acces la pod intrind pe sub aceasta. Formele pilelor sunt diferite (dreptunghiulare, trapezoidale etc.) Riglele, in majoritatea cazurilor sunt dreptungiulare pe portiunea de sprijin si in consola la margini. Consolele au forme dreptunghiulare sau trapezoidale. Aparatele de reazem folosite pe scara larga astazi sunt de tipul celor din neopren. Pe fiecare deschidere,sub fiecare grinda, la un capat este montat aparatul mobil, iar la celalalt capat cel fix. La noi in tara dimensiunile geometrice cit si forma acestor tipuri de aparate de reazeme sunt standardizate, ele fiind executate de societati specializate si autorizate. Aparatele de reazem sunt asezate pe banchete. Banchetele sunt inglobate in cadrul riglelor. In unele cazuri sunt realizate banchete discontinue, sub fiecare aparat de reazem, deasupra riglelor. Suparastructurile sunt realizate din grinzi din beton armat simplu fezemate. Grinzile sunt in majoritatea cazurilor executate din beton pretensionat sau posttensionat. Ele pot fi preturnate pe santier sau prefabricate. Grinzile preturnate sunt executate pe santier, apoi sunt postensionate. Grinzile prefabricate, dintr-o singura bucata sau din tronsoane, sunt realizate inafara santierului, in fabrici de prefabricate, autorizate. Cele tronsonate sunt ansamblate si posttensionate pe santier. Numarul grinzilor in sectiunea suprastructurii unui pod se stabileste prin proiectare, avindu-se la baza considerente de stabilitate si rezistenta. In momentul actual grinzile prefabricate folosite in mod uzual sunt de tipul celor prefabricate dintr-o singura bucata si prefabricate tronsonate. Grinzile prefabricate dintr-o singura bucata sunt de tipul GP 80 16 -20 (grinda de pod, inaltime 80 cm, lungime intre 16 pina la 20 m.) cu corzi aderente. Se numesc asa datorita faptului ca transferul eforturilor de intindere din armatura preintinsa se realizeaza in beton datorita aderentei acestuia in masa betonului. Ele se executa numai in intreprinderi specializate si autorizate, pe standuri speciale unde exista conditii optime pentru realizarea_ intinderii controlate a armaturilor la efortul proiectat si turnarii/tratarii betonului in scopul realizarii clase prescrise. Forma acestora este dublu T cu latimea teului mare la partea superioara. Aceasta forma, de asemenea, rezulta din proiectare, avindu-se la baza considerente de 32Lucrarile de infrastructura stabilitate, rezistenta in timpul transportului si a montajului. La santier sunt transportate cu mijloace speciale (vagoane CF amenajate special, sau sei, trailere). Numarul grinzilor de acest tip pe o deschidere, este intre 9 si 10 bucati. La partea superioara ele sunt prevazute cu conectori din fier beton, pentru a se realiza legatura cu placa de suprabetonare. Grinzile tronsonate sunt realizate din minim trei tronsoane. Inaltimea uzuala este de circa 1,20 ml lungimea fiind intre 18 si 35 ml. Ansamblarea tronsoanelor si monolitizarea lor se realizeaza in santier pe piste de beton special amenajate. Dupa monolitizare tronsoanelor se introduc cablurile de tensionare care de obice sunt de tipul SBP | cu maxim 30 fire, diametrul fiind de 5 sau 7 mm. In majoritatea cazurilor numarul cablelor este 7, traseele in grinda fiind proiectate incit, dupa tensionarea lor, sa se asigure rigidizarea grinzii la eforturile de compresiune stabilite prin calcule atit la talpile inferioare cit si la cele superioare. Dupa operatiile de posttensionare transferul eforturilor, din cabluri la nivelul betonului, se realizeaza prin monolitizarea canalelor cu lapte de ciment. Aceasta actiune are si importantul scop de a proteja cablurile pe intreaga durata de exploatare a grinzilor din suprastructura podului. Forma grinzii, privita in sectiune, este T cu bulb la partea inferioara. Numarul grinzilor de acest tip, in sectiunea unei suprastructuri cu un carosabil de 7,80 ml, este de 4 bucati Montarea grinzilor in deschiderile podurilor se realizeaza cu macarale. Macarealele se aleg in functie de tonajul grinzii si posibilitatile de acces in deschiderile podului. In majoritatea cazurilor se folosesc doua macarale (cite una la fiecare capat). In mod obligatoriu trebuie sa fie de acelasi tip, sau in cel mai nefericit caz, sa contina aceeasi parametrii tehnici (putere, marime brat, in special viteza minima de ridicare egale si deplasare a sarcini in plan orizontal). Inainte de montaj este necesar amenajarea platformei de lucru pe care se vor afla macaralele si daca este cazul, realizarea unor posibilitati de translare a grizilor din zonele de ansamblare sau preturnare, spre cele de montaj. In majoritatea cazurilor se folosesc carucioare pe sine tip CF. Dupa montarea grinzilor, pe fiecare deschidere, partile superioare ale acestora sunt monolitizate prin placi de beton. Pe mijlocul deschiderii si la capete, in sens vertical, se realizeaza monolitizarea prin antretuaze din beton armat simplu sau posttensionat. . Trotuarele se realizeaza monolit sau din chesoane prefabricate. In cazul realizarii monolite este necesara in prima faza executia consolelor, apoi urmeaza montarea bordurilor, placilor etc. Este de preferat ca montarea bordurilor si a celorlalte subansamble, sa se realizeze dupa ce s-a realizat hidroizolatia pina la nivelul coronamentului consolelor. In cazul realizarii trotuarelor din chesoane, acestea se insiruiesc pe grinzile marginale dupa care se monolitizeaza intre ele. Este deosebit de important a se realiza o prindere buna la nivelul grinzilor deoarece, in 33Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate anumite cazuri, chesoanele au portiuni in consola. In fata chesoanelor se monteaza bordura. Forma bordurelor este standardizata si poate fi normala sau inalta. De obicei, bordurile inalte se monteaza la majoritatea podurilor din afara localitatilor. Acest tip de trotuare este specific, in mod general, infrastructurilor executate din grinzi cu corzi aderente. In acest caz, chesoanele de trotuar, implicit bordurile, se monteaza dupa realizarea placii de suprabetonare. Hidroizolatia podurilor se realizeaza din materiale speciale autohtone sau din import. In majoritatea cazurilor ele se prezinta sub forma de folii impermeabile cu latimi variabile si lungime mare. Sunt livrate sub forma de suluri. Executia hidroizolatiei se realizeaza prin asternere de fisii pe directiile transversale sau longitudinale axului podului. Fisiile se suprapun pe o distanta prevazuta in instructiunile de folosire. De asemenea, tot in aceste instructiuni, se descrie si modul de lipire de suprafata de beton si in zonele de suprapunere. Lipirea se poate realiza prin solutii speciale la rece sau la cald. Hidroizolatia se relizeaza in mod obligatoriu numai dupa realizarea unui suport din mortar sau beton de egalizare si panta. Dupa executia hidroizolatiei, indiferent de recomandarile subfurnizorilor de folie, se executa sapa de protectie a hidroizolatiei. Imbracamintile pe poduri, in general, se executa din mixtura etansa calda cilindrata, in grosime de aprox. 6 sau 8 cm. Este necesar ca asternerea sa se realizeze in doua straturi. Pe trotuare se asterne, de obicei, un strat de mortar asfaltic turnat la cald. In majoritatea cazurilor parapetele podurilor sunt realizate din metal. Tipurile de parapet folosite la noi in tara sunt standardizate. Lucrarile de executie a podurilor din beton armat, cuprind si o serie de lucrari conexe. Aceste lucrari sunt: placile de racordare ale podului cu terasamentele, sferturile de con, scarile de coborire aflate imediat in vecinatatea sfertului de con, amenajari aflate in imediata vecinatate a podului (casiuri linga scarile de coborire, pereuri pe taluzele afllate in fata cueelor, etc). Aspectele tehnice prezentate mai sus, sunt dezvoltate in detaliu, pe parcursul acestei carti. Controlul procesului de executie la lucrarile de poduri din beton armat cu grinzi continue , impune mai intii, cunoasterea din punct de vedere tehnic a fiecarui proces specific de realizare a partilor componente ale podului. Urmeaza apoi descrierea lor prin proceduri tehnice aplicabile care trebuie sa fie aprobate de managementele tehnice ale societatilor executante. In timpul desfasurarii fiecarui proces tehnic, trebuie realizata monitorizarea permananta in ordinea cronologica de desfasurare. In mod concret activitatea se realizeaza prin observatii directe, verificari si incercari in situ sau pe corpuri de proba prelevate din lucrare si supuse unor analize 34Lucrarile de infrastructura specifice in laboratoare de specialitate. Activitatile de monitorizare sunt realizate de o serie de factori umani din societatile executante implicati in mod direct in executie sau din exteriorul ei. Acestia sunt: sefii punctelor de lucru, sefii de echipe, mecanicii de utilaje si alte dispozitive mecanice si nu in ultimul rind, controlorii de calitate autorizati si instruiti. Pentru a se realiza obiectivele calitatii referitoare la calitate (rezistenta, stabilitate, protectia vietii si mediului inconjurator), promovate de firmele executante si a se stabili conditile aplicarii elementelor sistemelor calitatii, este imperios necesara planificarea intregii activitati de executie. Activitatea se concretizeaza prin planul de asigurarea calitatii. Referitor la planificarea calitatii, in aceasta carte, sunt prezentate, pentru fiecare proces, numai o parte din planul de asigurarea calitatii si anume Planurile de Control Calitate Incercari si Verificari. (P.C.C.V.1.), pe fluxurile de executie. Acestea contin de fapt planificarea managementul calitatii proceselor de executie a lucrarilor de poduri din beton armat. |. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA Infrastructura reprezinta partea verticala din structura podului din beton armat, care preia sarcinile din suprastructura si le transmite terenului natural. In general, privind de la partea inferioara a podului, in sus, infrastructura este alcatuita din fundatii, radiere si elevatii. In corpul elevatiilor sunt cuprinse riglele si bachetele cuzinetilor. Elevatiile pot fi masive sau in cadre. Transmiterea sarcinilor din suprastructura se realizeaza prin intermediul aparatelor de reazem in ordinea banchete cuzineti, rigle, corpuri elevatii, radiere (daca’ sunt ) si fundatiii Se cunoaste faptul ca sarcinile care actioneaza asupra infrastructurii sunt din greutatea statica a suprastructurii si a solicitarilor dinamice din trafic. Formele si dimensiunile geometrice ale infrastructurii podurilor se stabilesc prin activitatea de proiectare, functie de necesitatile satisfaceri conditiilor de stabilitate, durabilitate si rezistenta in timp a intregii lucrari. Pentru realizarea acestor aspecte o contributie deosebit de mare o are capacitatea portanta a terenului natural bun de fundare. Betoanele care intra in alcatuirea infrastructurii sunt in general armate (fac exceptie fundatiile masive). Clasele de betoane, pentru fiecare parte componenta a infrastructurii unui pod din beton armat cu grinzi simplu rezemate, sunt stabilite in activitatea de proiectare. La baza acestei activitati se iau in considerare, criteriile de stabilitate si rezistanta in timp a tuturor componentelor podului. . 35Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 4. CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE LA FUNDATII PODURI Fundatiile unui pod din beton armat reprezinta partile ascunse ale constructiei. Nu se vad niciodata, pe toata perioada de expoatare, fiind de fapt cele mai importante parti ale constructiei din punct de vedere functional. Pe fundatii se sprijina intreaga constructie a podului, plus mijloacele rutiere si vietuitoarele, in miscare, care circula in fiecare moment pe pod. In comparatie cu celelalte elemente din structura podului (elevatii, grinzi, trotuare, hidroizolatie, imbracaminte etc.) fundatiile sunt partile din structura podului care trebuie sa reziste pe toata durata programata de functionare fara a se putea repara sau intretine in mod deosebit. Ele confera, in mod fundamental, stabilitate si rezistenta in timp, pentru intreaga constructie. In cazul aparitiei unor probleme de pierdere a stabilitatii unor fundatii, sau alte probleme nedorite, sufera de fapt intreaga structura a podului, iar interventiile pentru reparatii, in intregime sau partiale, se pot realiza numai prin intreruperea totala a traficului rutier si dezafectarea suprastructurii. Reparatia in zona respectiva, in cel mai fericit caz, se poate face prin suspendarea suprastructurii in deschiderile adiacente fundatiei cu probleme. Fundatiile podurilor din beton armat sunt partile de constructie care pun probleme dificile in executie prin aparitia multor probleme tehnice neprevazute. Din practica se cunoaste faptul ca numai dupa inceperea sapaturilor se poate determina, in mod exact, natura straturilor de pamint pe care acestea trebuie sa le strabata si cotele de fundare definitive. De asemenea, problemele cele mai dificile apar datorita pinzelor freatice, care trebuie stopate sau evacuate, in timpul executiei si a unor constructii subterane neprevazute sau nedepistate in perioada de prospectare geologica. Acestea pot fi: cabluri de inalta tensiune, conducte de gaz, apa, beciuri, caverne, etc. De obicei, executantii de poduri ,,rasufla usurati,, dupa terminarea executiei tuturor fundatiilor unui pod. Acest lucru este justificat pe deplin deoarece, s-a ,,iesit din pamint,, trecindu-se astfel peste faza cea mai grea de executie. Daca privim problema din punct de vedere economic, fundatiile unui pod din beton armat reprezinta cel putin 40 % din costul total al lucrarii. In multe cazuri, prin faptul ca apar probleme dificile de executie si neprevazute, se depasesc cheltuielile stabilite prin devizele proiectelor de executie. Solutiile adoptate in proiectarea unor fundatii de pod din beton armat, se stabilesc in functie de: - dimensiunile geometrice si tipul suprastructurii; - intensitatea si greutatea maxima a traficului rutier; - adincimea de fundare (stratul de pamint din structura scoartei terestre, bun de fundare, pe care se sprijina fundatiile podului). La noi in tara, la momentul actual, solutiile cele mai folosite sunt: : 36Lucrarile de infrastructura - fundatii directe; - fundatii executate din piloti forati cu diametrul mare. Aceste solutii tehnice sunt tratate in continuarea acestui subcapitol. 1.1. CONTROLUL PROCESULU! DE EXECUTIE LA FUNDATII DIRECTE PODURI 1.1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Denumirea acestor tipuri de fundatii deriva din modul tehnic de executie. Se numesc directe deoarece, pentru a fi executate, accesul la stratul bun de fundare din scoarta pamintului, se realizeaza in mod direct prin decopertarea straturilor de deasupra acestuia. De regula, ele sunt executate prin saparea unor gropi in terenul natural, cu ajutorul unor utilaje specifice, dupa care se executa fundatia din beton simplu sau armat. Se mai foloseste si solutia de executie prin chesoane din beton (incinte din beton armat). In acest caz executia sapaturii se realizeaza in interiorul chesonului, concomitent cu patrunderea lui in terenul natural. Formele obisnuite ale fundatiilor directe sunt paralelipipedice (de obicei dreptunghiulara) sau cilindrice. Adincimile de fundare se stabilesc in baza unor studii geologice facute inainte de faza de proiectare, luindu-se in considerare urmatoarele aspecte: - conditiile geologice si hidrologice ale terenului; - adincimea de inghet -dezghet; - gradul de alterare a stratului considerat a fi bun de fundare; - adincime de afuiere (in cazul cind nu se iau masuri de protectie prin Saltele, radiere fascine etc.); - adincirea albiei ce se poate produce datorita unor lucrari de imbunatatiri funciare; - variatiile de umiditate. Suprafetele de sprijin ale fundatiilor directe, pe stratul bun de fundare, sunt orizontale sau inclinate, de regula sunt continue si mai mari decit ale elevatiilor, cu cel putin 10 cm pe intregul contur al acestora. Marimile lor sunt calculate in functie de capacitatea portanta a stratului bun de fundare, si presiunea la talpa fundatiei, rezultata din incarcarile care trebuie transmise din cumulul sarcinilor statice si dinamice. La fundatiile executate in straturi care se altereaza in. contact cu apa, (sare sau alte roci similare), adincimile de fundare se vor stabili in functie de procesul de dizolvare in timp, totodata luindu-se masuri de a impidica patrunderea apelor in aceste zone. In cazul cind, dupa ce se ajunge la cota 37Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate de fundare, se constata ca stratul este alterat se continua sapaturile pentru a se inlatura portiunea alterata. In cazul straturilor de fundare alcatuite din stinci sau roci dure (granituri, bazalte etc.) adincimea de incastrare a fundatiei este de minim 50 cm. Daca rocile sunt alterabile in timp, se va tine cont de acest lucru luindu-se in considerare sporirea fenomenului de erodare. In mod obligatoriu, talpile fundatiilor se vor cobori cu cel putin 50 cm sub adincimea de inghet. In cazul cind fundatiile se executa in vecinatatea altor lucrari (alte fundatii, constructii civile, etc.) sau in vecinatatea unor terasamente de drum si in special CF, se va avea in vedere ca in timpul si dupa realizarea sapaturilor, $a se asigure stabilitatea acestor lucrari. O problema deosebita, in stabilirea cotei de fundare, o reprezinta terenurile afuiabile (fundurile albiilor afuiabile), generale sau locale. In acest caz trebuie luate masuri pentru stabilizarea acestora. In cazut cind nu se iau aceste masuri cotele de fundare ale tuturor fundatiilor trebuie stabilite in asa fel incit acestea sa se afle sub nivelul de afuiere probabila, cu valorile: - 2,5 m pentru adincimi de fundare sub cota fundului albiei egale sau mai mici dé 10 m; - 5.0 m pentru adincimi de fundare sub cota fundului albiei mai mari de 10m. Fundatiile cu taplile inclinate se intilnesc la culei, acestea trebuind sa asigure stabilitatea terasamentului din spatele lor. In acest caz, pentru paminturi coezive, se va tine cont ca fortele ce pot produce alunecari datorita inclinarii talpii, incit sa nu conduca la depasirea rezistentei la taiere a pamintului. Din acest motiv este recomandata a se adopta o inclinatie maxima de 6 grade. In functie de modul de executie, fundatiile directe se pot clasifica in doua tipuri: a. fundatii directe cu sapatura in spatii deschise; b. fundatii directe cu sapatura in chesoane deschise sau inchise. Fundatiile directe cu sapatura in spatii deschise se realizeaza in doua faze distincte. In prima faza se realizeaza gropile fundatiilor, prin saparea terenului natural. In majoritatea cazurilor sapatura se realizeaza cu ajutorul escavatoarelor cupa intoarsa, de pe mal, capacitati de pina la imc . Saparea se poate realiza in taluz sau cu sprijinirea malurilor. De obicei, sprijinirea malurilor se realizeaza pentru gropi mai adinci de doi metri. In multe cazuri, peniru aceeasi groapa, se pot folosi in combinatie, aceste doua solutii. De la suprafata pamintului se realizeaza sapatura cu mal in taluz, apoi se realizeaza sprijiniri. Panta taluzurilor in timpul sapaturii este in functie de natura pamintului si trebuie aleasa incit sa se asigure stabilitatea malurilor. In 38Lucrarile de infrastructura general este de 2/3. In timpul activitatii de sapare, pamintul rezultat este incarcat in autobasculante si evacuat , sau se poate depozita in preajma, evacuarea, realizindu-se mai tirziu. Gapatura se realizeaza pina la cota de fundare, urmind apoi finisarea manuala a fundului gropii. Dupa finisare se realizeaza un strat de egalizare din beton, de aproxmativ 10 cm. Cota de fundare se considera de la nivelul stratului de beton. In cazul cind, in timpul sapaturii, sau in faze finale, gropile sunt inundate de apele din pinze freatice, lucrarile se realizeaza numai prin evacuarea continua a apelor. Acest lucru se face cu ajutorul pompelor absorbante de debite mari. In faza a doua se realizeaza fundatia propriu-zisa. In general executia ei consta in cofrarea si turnarea betonului in forma proiectata. In unele cazuri, atunci cind sunt conditii indeplinite privind stabilitatea si gradul de finisare, malurile gropilor pot costitui, in totalitate, sau numai partial, suporturi pentru mentinerea betonelor proaspete in formele proiectate ale fundatiilor. Fundatii directe cu sapatura in chesoane deschise se realizeaza prin parcurgerea concomitenta a fazelor de sapare si alungire a chesoanelor la partile superioare,acest lucru facindu-se prin cofrari si betonari, pe sectoare succesive. Dimensiunile exterioare sunt cele ale fundatiilor. Formele chesoanelor pot fi cilindrice, sau paralelipiledice cu bazele dreptunghiulare. Grosimea peretilor chesoanelor sunt de cel putin 30 cm. Armarea chesonelor este stabilita prin proiectul de executie. Acoperirea cu beton este de cel putin 5 cm. In timpul executiei, chesoanele trebuie sa fie realizate in, mod obligatoriu, verticale, pentru a putea inainta in gaura datorita greutatii for proprii. Saparea in chesone se poate realiza mecanizat cu diferite dispozitive mecanice avind cupe adecvate. Sub chesone saparea se realizeaza manual, vertical si la aceeasi adincime pe conturul acestora pentru a se impiedica inctinarea lor, in timpul coboririi sub greutatea proprie. Dupa atingerea cotelor de fundare, chesoanele se umplu cu beton de marca inferioara (Bc 7,5 sau Bc 10). In cazul cind in chesoane intra apa din pinzele freatice, saparea implicit betonarea se realizeaza numai dupa evacuarea ei. Evacuarea apelor din chesoane se realizeaza cu ajutorul pompelor absorbante avind debite mari. Fundatii directe cu sapatura in chesoane inchise urmeaza acelasi procedeu ca in cazul celor deschise, deosebirea esentiala constind in faptul ca, chesonul este inchis la partea superioara pe parcursul desfasurarii intregului proces tehnologic. In plus, toate lucrarile, excluzind umplerea chesonului in faza finala, se realizeaza numai sub atmosfera compresata, in scopul impiedicarii ridicarii apei in cheson. Acest lucru impune o tehnologie de presurizare deosebita, pregatire speciala medicala a_personalului muncitor, fapt pentru care realizarea acestor tipuri de fundatie este folosita numai in cazuri de exceptie. Nu este prezentata in continutul acestui subcapitol. 39Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 1.1.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC Procesul tehnologic de executie a fundatiilor directe, cuprinde activitati si resurse aflate intr-o continua interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt: forta de munca, materialele, echipamentele mecanice, scule, dispozitive de lucru, de incercari, verificari ale calitatii si documentatia tehnica de executie. Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori specialisti in dulgeherie, betonisti etc.) cit si de personal de conducere si coordonare tehnica a lucrarilor. Fiecare organizatie executanta de poduri alege si dimensioneaza echipele de lucru specializate in functie de conditiile tehnice de lucru, volumul de lucrari si nu in ultimul rind nivelul de calitate ce trebuie realizat. Resursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite (elemente de cofrare, fier beton, betoane etc.). Ele trebuie sa fie conforme cu specificatiile din proiectele de executie si caietele de sarcini, sau standarde, normative adoptate de clienti ca sisteme referentiale. De asemenea , daca este cazul si se pretinde de clienti, unele materiale trebuie sa aiba certificata conformitatea potrivit cerintelor legale romanesti. Resursle de echipamente sunt reprezentate de totalitatea utilajelor si dispozitivelor mecanice (de sapat, de turnat si vibrat betoane, etc). Aceste echipemante trebuie aprobate pentru a functiona. Se iau in considerare si se trateaza cu o deosebita atentie, echipamentele care influeteaza in mod direct calitatea, ex. cele de betonare, vibrare betoane etc. Aceluiasi regim, privind aprobarea, sunt supuse si echipamentele care se folosesc la incercari si verificari ale calitatii, in situ sau de laborator. Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, standarde si normative adoptate de clienti. Proiectele de executie nu se pot folosi decit daca sunt atestate de verificatori de proiecte autorizati. In categoria resurselor de documentatie tehnica sunt cuprinse si procedurile tehnice de executie care descriu tehnologiile de executie fundatii. Ele trebuie sa fie aprobate de managementul tehnic al organizatiilor executante. Intrucit exista diferentieri in procesele tehnologice necesare executiei celor doua tipuri de fundatii directe, mentionate mai sus, prezentarea acestora trebuie realizata separat. a. Executia fundatiilor directe cu sapatura in spatii deschise prin cofrare Executia fundatiilor directe cu sapatura in spatii deschise prin cofrare, cuprinde etapele: 40Lucrarile de infrastructura - trasarea sapaturii fundatiei; - executia sapaturii fundatiei; - executia cofrarii; - executia betonarii. 1. Trasarea sapaturii fundatiei Trasarea sapaturii fundatiei este actiunea prin care se stabileste, la suprafata terenului natural, conturul sapaturii. Pentru a se realiza acest lucru, in prima faza, se marcheaza centrul fundatiei. Pentru marcarea lui este necesara trasarea axelor fundatiei. Trasarea axelor se realizeaza folosindu-se reperii de trasare (vezi figura 12) transmisi in lateralul acesteia, cit si cei de trasare a axului longitudinal al podului. In mod practic, actiunea consta in asezarea teodolitului in unul din cei doi reperi si vizarea celuilalt pentru a se stabili directia longitudinala a podului, in acelasi mod procedindu-se si pentru trasarea axelor transversale infrastructurilor podului. Este evident faptul ca centrul fundatiei va fi la intersectia dintre directiile celor doua axe. Urmeaza apoi trasarea conturului. Actiunea este simpla, fealizindu-se prin trasarea mai intii a dimensiunilor fundatiei in axele de simetrie, apoi se traseaza conturul cu ajutorul echerelor sau aparatului teodolit. Conturul este materializat prin patru tarusi care se bat la colturi. In faza urmatoare se traseaza conturul sapaturii. Conturul sapaturii se va confunda cu cel al fundatiei in cazul cind sapatura se va realiza vertical. In cazul cind sapatura se va realiza prin sapare in taluz conturul va fi mai mare. Sporul dimensiunilor se determina astfel: cunoscindu-se cotele de fundatie proiectata si cota terenului natural, se determina mai intii inaltimea de sapatura, apoi in functie de panta taluzului (de obicei se adopta 2/3), se poate calcula’ sporul de dimensiune ce trebuie realizat la suprafata terenului natural ( vezi fig. 14). Dimensiunile astfel stabilite, in majoritatea cazurilor, trebuie marite cu cel putin 1 ml, pentru a se putea crea in faza finala (la cota din proiect a fundatiei) spatiul necesar lateral pentru montarea cofrajelor. Activitatea de trasare al conturului sapaturii fundatiei este deosebit de importanta , fapt pentru care se impune ca aceasta sa fie realizata de seful punctului de lucru. 2. Executia sapaturilor Sapaturile fundatiilor la poduri se pot realiza in doua solutii tehnice: sapatura cu pereti verticali cu sprijinirea malurilor si sapatura cu pereti in taluz. Prima solutie este adoptata cind fundatiile sunt realizate la adincimi telativ mici (pina ta 5 ml), iar stratificatia pamintului natural permite acest lucru (terenuri coezive care isi mentin verticale malurile in timpul sapaturilor). 41Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate A doua solutiei se practica in toate categoriile de paminturi, fundatiile fiind realizate la adincimi mari. ee contur sapatura la nivel teren natural —_ contur fundatie la cota finala axe de simetrie ‘centrul fundatiei La contur sapatura la nivel teren natural contur fundatie la cota finala FIGURA 14 - conturul sapaturii fundatiei Strat de pamint FIGURA 15. - sapatura cu pereti in taluz © 42Lucrarile de infrastructura FIGURA 16 - sapatura cu pereti verticali Executia sapaturilor se poate face mecanizat, manual sau in combinatie. Sapaturile mecanizate se practica in solutia sapaturilor cu pereti in taluz, pina in apropierea cotei de fundare, iar pe ultimii 20 sau 30 cm. se realizeaza sapatura manuala pentru a se crea talpa fundatiei, suprafatarile si pantele prevazute in plansele proiectului de executie (vezi figurile 14 ,15). In cazul sapaturilor cu pereti verticali si sprijiniri ale malurilor, posibilitatile de sapare sunt numai manuale datorita sprijinirilor. (vezi figura 16). In anumite cazuri sapatura se poate face si fara sprijinire, fapt ce poate determina ca lucrarile sa se realizeze mecanizat. Acest lucru se intiIneste de obicei la fundatii cu adincimi mici de fundare si in paminturi argiloase foarte stabile. i Utilajele obisnuite de sapare sunt escavatoarele, cu cupa, de pe mal, cu capacitati intre 0,25 si 1,25 mc. Ele sunt adoptate, in procesul de sapare, in functie de marimea suprafetei de sapare, adincimea la care trebuie sapata fundatia si performantele lor tehnice (marime cupa, lungime brat etc). Sapatura se realizeaza in straturi succesive grosimea lor adoptindu-se functie de performantele de sapare ale utilajului. In cazul sapaturii realizate manual, activitatea se desfasoara in acelasi mod, grosimea straturilor fiind adoptata in functie de adincimea la care se sapa si posibilitatile de evacuare a pamintului sapat. Incepind cu adincimi de peste doi metri, sapatura se fealizeaza cu evacuare pamintului in relee sau prin umplerea unui vas si ridicarea lui la suprafata cu ajutorul macaralei. Dupa terminarea sapaturii si atingerea cotei proiectate, se procedeza la finisarea suprafetei fundului fundatiei, In cazul cind este necesar si specificat prin proiectul de executie, se procedeaza si la compactarea acestei suprafete. Compactarea se va realiza cu ajutorul unor placi vibrante. In faza 43Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate finala suprafata este acoperita cu un strat de beton de aproxmativ 10 cm, aceasta suprafata fiind la cota de fundare. El are rolul de a uniformiza si a crea oO suprafata corespunzatoare lucrarilor ulterioare. Dupa_intarirea betonului, se poate trece la lucrarile de cofrare. In cazul executiei unor fundatii la adincimi relativ mici (sub 5m), unde sapatura s-a executat cu pereti verticali, iar malurile sunt stabile, se poate proceda la finisarea suprafetelor malurilor. In acest caz nu mai este necesara cofrarea peretilor laterali ai fundatiei, malurile indeplinind rolul cofrajului, adica de a sustine betonul proaspat si de a da forma dorita fundatiei. In acest caz, pentru a fi siguri ca fundatia este pozitionata corect in plan orizontal, inainte de finisarea suprafetelor malurilor, este necesara o noua trasare (trasarea axelor de simetrii si conturul fundatiei) si verificare a dimensiunilor geometrice. In unele cazuri, daca este necesar, pe fundul gropii se asterne un beton de marca inferioara, de minim 10 grosime, pentru a se realiza conditiile necesare Jucrarilor ulterioare. Suprafata betonului se va realiza la cota de fundare (betonul nu face parte din cel al fundatiei). Dupa terminarea lucrarilor, se poate trece la faza de betonare. Lucrarile de executie sapaturi la fundatiile directe ale podurilor trebuie conduse de seful punctului de lucru. Ele au o importanta deosebita, deoarece influenteaza in mare masura calitatea ulterioara a fundatiei (dimensiunile geometrice si cotele de fundare). 3. Executia cofrarii Activitatea de cofrare a fundatiior directe la podurile din beton armat, se realizeaza in urmatoarele faze de executie: - trasarea conturului fundatiei; - montarea elementelor de cofrare; - legarea si sprijinrea cofrajului; - tratarea cofrajului. Inainte de a se trasa conturul, se realizeaza din nou o trasare a axelor fundatiei. Trasarea se realizeaza numai cu ajutorul teodolitului. Axele se materializeaza prin intinderea a doua sirme, sau prin semne de vopsea aplicate pe suprafata stratului suport, apoi se marcheaza dimensiunile fundatiei in axe. Conturul se realizeaza, mai intii, prin stabilirea colturilor cu ajutorul echerelor sau teodolitului, apoi urmeaza conturarea cu vopsea, sau intinderea unor sirme de trasare. Elementele de cofrare, in majoritatea cazurilor, sunt din lemn (scinduri, panouri etc.) de diferite dimensiuni. Montarea se realizeaza asezindu-se primul rind pe conturul fundatiei incit, privind din interiorul cofrajului, acesta sa se poata vedea. Asezarea elementelor se realizeaza in continuare pina la partea superioara solidarizindu-se intre ele prin cuie sau scoabe. Se va 44Lucrarile de infrastructura acorda o atentie deosebita solidarizarii elementelor intre ele pentru a se impiedica deformarea de suprafata a cofrajului. De asemenea, pentru a se impiedica scurgerea laptelui de ciment, imbinarile dintre elementele de cofrare se vor colmata cu chit sau prin acoperirea cu banda adeziva. Se mai folosesc fisii de tabla prinse cu ajutorul cuisoarelor. Pe ultimul rind al elementelor de cofrare se traseaza cu creta sau vopsea conturul superior al fundatiei (nivelul pina la care se va realiza betonarea fundatiei). Legarea si sprijinrea cofrajului, in majoritatea cazurilor, se realizeaza prin interior, cu sirma de diametre de 6 sau 10 mm. Pentru a realiza o solidarizate uniforma, lateral pe suprafetele in lungimea cofrajului, se aseaza tevi de metal, rotunde sau rectangulare, peste care se trec sirmele de legare. Legarea se realizeaza progresiv de la baza cofajului spre partea superioara. O deosebita atentie trebuie acordata legaturilor de la partea inferioara deoarece, in acesata zona, impingerea betonului este considerabila. Dupa legarea cofrajului, daca este necesar, acesta trebuie sprijinit pentru a nu se inclina sub actiunea betonului proaspat. Sprijinirea se realizeaza pe lateralele mari ale cofrajului, cu ajutorul spraiturilor din manele de lemn sau din tevi de metal. Tratarea cofrajului este ultima si de o importanta deosebita, in crearea unei suprafete corespunzatoare a betonului. Este recomandat ca aceasta operatie sa se faca inaintea betonarii, cu citeva ore. Materialele specifice folosite sunt solutiile cu substante organice (decofrolul). Suprafetele trebuie unse uniform pina la imbibare. 4. Executia betonarii fundatiei Activitatea de executie a betonarii fundatiilor directe la podurile din beton armat, se’realizeaza in urmatoarele faze de executie: - pregatirea betonarii; - betonarea; - tratarea betonului dupa turnare; - decofrarea. Pregatirea betonarii este actiunea prin care se realizeaza curatirea suprafetei suport, udarea din abundenta a cofrajului cu apa si punerea in functiune a tuturor dispozitivelor, mijloacelor mecanice de betonare (vibratoarele de adincime, bene de betonare, uluce, jhgeaburi, acolo unde este cazul). Curatirea stratului suport de impuritatile ramase de la cofrare (aschii rumegus etc.), se realizeaza prin suflare cu aer si cu presiune de jet de apa. Pregatirea dispozitivelor de betonare (uluce, jgheaburi, se realizeaza in functie de adincimea la care trebuie realizata betonarea si accesul mijlocului de transport al betonului la fundatie. In cazul cind accesul la fundatie nu este posibil, betonarea se realizeaza cu ajutorul benelor de 45Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate betonare manevrate cu ajutorul macaralelor. Ulucele sau jgheaurile se monteaza cind adincimea de betonare este mare (peste 5m). Vibratoarele de adincime, in numar de cel putin doua (unul de rezerva), sunt verificate functional (turatie, putere de vibrare, buterola etc). Betonarea efectiva a fundatiei se realizeaza asternind betonul in straturi succesive. Grosimea lor se alege functie de posibilitatile de vibrare, incit dupa asternerea unui strat, buterola sa patrunda cel putin 10 cm. si in stratul asternut anterior. In timpul vibrarii, buterola se introduce in beton la distante de cel mult 20 cm., uniform pe toata suprafata startului de beton proaspat asternut. Inaltimea de cadere al betonului, in timpul betonarii, nu va fi mai mare de 1 m. Pentru a realiza acest lucru se vor crea conditiile tehnice necesare (descarcare din bene, tuburi de betonare etc.) Dupa atingerea cotei superioare, betonul se suprafateaza la nivelul liniei care marcheaza aceasta cota. In cazul cind este prevazut in proiectul de executie, o atentie deosebita trebuie acordata montarii ancorelor de fier beton care vor realiza legatura fundatiei cu armatura din elevatie. Tratarea betonului se realizeaza imediat dupa turnare. In prima etapa, pina la inceperea intaririi, suprafata betonului proaspat se acopera, fara ao atinge, cu umbrare, in zilele calduroase, si cu materiale termoizolante in perioadele de timp friguros. In faza urmatoare, timp de 7 zile, betonul se umezeste in permanenta. Dupa 12 ore de la inceperea intaririi, pentru ca apa sa patrunda pe fetele laterale, se pot desfce legaturile cofrajului, astfel acesta desprinzindu-se de pe aceste suprafete. Pe perioada de timp friguros nu este necesara umezirea betonului. Decofrarea se realizeaza dupa minim o saptamna de la data turnarii betonului. Este de preferat ca aceasta sa se realizeze dupa 28 zile. Actiunea consta in indepartarea totala a elementelor de cofrare. In timpul decofrarii trebuie avuta in vedere mentinerea intacta a colturilor si muchiilor betonului intarit. b. Executia fundatiilor directe cu sapatura in chesoane deschise Executia fundatiilor directe cu sapatura in chesoane, cuprinde etapele: - trasarea fundatiei; - executia cutitului chesonului; - executia sapaturilor in cheson; - executia prelungirii chesonului; - umplerea chesonului. 46Lucrarile de infrastructura 1. Trasarea fundatiei Trasarea fundatiei este activitatea prin care se stabileste conturul fundatiei. Acesta poate avea formele dreptunghiulare, circulare, sau ovoidale. Forma si dimensiunile sunt stabilite prin activitatea de proiectare. Modul de trasare este identic cu cel specificat in cazul trasarii fundatiilor cu sapatura in spatii deschise, malurile, in acest caz, fiind sprijinite de peretii chesonului. In plus, fata de cele aratate, mentionam faptul ca trasarea trebuie sa fie de o corectitudine deosebit de mare deoarece, de pozitionarea chesonului, depinde defapt modul corect de amplasare al fundatiei in amplasamentul lucrarii. Nu se permit abateri de la pozitionare, mai mari de 10 cm., in plan orizontal. Conturul fundatiei se materializeaza prin marcarea colturilor cu tarusi (cazul formelor dreptunghiulare), apoi se intind sirme de trasare. In cazul fundatiilor de forma circulara, se marcheaza cu tarusi razele pe directiile de simetrie longitudinala si transversala a fundatiei, urmata apoi de baterea unui tarus in centrul fundatiei. Cu ajutorul unei sirme se realizeaza un compas natural, urmind apoi conturarea cercului ce marcheaza conturul fundatiei. In prealabil aceasta suprafata este curatata de vegetatie si pe cit posibil facuta plana. In cazul formelor ovoidale se procedeaza la determinarea centrelor ovoidului, dupa care prin acelasi compas natural, se traseaza conturul fundatiei, in acelasi mod cu cel prezentat mai sus. 2. Executia cutitului chesonului Cutitul chesonului este de fapt primul tronson de ta partea inferioara a chesonului. Prin intermediul lui, chesonul, sub greutate proprie, se infinge in pamint in mod progresiv odata cu adaugarea de noi tronsoane, imediat ce este terminata sapatura sub el. Are dimensiunile exterioare similare cu ale fundatiei. La partea inferioara cutitul are o forma specifica ascutita pentru a intra in pamint (vezi figura 17). De asemenea, in aceasta zona, la partea exterioara, peretele este mai gros fata de perete chesonului cu aproximativ 10 cm. Acest lucru reduce frecarea peretelui ghesonului cu straturile de pamint prin care patrunde. In timpul coboririi chesonului, pentru a se reduce la maximum frecarea cu pamintul, se toarna apa pe conturul exterior al acestuia. In unele cazuri se poate turna bentonita, actiunea vizind doua aspecte. In primul rind prin proprietatile ei reduce foarte mult frecarea pamintului cu peretele de beton, iar in al doilea rind, consolideaza peretele de pamint, reducind si chiar anulind impingerea lui in peretele chesonului. In 47Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate aceasta situatie frecarea chesonului se limiteaza numai la partea inferioara a cutitului, pe portiunea mai groasa. Inaltimea cutitului chesonului este de aproximativ 100 cm. Grosimea peretelui, ca de altfel a intregului cheson, rezulta din considerente de stabilitate si rezistenta, fiind stabilita prin activitatea de proiectare, dar nu va fi mai mica de 20 cm. Clasa minima a betonului ce trebue realizata, nu va fi mai mica de Bc15. Armarea cutitului chesonului este de asemenea stabilita prin activitatea de proiectare si este specificata in plansele proiectului de executie. Activitatea de executie a cutitului chesonului cuprinde urmatoarele actiuni tehnice: - executia armarii; - executia cofrajului; - executia betonarii; - decofrarea si tratarea betonului cutitului chesonului. Executia armarii cutitului chesonului, cuprinde urmatoarele operatii: - fasonarea otelului beton; - montarea armaturii si legarea armaturii. 48Lucrarile de infrastructura cutit cheson dreptunghiular cutit cheson circular Pereti din beton armat ula : r 7 A A A-A A-A partea inferioara a cutitului Detaliu parte inferioara cutit (sectiune! fata interioara cutit cheson fata exterioara cutit cheson t profil metalic special FIGURA 17 - cutit cheson 49Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Fasonarea armaturii se realizeaza avind ca sistem de referinta plansa de armare din proiectul de executie. Desfasurarea lucrarilor constau in taierea armaturilor pe categoriile si dimensiunile prevazute in tabelu! . plansei, confectionarea etrierilor, indoirea ciocurilor etc. O atentie deosebita, daca este cazul, trebuie acordata operatiei de intindere a armaturilor si indoirii conforme a ciocurilor. Dupa fasonare, armaturile se aseaza in legaturi pe categorii si in ordinea montarii. Montarea armaturilor si !egarea armaturii se realizeaza in cofraj, sau in multe cazuri, in carcase de armatura. Carcasa de armatura reprezinta o structura de armatura spatiala, montata in afara cofrajului, apoi este asezata in cofraj , La montarea in cofraj, ordinea montarii cit si distantele dintre diferitele elemente (bare etrieri) este stabilita prin proceduri de lucru si plansele proiectului. O deosebita atentie trebuie acordata armarii parti inferioare a cutitului, deoarece aceasta este deosebit de solicitatat in procesul de executie al intregului cheson. O deosebita. atentie trebuie acordata acoperii cu beton (min. 5 cm), in special a suprafetelor exterioare cutitului. Legarea armaturilor se realizeaza concomitent cu montarea lor. Legaturile trebuie realizate la fiecare intersectie in partea inferioara, iar pe conturul cutitului pe doua rinduri. In cimpul peretilor se realizeaza legatura in sah. Legaturile se realizeaza in cruce, cu sirma neagra de 1,5 mm diametru, incit barele sa fie bine fixate si sa nu alunce una pe alta in timpul procesului de betonare. Cofrarea cutitului chesonului urmeaza imediat dupa trasarea fundatiei. Activitatea de cofrare se realizeaza in urmatoarele faze de executie: - montarea elementelor de cofrare; - legarea si sprijinirea cofrajului; - tratarea cofrajului. Elementele de cofrare, in majoritatea cazurilor, sunt din lemn (scinduri, panouri etc.) de diferite dimensiuni. Se pot folosi si elemente metalice, acestea fiind adecvate formei cutitului (dreptunghiulare sau rotunde). In prima faza de montaj se monteaza profilul metalic pe conturul fundatiei prin sudare cap la cap a tronsoanelor metalice care il compun. Trebuie acordata © deosebita grija realizarii conforme, deoarece cutitul este elementul principal care faciliteaza inaintarea chesonului in straturile de pamint ale fundatiei. Dupa consumarea acestei operatii se trece la montarea cofrajului din exterior si apoi a celui din interiorul chesonului. Anterior acestei operati se realizeaza trasarea conturului interior al chesonului, avind ca sistem de referinta cutitul deja montat. Trebuie acordata o atentie deosebita cofrarii partii inferioare a chesonului, pentru a se realiza corect forma specifica prevazuta (vezi figura 17). Montarea elementelor de cofrare, pentru peretele interior al chesonului, se realizeaza asezindu-se primul rind pe conturul 50Lucrarile de infrastructura trasat incit, privind din interiorul cofrajului, acesta sa se poata vedea. Asezarea elementelor se realizeaza_solidarizindu-se intre ele prin cuie sau scoabe. Se va acorda o atentie deosebita solidarizarii eliementelor intre ele pentru a se impiedica deformarea de suprafata a cofrajului. De asemenea, pentru a se impiedica scurgerea laptelui de ciment, imbinarile dintre elementele de cofrare se vor colmata cu chit sau prin acoperirea cu banda adeziva. Se mai folosesc fisii de tabla, prinse cu ajutorul cuisoarelor. Pe ultimul rind al elementelor de cofrare, se traseaza cu creion sau vopsea conturul superior al cutitului (nivelul pina la care se va realiza betonarea ). Legarea cofrajuluui, in majoritatea cazurilor, se realizeaza prin interior, cu sirma de diametre de 6 sau 10 mm. Pentru a realiza o solidarizate uniforma legarea se realizeaza progresiv, de la baza cofajului spre partea superioara. O atentie deosebita trebuie acordata legaturilor de la partea inferioara, deoarece in acesata zona impingerea betonului este considerabila. Dupa legare, daca este necesar, cofrajul trebuie sprijinit pentru a nu se inclina sub actiunea betonului proaspat. Sprijinirea se realizeaza, pe lateralele mari sau progresiv pe contur (in cazul formelor rotunde), cu ajutorul spraiturilor din manele lemn sau din tevi de metal. Tratarea cofrajului este ultima si de o mare importanta in crearea unei suprafete corespunzatoare a betonului, in special a celei exterioare cutitului, pentru a se crea o suprafata necesara alunecarii in contact cu pamintul. Este fecomandat ca aceasta operatie sa se faca inaintea betonarii, cu citeva ore, materialele specifice folosite sunt cele cu substante organice (decofrolul). Suprafetele trebuie unse uniform pina la imbibare. Executia betonarii se realizeaza in urmatoarele faze de executie: - pregatirea betonarii; - betonarea; - tratarea betonului dupa turnare; - decofrarea. Pregatirea betonarii este actiunea prin care se realizeaza udarea din abundenta a cofrajului cu apa si punerea in functiune a dispozitivelor, mijloacelor mecanice de betonare (vibratoarele de adincime, jgheaburi acolo unde este cazul). Montarea si pregatirea jgheaburilor, se realizeaza in functie de accesul mijlocului de transport beton la element. In cazul cind accesul este posibil nu este necesara folosirea acestor dispozitive. Betonarea efectiva a fundatiei se realizeaza asternind betonul in straturi succesive, de la partea inferioara a cutitului spre partea superioara. Grosimea lor se alege functie de posibilitatile de vibrare, incit dupa astemerea unui strat, buterola vibratorului de adincime, sa patrunda cel putin 10 cm. si in stratul asternut anterior. In timpul vibrarii buterola se introduce in beton la distante de cel mult 20 cm., uniform pe toata suprafata startului de 51Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate beton proaspat asternut. Se va avea mare grija ca in timpul betonarii sa nu se atinga armatura. Dupa atingerea cotei superioare, betonul se suprafateaza la nivelul liniei care marcheaza aceasta cota. O atentie deosebita trebuie acordata montarii ancorelor de fier beton care vor realiza legatura cutitului cu tronsonul de cheson urmator. Decofrarea cutitului chesonului se realizeaza dupa minim trei zile de la data turnarii betonului. Actiunea consta in indepartarea totala a elementelor de cofrare. In timpul decofrarii trebuie avuta in vedere mentinerea intacta a colturilor si muchiilor betonului intarit. Tratarea betonului se realizeaza imedit dupa decofrare prin udare cu apa in special a suprafetelor exterioare timp de 7 zile, sau pina la terminarea sapaturii si coborirea cutitului in pamint. Pe perioada de timp friguros, nu este necesara umezirea betonului, ci din contra protejarea impotriva frigului, cu materiale termoizolante, cel putin pina la inceperea intaririi betonului. 