Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate I. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE SUPRASTRUCTURA Suprastructurile podurilor din beton armat reprezinta partile functionale orizontale ale constructiei care preia sarcinile din greutatea proprie si din trafic, transmitindu-le infrastructurilor, Ele sunt impartite in fractiuni (deschideri), functie de distantele dintre elevatiile podului. Fiecare deschidere este alcatuita, in ordine, din urmatoarele elemente esentiale: - Structura de rezistenta, in a carei componenta intra grinzile podului; - Pplatforma carosabila din beton, in componenta careia intra placile Podului, hidroizolatia, rosturile transversale si imbracamintea podului; - sistemul de circulatie si protectie pietonala, in componenta caruia intra trotuarele si parapetele de protectie pietonala impotriva caderilor in décor. ' Transmiterea sarcinilor la infrastructura se realizeaza prin intermediul aparatelor de reazem. Aceste elemente creaza si gradele de libertate necesare ce trebuie sa le detina suprastructura podului in raport cu infrastructura. Formele si dimensiunile geometrice ale suprastructurilor podurilor din beton armat se stabilesc prin activitatea de proiectare, in primul rind pentru satisfacerea necesitatilor functionale (facilitarea cit mai rapida a scurgerii intregului trafic ), apoi pentru realizarea conditiilor de stabilitate, durabilitate si rezistenta in timp a constructiei. Nu lipsite de importanta sunt aspectele estetice si dupa cum am aratat in partea introductiva, a cartii, aceste constructii umane sunt de fapt opere de arta prin unicitatea si maretia lor. In majoritatea cazurilor acest caracter este dat podului de forma si aspectul suprastructurii. In comparatie cu infrastructurile, suprastructurile podurilor sunt realizate numai din betoane armate. In cadrul structurii de rezistenta se folosesc si betoane precomprimate (grinzile si antretuazele podului). Clasele de betoane, pentru fiecare parte componenta a suprastructurii unui pod din beton armat, sunt stabilite in activitatea de proiectare. La baza acestei actiuni se iau in considerare, de asemenea, criteriile de stabilitate, rezistanta in timp si durabilitate péntru intreaga constructie. 144Lucrarile de suprastructura 1. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE MONTARE APARATE DE REAZEM 1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Aparatele de reazem sunt subansamblele suprastructurii podurilor din beton armat de o deosebita importanta in functionarea normala a podului pe toata durata de exploatare. In structura podului aparatele de reazem sunt asezate pe partile superioare ale elevatiilor, adica pe banchete, pe ele sprijinindu-se grinzile podului. Pentru a analiza in detaliu rolul aparatelor de reazem in functionarea corecta a unui pod trebuie sa luam in consideratie, in ordinea importantei, urmatoarele functii esentiale pe care acestea trebuie sa le indeplineasca: - transmiterea sarcinilor provenite din suprastructura; - crearea gradelor de libertate necesare intre suprastructura si infrastructura podului; - preluarea miscarilor si ale sarcinilor necontrolate seismice, in cazul aparitiei si dezvoltarii acestora. Sarcinile provenite din suprastructura podului sunt statice si dinamice. Sarcinile statice provin din greutatea proprie a suprastructurii. Sarcinile dinamice provin din miscarea tuturor corpurilor mobile pe pod la'un moment dat. Trebuie luate in considerare sarcinile dinamice prqvenite din traficul tutier al autovehicolelor grele. Nu lipsite de importanta sunt sarcinile provenite din accelerarile si decelerarile vehicolelor. De asemenea, trebuie luate in consideratie sarcinile provenite din anumite socuri datorate trecerii autovehicolelor grele peste anumite denivelari, gauri sau rosturi deteriorate. Acestea actioneaza in permananta in aceleasi, zone si macina punctual elementele din beton ale suprastructurii. Acete socuri au un impact deosebit de negativ si asupra aparatelor de reazem. Se cunoaste faptul ca suprastructura unui pod trebuie sa aiba o anumita elasticitate, acest lucru manifestindu-se prin miscari oscilatorii in timpul trecerii autovehicolelor. De asemenea, in timp apar anumite deformari ale suprastructurii datorate variatiillor de temperatura. Aceste miscari impun necesitatea crearii unor grade de libertate a suprastructurii fata de infrastructura podului. Ele sunt asigurate numai prin intermediul aparatelor de reazem. Din