3. Executia sapaturilor in cheson ” Executia sapaturilor se realizeaza, in prima faza, imediat dupa decofrarea cutitului, apoi succesiv dupa decofrarea fiecarui tronsan de prelungire a chesonului. Daca este posibil si sunt realizate conditiile tehnice necesare (dimensiunile interioare o permit ), sapatura se poate realiza mecanizat in zona centrala a gaurii, apoi se continua manual sub cutit. De obicei, in astfel de situatii se foloseste cupa tip greifer. In partea finala, problema deosebita, 0 constituie sapatura manuala sub cutit, incit dupa terminarea ei, chesonul sa coboare vertical, sa nu se incline si astfel sa se blocheze inaintarea lui, In acest sens, sapatura se realizeaza concomitent in mai multe puncte, asezate simetric pe conturul chesonului. In cazul chesoanelor dreptungiulare este recomandat ca sapaturile sa se realizeze de la centrele laturilor spre colturi. O deosebita atentie trebuie acordata ultimelor fragmente de pamint de sub cutit incit, dupa indepartarea acestora, chesonul sa poata cobori vertical. Pericolul inclinarii chesonului poate aparea, la inceput, datorita implantarii incorecte a cutitului in pamint, apoi pe parcursul sapaturii datorita saparii incorecte sub cheson. Pentru a inlatura aceste situatii, pe toata perioada lucrului, trebuie acordata o atentie deosebita verticalitatii sapaturii si a peretilor chesonului. Daca , la inceput, cutitul nu este perfect vertical, dupa intrarea lui totala in pamint, sansele de blocare, in fazele urmatoare, sunt deosebit de mari. Este de la sine inteles faptul ca pericolul blocarii chesonului scade odata cu inaintarea lui in straturile pamintului, datorita cresterii lungimii si a greutatii prin adaugarea tronsoanelor.Lucrarile de infrastructura 4, Executia prelungirii chesonului Prelungirea se realizeaza cu fiecare tronson in parte, dupa ce ronsonul suport (cel pe care se realizeaza urmatorul tronson), a ajuns la nivelul platformei terenului natural, prin coborirea chesonului in pamintul natural. capac din beton umplutura in cheson cu anrocamente tronsoane cheson {inele) cutit cheson * FIGURA 18 - fundatie din cheson umplut cu anrocamente Este recomandat ca tronsonul suport sa ramina cu cel putin 10 cm. in afara fata de terenul natural, pentru a se putea aseza cofrajul pe betonul existent si in acest fel a se realiza 0 continuitate perfecta a peretilor intregului cheson. Inaltimea tronsoanelor se alege de executant si nu va fi mai mare de 2m. Fazele de executie a unui tronson de prelungire sunt: 53Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate - armarea; - cofrarea; - betonarea; - decofrarea; - tratarea betonului dupa decofrare. Modul de desfasurare a fiecarei faze este similar cu cel prezentat mai sus la executia cutitului chesonului (vezi punctul 2 ). In final, dupa ce se ajunge la cota de fundare, chesonul este format dintr- 0 succesiune de inele de beton (vezi figura 18). Dupa ultima sapatura si coborire cheson, suprafata gaurii fundatiei este realizata orizontal cu suprafata uniforma. Este recomandata trecerea la faza imediat urmatoare, in scopul de a se evita umplerea cu apa sau cu alte impuritati. 5. Umplerea chesonului , Chesonul se poate umple cind s-a ajuns la cota de fundare proiectata. Materialul de umplutura este stabilit de proiectant si el consta in anrocamente de diferite granulatii, sau betoane inferioare cu granule de piatra de pina la 70 mm. In cazul folosirii unor anrocamente, pe o portiune de minim 50 cm, la partea superioara, chesonul se umple cu beton. Umplerea chesonului cu anrocamente (vezi fig 18) se realizeaza prin asternerea materialului de umplutura in straturi uniforme urmate apoi de compactare cu ajutorul unor placi vibrante sau maiuri. Grosimea straturilor se alege in functie de posibilitatile de umplere (prin basculare din auto, cu bene, manual etc.) si de compactare. Suprafata fiecarui strat trebuie sa fie orizontala ; nu se trece la asezarea stratului urmator pina cind nu s-a realizat compactarea stratului suport, realizat anterior. Dupa cum am mentionat mai sus, pe ultima portiune a umpluturii, pina la nivelul superior al peretelui chesonului, se asterne un strat de beton in grosime de cel putin 50 cm. Acest strat de beton, a carui clasa este specificata prin proiectul de executie (de obicei Bc 15), realizeaza transmiterea uniforma a sarcinilor din corpul elevatiei pe intreaga suprafata a chesonului. De asemenea, asigura conditiile necesara de lucru si imbinare dintre corpul chesonului si cel al elevatiei, avind rolul unui capac din beton. Este recomandat ca stratul de beton sa acopera buza superioara a chesonului cu cel putin 15 cm. pina la marginea ei (vezi figura 18). Suprafata stratului de beton este orizontala. In unele cazuri, la chesoanele culeelor, cind se prevede in proiectul de executie, poate fi realizata inclinata spre taluzul rambleului rampei de acces. Atunci cind se prevede in proiectul de executie, in stratul de beton se introduc mustati de armatura, pentru a se prinde de aceastea armatura din elevatie. 54Lucrarile de infrastructura In acest caz se va acorda 0 atentie deosebita asezarii corecte a cupoanelor de metal, pentru a se putea realiza scopul propus. Umplerea chesonului cu beton se realizeaza urmarind-se tehologia unei betonari obisnuite la un element de fundatie. Fazele de lucru sunt similare find prezentate anterior la betonarea fundatiilor directe prin cofrare (vezi punctul a. 4. din acest subcapitol). Fata de cele prezentate se exclud lucrarile de udare a cofrajului (cofrajul este peretele chesonului). Tratarea betonului se rezuma numai la suprafata capacului chesonului si consta in umezirea lui timp de 7 zile. In cazul betonarii pe timp friguros, suprafata se acopera cu materiale termoizolante cel putin pina la inceperea intarii betonului. 1.1.3. MONITORIZAREA PROCESULU! TEHNOLOGIC In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie a fundatiilor directe trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a procesului prin activitati de verificari, incercari specifice, comparind tezultatele cu prevederile referentiale (proiecte de executie, caiete de sarcini normative, standarde aplicabile). Scopul monitorizarii procesului este de a elimina cauzele imediate care ar putea duce sau au dus la 0 executie neconforma, in diferitele etape de executie. Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care au dus la aparitia unor neconformitati, au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficienta procesului. De asemenea au si rolul. preventiv, pentru alte procese similare ce se vor desfasura in continuare. Aspectele prezentate conduc la ideea ca monitorizarea procesului de executie al fundatiilor directe de la poduri, este o parte esentiala a managementulu calitatii, avind 0 deosebita eficienta preventiva si economica prin inlaturarea pierderilor banesti necesare remedierilor in timpul si dupa terminarea lucrarilor. a. Executia fundatiilor directe in spatii deschise prin cofrare Monitorizarea procesului de executie fundatii directe deschise prin cofrare presupune o serie de verificari in situ si incarcari specifice de laborator. Activitatea este prezentata pe etapele de executie specificate mai sus. 1. Trasarea sapaturii fundatiei Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: 1. Verificarea trasarii si conturului fundatiei. Actiunea este realizata in timpul executiei cit si in faza finala, de seful punctului de lucru. In timpul 55Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate trasarii se verifica modul de identificare a axelor si modul cum se desfasoara actiunile de trasare, lucrul cu aparatul de trasare etc. In faza finala se verifica corectitudinea trasarii (amplasarea fundatiei pe axele de simetrie, dimensiunile geometrice ale conturului etc). La baza verificarilor trasarii fundatiei, ca sisteme referentiale, se vor afla plansele de trasare ale fundatiei din proiectul de executie si specificatiile din caietul de sarcini. 2. Executia sapaturilor Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: 1. Verificarea pantelor taluzelor, in cazul realizarii sapaturilor fara sprijiniri laterale. Activitatea are drept scop evitarea surparilor in timpul saparii. Ea este realizata in permanenta de seful punctului de lucru, dupa saparea fiecarui strat de pamint. In acest sens se pot monta echere de panta fixe sau mobile. 2. Verificarea modylui de realizare a sprijinirilor, in cazul realizarii sapaturilor verticale cu sprijiniri. Actiunea are drept scop inlaturarea surparilor care ar putea afecta forma fundatiei si securitatea muncitorilor sapatori. In aceasta activitate se verifica atit materialul folosit cit si modul de asezare in sistemele de sprijinire. Actiunea este realizata imediat dupa montarea fiecarui tronson de sprijinire, in mod obligatoriu cel putin o verificare pe tronson. In timpul sapaturilor seful de echipa va executa o permanenta supraveghere a sistemelor de sprijinire. 3. Verificarea starii malurilor sapaturii, in cazul cind aceasta se realizeaza fara sprijiniri. Activitatea se desfasoara, de seful de echipa, permanent, pe toata durata saparii. 4. Verificarea grosimii stratului de pamint sapat si a modului efectiv de realizare a activitatii de sapare. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul lucrului si dupa fiacare strat sapat, de seful punctului de lucru. De asemenea el poate verifica inopinat si corectitudinea activitatii de sapare, in timpul desfasurarii acesteia. 5 Verificarea modului de compactare a fundului gropii (stratului suport fundatie). Activitatea se realizeaza dupa ce se considera ca s-a ajuns la cota, de seful punctului de lucru. Ea consta in a se verifica stabilitatea si gradul de indesare a pamintului. In cazul cind este cerut prin caietul de sarcini gradul de compactare se poate determina prin incercari specifice de laborator si emiterea unor buletine de analiza. 6. Verifiarea cotei de fundare (a sapaturii ), starea tehnica a suprafetei (planeitate, uniformitate, pante etc). Activitatea se realizeaza dupa ce se considera ca s-au terminat toate lucrarile de sapaturi si finisari. La realizarea ei participa seful punctului de lucru impreuna cu reprezentantul clientului. In cazul cind este prevazut in caietul de sarcini sau este impus de organele 56Lucrarile de infrastructura inspectiilor in constructii, actiunea se poate considera ca fiind faza determinanta. In acest caz, la realizarea ei, participa si aceste organisme. Pentru demonstrarea conformitatii, se intocmesc procese verbale pentru lucrari ce devin-ascunse (pentru cota fundatie), respectiv proces verbal al fazei determinante. 3. Executia cofrarii Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: : 4. Verificarea trasarii fundatiei pe stratul suport (pozitionarea fata de axele de simetrie, dimensiunile geometrice ale laturilor, diagonalelor, etc.) Actiunea este realizata de seful punctului de lucru imediat dupa terminarea lucrarilor de trasare si conturarea fundatiei pe stratul suport, care dupa cum am mentionat mai sus, poate fi acoperit cu un strat subtire de beton. La baza verificarii, ca sistem referential, se afla plansele de trasare fundatii din proiectul de executie. 2. Verificarea starii tehnice, bucata cu bucata, a tuturor elementelor de cofrare. Activitatea consta in verificarea dimensiunilor, suprafetelor, posibilitatilor de imbinare, ancorare etc. si este realizata inaintea lucrarilor de cofrare, de seful de echipa de dulgheri. 3. Verificarea modului de asezare a elementelor de cofrare la pozitie (continuitatea suprafetelor, legaturile dintre ele) si solidarizarea lor, pentru a nu se deforma cofrajul pe suparafete. Activitatea este realizata, in timpul cofrarii, de seful de echipa, in mod permanent. 4. Verificarea modului de cofrare a fundatiei, in faza finala. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru impreuna cu reprezentantul clientului si consta in verificarea imbinarii elementelor pentru a nu pierde laptele de ciment, dimensiunile geometrice ale fundatiei, planeitatea suprafetelor, modul de legare si solidarizare a cofrajului, modul de sprijinire. De asemea se verifica tratarea suprafetelor cu decofrol. In urma verificarii se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. La baza verificarii se afla plansa de cofrare si specificatiile caietului de sarcini. 4. Executia betonarii fundatiei Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: 4. Verificarea modului de pregatire a conditiilor de betonare. Activitatea consta in verificarea modului de curatire (daca este cazul) a suprafetelor cofrajului, udarea acestora cu apa, curatirea fundului fundatiei (stratului suport). De asemenea, 0 atentie deosebit de mare trebuie acordata verificarii starii tehnice a dispozitivelor si conditiilor de betonare, incepind cu vibratoarele de adincime, cai de acces, dispozitive de directionare a 57Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate betonului si terminind cu mijloacele de transport beton ( acolo unde este cazul). Activitatea este relizata de seful punctului de lucru, cel putin o data, inaintea demararii lucrarilor. © 2. Verificarea betonului sosit pe santier. Actiunea incepe cu verificarea bonului de transport (date privind caracteristicile tehnice, timpul de transport etc.) si se continua cu verificarea consistentei prin metoda tasarii, pentru fiecare transport sosit pe santier. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, iar laboratorul de santier verifica consistenta. Actiunile sunt demonstrate prin inregistrarile in caietul de evidenta, bonuri transport, condica de betoane si buletine de analiza. la baza verificarii se afla sistemele referentiale interne, reteta de preparare, comanda de betoane si externe NE 012/1999. 3 : 3. Verificarea modului de asternere beton in cofraj si a modului de vibrare. Activitatea se realizeaza in permanenta de seful de echipa si punct de lucru. In fazafinala se verifica-nivelul betonului la partea superioara a fundatiei. 4. Verificarea clasei betonului prin metode distructive pe corpuri de probe beton extrase din betonul lucrarii. Activitatea este realizata de laboratorul santierului, in functie de frecventa stabilita de seful punctului de lucru. In majoritatea cazurilor se preleveaza cel putin un set de probe pe radier de maxim 200 mc. Laboratorul de santier pastreaza probele in conditii standard, apoi acestea se predau unui laborator de grad superior, in baza unui ‘borderou de transmitere de probe. Laboratorul in cauza executa incercarile mecanice, apoi elibereaza buletine de analiza. 5. Verificarea cotei superioare a betonului fundatiei, a suprafatarii, si a montarii ancorelor (daca este cazul) de legatura cu armatura din elevatii. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, dupa finisarea betonului si montarea ancorelor. Este deosebit de importanta verificarea cotei superioare a fundatiei deoarece anumite greseli duc la modificari ‘importante in armatura si la dimensiunile geometrice ale elevatiei. =< §. Verificarea modului de tratare a suprafetei betonului imediat dupa turnare si dupa dezlegarea partilor laterale ale cofrajului (a doua zi sau dupa minim 12 ore). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru imediat dupa terminarea betonarii si zilnic, timp de cel putin sapte zile, dupa dezlegarea si eventual indepartarea cofrajului. 7. Verificarea modului de decofrare (desfacerea elementelor de cofrare) si “a starii muchiilor betonului. Actiunea este realizata in timpul decofrarii de seful de echipa betonisti. 4 8 Verificarea suprafetelor betonului, acoperirii cu beton, dimensiunilor geometrice si a amplasarii fundatiei pe axele de simetrie ale podului. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru impreuna cu -reprezentantul clientului dupa decofrarea definitiva a elementului de beton. 158Lucrarile de infrastructura Se realizeaza minim o verificare avindu-se ca sisteme de referinta plansa de cofrare din proiect si planul de trasare. Dupa realizarea activitatii se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse (aspect beton dupa turnare). b. Executia fundatiilor directe cu sapatura in.chesoane deschise Monitorizarea procesului de executie fundatii directe cu sapatura in chesoane deschise, presupune o serie de verificari in situ si incarcari specifice de laborator. Activitatea este prezentata, pe etapele de executie, asa dupa cum se poate vedea in continuare. 41, Trasarea fundatiei Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare. 7 4. Verificarea modului de stabilire a dimensiunior geometrie, amplasamentul pe axele de simetrie, trasarea si materializarea conturului fundatiei. Activitatea este realizta de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor de trasare si conturare. La baza verificarii, ca sisteme referentiale, se afla plansele de trasare fundatii si caietul de trasare. 2 Verificarea elementelor de cofrare (dimensiuni, stare tehnica suprafete, prinderi etc). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru si de echipa, bucata cu bucata, inainte de inceperea lucrarilor de cofrare. 3. Verificarea dispozitivului de metal care se aseaza in capul cutitului chesonului. (forma dimensiuni geometrice, modul de imbinare prin sudura a modulelor). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru inainte si in timpul pozarii pe conturul fundatiei. La baza verificarii, ca sistem referential, se afla plansa de montaj din proiectul de executie. 4, Verificarea modului de asezare a elementelor metalice, pe conturul fundatiei, modu! de solidarizare intre ele prin sudura. Activitatea este tealizata de seful punctului de lucru, in timpul executiei, pentru fiecare element in parte. De asemenea, se verifica toate sudurile. La baza verificarii ca sistem de referinta, se afla plansa de montare elemente metalice. In faza finala se realizeaza minim o verificare in prezenta reprezentantului clientului, dupa care se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. 5. Verificarea modului de fasonare a armaturii chesonului (calitate otel, diametre dimensiuni bare, etrieri, ciocuri etc.) Actiunea este realizata de seful punctului de lucru dupa fasonarea si pregatirea armaturii pentru montare. Verificarea se realizeaza pe tipuri de bare fasonate. La baza verificarii se afla plansa de armare cutit cheson din proiectul de executie. 7 6. Verificarea modului de montare a armaturii cutitului chesonului. Se verfica numarul de bare in diferitele sectiuni, distantele intre bare si etrieri, 59Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate modul de legare a armaturii, in special la margini. Activitateaa este realizata de seful punctului de lucru dupa finalizarea lucrarilor. La baza verificarilor, ca sistem referential, se afla plansa de armare din proiectul de executie. \ 7. Verificarea montarii elementelor de cofrare, pe fetele interioare si exterioare ale elementului. Se verifica modul de prindere intre ele, forma si Coliniaritatea suprafetelor, modul de etanseizare a fisurilor. Activitatea este fealizata de seful de echipa si seful punctului de lucru, in timpul cofrarii elementului. 8. Verificarea cofrarii si armarii cutitului chesonului. Activitatea este realizata, in faza finala de executie, de seful punctului de lucru impreuna cu reprezentantul beneficiarului lucrarii. In aceasta actiune se verifica modul general de armare prezentat la punctul 6, suprafatarea si etanseitatea cofrajului, acoperirea cu beton a armaturii, solidarizarea cofrajului pentru a se evita deformatiile sub incarcarea cu betonul proaspat, sprijinirile, dupa caz. La baza verificarii , ca sistem referential, se afla plansele de cofrare, armare, trasare din proiectul de executie. Dupa finalizarea verificarilor, se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse (armare, cofrare element). 9. Verificarea modului de pregatire a betonarii (udarea cofrajutui, pregatirea dispozitivelor de betonare - vibratoare, pilnii, bene, mijloace de transport beton etc.). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, inaintea inceperii activitatii de betonare. 