studiile efectuate s-a constat ca o constructie de pod, pe toata durata de expluatare, este supusa cel putin o data unei solicitari seismice. Solicitarea seismica imprima unui pod anumite miscari, deosebit de importante, verticale si orizontale imprevizibile, necontrolate. Rolul preluarii si 145Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate atenuarii unor astfel de miscari, revine de asemenea aparatelor de reazem Acest lucru este luat in considerare in activitatea de proiectare. Aparatele de reazem folosite la podurile din beton armat sunt de o diversitate foarte mare. Daca trebuie sa facem o clasificare, aceasta se poate face luindu-se in considerare urmatoarele aspecte esentiale: - functionalitate; - materialele din care sunt realizate; : oy - mod de alcatuire, forme, dimensiuni. Din punct de vedere functional aparatele de reazem sunt de doua tipuri: a. aparate de reazem fixe ; b. aparate de reazem mobile. Aparatele de reazem fixe realizeaza articulatii cu un singur grad de libertate, acesta fiind numai de rotire. Ele se aseaza la un capat al deschiderii (sub fiecare grinda se aseaza cite un aparat de reazem fix). Aparate de reazem mobile realizeaza doua grade de libertate, acestea fiind de rotire si translatie orizontala. Ele se aseaza la capatul opus celor fixe, sub fiecare grinda. Prin translatie, preiau deformarile suprastructurii datorate variatiilor de temperatura. Daca analizam modul de asezare a aparatelor pe intreaga constructie, in mod obligatoriu, aparatele de reazem fixe de la capatul unei deschideri preced aparatelor de reazem mobile de la captul deschiderii alaturate si asa mai departe. Din punct de vedere al materialelor din care sunt realizate, aparatele de reazem se clasifica in: a. aparate de reazem din metal; b. aparate de reazem din neopren; c. aparate de reazem cu pendul din beton armat. Aparatele din metal, au toate componentele metalice executate din otel special si sunt de trei tipuri (I, II, Ill). Fiecare tip se executa in mai multe marimi. Fiecarui tip de aparat metalic fix ii corespunde unul mobil. Aparatele de reazem mobile de tipul | sunt fara rulouri, iar tipurile II si III sunt cu rulori (vezi fig. 30). Aparatele de reazem din neopren sunt alcatuite din cauciuc policloroprenic fretat cu table de otel. Ele au forme dreptunghiulare, sunt de mai multe marimi si grosimi. Fata de cele fixe, aparatele mobile sunt mai groase si au mai multe straturi intermediare de neopren, astfel permitindu-se deformatiile pe orizontala. In pozitia de exploatare ele sunt asezate pe placi metalice. Placile metalice se aseaza atit pe cuzineti cit si sub grinzile care se reazema pe aparate. (vezi fig 31). 146Lucrarile de suprastructura Aparat de reazem tip | Placi de spriji superioara /inferioara ancore ; Fata bancheta ancore Aparat fix Aparat mobil Aparat de reazem ti Fata inf,. grinda Placa de primire Rulow Fata bancheta Aparat fix Aparat mobil Aparat de reazem tip_Il! Fata inf,. grinda Aparat fix Aparat mobil Figura 30 - aparate de reazem metalice 147‘ Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate A A A A Frete marginale Frete intermediare Straturi centrale de neopr Straturi marginale de neopre: A-A A-A Aparat fix Aparat mobil Fata inferioara grinda Placi metalice Aparat de reazem Figura 31 — aparate de reazem din neopren Fac exceptie de la aceasta regula podurile in a caror suprastructura se intilnesc fisii cu goluri. Dimensiunile geometrice ale tuturor componentelor aparatelor de reazem sunt specificate in standardele romanesti nationale: - STAS 4031-75 pentru aparatele metalice din otel si - STAS 10107 - 83 pentru aparatele de reazem din neopren. Aparatele de reazem mobile cu pendul din beton sunt asemanatoare, 148Lucrarile de suprastructura ca forma, celor din metal. La aceste aparate pendulele au forme dreptunghiulare, sunt mult mai mari in comparatie cu cele metalice si sunt realizat din beton armat. Astazi asemenea tipuri de aparate de reazem nu se mai folosesc. 1.2, PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC Procesul tehnologic de montare al aparatelor de reazem la podurile din beton armat, cuprinde activitati si resurse aflate intr-o continua interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt forta de munca, materiafele, dispozitivele mecanice si sculele. Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori specialisti montatori, sudori) cit si de personal de conducere si coordonare tehnica a lucrarilor. Resursele materiale sunt reprezentate de materialele Specifice folosite (aparatele de reazem, mortarul de pozare si materialele necesare pentru realizarea sudurilor). Ele trebuie sa fie conforme cu specificatiile din proiectele de executie si caietele de sarcini, sau standarde, normative adoptate de clienti ca sisteme referentiale. Resursle de echipamente sunt reprezentate de totalitatea dispozitivelor mecanice de lucru si sculele necesare. Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, standarde si normative aplicabile. In categoria fesurselor de documentatie tehnica este cuprinsa si procedura tehnica de montare. Aceasta trebuie sa fie aprobate de managementul tehnic al organizatiilor executante. Deoarece aparatele de reazem contin subansamble care se regasesc atit pe cuzinetii elevatiilor cit si pe talpile inferioare ale grinzilor, procesul tehnologic de montare aparate de reazem cuprinde doua faze distincte de lucrari si anume: a. lucrari de montare ce se executa inainte de montarea grinzilor; b. lucrari de montare ce se executa in timpul montarii grinzilor. Aceste faze trebuie analizate separat deoarece se executa in perioade de timp diferite, ele determinind modul de pozitionare a grinzilor in structura de rezistenta a suprastructurii podului. Lucrarile de montare executate inaintea montajului grinzilor cuprind urmatoarele etape: - curatirea suprafetelor suport aparate de reazem:; - trasarea centrelor aparatelor de reazem pe suprafetele banchetelor; + tealizarea locasurilor pentru montarea tachetilor de ancorare sau a ancorajelor placilor inferioare: - pozarea si solidarizarea placilor inferioare de sprijin ale aparatelor de 149Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate reazem. Lucrari de montare executate in timpul montarii grinzilor cuprind urmatoarele etape: - montarea elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazem (rulourilor, placilor de neopren, placi intermediare de sprijin etc.) - montarea placilor superioare de sprijin; - lansarea grinzilor pe aparatele de reazem si fixarea placilor de sprijin superioare pe placile de primire. a. Lucrari de montare aparate, executate inaintea montarii grinzilor 1. Curatirea suprafetelor suport ale aparatelor de reazem Curatirea suprafetelor suport ale banchetelor pe care se vor aseza aparatele de reazem consta in actiunea de desprindere.a pojghitelor de mortar intarit, suflarea cu aer si spalarea cu apa. Curatirea pojghitelor de ciment se realizeaza cu ajutorul unor perii de sirma sau razuirea cu spaclu. Dupa suflarea prafului cu aer sub presiune, spalarea se realizeaza cu jetul de apa tot sub presiune, pina la aparitia unei suprafete perfect curate. Actiunea se realizeaza pe intreaga bancheta a cuzinetilor, atunci cind aceasta este continua pe toata latimea elevatiei. Eventualele denivelari ale betonului nu se vor indrepta cu mortar de ciment. 2. Trasarea centrelor aparatelor de reazem pe suprafetele banchetelor Inainte de inceperea trasarii centrelor aparatelor de reazem pe suprafata banchetelor, cu ajutorul schemei de montare aparate de reazem din proiectul de executie, se pozitioneaza pe suprafetele banchetelor, pe fiecare elevatie in parte, rindurile tipurilor de aparate ( fixe si mobile). In mod obligatoriu, pe una din culeile specificate in proiectul de executie, se va afla rindul de aparate de reazem fixe, apoi, pe urmatoarea elevatie de pila, se vor afla, in ordine, rindurile mobile si fixe, continuindu-se pe celelalte pile alternata respectiva. In final, pe culeea adiacenta, se va afla rindul de aparate mobile. Stabilirea pe suprafetele banchetelor a axelor pe care se vor monta aparatele de reazeme se va realiza in modul specificat in continuare (vezi figura 32). In prima etapa actiunea trebuie sa inceapa cu masurarea grinzilor, aflate in preajma podului, pe pistele de ansamblare sau turnare. Acest lucru se realizeaza in felul urmator. Pentru fiecare grinda, la talpa inferioara, se vor identifica placile de primire, apoi se stabilesc axele transversale de simetrie ale acestora, marcindu-se lateral pe bulbul grinzilor cu creta forestiera. Se masoara distantele dintre axele placilor de primire ale 450Lucrarile de suprastructura fiecarei grinzi din deschidere ( distanta d specificata in figura 32). Pentru a se realiza o identificare corecta si a se inlatura eventualele erori de pozitionare, sau masurare, este necesar a se intocmi, pentru fiecare deschidere a podului, 0 schema in care sa se scrie