10. Verificarea bonului de transport a betonului si a consistentei betonului, la primirea fiecarui mijloc de transport in santier. Actiunile sunt realizate de seful punctului de lucru si laboratorul de santier. Bonurile de transport sunt stocate, iar pentru consistenta, laboratorul intocmeste buletin de analiza. La baza verificarii se afla specificatiile comenzii de betoane emise de seful punctului de lucru catre statia de betoane. 11. Verificarea modului de betonare a elementului. Se verifica modul de asterne a betonului in straturi, modul de vibrare si de finisare . Actiunile sunt realizate in timpul betonarii de seful punctului de lucru. 12. Verificarea clasei betonului prin metode distructive, pe corpuri de proba din betonul lucrarii. Actiunea este realizata de laboratorul santierului si un laborator de specialitate. Ea contine doua etape, in prima etapa laboratorul de santier preleveaza corpurile de proba (cel putin o proba pe un element) mentinindu-le in conditii standard o anumita perioada de timp, dupa care in etapa a doua laboratorul de specialitate realizeaza incercarile distructive si elibereaza buletinul de incercari mecanice pentru verificarea clasei betonului. 13. Verificarea modului de decofrare a elementului (desprindere elemente de cofrare, stare muchii beton etc.) Activitatea se realizeaza in timpul decofrarii de seful.de echipa. 60Lucrarile de infrastructura-~. 14. Verificarea dimensiunilor geometrice, suprafetelor betonului, acoperirii cu beton a armaturii. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, impreuna cu reprezentantul beneficiarului, in final intocmindu-se procesul verbal pentru lucrari ascunse (aspect beton dupa decofrare). 15. Verificarea modului de tratare a betonului. Verificarea se realizeaza de seful punctului de lucru cel putin o data in zi, timp de sapte zile. 2. Executia sapaturilor in cheson Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare. 1. Verificarea verticalitatii si a modului de sapare sub cutitul chesonului, in prima faza la introducerea lui in pamint , apoi dupa executia fiecarui inel de adaugire a chesonului. Se verifica in permananta simetria zonelor de sapare si verticalitatea chesonului, in special in timpul coboririi. Activitatea este fealizata de seful de echipa in permanenta cind se realizeaza sapaturile si de seful punctului de lucru, in fazele finale de coborire a chesonului, pina la cotele de sapare. 2. Verificarea modului de umezire sau tratare cu solutie de bentonita a pamintului din jurul peretilor chesonului. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, de fiecare data inaintea coboririi chesonului. 3. Verificarea cotei de fundare a fundatie. Actiunea este realizata de seful punctului de jucru, impreuna cu reprezentantul clientului, imediat dupa ce se considera ca a ajuns chesonul la cota de fundare. Dupa realizarea actiunii se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse (cota fundare fundatie). La baza verificarii , ca sistem referential, se afla plansa_ din proiectul de executie. 3. Umplerea chesonului a, Umplerea cu anrocamente Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: 1. Verificarea modului de asezare a agregatelor in cheson (grosime strat, uniformitate, modul de compactare etc). Activitatea este realizata in mod permanent, in timpul lucrului, de seful echipa si in faza finala, de seful punctului de lucru. In timpul lucrului verificarea se realizeaza pentru fiecare strat de anrocamente in parte. 2. Verificarea modului de executie a capacului din beton al chesonului. Activitatea este realizata in timpul executiei de seful de echipa si in stare finala de seful punctului de lucru. In faza finala se verifica pantele, modul de 61Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate suprafatare si daca este prevazut in proiect, mustatile de armatura de care se va lega armatura elevatiei viitoare. b. Umplerea cu beton Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: 1. Verificarea modului de asternere a betonului in cheson (inaltimea de cadere, asezarea in straturi modul de vibrare etc.) Activitatea este realizata in mod permanent, in timpul turnarii, de seful de echipa si in faza finala de seful punctului de lucru. In faza finala se verifica modul de suprafatare a betonului, pantele longitudinare sau transversale si daca este prevazut in proiect, mustatile de armatura de care se va lega armatura elevatiei viitoare. 62Lucrarile de infrastructura 1.1.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.1) este o parte din planul de asigurare a calitatii. Acesta este intocmit inaintea demararii lucrarilor de executie a podului din beton armat. P.C.C.V.I. face parte din capitolul de baza al planului calitatii, adica cel referitor la controlul intern al calitatii. Prezentarea lui este facuta tabelar. P.C.C.V.I. PE PROCESE DE EXECUTIE FUNDATII DIRECTE LA PODURI DIN BETON ARMAT ACTIUNEAC.C.V.. | CINDSE CINE FRECVEN- PEFLUX EXECUTIE | REALIZEAZA | REALIZEAZA | TA EXECUTIA FUNDATI- (LOR DIRECTE IN SPATII DESCHISE, PRIN COFRARE Trasarea sapaturil “Verificarea trasarii centrului , dimensiunile geometrice si materializarea conturului_fundatiei Executia sapaturil ~Verificarea pantelor Permanent cind se luc- reaza si mi- nim o verifi- care in faza finala In timpul trasa~ ri siin faza finala Seful punctului de lucru In timpul reali- | Seful de echi- | Permanent Plansa taluzelor in cazul zariilucrarilor | parespectiv | cindseluc- | pentru ‘sapaturilor cutaluz + | de sapaturi seful reaza simi- | rea- -Verificarea modului punctuluide | nimo verif- | lizarea de realizare a sprijnirlor in cazul sapaturilor cu pereti verticali lucru care dupa realizarea unui tronson nou sprijinirilor ~Verificarea malurilor sapaturii fara sprijiniri -Verificarea grosimii straturilor de pamint sapat si a modului de realizare a sapaturilor ~Verificatea modului de finisare si compactare a fundului gropii cind se considera ca s-a Seful de ech pa si seful punctului de tucru Tn timpul rea- lizarii sapaturii Permanent cind se luc- reaza In faza finala de realizare a ‘sapaturilor, Minim o verificare pe fundatie si minim un test de com- Buletin de ana- liza grad de com- Seful punctulul de lucru si la- boratorul de santier pentru verificarea Piansa de fundare si spacif- catii din caietul de ajuns la cota de fun- graduluide | pactare sarcini pen | pactare dare compactare tru com- pactare 63Controlul proceselor de executie fa podurile din beton armat cu gtinzi simplu rezemate ACTIUNEAC.C.VI. | CINDSE CINE FRECVEN- | SISTEM | INRE- PE FLUX EXECUTIE | REALIZEAZA | REALIZEAZA REFEREN | GISTRA TAL RE ~Verificarea coteide | Infazafinala | Seful punctulul Piansele | Proces, fundare, planeitate si | de executiea | de lucru impre din proiec- | verbal a suprafatarii sapaturilor una cu repre- | fundatie tul de exe- | pt. cota stratului suport al fun- zentantul cli- cutie si fundati datiel (cu sau fara be- entului specificatii ton de egalizare) le caietului de sarcini Executia cofrarit fundatiei ~Verificarea trasarii fun | Dupa termina- | Seful punctului | Minimo ve- | Plansa de datiel pe stratul suport | rea lucrarilor | de lucru rificare pe | trasare (pozitionare pe axele | de trasare fundatie Caiet de de simetri, dimensiuni trasare omettrice) ~Verificarea tehnica a__| Inainte ince-_| Seful punctului | Mimim veri- elementelor de cofrare | periicofrarii | de lucru ficare pe fie- ~Verificrea modului de | In timpul asezare side solidari- | cofrarii zare a elementelor de cofrare intre ele, col- matarea fisurilor corec titudine suprafetelor, planeitate ,unghiuri... -Verificarea modului | In timpul Sefulde echi-_| Permanent de legare a cofrajului | cofrariisiin | pa respectiv _ | cind de luc- pentru a nu se faza finala seful punctului_ | reaza si mi- deforma sub incarca- de lucru nim o verifi- rea cu beton care in faza -Verificarea modului finala de sprijinire (daca este cazul) ~Verificarea cofrarit Infaza finala__| Seful punctului | Minimo fundatiei (imbinare si | de executie. | de lucruim- | verificare colmatare fisuri planei- preuna cu rep- | pe fiercare tate supratete, dimen- fezentantul | cograjde siuni geometrice, tra- clientului fundatie tare cu decoftol a cof- : rajului, legare si anco- Tare pentru pastrarea stabilitati Executia betonarii fundatiei ~Verificarea modulai | Inainte de Seful punctului-] Minim 0 ve- depregatire a betonarii | incepera luc- | de lucru tificare pen- (curatirea suprafetelor | rarilor de be- tru fiecare de impuritati, udare cu | tonare operatie si apa a cofrajului, verifi- dispozitiv care dispozitive de turnat beton si de vib- rare, etc). 64Lucrarile de infrastructura ACTIUNEA C.C.V.1 ‘CIND SE CINE PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA | REALIZEAZA -Verificarea bonului de ta primires [Sef punctuta transport beton delucru, res- -Verificarea consisten- pectiv labora- tei betonului prin meto- tor de santier da tasarii FRECVEN. SISTEM INRE. TA REFEREN eo IAL Minim 0 ve- rificare pen- tru fiecare transport in parte tonuki pe san- tier ~Verificarea modulut deasternere a betonu- luiin fundatie sia vibrarii pe straturi de In timpuul tur- narii betonului Seful de echi- pa si seful punctului de lucru Permanent cind se luc- reaza Procedura de lucru NE 012/99 betonare -~Verificarea clasei be- | In timpul beto- | Laboratorulde | Minimo Specifica- | Borde- tonului prin metode narii sidupa | santier prele- | incercare pe | tii caietul | rou pre- distructive, pe corpuri_ | 28 zile veaza corpuri- | fundatiede | de sarcini_ | levare de provba din beton le laborator | max. 200 | NE O12 de specialitate | me. volum 11999 autorizat rea- lizeaza incer- carile mecani- ce ~Verificarea cotei de la nivelul superior a betonului fundatiei “Verificarea modului de tratare a betonului (daca este cazul si pe timp friguros) Dupa asterne- rea ultimului strat de beton Dupa betonare Seful punctulul de lucru Minim o ve- Tificare pe fundatie Minim o ve- Tificare pe zi timp de 7 zile Plansa din Proiect, pt. cofrare Dispozitir de santier ‘Seful punctului de lucru ~Verificarea modului | In timpulde- | Seful de ech | Permanent de decofrare (desfa-. | cofrarii pa si seful ind se luc- cetea cofrajului, starea punctuluide | reaza si du- muchiilor fundatiel) lucry pa decofrare ~Verificarea suprafete- | "Dupa decofra- | Seful punctului | Minimo ve- lorbetonului, dimen- | re de lucru si rep- | rificare pe siunilor geometrice rezentantul fiecare sup- clientului rafata b) EXECUTIA FUNDA- TILOR DIRECTE CU SAPATURA IN CHE- ‘SOANE DESCHISE Trasarea fundatiei -Verifcarea trasari, | Intimpultrasa- | Seful punctulul | Permanent centrului , tii si in faza de lucru cind se luc- dimensiunile finala reaza si mi- geometrice si a mate- nim 0 verifi- ‘ializarii conturutui fun- care in faza datiel finalaControlul proceselor de execi ACTIUNEA C.C.V.I. PE FLUX EXECUTIE CIND SE REALIZEAZA ‘CINE REALIZEAZA FRECVEN- TA SISTEM REFEREN | GISTRA TIAL 2] Executia cutitulul chesonului si a tron- soanelor superioare -Verificarea elemente- | Inainte de in- Seful de Minim o veri- | Dispozitii lor de cofrare (dimen- | ceperea cofra- | echipa ficare pe fie- | de santier siuni, stare suprafete) | rii care element ~Verificarea dispozitivu | Inainte de ase | Seful punctului | Minimo ve- | Plansa de lui de metal care se a- | zare pe contur | de lucru rificare pe executie fiecare elemnt seaza in capul cutitulul chesonului (forma, di- Mensiuni geometrice, posibilitati de dispozitive imbinare) -Verificarea modului [In timpul mon- | Seful de echi- | Permanent | Instruct] Proces de asezare aelemen- | tajuluisiinfa- | pa, seful cind seluc- | une de verbal telor metalice pe con-_ | za finala punctuluide | reaza si montaj pentru turul trasarii fudatiei si lucru si repre- | minim o veri luerari a modului de imbinare zentantul clien | ficare in faza ce devin intre ele prin sudura tului finala ascunse ~Verificarea modului_ | Dupa fasona- | Seful punctului | Minimo ver | Plansa de defasonare a armaturii | rea armaturii | de lucru ficare pe ti- | cofrare si dimensiuni bare, etrieri (calitate otel, diametre puri de bare | armare si diametre ciocuri etc) -Verificarea modului [in timpulmon- | Sefulde ech | Permanent | Plansa de H de montare a armatu- | tajuluisiinfa- | parespectiv | cindse luc- | coftare si i filor (numar de bare pe | za finala seful punctului | reaza simi | armare m liniar, montare de lucru nim o verifi- etrieri legare armatura care in faza etc.) finata ~Verificarea montarii [in timpul exe- | Seful de echi- | Permanent | Plansa de cofrajului atit pe cutlei siin faze | parespectiv | cind se luc- | cofrare ar- fetele interioare cit si__| finale de exterioare pentru cutit | montaj si tronsoane(solidari- zare intre ele, suprafatare , etc) |, seful punctului | reaza simi- | mare de lucru nim o verifi- care pe fa- ze finale -Verificarea modului | Dupa termina- | Seful punctulul | Minimo ve~ de legare cofraj, rea lucrarillor | de lucru rificare pe - colmatare fisuri la de cofrare ronson imbinari, sprijinire cofraj -Verificarea cofranisi | Dupa termina- armariicutitului cheso- | rea tuturor luo- Seful punctului [ Minimo ve- | Plansade | Proces de tucru rificare pe cofrare verbal nului respectiv tron- ratilor la cutit | impre- fiecare ele- | armare cu- | pentru ‘soanelor superioare respectiv la una cu repre- ment in par- | tit cheson cofrare (dimensiuni geome- tronsoanele | zentantulcli- | te sitronsoa- | armare trice, acoperire cu superioare entului ne superi- | cutit si beton, numar de bare oare tronsoa- pe ml, pozitie etrier, NEO12/99 | ne colmatare fisuri, supra- supe- fatare cofraj tratare rioare coffaj cu decofrol,iega-Lucrarile de infrastructura ACTIUNEAC.C.V1. | CIND SE CINE FRECVEN- | SISTEM PEFLUXEXECUTIE | REALIZEAZA | REALIZEAZA | TA REFEREN -TAL -Verificarea modului Inaitea incepe- | Seful punctului | Minim o veri- | Dispozitii de pregatire a betona- | rii activitatiide | de tucru ficare pe co- | interne rit (udare cofraj veri | betonare a fraj pregatit ficare dispozitive de tronsoanelor si dispozitiv betonare :piinii jghea- chesonului de betonare buri , vibroatoare be- ton, cai de acces, mij- loc de transport beton etc.) ~Verificarea bonulul de | La sosirea be. | Seful punctulul | Veriicare pe Caiet de transport beton sia tonuluipe san- | de fucru si | fiecare bon evident consistentei prin meto- | tier laboratorul si consisten- a da tasarii santie- ta pe fiecare Condica ralui transport de be- toane Grafic Tasari In timpul beto- | Seful punctului | Permanent | Procedura nari de lucru cind se tuc- | tehnica betonare (asternere reaza beton . vibrare etc. ~Venificarea clasei be- | In timpul beto- | Laboratorulde | Minimo tonului prin metode nari santier prele- | incercare pe distructive pe corpuri veaza corpuri- | fiecare tron- de provba din beton le ,laborator | son in parte de specialitate autorizat rea- lizeaza incer- carile mecan. ~Verificarea modului__| Intimpulde- | Seful de echi-_| Permanent de decofrare (desface- | cofrarii pa si seful pct. | cind se luc- rea cofrajului, starea de lucru reaza si du- muchiilor pa decofrare -Verificarea suprafete- | Dupa decofra- | Seful punctulul | Minim o ve- or betonuluidimensiu- | re de luctu si rep- | rificare pe nilor geometrice , aco- rezentantul fiecare sup- perire cu beton. clientului rafata a tron- sonului “Verificare mod de tra- | In fiecare zi, | Seful punctului | Minimo ve-_ | Dispoziti tare a betonului dupa timp de min 7 | de lucru rificare/zi interne decofrare prin zile umezite sau acoperiri cu materiale termoizolante, in cazul RILOR IN CHESON. -Verificarea in faza in- | Infimpulrea- | Sefulde echi- | Permanent | Procedura tiala a verticalitatii lizarii sapaturi- | pa si seful cind seluc- | tehnica de cutitului chesonului si | lor pe parcur- | punctuluide | reazalasa- } lucru apoi pe parcursulco- | sul fiecarui lucru paturi siin boric , verificarea tronson faze finale modului de sapare sub inaintea co- cheson, sub fiecare boririi che- tronson in parte. sonului 67Controlu) proceselor de executie [a podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate ACTIUNEA C.C.V.1. PE FLUX EXECUTIE CIND SE REALIZEAZA FRECVEN- | SISTEM TA REFEREN | GISTRA TAL -RE Minimo vere | Procedura ficare la fie- | tehnica de care fazade | lucru tt coborire Tnaintea cobo- ririi chesonu- lui, pe fiecare faza -Verificarea modului de umezire a peretilor chesonului sau de tra- tare cu solutie de ben- tonita a malurilor din jurul lu -Verificarea cotei de fundare a chesonului Seful punctului de lucy Minimo veri- | Plansa din | Proces ficare pe fie- | priectulde | verbal care cheson | executie cota de in parte Dupa ce se considera ca s-a ajuns la cota de funda- fe ‘Seful punctulur de lucru si reprezentantul clientului UMPLEREA CHESO- NULUI a. cu anrocamente -Verificarea modulut deasezare in cheson a materialului (grosime strat, uniformitate, mod de compactare) -Verificarea modului de executie a capace- lor din beton a cheso- nului (grosime beton, pante suprafatare, montare musteti de Tn timpul lucru- | Seful de echi- luisiin faze | pa respectiv finale seful punctulul de lucru in timpul exe- | Sefulde cutiei siin faza | echipa finala respectiv seful punctului de fucru Permanent | rans cind se luc- | tehnica de reaza simi- | lucru nim o verifi- care in faze finale, Permanent Plansa cind se din pro- lucreaza si | iectul de - minim ove- | executie tificare in faza finala b.cu beton -Verificarea modului de cadere a betonului si asternerii in cheson (inaitime de cadere, grosime strat, mod de Seful de echipa si punet de tucru: Permanat Procedura cind se tehnica de jucreaza lueru in timpul beto- nari ~Verificarea suprafata- ti si uniformitatii beto- nului de la suprafata fundatiei In faza finala ‘Seful punctului de lucru Minim 0 veri- ficare 68Lucrarile de infrastructura 1.2. CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE LA FUNDATII DIN PILOTI FORATI CU DIAMETRUL MARE 1.2.1, NOTIUNI INTRODUCTIVE Pilotii forati cu diametrul mare sunt elemente de constructii folosite la realizarea fundatiilor unor poduri de sosea si cale ferata. Se pot folosi si in cazul consolidarii unor terenuri alunecatoare care pun in pericol stabilitatea unor versanti sau terasamentele acestor lucrari. In majoritatea cazurilor aceste elemente de constructii, privite in sectiune, sunt de forma rotunda. Totusi in acesta categorie sunt incluse si elementele care au forme patrate sau dreptunghiulare (ex. pilotii forati fara tubaj). Se considera pilot cu diametrul mare elemntul al carui diametru, sau latura este peste 600 mm. Tehnologia de realizare a pilotilor forati cu diametrul mare impune clasificarea lor in doua categorii astfel: 1. piloti forati cu diametrul mare executati fara tubaj; 2. piloti forati cu diametrul mare executati cu tubaj. In prima categorie de piloti, forarea se executa cu dispozitive mecanice speciale de sapat (cupe greifer). Pentru a se realiza stabilitatea malurilor gaurii, sapatura se relizeaza sub noroi de solutii speciale. Dupa terminarea sapaturii forajul este golit de noroi si umplut cu beton armat. Tehnologia cunoscuta si folosita la noi in tara pentru executia acestor tipuri de piloti, este forarea cu instalatia Kely. In cadrul acestei tehnologii consolidarea malurilor se realizeaza cu noroi de solutie din bentonita. Din experienta aplicarii s-a ajuns la concluzia ca aceasta tehnologie prezinta dificultati deosebite in tealizarea conforma a pilotilor, una din cele mai importante dificultati find imposibilitatea asigurarii controlului stabilitatii malurilor la anumite adincimi, punindu-se astfel in pericol continuitatea pilotului. De asemenea tehnologia nu se poate aplica in terenuri in care se intilnesc pinze freatice la adincimi mici. Acestea sunt doar doua argumente esentiale pentru care tehnologia Kely este aplicata foarte putin la noi in tara astazi. In a doua categorie de piloti, forarea se executa tot cu utilaje speciale, in tubaje cilindrice. In aceasta tehnologie tubajul este infipt in pamint odata cu saparea si evacuarea materialului din interiorul lui. Dupa terminarea sapaturii interiorul tubajului se umple cu beton armat. Tehnologia cunoaste doua situatii, adica: - forarea cu tubaj nerecuperabil; - foraj cu tubaj recuperabil. Forarea cu tubaj nerecuparabil este o solutie care, de obicei, este folosita la consolidarea paminturilor in care pilotii sunt solicitati in mod deosebit prin actiuni orizotale, acestea rezultind din miscarile straturilor de pamint. Tubajul 69Controlul proceseior de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate cilindric, realizat din cilindri de beton sau metal, este asambiat la partea superioara prin adaugarea tronsoanelor, odata cu infigerea in pamint. Forarea cu tubaj recuperabil este solutia folosita in mod curent la executia fundatiilor specifice podurilor. Tubajul este metalic, modulat in tronsoane a cite 6 m lungime fiecare, exceptie facind primul tronson numit sapa (lungimea lui este de 4m). Tubajul este extras odata cu procesul de betonare, astfel in pamint ramine pilotul cilindric din beton armat. Modu! de transmitere a incarcarilor axiale la terenul de fundatie, impune clasificarea pilotilor forati cu diametrul mare in: 1. purtatori pe virf; 2. flotanti. Pilotii purtatori pe virf se folosesc atunci cind trebuie sa transmita incarcari axiale si transversale mari in straturi bune pentru fundare (incompresibile). De obicei din aceasta categorie de paminturi fac parte rocile stincoase, semistincoase (marne, argilele marnoase), sau granulare cum pot fi pietrisurile, bolovanisurile. Pilotii flotanti se folosesc in cazurile cind in amplasament, pina la adincimile maxime posibile de executie (de obicei 25 m), nu se intilnesc starturi de pamint bune de fundare. In acest caz, incarcarile axiale se transmit datorita frecarilor de la nivelul suprafetei pilotului cu straturile de. pamint prin care patrunde acesta. Forma pilotilor pe lungimea lor , impune urmatoarea clasificare: 1. piloti cu sectiune constanta; 2. piloti cu sectiune variabila. Variatia sectiunii se intiineste numai fa virful pilotului, care de obici, consata intr-o evazare, in scopul cresterii suprafetei de sprijin pe stratul in care este incastrat. In majoritatea cazurilor, la pilotii flotanti, se realizeaza 0 consolidare a stratului de pamint din virful acestuia, prin injectie cu lapte de ciment. Injectia se realizeaza prin tubulaturi introduse in corpul pilotului inaintea betonarii Aceste tubulaturi sunt incastrate in virful pilotului pe un dispozitiv special de injectie. Tubulatura este prinsa de armatura, aceasta avind si rolul de 4 facilita relizarea incercarilor specifice pentru a se demonstra continutatea si calitatea betonului din pilot, pe toata inaltimea lui. Pentru proiectarea pilotilor forati cu diametrul mare, sunt necesare o serie de date tehnice acestea constind in: - date privind actiunile la care sunt supusi pilotii; - date privind terenul in care sunt executati pilotii; - date rezultate din incercarile pe teren ale pilotilor de proba; - date privind existenta unor constructii sau alte elemente in amplasamentul fundatiilor lucrarii. 70Lucrarile de infrastructura Actiunile la care sunt supusi pilotii rezulta din insumarea incarcarilor statice si dinamice. Incarcarile statice rezulta din greutatile proprii, ale infrastructurii si suprastructurii podului. Incarcarile dinamice rezulta din actiunile sarcinilor mobile existente in fiecare moment in zona constructiei. In majoritatea cazurilor, incarcarile se transmit pilotilor prin intermediul tadierelor. In cazul unor consolidari de teren, ei pot fi actionati pe inaltimea lor, de terenul din jur prin presiuni orizontale. Date privind terenul in care sunt executati pilotii cuprind: - adincimea probabila de afuiere, atunci cind pilotii sunt executati in albia minora a unei ape curgatoare; - stratificatia terenului de fundare al podului, implicit caracteristicile geotehnice ale paminturilor din aceste straturi; - nivelul apelor de suprafata (minime si maxime posibile); - nivelul apelor subterane; - agresivitatea apelor subterane. Aceste date se obtin prin studierea terenului de fundare prin metode si incercari de laborator specifice. Datele rezultate din incercarile pe teren ale pilotilor de proba sunt necesare pentru determinarea in mod practic a capacitatii portante. Numarul de piloti de proba se stabileste in functie de numarul total al pilotilor din lucrare, de complexitatea conditiilor geotehnice si de datele existente asupra unor piloti de proba de pe amplasamente invecinate, tipul si importanta constructiei. El trebuie sa fie cel putin 2 cind numarul total al pilotilor din lucrare este pina la 100 si creste cu inca 1 pentru fiecare suta de piloti in plus. La lucrarile in care numarul pilotilor este de pina la 20, se admite ca pilotii incarcati sa faca parte din lucrare. In cazul cind se dispune de tezultatele incercarilor unor piloti executati cu aceeasi tehnologie si in conditiile de teren similare, se poate renunta la incercari pe piloti, dar numai cu acordul proiectantului. Datele privind existenta unor constructii sau alte elemente aflate in amplasamentul fundatiilor lucrarii, se obtin de la beneficiar. Beneficiarul lucrarii este obligat ca prin planul amplasamentului lucrarii ce urmeaza a fi proiectata, sa indice retelele subterane electrice, de gaze sau alte constructii subterane aflate in amplasamentul lucrarii sau in apropierea lui. Materialele folosite la executia pilotilor forati cu diametrul mare sunt: - beton de marca cel putin B200 dan/cmp; - armatura constituita in carcasa; - tubulatura pentru injectie si verificarea continuitatii betonului: - dispozitiv de injectare pe virf al pilotului. Betonul trebuie sa contina urmatoarele caracteristici fizico mecanice: 71Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate a. cimentul — trebuie sa fie din grupa |, in cantitate de cel putin 350 Kg/mc pentru betonare in uscat si minim 400 Kg/mc cind betonare se realizeaza sub apa cu ajutorul pilniei de betonare. b. agregatul - trebuie sa fie natural, rezultind prin amestecul a 4 sorturi obtinute prin ciuruirea si spalare balastului de riu. In majoritatea cazurilor granula maxima este de 31mm. c. raportul A /C - trebuie sa fie cel mult 0,6; d. consistenta - trebuie sa fie de 10...15 mm la betonarea in uscat si de 15...18 mm la betonarea sub apa. La fabricatia betonului se folosesc aditivi plastifianti si intirzietori de priza in cazuri justificate. Betonul este proiectat de un laborator specializat, autorizat potrivit reglementarilor romanesti in vigoare. Documentul elaborat, in urma proiectarii, este reteta de fabricatie care trebuie, in mod obligatoriu, acceptata si aprobata si de beneficiarul lucrarii. Carcasa de armatura este formata din armaturi orizontale si verticale. Armaturile verticale sunt formate din otel beton PC52 sau OB 37 diametre de cel putin 16 mm. Numarul barelor, in sectiuni, este stabilit prin proiectare fiind specific diferitor zone ale pilotului, functie de solicitarile mecanice la care este supus acesta, dar cel putin sase, distanta dintre ele trebuind sa fie de cel putin 10‘cm., dar nu mai mult de 35 cm. Continuitatea barelor orizontale intre tronsoanele de carcase armatura este realizata prin suprapunere sau sudura, dupa caz. Armaturile orizontale sunt alcatuite din cercuri din otel beton OB 37 diametrele uzuale fiind 16 mm. Numarul cercurilor este de asemenea stabilit prin activitatea de proiectare, asezarea lor fiind echidistanta, de la 3 pina in 4 m. distanta. Solidarizarea dintre barele orizontale si cercuri este realizata prin suduri. Din categoria armaturilor orizontale face parte si freta. Otelul beton care o alcatuieste este OB 37 diametru 8 sau10 mm. Pasul fretei este stabilit prin proiectare, legaturile fiind tealzate la fiecare intersectie cu barele longitudinale prin legare cu sirma diametrul 2 mm. La partea superioara a pilotului, pe o lungime de cel putin doua diametre de pilot, pasul fretei trebuie sa fie de maximum 15 cm. Distantierii (patinele cum sunt denumite de executanti) sunt elementele care realizeaza acoperirea cu beton a pilotului. Ele sunt realizate de otel beton OB37 diametru 16 mm. Sunt asezate pe conturul carcasei simetric in numar de 4 bucati, distanta dintre nivelele la care sun asezate fiind de la 2 pina la 4 m. Prin distantieri trebuie asigurata o acoperire cu beton de: - min. 6 cm pentru pilotii forati cu tubaj recuperabil; - min 4 cm. pentru pilotii forati cu tubaj nerecuperabil; - min 5 cm. pentru pilotii forati sub noroi. Tubulatura pentru injectie si verificarea continuitatii betonului, consta din tevi montate echidistant pe conturul interior al carcasei de armatura si pe intreaga inaltime a pilotului. Pentru a se realiza si incercarile de continuitate 72Lucrarile de infrastructura a betonului in pilot, se monteaza, de obicei, trei tevi cu diametre interioare de 58 mm. Tevile sunt din metal iar continuitatea lor de la un tronson la altul de armatura trebuie realizata prin mansonare, astfel facilitind-se trecerea traductorilor de masura din alcatuirea aparaturii de verificare a continuitatii. Dispozitivul de injectare pe virf al pilotului se afla asezat la partea inferioara a carcasei de armatura. El este format dintr-o cutie din tabla, inchisa ermetic, de obicei rotunda, in care sunt incastrate tevile pentru injectie. La partea inferioara si la contactul cu stratul de fundatie ce trebuie injectat, in cutie se afla practicate o serie de orificii cu diametrul de 15 mm, dispuse pe toata suprafata acesteia. Peste aceasta suprafata, prin partea exterioara a cutiei, se afla asezata o folie de plastic. In timpul injectarii aceasta folie, datorita presiunii laptelui de ciment, trebuie sa se sparga la nivelul orificiilor, astfel facilitindu-se curgerea sub presiune a laptelui de cimet din virful pilotului in stratul de fundatie. Dupa executie, pilotii se sparg la partea superioara pina la cota inferioara a radierului pentru a fi incastrati in acesta. Spargerea se realizeaza pina la nivelul la care pilotul ramine incastrat in radier cel putin 15 cm, fara a lua in calcul betonul de egalizare turnat la baza radierului. Armatura verticala, tamasa libera, se evazeaza si se dimensioneaza la cel putin 40 d (d fiind diametrul barelor verticale). Radierul se dimensioneaza tinindu-se cont ca distantele de la marginile lui pina la suprafetele pilotilor de margine, sa fie de cel putin 25 cm. Distantele minime dintre axele pilotilor trebuie sa fie peste 2d (d fiind diametrul pilotului) Lungimile pilotilor se stabilesc, pe fiecare fundatie in parte, prin activitatea de proiectare. La baza calcului lungimilor, se afla cotele de fundare, cotele platformelor de lucru si posibilitatile maxime de forare ale utilajului. In majoritatea cazurilor, lungime de pilot forata este mai mare decit lungimea de pilot care va ramine in exploatare (pilotul ramas in exploatare este considerat de la nivelul inferior al radierului pina la cota de fundatie). In cazul unor piloti flotanti, factorul care dicteaza lungimea de forare a pilotului, este posibilitatea maxima de forare ai utilajului. In acest sens trebuie dimensionata corespunzator cota platformei de lucru. Portiunea de pilot dintre cota platformei si cea de la nivelul inferior a radierului se sparge si se indeparteaza. In aceasta situatie, asa dupa cum se mentioneaza mai sus, trebuie sa se tina cont de portiunea de pilot ce trebuie incastrata in radier (min 15 cm.). Pot fi si situatii cind cota pamintului (platformei) este sub cota inferioara proiectata a radierului. In acest caz capul pilotului se va executa peste cota inferioara a radierului cu minim 0,75 d. La executia unor fundatii ale culeelor inecate, pilotii trebuie prelungiti pina la nivelul inferior al elevatiei. Prelungirea se realizeaza prin cofrare si betonare, respectindu-se in acest caz toate caracteristicile fizico-mecanice ale pilotului forat. 73Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Abaterile limita admisibile in executia pilotilor forati cu diametrul mare fata de specificatiile proiectului de executie sunt urmatoarele: - pozitia in plan al pilotilor la nivelul radierului - max. 7,5 cm. pe pilotii dispusi pe un rind si max.10 cm. , la pilotii dispusi pe doua rinduri; - inclinarea axei pilotilor - max.2%; - cote fundare pilot - plus sau minus 25 cm. - cota cap pilot - plus sau minus 5 cm. Astazi la executia fundatiilor podurilor se aplica in majoritatea cazurilor solutia pilotilor forati cu tubaj recuperabil. In comparatie cu solutiile amintite mai sus, aceasta prezinta avantaje economice si timp redus de executie. Un lucru deosebit de important este si faptul ca in timpul executiei se poate realiza un control perfect al calitatii lucrarilor, eliminindu-se astfel riscurile ratarii sau a intreruperilor in corpul pilotilor. 1.2.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI CU TUBAJ RECUPERABIL Procesul tehnologic de executie al fundatiilor executate din piloti forati cu diametrul mare, cuprinde activitati si resurse aflate intr-o continua interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt forta de munca, materialele, echipamentele mecanice, sculele, dispozitive de lucru, de incercari, verificari ale calitatii si documentatia tehnica de executie. Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori specialist, mecanici, betonisti etc.) cit si de personal de conducere si. coordonare tehnica a lucrarilor. Fiecare organizatie executanta, alege si dimensioneaza echipele de lucru specializate in functie de conditiile tehnice de lucru, volumul de lucrari si nu im ultimul rind nivelul de calitate ce trebuie realizat. Resursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite (beton, fier beton, tevi metalice, etc.). Ele trebuie sa fie conforme cu specificatiile din proiectele de executie si caietele de sarcini, sau standarde, normative adoptate de clienti ca sisteme referentiale. De asemenea , daca este cazul si se pretinde de catre clienti, unele materiale trebuie sa aiba certificata conformitatea in concordanta cu cerintele legale romanesti Resursele de echipamente sunt reprezentate de totalitatea utilajelor si dispozitivelor mecanice (utilajul de forat, dispozitive de executie carcase de armatura, pilnii de betonare, etc). Aceste echipemante trebuie aprobate pentru a functiona, de echipa tehnica a societatii de verificare si punere in functiune. Se iau in considerare si se trateaza cu o deosebita atentie, echipamentele care influeteaza in mod direct calitatea, ex. utilajul de forare si de betonare. Aceluiasi regim sunt supuse si echipamentele care se folosesc la incercarile si verificarile calitatii in situ sau de laborator. 74Lucrarile de infrastructura Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, standarde si normative adoptate de clienti. Proiectele de executie nu se pot folosi decit daca sunt atestate de verificatori de proiecte autorizati. In categoria resurselor de documentatie tehnica sunt cuprinse si procedurile tehnice care descriu tehnologiile de executie ale pilotilor. Ele trebuie sa fie aprobate de managementul tehnic al organizatiilor executante. Procesul de executie a pilotilor forati cu diametrul mare, tubaj recuperabil, cuprinde urmatoarele etape: - executia platformelor de lucru in zonele fundatiilor; - trasarea fundatiilor din piloti forati; - forarea pilotilor; - executia si introducerea carcasei de armatura in foraj; - betonarea pilotilor; - pregatirea pilotilor pentru executia' radierului (face parte din executia tadierelor) - injectarea pamintului din virful pilotilor. 1, Executia platformelor de lucru Platformele de lucru reprezinta portiunile de teren din zonele fundatiilor pe care se desfasoara activitatile ulterioare de executie (vezi fig. 1). In cazul executiei pilotilor fundatiilor aflate in albiile majore, platforma de lucru se realizeaza la cota prevazuta in proiectul de executie, in panta de maxim 0,5 %, pentru scurgerea apelor pluviale. In functie de configuratia terenului natural executia efectiva cuprinde activitati de sapaturi corelate cu impingera pamintului pentru compensare, suprafatare si consolidarea suprafetei platformei. Dupa transmiterea cotei referentiale, materializata pe un martor, in zona laterala a platformei, sapaturile se realizeaza cu buldozerul, suprafatarea si in special crearea pantei facindu-se cu autogrederul. Este indicat ca in functie de natura pamintului sa se realizeze si 0 compactare. Consolidarea platfornei se realizeaza prin asternerea unui strat de balast de aproxmativ 15 cm. urmata apoi de compactare. in cazul executiei _pilotilor forati ai fundatiilor afiate in albia riului, pentru realizarea platformei de lucru, in majoritatea situatilor de acest gen, se procedeaza mai intii la devierea albiei din zona viitoarei platforme de lucru. Devierea se realizeaza prin aport de material (balast) cu impingere si extindere platforma in albie sau realizarea unor diguri de deviere albie in amontele lucrarii. Cota la care se realizeaza platforma trebuie astfel dimensionata incit sa se inlature pericolul de a fi deteriorata, in cazul unor viituri puternice ale apelor. 75Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Activitatea de executie a platformei de lucru este coordonata de seful Punctului de lucru. Lucrarile de executie trebuie supravegheate permanent intrucit problemele de pierdere a stabilitatii platformei , in timpul lucrarilor de forare, pot duce fa multe incoveniente si chiar la accidente grave tehnice si de protectia muncii. 2. Trasarea fundatiilor din piloti forati Trasarea si materializarea fundatiilor din piloti forati cu diametrul mare este 0 activitate deosebit de importanta deoarece prin aceasta se fixeaza de fapt podul in peisajul natural. In mod real activitatea consta in stabilirea si materializarea centrelor pilotilor. Aceasta cuprinde urmatoarele etape: - trasarea si materializarea centrelor fundatiilor; - trasarea si materializarea axelor de simetrie ale fundatiilor; - trasarea si materializarea centrelor pilotilor forati. : Trasarea si materializarea centrelor fundatiilor se realizeaza pornind in prima faza prin trasarea axului de simetrie longitudinal al podului. Acest jucru se realizeaza avind ca sisteme referentiale reperii de trasare primiti si stabiliti prin activitatea de predare primire a amplasamentului lucrarii ( vezi partea introductiva). Apoi pe axul de simetrie se stabilesc prin masurari, centrele fundatiilor. Acestea se materializeaza prin baterea unor picheti din lemn sau din metal (vezi figura 19). Trasarea axelor fundatiilor se realizeaza pornindu-se de la pichetii ce marcheaza centrele acestora. Materializarea se realizeaza prin intinderea unei sfori sau sirme de trasare, in zona platformei fiecarei fundatii. Este foarte important ca centrele de simetrie ale fiecarei fundatii_sa fie transmise in afara platformelor de lucru, prin picheti asezati pe directia axului. In acest mod se poate reconstitui in orice moment centrele fundatiilor. Pichetii astfel pozitionati trebuie protejati pina la terminarea tuturor lucrarilor de infrastructura. Trasarea centrelor pilotilor se realizeaza in doua etape. In prima etapa se traseaza axele de aliniere a pilotilor din fata respectiv din spatele axului de simetrie a fundatiei, dupa care in faza a doua se stabilesc pe aceste axe centrele pilotilor (vezi figura 19). Materializarea centrelor pilotilor se realizeaza prin baterea unor cupoane de metal confectionate din OB 38. Cupoanele vor avea lungimea de minim 1 m si diamerul de 20 sau 25 mm. La extremitatea superioara de aceste cupoane se leaga o sirma de im 1 m lungime care ramine libera. Cuponul se bate in pamint in asa mod incit sa famina in afara max 1 sau 2 cm, adica portiunea de care este legata sirma. Sirma va fi un mijloc foarte eficient pentru depistarea centrilor pilotilor, in timpul procesului de forare. 76Luerarile de infrastructura reperi de trasare ax pod 4 ax longitudinal de simetrie pod. platforma de lucru fundatie centre piloti din fata ax simetrie fundatie centru de simetrie fundatie © centre piloti din spate Pichet de reconstituire ax fundatie pichet de reconstituire ax fundatie feperi trasare ax pod FIGURA 19 - trasare fundatie din piloti forati cu diametrul mare La baza lucrarilor de trasare a fundatiilor executate din piloti forati cu diametrul mare, se afla plansa de trasare fundatii din proiectul de executie si caietul de trasare a lucrarii. Activitatea se realizeaza in mod obligatoriu cu teodolitul si alte echipamente de masura si trasare (metre, rulete, jaloane, teuri etc.). Modul efectiv de lucru privind trasarea (asezarea si reglarea pentru lucru a aparatului pe diferite puncte, stabilirea aliniamentelor, unghiurilor, distantelor, etc) este specifica activitatii topografice si nu costituie subiectul ce trebuie tratat in aceasta lucrare. Trasarea este realizata de topometristul santierului sau de seful punctului de lucru. In timpul realizarii activitatii se intocmeste caietul de trasare. 3. Forarea pilotilor Forarea pilotilor cu diametrul mare in solutia tubaj recuperabil se fealizeaza cu instalatille Benotto sau de luvoaiere. Instalatia Benotto este un utilaj complex in a carui componenta:sunt inglobate toate subansmblele 7Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate necesare sustinerii, infigerii in pamint prin luvoaiere a tubulaturii si realizarii sapaturii cu ajutorul sapei cilindrice tip greifer. Instalatia de luvoaiere este 0 asociere dintre un escavator cu brat de draglina pe a carui cablu se afla sapa cilindrica tip greifer si sistemul hidraulic de sustinerea si infigerea in pamint, prin luvoaiere, a tubulaturii. Tubulatura este formata din tronsoane. Fiecare tronson are 6 ml. Primul tronson, numit si sapa, are la partea inferioara o coroana zimtata care faciliteaza infigerea in pamint a acesteia in timpul lucrului. Lungimea lui este numai de 4 ml. Diametrele uzuale interioare ale tubulaturii folosite astazi in mod curent sunt de 1080 si 1500 mm. Imbinarea tronsoanelor, in timpul Procesului de forare, se realizeaza prin suprapunere la capete si consolidarea lor cu suruburi speciale a caror capuri sunt ascunse in corpul tubulaturii, Pe suprafata exterioara tubulatura prezinta striatii, in scopul cresterii aderente cu colierul subansamblului de luvoaiere. In interior suprafata tubulaturii este neteda. 7 Activitatea efectiva de realizare a forarii pilotului cuprinde urmatoarele etape: - asezarea pe pozitia de lucru a instalatiei; - montarea primului tronson de tubulatura (sapa); - realizarea efectiva a forajului. a. Inainte de asezarea pe pozitia de lucru a instalatiei, se procedeaza la depistarea centrului pilotului care trebuie forat. In prima faza se cauta sirma, apoi prin ridicarea ei de pe suprafata pamintului se depisteaza bulonul din metal care marcheaza centrul pilotului. Asezarea pe pozitia de lucru a utilajului reprezinta de fapt operatia de asezare a subasamblului de infigere in pamint a tubulaturii cu colierul centrat pe bulonul ce marcheaza centrul pilotului. In cazul cind se lucreaza cu instalatia tip Benotto, intregul complex se deplaseaza pe talpile sau picioarele proprii, incit colieraul sa ajunga pe bulon, dupa care urmeaza centrarea pe acesta prin miscari scurte. Dupa aceasta operatie instalatia se ridica pe calajele de lucru in scopul asigurarii stabilitatii necesare in timpul forarii. In cazul folosirii unei luvoaieze, acest lucru se realizeaza prin ridicarea cu ajutorul macaralei_ si asezarea pe pozitie a subansamblului de luvoaiere, dupa care urmeaza ridicarea pe calajele pentru forare. b. Montarea primului tronson de tubulatura (sapa), este o operatie distincta deoarece de acest lucru depinde directia pe care o va avea pilotul dupa forare. Montarea se realizeaza cu ajutorul cablului instalatiei actionat de troliu. Dupa introducerea in colier a tubulaturii, trebuie realizat reglajul in scopul asezarii ei in pozitie verticala, sau sub un anumit unghi prevazut in Proiectul de executie. Actiunea se realizeaza in mod obligatoriu la forarea primului pilot dintr-un rind de piloti (in special pentru cei de pe rindul din fata 78Luerarile de infrastructura a culeelor) si se verifica in mod permanent la ceilalti piloti. Reglajul se realizeaza prin catargul inclinat al instalatiei. c. Realizarea efectiva a forajului poate sa inceapa din momentul cind s-a asezat pe pozitie primul tronson de tubulatura (sapa) si este strins in colier. Activitatea cuprinde operatiile de infingirea in pamint a tubulaturii urmata imediat de saparea si scoaterea pamintului din interiorul acesteia. Aceasta activitate cuprinde si prelungirea tubulaturii prin imbinarea tronsoanelor urmatoare. Operatia de infigere a tubulaturii in pamint se realizeaza cu ajutorul colierului prin miscari succesive verticale combinate cu rotiri orizontale (de luvoaiere). Actiunea se realizeaza pe portiuni de aprox. 80 cm. adincime dupa care urmeaza slabirea colierului ridicarea lui din nou la pozitia initiala, fepetindu-se astfel ciclul pina la intrarea in totalitate a tronsonului de tubulatura in pamint. Saparea in interiorul tubulaturii incepe, in faza initiala, cu prinderea sapei circulare tip greifer pe cablu, ridicarea si introducerea ei in tubulatura pe la marginea superioara, urmata apoi de cadere libera in tubulatura. Sub greutatea proprie (sapa cintareste aprox. 