toate datele necesare, determinate asa cum s-a aratat mai sus. Grinzi in deschideri aftate pe piste SS er SS Placi de primire de la talpile inferioare ale grinzilor d- distanta intre axele de simetrie ale placilor de primire (lungimea grinzilor intre aparatele de ae elevatii pile a Py , Directiile pe care se vor afia axele longitudinale ale aparatelor de reazem Figura 32 - pozitionare dimensiuni grinzi pe elevatii In etapa a doua, se urca pe elevatii si in fiecare deschidere, cu ajutorul schemei , se pozeaza dimensiunile grinzilor (d) pe banchete. Extremitatile acestor distante vor constitui de fapt directiile pe care se vor aseza aparatele de reazem pe banchetele elevatiilor. Ele se vor materializa prin dungi realizate cu creta forestiera. (vezi fig. 32). Masurarea distantelor se va efectua cu ajutorul ruletei avind panglica metalica. In final pe fiecare elevatie de pila se vor obtine doua axe paralele trasate simetric fata de axa de simetrie a elevatiei respective. Este evident faptul ca pe culei se va trasa nhumai_o singura axa. Axele transversale ale aparatelor de reazem se traseaza folosindu-se plansele proiectului de executie, in care se prezinta sectiuni transversale ale podului. Din aceste planse se determina distantele dintre aparatele de feazem in sens transversal podului si pozitionarea lor in raport cu marginile elevatiilor (riglelor, respectiv ale banchetelor culeelor). Aceste distante se 151Controlu! proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate pozeaza pe axele determinate anterior. Ele se vor materializa prin dungi realizate cu creta forestiera. La intersectia dintre axele longitudinale si cele transversale, se vor afla centrele aparatelor de reazem. Pentru a se inlatura dubiile in ceea ce priveste corectitudinea trasarii, este indicat a se realiza o repetare a acesteia, dar nu prin masurare cu tuleta, ci prin ,,luarea pozei,, tuturor distantelor dintre centrele placilor de primire a grinzilor, cu ajutorul unei sirme subtiri, bine intinse. Apoi acestea se ridica pe elevatii si se asezarea pe axele longitudinale ale aparatelor de reazeme intre elevatii. Extremitatile tuturor masurilor (sirmelor) trebuie sa se situeze pe acestea. Abaterile admise sunt de maxin 10 mm. In caz contrar se reia actiunea de trasare. 3. Realizarea locasurilor pentru montarea tachetilor sau a ancorelor placilor inferioare de sprijin. Locasurile necesare pentru montarea tachetilor de ancorare sau ancorelor placilor inferiaore ale aparatelor de reazem, se realizeaza prin spargerea betonului in corpul banchetelor. Actiunea impune in prima faza determinarea zonei de spargere si trasarea ei pe suprafata betonului. Pentru a realiza acest lucru se determina pe fetele placile inferioare ale ancorajelor centrele de simetrie, apoi acestea se centreaza pe centrele aparatelor de reazem, determinate anterior (trasate pe betonul banchetei). Urmeaza trasarea contururilor placilor pe suprafatele betonului, cu creta forestiera, dupa marginile placilor, urmind apoi intoarcerea lor cu tachetii/ancorajele pe beton, centrarea lor fiind realizata in spatiile contururilor, In faza finala, sub placi, se traseaza pe beton, contururile tachetilor/ancorajelor. Spargerea betonului se realizeaza cu spituri si dalti din otel. Este lesne de inteles faptul ca dimensiunile locasurilor trebuie sa fie mai mari cu minim1cm., fata de toate dimensiunile tachetelor/ancorajelor palcilor, acest lucru fiind necesar pentru centrarea si fixarea cu mortar a placilor pe banchete. 4. Pozarea si solidarizarea placilor inferioare de sprijin ale aparatelor de reazem In general pozarea si solidarizarea placilor inferioare de sprijin ale ancorajelor se realizeaza cu mortar de inalta rezistenta (M400). Actiunea debuteaza, in prima faza, cu asezarea placilor in contururile trasate anterior, in scopul de a se determina modul de asezare pe beton ale acestora (orizontalitate, mod de fixare a tachetilor/ancorelor in locase). Acest lucru se verifica cu ajutorul polobocului. In cazul cind bancheta cuzinetilor este in panta (caz intilnit la podurile executate in curba), in functie de marimea pantei, orizontalitatea placilor se realizeaza. prin adaugirea sub 152Lucrarile de suprastructura placile de sprijin a unor placi tot metalice cu grosimi variabile. Aceste placi sunt sudate una de alta (in cazul cind sunt necesare mai multe) si apoi de placile de sprijin. Faza urmatoare consta in fixarea propriu zisa a placilor. Mortarul folosit, de