3 tone) cutitele sapei se infig in pamint, iar prin ridicare acestea se inchid, astfel inglobind in corpul sapei pamintul dizlocat. Apoi aceasta este ridicata si scoasa din tubulatura, in fata ei sau in lateral, dupa care este descarcata. In cazul folosirii instalatiei Benotto sapa este impinsa in fata tubulaturii cu ajutorul unui dispozitiv special inglobat in utilaj. In cazul folosirii luvoaiezei, sapa este indepartata in lateralul tubulaturii cu ajutorul bratului escavatorului. Acest lucru prezinta un avantaj mare, deoarece descarcarea sapei se poate realiza in afara zonei de lucru. In cazul folosirii instalatiei Benotto, este necesar ca pamintul sa fie indepartat din fata utilajului cu buldozerul sau sa fie incarcat in auto si transportat in afara zonei de lucru. In timpul forarii se pot intilni in straturile pamintului intercalatii de stinca sau materiale pe care sapa nu le poate patrunde sub greutatea proprie. In acest caz sapa este inlocuita cu trepanul (metalic) incercindu-se astfel sfarmarea acestora. {n timpul forarii sub apa ( situatie intilnita la majoritatea pilotilor forati cu diametrul mare, in special la cei flotanti) datorita efectului de piston al sapei in cadere si a naturii unor straturi de pamint de la baza forajului (straturi nisipoase slab coezive etc) se pot produce fenomene hidrodinamice care se manifesta prin antrenarea pamintului de la baza forajului in sus, insotite de slabirea terenului din jurul tubulaturii, astfel reducindu-se capacitatea portanta a pilotilor invecinati, executati anterior. Pentru a preveni producerea acestui fenomen trebuie, in mod obligatoriu, ca in timpul saparii nivelul la care se afla partea inferioara a tubulaturii (marginea ei), sa fie in avans cu minim 1 ml fata de nivelul fundului forajului. De asemenea, se impune un ritm 79Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate de lucru moderat, urmarindu-se ridicarea lina a sapei din tubulatura, in special la ridicarea imedita de pe fundul forajului. Prelungirea tubulaturii este realizata de fiecare data cind tronsonul anterior a fost introdus in pamint, iar marginea lui superioara a ajuns la nivelul colierului. Operatia impune ridicarea noului tronson cu ajutorul cablului si asezarea la pozitie, peste cel existent. Prin forma lor, la partile marginale, tronsoanele tubulaturii se imbina in asa mod incit sa se realizeze continuitatea suprafetelor pe exterior si in interior, totodata asigurind si etanseitatea necesara impiedicarii patrunderii apei in tubulatura. Pentru a se realiza acest lucru, pe contur, in mod simetric, sunt prevazute suruburi conice cu cap ascuns pentru consolidare. Pe parcursul executarii forajului mecanicul deservent al utilajului de sapare este obligat sa observe in permananta natura pamintului din straturile prin care se realizeaza forajul si sa mercheze adincimile la care se intilnesc acestea (fisa pilotului). Din fiecare strat se preleveaza probe pentru a fi supuse observatiilor si unor verificari specifice de laborator. In faza finala, cind se considera ca s-a ajuns la cota finala a forajului, se realizeaza masurarea lungimii forate si se procedeaza la curatirea talpii. Curatirea talpii forajului se realizeaza in mod obligatoriu si consta in evacuarea tuturor fragmentelor de pamint in suspensie. dindu-se talpii, pe cit posibil, o forma geometrica plana. Activitatea de realizare a forajului pilotului cu diametrul mare, este tealizata de mecanicul deservent al utilajului si este coordonata de seful punctului de lucru. Este indicat ca in permanenta, pe linga mecanicul deservet, in zona de lucru a utilajului de forare, sa se afle un muncitor care sa observe modul de functionare a subansamblelor componete ale instalatiei cit si alte aspecte (descarcarea sapei, starea tehnica a cablului, protectia oamenilor din zona de lucru, stabilitatea utilajului etc). 4. Executia si introducerea carcasei de armatura in foraj Executia carcasei de armatura cuprinde: fasonarea, montarea armaturii si montarea sistemului de injectie pe virf a pilotului (tevile si dispozitivul metalic de injectie). La baza executiei, ca sistem referential, se afla plansa de armare din proiectul de execute. Lucrarile se realizeaza in standuri special amenajate. In majoritatea cazurilor aceste standuri se afla in organizarile santierului care executa podul. Dupa executie, carcasele de armatura sunt transportate la lucrare cu ajutorul peridoacelor sau trailerelor. Armatura pilotilor forati cu diametrul mare poate sa contina una sau doua carcase de armatura, functie de lungimea proiectata a pilotului. Din practica s-a constata ca la pilotii de peste 10 mi lungime, este necesar ca armatura sa se realizeze prin executie si montarea a doua carcase de armatura. 80Lucrarile de infrastructura Fasonarea armaturii consta in taierea barelor verticale, taierea si confectionarea cercurilor, intinderea si tatierea sirmei pentru executarea fretei. Pentru fiecare tronson de carcasa, armatura este depozitata pe categorii in zona de montaj. Cercurile orizontale se executa la diametrul specificat, pe tipar, imbinarea capetelor facindu-se prin sudura in solutia suprapunere cu cusatura pe o parte sau ambele parti. In aceasta categorie de lucrari sunt cuprinse si cele de pregatire a tubulaturii, implicit confectionarea dispozitivului de injectare pe virf. Tevile cu diametrul interior de 58 mm (diametrul exterior 60 mm) sunt taiate la aceeasi dimensiune. De asemenea sunt pregatite toate cupoanele de teava pentru mansonarea imbinarilor dintre tevi, in scopul realizarii unei continuitati conforme, necesare pentru realizarea incercarilor continuitatii si calitatii betonului din pilot. Dispozitivele de injectie sunt realizate conform plansei de executie din proiect. : Montarea carcasei de armatura impune mai inti fixarea prin sudura a cercurilor verticale pe © bara longitudinala, urmind apoi fixarea in acelasi mod a tuturor barelor longitudinale pe conturul cercurilor. Numarul cit si distanta dintre bare sunt prevazute in plansa de montaj a carcasei. Urmeaza apoi montarea fretei, respectindu-se pasul prevazut in plansa de executie. Freta se leaga cu sirma la toate intersectiile. Este permisa si fixarea prin puncte de sudura numai cu acordul proiectantului. In faza finala se monteaza sistemul de injectare pe virf. Acest lucru se realizeaza prin fixarea capetelor de teava de primul cerc orizontal de la primul tronsonul care va fi introdus in tubulatura (vezi figura 20). Apoi urmeaza montarea tevilor. Tevile se prind de fiecare cerc orizontal al carcasei cu coliere de sirma, sudate. In timpul montarii se are in vedere ca fiecare teava sa fie montata rectiliniu, iar continuitatea lor se realizeaza prin mansonare. La capetele superioare ale tevilor, montate pe tronsonul al doilea, se sudeaza capace din tabla, in scopul evitarii intrarii laptelui de ciment sau a altor corpuri, in timpul betonarii sau a altor lucrari ulterioare (vezi fig 20). 81Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate sectiunea_A_- A (detaliu) capace din tabla Figura 20 - carcasa de armatura cu sistem de injectie pe virt pilot Introducerea carcaselor de armatura in foraje se realizeaza cu ajutorul utilajului de forare, mai precis prin intermediul cablului de actionare a sapei tip greifer. Carcasa aste ridicata vertical si coborita in tubulatura. Activitatea este deosebit de importanta deoarece, in primul rind legatura dintre cablu si carcasa trebuie facuta in asa mod incit prin ridicare carcasa sa ia pozitia perfect verticala si apoi , in al doilea rind, toate manevrele de tidicare de la orizontala si coborire in tubulatura, trebuie realizate incet cu mare atentie pentru a nu distruge carcasa. In cazul cind armatura contine doua carcase, montajul este mult mai dificil deoarece trebuie realizate continuitatile armaturii verticale si a tevilor in pozitie verticala. In acest sens prima carcasa 82Lucrarile de infrastructura este fixata pe marginea tubulaturii cu ajutorul a doua rangi introduse in cruce, la nivelul ultimului cerc, acestea sprijinindu-se la capete pe buza tubulaturii. In afara tubulaturii ramine libera portiunea de ‘carcasa necesara pentru realizarea continuitatii armaturii prin montarea tronsonului urmator de armatura. Faza urmatoare a montajului impune ridicarea, in aceleasi conditii ca si cele prezentate mai sus, a tronsonului al doilea de armatura, aducerea lui deasupra celui existent in tubulatura si realizarea lucrarilor de continuitate. Continuitatea barelor verticale se realizeaza prin suprapunerea si solidarizarea lor prin sudura cu una sau doua cusaturi. Continuitatea tevilor se realizeaza numai prin mansonare exterioara a imbinarilor cap la cap. Mansoanele sunt sudate la ambele capete pe intreg conturul lor. Dupa tealizarea continuitatii, intreaga carcasa este ridicata pentru a se scoate rangile de sprijin, apoi se coboara cu mare atentie in tubulatura pina la fundul forajului, fara a o lasa sa cada, inlaturindu-se astfel posibilitatea distrugerii dispozitivului de injectie, sau blocarii ei pe tubulatura forajului. Lucrarile de suduri sunt considerate procese speciale. Ele trebuie realizate conform specificatiilor normativului C28/1986, cu personal instruit si autorizat in mod corespunzator. Toate lucrarile sunt coordonate de seful punctului de lucru. 5. Betonarea pilotilor Betonarea este o activitate deosebit de importanta pentru realizarea Calitatii pilotilor forati cu diametrul mare. Ea se poate realiza in uscat, sau sub apa, functie de existenta si nivelul apei in foraj. In ambele situatii betonarea trebuie sa se realizeze prin umplerea forajului cu beton de la fundul acestuia spre partea superioara. In acest sens este necesar, in mod obligatoriu, folosirea pilniei fixe tronsonate de betonare. Nefolosirea pilniei in timpul betonarii, sau turnarea betonului in foraj pe la partea superioara in mod direct din jgheab, duce in mod sigur la segregarea betonului datorita caderii pe armatura, distrugerea fretei si blocarea carcasei de armatura in tubulatura. Aceste fenomene conduc, in final, la antrenarea carcasei de armatura in procesul de recuperare a tubulaturii prin scoterea ei din foraj. In cazul cind exista apa in foraj betonul se va amesteca cu aceasta alterindu-se in totalitate calitatile fizico-mecanice ale acestuia. Pilnia de betonare este compusa din tuburi tronsonare in lungimi constante de pina la 1,5 ml. si ciuperca. La imbinarile tronsoanelor tubajului se monteaza membrane de cauciuc in scopul realizarii etanseizarii, astfel impiedicindu-se patrunderea apei in interiorul ei (vezi figura 21). Privit in sectiune tubajul are forma circulara, diametrul optim interior find intre 20 si 25 cm. iepeneiuts 83Controlu! proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate ciuperca pilnie tubulatura foraj carcasa armatura cu sistem injectie pe virf tronsoane tubulatura pilnie nivel apa in foraj Detaliu imbinare tronsoane pilnie dop detasabil max. 50cm ‘suruburi solidarizare dispozitiv injectie pe virf garmitura FIGURA 21 - montarea pilniei in foraj Fazele betonarii unui pilot forat cu diametrul mare sunt urmatoarele: ~ pregatirea conditiilor de betonare; - montarea pilniei de betonare; - directionarea autobetonierei in pozitia de descarcare a betonului; - descarcarea betonului in foraj (betonarea efectiva); - recuperarea tubulaturii; - scurtarea pilniei de betonare. a. Pregatirea conditiilor de betonare sunt realizate in functie de Posibilitatile de acces si descarcare a betonului in foraj. In majoritatea cazurilor, datorita caracteristicilor sale specifice (in special a consistentei ridicate) betonul se transporta si descarcarca cu autobetonierele de 5 sau 9 Mc. capacitate. In cazul cind sunt conditii, sau acestea se pot realiza, pentru accesul autobetonierei la marginea tubulaturii forajului, caile necesare pentru 84 |Lucrarile de infrastructura See eee eeecee eee eee fealizarea lor se amenajeaza in mod corespunzator, prin crearea unor pante de max. 4 % , suprafata fiind acoperita, in functie de posibilitati, cu un strat de balast sau piatra sparta. Platforma pe care va stationa mijlocul de transport, in timpul descarcarii, trebuie sa fie orizontala. Sunt situatii in care, datorita configuratiei terenului, nu se pot crea conditii de acces a autobetonierei in vecinatatea pilotului. In acest caz se fecomnanda executia unor jgheaburi de descarcare a betonului. Aceste dispozitive trebuie dimensionate corespunzator in ceea ce priveste pantele si sectiunile utile, incit betonul sa se poata evacua in totalitate si in timp util. In anumite cazuri speciale betonarea pilotului poate fi realizata cu bene de betonare actionate de macarale, sau cu ajutorul pompelor de betonare. Aceasta etapa include si organizarea transportului betonului marfa de la statia de fabricare pina la locul de betonare. In acest sens, luindu-se in consideratie distanta de transport, cantitatea de beton ce trebuie transportata pentru un pilot si faptul ca betonarea unui pilot nu se poate intrerupe, se dimensioneaza numarul de autobetoniere astfel incit timpul de asteptare intre doua transporturi sa nu depaseasca 15 sau maximum 20 minute. In acest sens se va intocmi un plan de fabricatie si transport beton. De asemenea, trebuie luate in consideratie posibilitatile aparitiei unor situatii nedorite adica intreruperea furnizarii betonului de la statia furnizoare sau defectarea unor mijloace de transport. In acest sens se recomanda a se realiza si un angajament suplimentar cu a doua statie de betoane, aceasta fiind apelata numai in caz de urgenta. Comanda privind fabricatia betonului este trimisa la statia de betoane cu minim 48 ore inaintea momentuli inceperii betonarii. Pe comanda se va specifica in mod expres frecveta necesara trimiterii autobetonierelor la punctul de lucru. b. Montarea pilniei de betonare in tubulatura forajului (vezi figura 21) cuprinde doua faze distincte. In prima faza de betonare se monteaza tubajul pilniei prin legarea tronsoanelor intre ele, incit marginea inferioara a acestuia, dupa introducerea in foraj, sa ramina cu cel mult 50 cm. deasupra dispozitivului de injectie pe virf al pilotului. De asemenea, tot la partea inferioara a tubajului_pilniei de betonare, se monteaza un dop detasabil care este tinut in pozitia inchis tubaj de o sirma introdusa prin interiorul tubulaturii forajului, aceasta fiind blocata in zona ciupercii pilniei (vezi figura 21). In faza a doua, pilnia se introduce in foraj cu ajutorul cablului de actionare a sapei tip greifer. Acest lucru se realizeaza dupa amorsarea pilniei, adica umplerea cu beton a tubajului ei pina la nivelul partii inferioare a ciupercii. Acest lucru are drept scop evitarea patrunderii apei, in tubaj pe parcursul coboririi in foraj a pilniei. c. Directionarea autobetonierei in zona de descarcare se ia in considerare numai atunci cind aceasta poate fi adusa in vecinatatea forajului. Mijlocul de 85Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate transport se directioneaza cu spatele, pin: descarcare, este central pe ciuperca pilniei. d. Descarcarea betonului in foraj prin pilnie (betonarea efectiva a forajului) se declanseaza numai dupa ce este deblocat dopul detasabil, de pe tubaj, prin slabirea sirmei. Astfel sub greutatea betonului din pilnie dopul este inlaturat, deschizindu-se calea betonului care patrunde la baza forajul. Sub presiunea betonului apa este ridicata in foraj la suprafata terenului natural. Dupa descarcarea primului transport de beton, se continua cu urmatoarele pina cind nivelul betonului se ridica la inaltimea de peste 6 m, adica_ peste lungimea unui tronson de tubulatura a forajului. In perioadele de descarcare a betonului in mod cotinu sau la anumite intervale, se executa miscarile de luvoaiere a tubulaturii forajului. In timpul acestei operatii carcasa de armatura trebuie sa nu se miste. In caz contrar, se poate constata ca aceasta este antrenata de tubulatura si in mod sigur, la recuperarea tubulaturii, va fi scoasa afara. De asemenea, miscarile de luvoaiere se realizeaza periodic si in perioadele de timp cit se asteapta sosirea mijlocelor de transport cu beton, pe santier. Pe parcursul intregii perioade de betonare se completeaza condica de betoane cit si fisa de forare betonare a pilotului, unde se specifica cantitatile de beton introduse in foraj pe mijloace de transport cit si orele la care acestea sunt introduse in foraj. e. Recuperarea tubulaturii forajului se realizeaza dupa scoaterea pilniei de betonare din foraj. In aceasta situatie sistemul hidraulic de luvoaiere lucreaza in sens invers actiunii de infigere in pamint a tubulaturii forajului. Recuperarea este realizata pina in momentul cind colierul sistemului de luvoaiere trece de imbinare si ajunge pe portiunea tronsonului urmator. Urmeaza operatia de prindere in cablu a tubulaturii la partea superioara, apoi dupa demontarea piulitelor de solidarizare, aceasta este ridicat si asezat in afara zonei de lucru. Este deosebit de important ca actiunea de recuperare sa fie realizata incit marginea inferioara a tubulaturii aflata in foraj, sa framina in zona cu beton a forajului pe o inaltime de cel putin 50 cm. In cazul cind acesata margine este scoasa deasupra betonului, exista pericolul ca pamintul din zona ramasa neacoperita cu tubulatura (dintre suprafata betoului si marginea tubulaturii) sa patrunda deasupra betonului si astfel pilotul sa fie intrerupt in aceasta zona. In cazuri extreme, atunci cind datorita unor cauze neprevazute ( perioada de timp dintre doua mijloace de transport este mai mare de 45 minute etc), tubulatura este ridicata pina cind marginea inferioara este la nivelul betonului, astfel evitindu-se blocarea ei datorita intrarii in priza a betonului. Actiunea trebuie realizata sub un control deosebit de riguros al inaltimii la care se afla betonul. f. Scurtarea pilniei de betonare se realizeaza inaintea inceperii unui ciclu nou de betonare. Pentru a se realiza acest lucru, se masoara distanta de la marginea superioara a tubulaturii pina la suprafata betonului, apoi se in momentul cind jgheabul lui de 86Lucrarile de infrastructura scurteaza pilnia de betonare. Scurtarea pilniei se realizeaza prin detasarea unor tronsoane din tubaj. In aceasta situatie inaltimea tubajului se alege incit dupa introducerea in foraj marginea inferioara a acestuia sa patrunda in beton minim 1 m adincime. Inainte de a fi introdusa in forj se procedeaza la o noua amorsare a pilniei in acelasi mod ca cel descris mai sus, urmind un nou ciclu de betonare. Acestea operatii se repeta, in acelasi mod, pina la recuperarea ultimului tronson de tubulatura, implicit umplerea forajului cu beton pina la nivelul terenului natural. Procesul de betonare al pilotilor este coordonat in mod direct de seful punctului de lucru. Este considerat un proces special, fapt pentru care el trebuie realizat obligatoriu cu personal autorizat si instruit in mod corespunzator. 6. Pregatirea pilotilor pentru executia radierului. Lucarile de pregatire a pilotilor pentru executia radierului, in majoritatea cazurilor, sunt realizate in cadrul executiei radierelor. Sunt cuprinse in acest capitol, deoarece se considera ca aceste lucrari sunt legate nemijlocit de executia pilotilor. Ele cuprin urmatoarele etape de executie: - Spargerea betonului din capul pilotilor; - amenajarea tubulaturii pentru verificarea continuitatii, calitatii betonului din corpul pilotului si a injectiei pamintului_ din virf; se - amenjarea armaturii. a. Spargerea betonului din capetele pilotilor se realizeaza dupa decopertarea, saparea radierelor pina la cotele inferioare ale acestora si executia betonului de egalizare strat suport radier. Pentru a exista conditii optime de lucru‘si de folosire usoara a dispozitivelor de spargere, actiunea este realizata dupa executia stratului de egalizare din beton de pe _fundul radierului. Acolo unde este nevoie, in permanenta, trebuie evacuata apa din infiltratii, cu ajutorul pompei absorbante. Dispozitivele folosite pentru spargerea betonului sunt pichamerele manuale, actionate cu ajutorul presiunii aerului. Nu se folosesc pichonurile mecanice. Spargerea capetelor pilotilor se realizeaza pina la minim 25 cm. deasupra cotei inferioare a radierului, sau mai jos (daca este cazul) pina se considera ca betoul este conform. In cazul cind spargerea se realizeaza sub cota radierului, se prelungeste pilotul pina la cota precizata mai sus, prin cofrare si betonare. Betonul trebuie sa contina aceleasi caracteristici fizico-mecanice cu cele specificate in reteta de fabricatie a betonului folosit la umplerea forajului pilotului. Acest lucru este usor de realizat in cazul cind exista deja executat betonul de egalizare. In timpul spargerii nu trebuie atinse cu spitul pichamerului tubulatura de incercare si injectie pe virf piloti. Dupa spargere 87Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate sau refacere prin prelungire cu beton, capetele pilotilor trebue sa aiba suprafetele plane. Fragmentele de beton rezultate din spargere se indeparteaza din zona de lucru. b. Amenajarea tevilor pentru verificarea continuitatii, calitatii betonului din corpul pilotului si a injectiei pamintului din virf, se realizeaza imediat dupa spargerea capetelor. Operatia consta in indreptarea tevilor in pozitia verticala si taierea la aceiasi inaltime cu ajutorul faiului. In cazul cind totusi pe suprafata unor tevi exista deformatii, sau sunt infundate la capetele superioare in mod accidental datorita lipsei dopurilor, taierea se realizeaza sub aceste zone. Dupa taiere toate tevile se astupa cu cepuri de lemn pentru a fi protejate impotriva colmatarii cu impuritati. ¢. Amenjarea armaturii ramase libera din capul pilotilor consta in indreptarea ei in pozitie verticala si taierea la lungimea de min. 40 d (deste diametrul armaturii verticale). Barele se taie la aceiasi inaltime. Acolo unde este cazul armatura se prelungeste cu cupoane din otel beton de acelasi tip si diametru. Imbinarea se realizeaza prin suprapunere si sudura cu cusatura pe 0 parte. Dupa aceasta operatie, toate barele se inclina spre exterioarul pilotului, in evantai, sub un unghi de aprox. 30 grade, dupa care se reface (continua) freta pina la virfurile armaturii verticale. 7. Injectarea pamintului din virful pilotilor Ca Injectarea pamintului din virful pilotilor se realizeaza dupa verificarea Continuitatii si a calitatii betonului din corpul pilotilor. Activitatea de verificare se realizeaza pe 4% din totalul pilotilor dintr-o lucrare si minim un pilot pe radier, printr-o metoda specifica nedistructiva. Metoda folosita pe scara larga la‘noi in tara este carotajul sonic cu ultrasunete. Modul de realizare este documentat prin normativele C200/1986 si C 26/1998. Nu constituie subiectul acestei lucrari deoarece este o activitate specifica de incercare si verificare care se realizeaza pe produse finalizate. Injectarea pamintului din virful pilotilor este 0 activitate deosebit de importanta si de pretentioasa. Din aceste motive ea trebuie realizata de Personal specializat , autorizat si instruit corespunzator, acesta trebuind sa manifeste in timpul lucrului responsabilitate maxima si profesionalism. Pentru a se realiza o injectare conforma si a avea un control permanent privind realizarea activitatii, tubulatura minima necesara este formata din doua tevi incastrate in dispozitivul de injectie. Pe una din ele se pompeaza materialul de injectie, iar pe cealalta se verifica daca acesta ajunge in capul pilotului (dispozitivul de injectie in virf). 88Lucrarile de infrastructura d> A r tevi tubulatura beton egalizare fund radier armatura verticala piot Vedere A - A (detaliu) dispozitiv injectie pe virf tevi tubulatur Figuara 22 - sistemul de incercare si injectie in virful pilotului Pentru a se realiza activitatea de verificarea continuitatii si a calitatii betonului din corpul pilotului este necesare introducerea a trei tevi dispuse tadial pe interiorul carcasei si in mod echidistant (vezi fig. 22). Inainte de a se realiza injectarea pe virf este necesar a se verifica functionarea intregului sistem. Acest lucru se poate realiza conform actiunilor prezentate in continuare. Se racordeaza furtunul la una din tevi si se introduce apa in aceasta. In cazul cind sistemul functioneaza apa va iesi la suprafata pe celelalte doua tevi sau minim una din ele. In cazul cind acest lucru nu este realizat exista posibilitatea ca teava pe care este introdusa apa, sau dispozitivul de injectie din virf, sa fie infundate. In acest caz se introduce apa succesiv pe celelalte doua tevi, verificindu-se aceleasi 89Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate caracteristici. In cazul cind exista aceeasi situatie (neconforma), pe fiecare teava, verificarea functionarii sistemului de injectie la virful pilotului, se poate realiza numai in procesul de injectie, asa dupa cum este prezentat mai jos. Dupa operatiile de verificare, apa este evacuata din sistemul de injectie cu ajutorul aerului sub presiune. Materialul folosit la injectarea pamintului din virful pilotilor este laptele de ciment. Acest material contirie un amestec de ciment din grupa at a, apa si set, find. preparat pe santier prin amestec in butoi cu agitator vertical aracteristicile fizico-mecanice (consistenta, rezistenta” mecanica) sunt specificate prin caietul de sarcini si reteta de fabricatie emisa de un laborator de specialitate autorizat. Dispozitivul mecanic pentru introducerea materilalului ete pompa tip Putzmeister. Presiunea la care se face injectia este de minim 1 10 atmosfere. Tehnologia de injectie pamint din capul pilotilor forati Gu diametrul mare, cuprinde urmatoarele etape: - pregatirea dispozitivului de injectie pentru lucru; - fabricarea (prepararea) laptelui de ciment; c - conectarea furtunului la una din tevi si infundarea celor doua din sistem; - introducerea laptelui de ciment si mentinerea in presiune; - deconectarea furtunului si astuparea tevii prin care s-a realizat injectia. Dispozitivul de injectie este format din pompa, furtun de racordare la teava, bazin de alimentare, butoi cu agitator vertical. Lucrarile de pregatire constau in asezarea componetelor prezentate, pe pozitia de lucru, tacordarea pompei si agitatorului vertical la energie electrica si verificarea functionarii pompei implicit a agitatorului in gol, folosind apa. Prepararea laptelui de ciment se_realizeaza in butoiul cu agitator vertical. Proportiile de apa ciment si solutie aditiv sunt stabilite volumetric, urmind dozarea lor in butoi in ordinea: apa, aditiv si ciment. Este recomandat ca in timpul introducerii cimentului sa se porneasca si agitatorul veftical. Agitarea se continua pina cind laptele de ciment este omogen. ~~~ et Conectaréa furtunUlui la una din tevi se realizeaza printr-un stut special care realizeaza etanseitatea si solidarizarea lui cu teava pentru a nu se deconecta sub presiunea lichidului. Introducerea laptelui de ciment si mentinerea in presiune este de fapt principala operatie prin care se realizeaza injectarea pamintului din virful pilotului. Inainte de pornirea pompei se umple bazinul de alimentare cu lapte de ciment. Se porneste pompa si se pompeaza lapte de ciment in sistem pina in momentul cind acesta iese pe celelalte doua tevi. Se astupa cu cepuri de lemn tevile, apoi se introduce din nou lapte de ciment in vas marcindu-se nivelul acestuia pe peretele vasului. Se pomeste din nou pompa si se urmareste nivelul laptelui de ciment din vas. in prima faza se observa cresterea presiunii, apoi se urmareste daca nivelul laptelui de ciment din 90Lucrarile de infrastructura bazin scade sau sta pe loc. Daca nivelul scade, rezulta faptul ca laptele de ciment patrunde in stratul de pamint din capul pilotului. Actiunea se continua sub o presiune de min.10 atm. timp de min. 15 minute, dupa care se considera injectarea terminata. Daca este necesar, in timpul injectiei, se adauga lapte de ciment in bazin pina la nivel. In cazul cind nu s-a putut verifica functionarea sistemului cu apa, actiunea de injectie trebuie realizata pe fiecare dintre cele trei tevi, determinindu-se astfel pe care din ele laptele de ciment patrunde in capul pilotului. Daca acest lucru nu este posibil pe cel putin una din tevi, se poate afirma cu certitudine ca sistemul de de injectare nu functioneaza, acesta find infundat. Deconectarea furtunului si astuparea tevii prin care s-a realizat injectia se tealizeaza dupa ce se considera ca s-a incheiat procesul de injectie. Operatia trebuie realizata cu atentie, foarte repede, pentru a se mentine , pe cit posibila presiunea din sistem. In acest sens, se scote stutul cu furtun si imediat se astupa teava cu dopul de lemn, dupa care se bate cu ciocanul. Dupa o perioada se timp de maxim doua ore de la terminarea injectiei in virf al unui pilot, se scot dopurile tevilor si in caz ca este necesar ele se umplu din nou cu lapte de ciment pina Ia partile superioare. In cazul cind capetele tevilor deranjeaza activitatea de armare a radierului, ele pot fi sectionate cu ajutorul faiului de la nivelul betonului pilotului. Procesul de injectie pe virf al pamintului din virfurile pilotilor este coordonat de un inginer de specialitate autorizat. Este considerat un proces special fapt pentru care el trebuie realizat obligatoriu cu personal autorizat si instruit in mod corespunzator. 1.2.3. MONITORIZAREA PROCESULU! TEHNOLOGIC IN EXECUTIA PILOTILOR FORATI CU DIAMETRUL MARE TUBAJ RECUPERABIL In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie a pilotilor forati cu diametru mare, tubaj recuperabil, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a procesului prin activitati de verificari, incercari specifice, comparind rezultatele cu prevederile referentiale (proiecte de executie, caiete de sarcini normative, standarde aplicabile). Scopul monitorizarii procesului este de a elimina cauzele imediate care ar putea sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de executie. Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care duc la aparitia unor neconformitati, au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficienta procesului. De asemenea au si rolul preventiv, pentru alte procese similare ce se vor desfasura in continuare. 91Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate | Aspectele prezentate conduc la ideea ca monitorizarea procesului de executie a pilotilor forati cu diametrul mare, tubaj recuperabil, de la fundatiile podurilor, este o parte esential a managementulu calitatii, avind o eficienta deosebita preventiva si economica prin inlaturarea pierderilor banesti necesare remedierilor in timpul si dupa terminarea lucrarilor. Monitorizarea procesului de executie fundatii executate din piloti forati cu dimetrul mare, solutia tubaj recuperabil, presupune o serie de verificari in situ si incarcari specifice de laborator. Activitatea este prezentata, pe aceleasi etape de executie ca si cele de mai sus. 1. Executia platformei de lucru Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare: 4. Verificarea cotelor si a pantelor platformei. Actiunea se realizeaza in timpul executiei platformei, de seful punctului de lucru. In cadrul ei se verifica cotele in diferite puncte si pantele orizontale sau longitudinale, dupa caz. Cotele se verifica cu ajutorul pichetul de cota referinta din aproprierea platformei. 2. Verificarea suprafatarii si grosimii stratului de balast cit si a compactarii acestuia. De asemenea in cadrul acestei actiuni se verifica pantele de scurgere a apelor pluviale cit si dimensiunile geometrice ale platformei. Actiunile sunt realizate de seful punctului de lucru dupa terminarea lucrarilor de amenajare, la fiecare platforma de lucru pentru executia fundatiitor din piloti forati cu diametrul mare. 2. Trasarea fundatiilor din piloti forati cu diametrul mare Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare. 41. Verificarea modului de trasare a axului longitudinal al podului, si materializarii_centrilor de simetrie ale fundatiilor. Actiunea continua cu verificarea modului de trasare si materializare a axelor de simetrie ale fundatiilor, implicit a materializarii pichetilor de reconstituire ale acestora pe parcursul desfasurarii lucrarilor. Aceste actiuni se realizeaza in timpul trasarilor, la fiecare fundatie, de seful punctului de lucru. La baza verificarilor, ca sisteme de referinta, se folosesc plansa de trasare fundatii din proiectul de executie si procesul verbal de predare primire amplasament lucrare. 2. Verificarea trasarii si materializarii centrelor pilotilor. Actiunea se fealizeaza pentru fiecare rind de piloti, de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor. Sistemele referentiale de control folosite sunt plansa de trasare fundatii din proiectul de executie si caietul de trasare intocmit de persoana care a executat aceste lucrari. 92Lucrarile de infrastructura eee ee eee eee eee 3. Forarea pilotilor cu diametrul mare tubaj recuperabil Activitatea cuprinde actiunile de control prezentate in continuare, ele fiind tealizate pe fazele specifice de executie a, Asezarea pe pozitia de lucru a instalatiei de forare 1. Verificarea pozitionarii centrelor pilotilor in amplasament. Actiunea se realizeaza pe fiecare fundatie in parte, dupa descoperirea prin intermediul sirmelor a buloanelor de metal ce marcheaza aceste centre. La realizarea ei participa seful punctului de lucru, impreuna cu mecanicul instalatiei de forare. 2. Verificarea centrarii colierului subansamblului de luvoaiere, pe buloanele ce marcheza centrele pilotilor. Actiunea se realizeaza de fiecare data cind instalata este asezata pe o noua pozitie de forare. La ea participa de fiecare data seful punctului de lucru impreuna cu mecanicul instalatiei de forare. b. Montarea primului tronson de tubulatura (sapa) 1. Verificarea verticalitatii sau a unghiului de inclinare sub care este asezat tronsonul de tubulatura. Activitatea este realizata dupa montarea tronsonului si reglarea lui in pozitia respectiva. La realizarea ei participa seful punctului de lucru si mecanicul instalatiei de forare, in mod Obligatoriu pentru primul pilot din fiecare rind de piloti a fiecarei fundatii. Ca sistem referential se foloseste plansa din proiectul de executie ce prezinta pozitionarea pilotilor in plan vertical. In cadrul acestor activitati de control in faze finale, se verifica si modul de calare a instalatiei de forare in scopul crearii stabilitatii pe perioada de forare. ¢, Realizarea forajului 1. Verificarea grosimii straturilor de pamint prin care se executa forajul si compararea lor cu specificatiile din fisa determinata prin studiului geotehnic. Actiunea se realizeaza in mod obligatoriu pentru fiecare foraj in parte, de seful punctului de lucru si mecanicul instalatiei de foraj, pe intreaga perioada de lucru. Se preleveaza corpuri de proba din fiecare strat si se realizeaza studii de specialitate in vederea stabilirii naturii paminturilor, in special ale straturilor unde se incastreaza virfurile pilotilor. Dupa fiecare foraj se completeaza fisa de forare betonare care se intocmeste pentru fiecare pilot in parte. 2. Verificarea nivelului apei in foraj si a nivelului la care se afla marginea primului tronson de tubulatura (sapa), in raport cu nivelul forajului. De asemenea se verifica modul de ridicare a sapei din tubulatura in perioada sapaturii. Actiunea este realizata in permanenta, in cazul existentei apei in 93Controlu! proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate foraj, in primul rind de mecanicul instalatiei si apoi periodic (prin sondaj) de seful punctului de lucru. 3. Verificarea modului de imbinare a tubulaturii (stringerea suruburilor, etanseitate). Actiunea este realizata dupa fiecare imbinare, de mecanicul intalatiei si prin sondaj de seful puctului de lucru. 4. Verificarea lungimii forajului si a modului de curatire a fundului acestuia. Actiunea este deosebit de importanta si se realizeaza de seful punctului de lucru, impreuna cu reprezentantul clientului, pentru fiecare foraj in parte. Dupa realizarea primului foraj, pentru primul pilot din lucrare, la aceasta actiune participa si proiectantul lucrarii care in functie de datele obtinute dupa verificari ( lungime foraj in stratul de incastrare a _pilotului, natura straturilor de fundati etc) stabileste in mod definitiv cota de fundate a pilotilor din lucrare. Cu aceasta ocazie se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse (cota fundatie piloti). La baza verificarilor, ca sisteme referentiale, se folosesc plansele de trasare piloti, fisele de forare proiectate si studiile geotehnice din proiectul de executie. 4. Executia si introducerea carcasei de armatura in foraj Activitatea de control cuprinde actiunile prezentate in continuare: 1. Verificarea modului de fasonare a fierului beton folosit la executia armaturii. Actiunea consta in verificarea calitatii si lungimilor barelor verticale si a celor pentru confectionarea cercurilor, verificarea diametrelor cercurilor, sudurilor acestora. In aceasta activitate se verifica si modul de pregatire a materialelor necesare pentru realizarea sistemelor de incercare calitate, continuitate si injectare la virf a pilotilor (mod de imbinare tevi, dimensiuni geometrice si etanseitate dispozitiv de injectie pe virf etc.). Actiunea este relizata in timpul desfasurarii tuturor lucrarilor, de seful de echipa fierari betonisti, iar in faze finale, de seful punctului de lucru, inaintea inceperii montajului carcasei si a sistemului de injectie la virf. La baza verificarilor, ca sisteme referentiale, se folosesc plansa de armare piloti, plansa de executie sistem de injectie la virf al pilotilor si STAS 2561/4 — 1996 normativ C28/86. 2. Verificarea carcasei de armatura si a montajului sistemului de injectie la virf. Actiunea consta in verificarea numarului de bare verticale in diferite sectiuni, distanta dintre cercuri, asezarea distantierilor (patinelor), pasul fretei si modul de realizare a tuturor sudurilor sau legaturilor fierului beton la intersectii. De asemenea, se verifica modul de montare a tevilor de injetie (coliniaritate, legaturile de cercurile verticale, realizarea continuitatii tevilor, imbinarea lor cu dispozitivul de injectie pe virf). Este realizata in timpul executiei, de seful de echipa fierari betonisti, iar in faza finala de seful punctului de lucru impreuna cu reprezentantul clientului. La baza verificarilor, ca sisteme referentiale, se folosesc plansa de armare piloti si plansa de 94Lucrarile de infrastructura executie sistem de injectie la virf al pilotilor, STAS 2561/4 — 1996 si normativ C28/86. Pentru fiecare carcasa de armatura se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse (armare piloti forati). 3. Verificarea modului de montare a carcaselor de armatur in foraje. Actiunea consta in a se verifica modul de prindere a carcaselor in cirligul macaralei, fixarea lor pe marginea tubulaturii, modul de realizare a continuitatii barelor verticale cit si a tubajului sistemului de injectie, modul de coborire in foraj a carcasei. Actiunea se realizeaza in timpul desfasurarii lucrarilor, de seful de echipa fierari betonisti si in faze finale de executie a continuitatii carcaselor implicit coboririi in foraj , de seful punctului de lucru. 5. Betonarea pilotilor forati cu diametrul mare Activitatea cuprinde actiunile de control prezentate in continuare, ele fiind tealizate pe fazele specifice de executie. a. Pregatirea conditiilor pentru betonare 1. Verificarea caii de acces a mijlocului de transport beton la foraj (pante, stare suprafata, platforma pentru descarcare). De asemenea, se verifica, acolo unde este cazul, starea tehnica a dispozitivelor de descarcare beton (pante, sectiuni jgheaburi etc.). Actiunea este realizata dupa terminarea tuturor amenajarilor necesare, de seful punctului de lucru, la fiecare fundatie, sau acolo unde este cazul, la fiecare foraj. 2. Verificarea modului de organizare a fabricatiei si transportului betonului de la punctul de lucru (fiabilitatea statiei de fabricatie, numar de mijloace de ransport etc.). Actiunea se realizeaza de seful punctului de lucru dupa ce se considera ca s-a organizat in mod corespunzator asigurarea sigura si permanenta cu beton a punctului de lucru in perioada betonarii. b. Montarea pilniei de betonare 1.Verificarea lungimii tubulaturii pilniei de betonre si a modului de fealiare a imbinarilor dintre tronsoane (stringerea suruburilor si etanseitatea prin garnituri de cauciuc). De asemenea, se verifica etanseitatea dopului la partea inferioara a tubajului, Actiunile sunt realizate de seful punctului de lucru dupa ce se considera pregatita pentru lucru pilnia de betonare, la inceperea betonarii cit si dupa fiecare scurtare pe parcursul desfasurarii acesteia. 2. Verificarea modului de introducere si asezare a pilniei in foraj (verticalitate centrare tubaj ). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa fixarea pilniei in pozitia de lucru, la inceperea betonarii, cit si dupa fiecare scurtare pe parcursul desfasurarii acesteia. 95Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate c. Directionarea si asezarea in pozitia de descarcare a mijlocului de transport beton Verificarea orizontalitati mijlocului de transport, cit si a centrarii jgheabului acestuia pe ciuperca pilniei de betonare. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru dupa directionarea si asezarea in pozitia de descarcare a mijlocului de transport beton. Acest lucru este realizat pentru fiecare transport de beton, pe tot parcursul betonarii forajului. d. Betonarea forajului 1. Verificarea etanseitatii tubulaturii (inexistenta apei in aceasta). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, inaintea inceperii betonarii, cit si pe parcursul desfasurarii acesteia, dupa scurtarea tubulaturii si introducerea ei in foraj. 2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice a betonului introdus in foraj. Astfel se verifica pentru fiecare mijloc de transport, consistenta betonului prin metoda tasarii. La 20 mc. beton sosit pe santier se preleveaza cite un set de probe din beton in scopul verificarii rezistentelor mecanice ale betonului folosit in executia pilotilor, dupa trecerea virstei de 28 zile de la betonare. Activitatile de verificare a consistentei cit si de prelevare a corpurilor de proba, implicit mentinerea lor in conditii standardizate, sunt realizate de laboratorul de santier,; Pentru demonstrarea acestor activitati, acesta intocmeste graficul de tasari si borderoul de prelevare a corpurilor de proba. Verificarea rezistentelor mecanice ale betonului sunt realizate pe probele de beton, de un laborator de specialitate autorizat, conform prevederilor legislatiei romanesti. Acesta emite buletine de analiza privind rezistentele mecanice obtinute pe corpurile de proba betoane. In timpul betonarii se completeaza condica de betonare si fisa de forare betonare. Sistemele referentiale folosite pentru verificarile caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului introdus in foraje sunt, in ordine, specificatiile proiectului de executie, reteta de fabricatie beton aprobata de beneficiar, find emisa de un laborator de specialitate autorizat, comanda de beton emisa de santier si bonul de transport beton emis de statia de fabricatia betonului. 3. Verificarea starii carcasei de armatura, dupa inceperea betonarii si la primele miscari de luvoaiere. Actiunea este realizata de mecanicul instalatiei, impreuna cu seful punctului de lucru, la fiecare foraj . 4. Verificarea si consemnarea, in fisa de betonare, a timpilor de asteptare intre mijloacele de transport sosite pe santier. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa descarcarea fiecarui mijloc de transport beton. De asemena aceste perioade de timp cit si cantitatile de beton sosite se consemneaza in curba de betonare. Activitatea se realizeaza dupa planul de transport si betonare, intocmit inaintea inceperii activitatilor de betonare.Lucrarile de infrastructura e. Recuperarea tubulaturii instalatiei de forare 1. Verificarea pozitiei carcasei de armatura, in timpul recuperarii tubulaturii. Actiunea este deosebit de importanta la recuperarea primului tronson de tubulatura si este realizata nemijlocit de seful punctului de lucru. 2. Verificarea pozitiei marginii inferioare a tubulaturii in raport cu nivelul betonului din foraj. Actiunea este realizata de mecanicul instalatiei, impreuna cu seful punctului lucru, dupa extragerea fiecarui tronson de tubulatura si la inceputul fiecarei perioade de asteptare pentru sosirea urmatorului transport de beton pe santier. f. Scurtarea pilniei de betonare 1. Verificarea nivelului la care se afla betonul in foraj. Actiunea este tealizata de fiecare data cind pilnia este scoasa din foraj in vederea scurtarii ei. Este realizata de seful punctului de lucru impreuna cu mecanicul instalatiei de forare. 2. Verificarea lungimii tubajului pilniei de betonare si a modului de realizare a imbinarilor tronsoanelor din care este alcatuita (stringere suruburi, etanseitate). Actiunea este realizata de seful punctulyi de lucru de fiecare data cind s-a realizat scurtarea pilniei, inainte de a o reintroduce in foraj. 6. Pregatirea pilotilor pentru executia radierelor Activitatea de control al pregatirii pilotilor in vederea executiei radierelor, cuprinde actiunle prezentate in coontinuare: 1. Verificarea capului pilotului dupa decopertarea pamintului (inaltimea ramasa libera, aspectul betonului ). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru dupa decopertarea pamintului pina la cota inferioara a radierului si tumarea betoului de egalizare. Ea este realizata pentru fiecare pilot din fiecare fundatie a podului. 2. Verificarea starii armaturii, a tevilor de injectie in virful pilotului, aspectul betonului in capul pilotului si a inaltimii de incastrare a pilotului in tadier. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru pentru fiecare pilot in parte, dupa decaparea betonului pina la inaltimea necesara incastrarii in tadier. 3. Verificarea armaturii (inaltime bare verticale, evazare, freta, etc ) si a suprafetei betonului din capul pilotilor. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru impreuna cu reprezentantul clientului, dupa ce se considera ca s-au realizat lucrarile de pregatire a capetelor pilotilor de pe o fundatie, in vederea executiei radierului. Se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. La baza tuturor verificarilor se folosesc, ca sistem referential, specificatile proiectului de executie si a standardului romanesc STAS 2561/4- 1996. 97Controlu! proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 7. Injectarea pamintului din virful pilotilor Activitatea de control a injectiei pamintului din virful pilotilor,cuprinde actiunile prezentate in continuare: 1. Verificarea functionarii sistemului de injectie in virf cu ajutorul apei. Actiunea este realizata de inginerul autorizat impreuna cu seful punctului de lucru, pentru fiecare pilot din fundatie, dupa inlaturarea dopurilor din tevi si umplerea cu apa a intregului sistem. Actiunea de verificare este realizata pe fiecare teava in parte atunci cind apa nu se ridica concomitent pe toate tevile. 2. Verificarea functionarii aparaturii de injectie. Actiunea este relizata de inginerul autorizat, cu ajutorul apei, dupa montarea partilor componente si legarea la sursa de energie electrica. 3.Verificarea consistetei pastei de injectie (amestec de apa cu ciment). Actiunea este realizata de inginerul autorizat, cu ajutorul pilniei etalon, pentru fiecare sarja fabricata, pe parcursul intregii actiivitati. Se realizeaza minim o verificare pe sarja, comparindu-se rezultatele obtinute cu specificatiile retetei de fabricatie, emisa de un laborator autorizat conform reglementarilor romanesti. Se completeaza fisa de injectie. 3. Verificarea rezistentei mecanice a pastei de injectie, pe corpuri de proba prelevate in timpul lucrului. Corpurile de proba sunt prelevate, la minim 200 mc pasta preparata, de echipa de lucru autorizata si sunt predate unui laborator autorizat, acesta realizind dupa 28 zile incercarile mecanice . El emite buletin de analiza pentru rezultatele obtinute, privind rezistentele mecanice al pastei intarite. Rezultatele se consemneaza in fisa de injectie. 4. Verificarea modului si a eficientei sistemului de injectarea a pamintului din virful pilotilor, prin observarea permanenta a nivelului pastei de ciment din bazinul pompei de injectare. Actiunea este realizata in permanenta pe perioada de functionare a pompei, de inginerul autorizat impreuna cu seful punctului de lucru. Se completeaza fisa de injecti, unde se consemneaza cantitatea de pasta si presiunea la care s-a realizat injectia, in timpul prescris de procedura tehnica de injectie. 1.2.4, PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI FUNDATII DIN PILOT! FORATI CU DIAMETRUL MARE, TUBAJ RECUPERABIL Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.I) este documetul esential din planul de asigurarea calitatii acesta fiind intocmit, pentru executia podului din beton armat, inaintea demararii lucrarilor de executie. P.C.C.V.I. pe procesul de executie fundatii din piloti forati cu diametrul mare, tubaj recuperabil, face parte din capitolul de baza al planului calitatii, adica, controlului intern al calitatii. Prezentarea lui este realizata in continuare, tabelar. 98Lucrarile de infrastructura P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE FUNDATII DIN PILOTI FORATI CU DIAMETRUL MARE CIND SE CINE SISTEM | INRE. IE | REALIZEAZA | REALIZEAZA REFEREN TRA TIAL EXECUTIA PLATFOR MEI DE LUCRU Verificarea cotelor sia | Intimpul exe- | Seful punctului | Minimo ve- | Project de pantelor platformei cutiel de lucru rificare pe | executie diferite sec toare -Verificarea suprafa- | In faza finala__| Seful punctului | Minimo veri- | Proiectde tarii pantelor de scur- | de executie | de lucru ficare pe fie- | executie gere a apelor.grosimii care platfor- si starii de compactare ma a funda- a stratului de balast, tillor dimensiunilor geom TRASAREA FUNDA- TILOR DIN PILOTI FORTI CU DIAMET- RUL MARE ~Verificarea modului— | In timpul exe- | Seful punctulu | Permanent | Proces ver de trasare si materiali- | cutiei trasarilor | de lucru cind se tra-+ | bal de pre- zare a axului de sime- seaza dare primi- trie a podului, centrelor rea ampla- de simetrie si axelor ‘sament fundatilor, a pichetilor lucrare de reconstituire ale acestora -Verificarea modului | Dupa trasare | Seful punctului | Minimo ver | Plansa de | Caiet de de trasare si materiali- | si de lucru ficare pe fie- | trasare trasare zare a axelor pilotilor materializare care rindde | piloti piloti din fun- datie FORAREA PILOTI- LOR CU DIAMETRUL -Verificarea pozitiel Dupa des- Seful punctului | Minimo ver- | Plansa de centretor pilotitor in coperirea de lucru sime- | ficare pe fie- | trasare am- plasamentele buloanelor ce | canicul instala- | care bulon | fundatii din fundatilor marcheaza tieide forare | ce marchea- | proictul de centrele piloti- za centrul pi- | executie lor lotilot ~Verificarea centrarii { Dupa aseza- | Seful punctului | Minim o ver colierutui tea pe pozitia | de lucru si me- | ficare pe fie- subansamblu- de lucru insta-_ | canicul instala | care piot luide tuvoaiere, pe latiei de forare | tiei buloane 99Controlul proceselor de executie /a podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate ACTIUNEA CCV, | CIND SE CINE FRECVEN- | SISTEM PEFLUXEXECUTIE | REALIZEAZA | REALIZEAZA | TA REFEREN TAL Montarea primului tronson din tubulatu- ra ~Verificarea verticali- Dupa reglarea | Seful punctului | Minimo veri- [ Plansa din tatii sau a unghilui de Unghiului, din de lucru | ficare pentru | proiect de inclinare sub care se | catargul insta- | impreuna cu | primul pilot | executie monteaza primul latiel mecanicul din fiecare tronson. instalatiei tind de piloti -Verificarea modului Inainte de a in- | Mecanicul Minim o veri- | Carte teh- de calare a utilajului | cepe forajul | instalatieide —_| ficare pe fie- | nica insta- pe pozitia de lucru forare care foraj | latie Realizarea forajului -Verificarea straturiior | Intimpul reali- | Mecaniculin- | Minimo ver- de pamint prin care zarii sapaturii | stalatiei sise- | ficare pentru trece forajul si ful punctului | fiecare strat, compararea cu forajul in ordinea proiectat intiniril aces- tora -Verificarea calitatii pa~ | Dupa termina- | Seful punctului | Minim o ve- ‘Studiul minturilor din straturi, | rea fiecarui fo- | de lucru prele- | rificare pen- | geotehnic prin prelevare probe | raj veaza probe, | trufiecare | din proiec- laborator de strat de tul de exe- specialitate pamint tie analizeaza probele “Verificarea niveluiui | Intimpul fora- | Mecaniculin- | Permanent | Instructiu- apei in foraj (cind apa | juluisub apa | stalatieisise- | cindsefo- | ne de luc- exista) si a nivelului la ful punctului | reaza ru care se afla marginea de inferioara a tubulaturit tucra -Verificarea modului de ridicare a sapei din tubulatura “Verificarea modului | Dupa imbina- | Mecaniculin- | Minimo ve- de imbinare a tea tronsoa- stalatiei fificare dupa tronsoane-lor nelor imbinarea tubulaturii forajului fiecarui tron- (stringere suruburi, ‘son de tubu- etanseitate ) fatura -Verificarea lungimii Dupa ce se Seful Minim o ve- Plansa din sia modului de curati- | considera ca | punctului de | rificare pe | proiectul rea a fundului forajului | s-aajunsla | lucrusirep- | fiecare foraj_| de execu- cota de foraj | rezentantul cli- | in parte tie finala entului, la pri- mul foraj par- ticipa si pro- jectantul 100Lucrarile de infrastructura ACTIUNEA C. A IND SE CINE FRECVEN- | SISTEM PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA | REALIZEAZA | TA REFEREN TIAL EXECUTIA St INTRODUCEREA CARCASELOR DE ARMATURA IN FIRAJE ~Verificarea modului_| in timpul sidu- | Sefulde echi- | Permanent | Plansa de de fasonare a arma- | pa fasonarea | pa fieraribe- | cindseluc- | armare turii necesare armaturilor si | tonisti, intim- | reaza simi- | piloti forati executiei dupa executia | pul executiei, | nim o verifi- | din proiec- carcaselor (calitate dispozitivelor | respectiv seful | care pe faze | tul de exe- oteluri beton, lungimi | de injectie in | punctuluide | finale de cutie bare pe diametre, dia- | virf, respectiv | lucruin faze | executie Normativ metre cercuri suduri) | pregatirea finale C26/86 -Verificarea tevilor sia | tevilor de dispozitivului de injectie injectie in virful pilotitor (diametru interior tevi, etanseitate dispozitiv, dimensiuni etc) “Verificarea modului_| intimpulexe- | Sefulde echi- | Permanent | Plansa de de executie a carca- | cutiei carcase- | pa fieraribe- | cind seluc- | armare selor de armatura lorsia siste- | tonisti, in tim- | reaza simi- | piloti forati (distante dintre bare | mele de injac- | pul executiei, | nim o verif- | din proiec- verticale si cercuri, - | tie in virt respectiv seful | care pe faze | tul de exe- pasul fretei, montare punctuluide | finale de cutie distantier, suduri) lucru in faze | executie Normativ ~Verificarea montarii finale C26/86 sistemului de injectare la virf a pitotitor (distante dintre tevi, tealizarea continitatii lor, prinderea lor de armatura, pozitia dispozitivuluide —« injectie in vit, etansei- zarea tevilor cu capace fa parle superioare) “Verificarea modului_| Intimpulmon- | Sefulde echi- | Permanent | Procedura | Fisa de de montare a carcase- | tarii carcaselor | pa fierari beto- | cind se mon- ica forare ‘or de armatura (fixa- | siin faze finala | nisti, in timpul | teaza si mi- beton- tea carcaselor de tu- | de montaj Montajului si | nim o verifi- re bulatura, realizarea ‘seful punctului | care in faze : continuitatii armaturit in | finale verticale si a tevilor de injectie coborirea in foraja_carcaselor) BETONAREA PILO- TILOR Pregatirea conditiilor pentru betonare -Verificarea cailor de | Dupa realiza- | Seful punctului [ Minimo ve- | Procedura acces ta foraj(pante, | rea tuturor de lucru rificare pen- | tehnica de supratatare, platforma | amenajarilor trufiecare | lucru de descarcare} fundatie 101Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate ACTIUNEA C.C.V.I. PE FLUX EXECUTIE “Werficarea modului de organizare a fabricatiel sia transportului beto- nului (fiabilitatea statiet de betoane, dimensionarea numarului de mijloace de transport) Montarea pilniei de Betonare ~Verificarea lungimil tubajului pitniei sia modului de imbinare a tronsoanelor acesteia sia etanseitatii dopului de la partea inferioara ~Verificarea modului de introducere si ase- zare a pilniei de beto- Directionarea si ase- zarea pe pozitiea de descarcare a mijlocului de rt_beton ~Verificarea orizontali- tatii autovehicolului si a centraril jgheabului pe pilnia de betonare Betonarea forajulul CIND SE REALIZEAZA Dupa organiza rea asigurarii cu beton ale forajelor Dupa monta- rea tubajului pilniei Th timpul mon- tajului si in fa- za finala ‘Dupa aseza- Tea in pozitia de descarcare a autovehi- colului ‘Seful punctura de lucru Seful punctulur de lucru Seful punciuiur de lucru ‘Seful punctulul de lucru FRECVEN- TA Minim 0 ve- rificare inain- tede incepe- rea betonarii Minim o veri- ficare la in- ceputul beto narii si dupa fiecare scur- Verificare de fiecare data cind se intro- Minimo ve- tificare pen- tru fiecare transport SISTEM REFEREN -TIAL Procedura tehnica de lucru Procedura tehnica de lucru ~Verificarea etanseitati tubajului pilniel (lipsa apei in tubal) “WVerificarea caracteris ticilor fizico-mecanice a betonului introdus in foraje (consistenta prin metoda tasarii si rezis- tente mecanice prin prelevare de corpuri WVerificarea start carcasei de armatura, prin observatie directa descarcarea betonului Ta sosirea betonului pe santier Ta primele mis cari de luvoa- ierea a tubula- tur ‘Seful punctului de lucru Taboratorul de ‘santier deter- mina consiten- ta si prelevea- za corpuri de proba Laborator au- torizat gr. su- rior incearca corpurile de proba Seful puncte- lui de lucru 102 Min, o verifi- cre, de fiecare data, dupa introducerea pilniei in foraj Minim 0 ve- rificare Minim o ve- Tificare pe un set corpuri proba la 20 me. beton introdus in foraj Minimo veri- ficare pentru fiecare foraj Specifica- caiet sar- cini Reteta de fabricatie beton Comnda beton Bon tran- sport be- tonLucrarile de infrastructura ACTIUNEA C.C.V.I. CIND SE FRECVEN. SISTEM INRE. PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA an TA REFEREN | GISTRA TIAL, -RE -Verificarea timpului Intre doua ‘Seful punctulul | Minimo ve- Planul de de asteptare intre transporturi de | de lucru tificare pen- | fabricatie mijioacele de transport | beton tru fiecare si beton perioada de | transport Recuperarea tubula- tur ~Verificarea starii car- | in timpulrecu- | Seful punctului casei de armatura prin | perarii primului | de tucru , observare directa tronson de tu- bulatura ~Verificarea pozitiel Dupa extrage-_| Mecanicul in- marginii infericarea_—_| rea fiecarui stalatiei si sau in- tubulaturi in raport cu | tronson de tu- | seful punctului structiune nivelul betonului in fo- | bulatura de lucru de lucru ‘Scurtarea piiniei de betonare -Verificarea nivelului Inainte de Seful punctului | Minim o veri- | Procedura betonului in foraj scurtarea de lucru ficare pentru. | tehnica pilniei fiecare scur- | sau ins- tare de tubaj | tructiune pilnie ~Verificarea tungimii | Dupa fiecare | Seful punctului | Minimo ve- tubajutui pilniet scurtare de Jucru fificare PREGATIREA PILO- TILOR PENTRU EXE- CUTIA RADIERELOR’ Verificarea capetelor | Dupa decoper- | Seful punctului | Minimo ve- pilotior dupa deco- —_| tarea pamintu- | de luru tificare pe pertare (inaltime tui si turnarea fiecare pilot fibera, aspect beton) betonului de egalizare de la cotele inferi- oare radiere Verficarea starii arma- | Dupa decapa- | Seful punctului | Minimo ve- | Prevederi Turi, tevilor de injectie | rea betonului | de tucru fificare pe | proiect sia inattimii de incas- | din capetele fiecare pilot | STAS trare piloti in radie pilotilor 2561/4 96 -Verificarea armaturii_ | Dupa termina- | Seful punctului | Minimo ve- | Proiectde siatevilor de injectie | rea lucrarilor | de lucru si tificare pe | executie {(naltime si evazare ar- | de pregatire a | reprezentantul | pilotiide pe | STAS tmaturi, feta, continui- | capetelor pilo- | beneficiarului | 0 fundatie | 2561/4- 96 tate tevi, nivel beton tilor pentru pilotii pretungiti prin cofrare betonare! 103Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate ACTIUNEA C.C.V.1. PE FLUX EXECUTIE CINE REALIZEAZA INJECTAREA PA- MINTULUI DIN VIR- FUL PILOTILOR ~Verificarea contiuitati sia calitatii betonului din corpurile pilotilor prin metode nedistruc- tive (carotaj sonic) Dupa descope rirea tevilor si umplerea cu apa a siste- mului Societati spe- cializate auto- rizate Min 4% din pilotii pe tuc- rare dar cel putin unul pe fundatie Normative 200/81 26/85 “Verificarea functio- narii sistemului de injectie in vir pilot , cu apa Dupa realiza- rea incercarilor de continuitate sicalitate be- ton din piloti Inginerul auto- rizat impreuna cu seful punctului de fucru Minim o veri- ficare pentru fiecare pilot in parte Procedura tehnica de tucru ~Verificarea functio- nari in gol a aparaturit de injectie ~Verificarea consisten- tei si a rezistentei me- canice a pastei de ci- ment, prin prelevare de corpuri de proba. ~Verificarea eficientel sistemului de injectie sia modului de injectie Pamint in virful pilotului Dupa montare si conectare la sursa de energie elec- trica In timpul tucru- tui In timpul injec- tari Inginerul auto- rizat inginerul auto- rizat realizeaza consistnta si preleveaza corpurile de proba Laborator au- torizat incear- a probele du- pa 28 zile Inginerul auto- rizat impreuna cu seful punetu lui de Jucru 104 inaintea ceperii injec- tarii cu pasta de ciment Minim 0 veri- ficare consis- tenta pentru fiecare sarja de pasta fabricata Minim o proba (un set de corpuri) la 200 me. sar- Ja, pentru rezistenta Verificare permanenta fa injectia fiecarui pilot Instructiun de lucru Caiet de ‘sarcini Procedura tehnica de tucruLucrarile de infrastructura 2. CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE AL RADIERELOR 21. NOTIUNI INTRODUCTIVE Radierele sunt structuri din beton armat din cadrul infrastructurii podurilor din beton armat prin care se realizeaza continuitatea structurii podului de la elevatii spre fundatii. Ele sunt specifice podurilor care au fundatii realizate, in general, pe piloti. In majoritatea cazurilor au forma paralelipipedica. Din Punct de vedere functional radierele transmit fundatiilor sarcinile statice si dinamice din corpurile elevatiilor. In majoritatea cazurilor radierele sunt elemente ingropate fapt ce le confera anumite caracteristici specifice. Caracteristicile fizico-mecanice ale radierelor sunt stabilite prin activitatea de proiectare. Astfel dimensiunile geometrice se stabilesc din considerente de asigurare a rezistentei si stabilitatii necesare, lundu-se in considerare si suprafata de teren acoperita de piloti dupa executia acestora. (vezi figura 23). Inaltimea minima trebuie sa fie de minim 100 cm. In anumite situatii deosebite, formele din capetele radierelor pot fi adoptate similare cu cele ale pilelor. Astfel pentru radierele aflate in albii minore ale riurilor se pot adopta forme ascutite sau rotunite. Betonul marfa folosit la betonarea radierelor este realizat din agregate naturale sortate si cimeturi din grupa a doua. Clasa minima ce trebuie tealizata este Bc 15. Granula maxima este de maxim 40 mm, iar consistenta se incadreaza in claseleT, sau T3. Se pot adopta clase mai ridicate in cazul cind betonarea se realizeaza prin pompare. In aceste cazuri granula mxima a agregatului nu trebuie sa fie mai mare de 31 mm. Armarea radierelor este deosebit de consistenta si se realizeaza din otel beton PC 52 si OB 37, diametre variabile intre 16 si 31 mm. Modul de armare rezulta din considerente de calcul si constructive, Acoperirea cu beton trebuie sa fie de minim 5 cm. Cofrarea radierelor se realizeaza cu elemente de cofrare din lemn sau metal (panouri tego din lemn sau panouri metalice).In unele situatii, pentru tealizarea unor forme deosebite se pot folosi, in combinatie, ambele tipuri de elemente. Pentru solidarizare si sprijiniri se folosesc materiale sau elemente obisnuite acestea fiind sirma OB si tevi, metalice pentru legare, manele din lemn sau metal etc. Abaterile admisibile practicate sunt de: - plus 5 cm la dimensiunile lungimilor si latimilor radierului; - plus sau minus 3 cm. cote inferioara si superioara radier. 105Controlul proceselor de executie fa podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate suprafata radier —_suprafata acoperita de pilotti cotur radier min 25 cm piloti forati cu diametrul rhare FIGURA 23 - suprafata inferioara a radierului 2.2, PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC Procesul tehnologic de executie al radierelor podurilor din beton armat cuprinde activitati si resurse aflate intr-o continua interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt; forta de munca, materialele, echipamentele mecanice, scule, dispozitive de Jlucru, de incercari, verificari ale calitatii si documentatia tehnica de executie. Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori specialisti, cofrari, armari, betonisti etc.), cit si de personal de conducere si coordonare tehnica ale lucrarilor. Fiecare organizatie executanta, alege si dimensioneaza echipele de lucru specializate in functie de conditiile tehnice de lucru, volumul de lucrari si nu in ultimul rind nivelul de calitate ce trebuie realizat, politica privind calitatea promovata de conducerile acestor organizatii. Resursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite (beton, fier beton, tevi metalice, etc.). Ele trebuie sa fie conforme cu specificatiile din proiectele de executie si caietele de sarcini, sau standarde, normative adoptate de clienti ca sisteme referentiale. De asemenea ; daca este cazul si se pretinde de clienti, unele materiale trebuie sa aiba certificata conformitatea in concordanta cu cerintele legale romanesti. Resursle de echipamente sunt reprezentate de totalitatea dispozitivelor mecanice de lucru ( fasonat armatura, asternere beton in cofraje, vibrat betoane etc.). Echipamentele care influenteaza in mod direct calitate (ex cele : 106Lucrarile de infrastructura de vibrat beton) trebuie aprobate, pentru a functiona, de echipa tehnica a societatii de verificare si punere in functiune. Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, standarde si normative adoptate de clienti. Proiectele de executie nu se pot folosi decit daca sunt atestate de verificatori de proiecte autorizati. In categoria resurselor de documentatie tehnica sunt cuprinse si procedurile tehnice de executie. Aceastea trebuie sa fie aprobate de managementul tehnic al organizatiilor executante. Procesul tehnologic de executie a radierelor la podurile din beton armat cuprinde urmatoarele faze de executie: - trasarea sapaturii radierului; - executia sapaturii radierului; - pregatirea capetelor pilotilor; - cofrarea radierului; - armarea radierului; - betonarea si decofrarea radierului. 1.Trasarea sapaturii radierului Trasarea sapaturii radierului este actiunea prin care se stabileste, la suprafata terenului natural, conturul sapaturii. Activitatea este in mare masura similara cu trasarea conturului fundatiei. In acest caz trebuie acordata o atentie deosebita corectitudinii si exactitatii acestor lucrari , intrucit ele influenteaza foarte mult pozitionarea corecta a_ intregii infrastructuri a podului. Pentru a se realiza acest lucru, in prima faza se traseaza axele de simetrie, apoi se marcheaza centrul de simetrie al tadierului. Trasarea axelor se realizeaza folosindu-se reperii de trasare transmisi lateral in zona fundatiei si cei de trasare a axului longitudinal al podului. In mod practic, actiunea consta in asezarea teodolitului in unul din cei doi reperi si vizarea celuilalt pentru a se stabili directia longitudinala, in acelasi mod procedindu-se si pentru trasarea axului transversal ( acesta este axul de simetrie al radierului, implicit al fundatiei). Este evident faptul ca centrul radierului va fi la intersectia dintre directiile celor doua doua axe. Urmeaza apoi trasarea conturului. Actiunea este simpla ea constind in trasarea, mai intii a dimensiunilor fundatiei in axele de simetrie, apoi a conturului propriu-zis, cu ajutorul echerelor sau aparatului teodolit. El este materializat prin patru tarusi care se bat la colturi. In faza urmatoare se traseaza conturul sapaturii. Conturul sapaturii se va confunda cu cel. al radierului, in cazul cind sapatura se va realiza vertical. In cazul cind sapatura se va realiza prin sapare in taluz conturul va fi mai mare. Sporul dimensiunilor se determina in modul urmator. Cunoscindu-se cotele de fundatie proiectata si cota terenului natural se determina mai intii inaltimea 107