inalta rezistenta, este fabricat din nisip natural sort 0-3 mm, ciment ( daca se poate din categoria | cu rezistente initiale mari). Se aseaza mortar mai intii in locasurile cuzinetilor/ancorelor si in spatiile conturate, dupa care se fixeaza placile. Cantitatea de mortar care se foloseste este dozata in asa mod incit dupa asezarea placilor, mortarul sa inglobeze in intregime cuzinetii/ancorajele, iar sub suprafatele placilor sa ramina un strat de citiva mm, excluzind mortarul care preia denivelarile betonului. Este indicat ca acest lucru sa se realizeze prin baterea placilor cu un ciocan de metal, mortarul care debordeaza in afara lor indepartindu-se. Lucrarile ulterioare de montare, se vor continua numai dupa ce mortarul are rezistenta de cel putin 70 % din rezistenta proiectata. Acest lucru se verifica pe corpuri de proba prelevate din mortarul folosit. Este indicat ca dupa realizarea activitatii de pozare si fixare a placilor inferioare de sprijin ale aparatelor de reazeme, acestea sa se acopere cu folii protectoare impotriva umiditatii sau a altor factori de mediu externi. b. Lucrari de montare aparate executate in timpul montarii grinzilor 1. Montarea elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazem (rulourilor, placilor de neopren, placi intermediare de sprijin) Montajul elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazem se realizeaza in functie de tipul aparatului de reazem. Astfel la aparatele metalice mobile tip | si Il mobile se monteaza partile metalice, respectiv rulourile metalice. In timpul montajului se tine seama de pozitia acestor piese, specificata in cartea tehnica a aparatului si de modul de asezare a tachetilor in locasurile placilor de sprijin inferioare. In cazul folosirii aparatelor tip III, aceleasi reguli trebuie respectate pentru montarea intregului sistem de rezistenta (rulori si Placi de sprijin superioare intermediare). In cazul aparatelor de reazem din neopren, atit la aparatul fixe cit si la cele mobile, se aseaza placile de neopren. Asezarea se realizeaza axind aceste elemente pe contururile placilor inferioare de sprijin (sau pe contururile trasate pe banchete, in cazul cind placile de sprijin inferioare nu exista,( ex. la poduri cu fisii cu goluri). In cazul cind este prevazut in caietul de sarcini la lipirea placilor de neopren, de suprafata suport, se va adopta tehnologia de lipire prevazuta in specificatiile de folosire a aditivului specificat. 153Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 2. Montarea placilor superioare de sprijin ale aparatelor de reazeme Montarea placilor superioare de sprijin si fixarea lor ‘pe placile de primire se realizeaza cu putin timp inaintea asezarii grinzilor pe aparatele de reazeme. In cazul montarii aparatelor metalice mobile cu rulouri metalice, in timpul montajului, se urmareste ca placile sa se aseaze in pozitile specificate in cartea tehnica a aparatului privind fixarea in tachetii superiori. Unghiurile de inclinare a tachetilor fata de verticala se adopta in functie de temperatura mediului ambiant si este specificata in caietul de sarcini. In cazul folosirii aparatelor de neopren placile superioare se centreaza pe suprafatele placilor de neopren. Atunci cind este prevazut in caietul de sarcini la lipirea placilor de neopren, de suprafatele placilor superioare, se va adopta tehnologia de lipire prevazuta in specificatiile de folosire a aditivului, réspectiv. 3. Fixarea_placilor superioare de sprijin de placile de primire ale grinzilor in timpul lansarii acestora In aceasta activitate se aduce grinda cu capetele deasupra aparatelor de reazem (fix si mobil), urmarindu-se apoi ca axele placilor de primire sa cada pe axele longitudinale ale placilor superioare de sprijin ale celor doua aparate pe care trebuie asezata grinda. Daca acest lucru este realizat, se lasa grinda pe aparatele de reazem, dar fara a o slabi din sufele macaralelor. Fixarea grinzii pe aparatele de reazeme consta de fapt in fixarea placilor de primire ale grinzii de placile superioare de sprijin. Acest lucru se realizeaza prin sudura. Placile de sprijin superioare, se sudeaza de placile de primire in cordoane continue pe toate laturile. La aparatele din neopren, se foloseste numai sudura electrica. In cazul montarii fisilor cu goluri, axele placilor de primire se aseaza pe axele placilor de neopren (in cazul cind nu exista placi superioare de sprijin). Atunci cind este prevazut in caietul de sarcini, la lipirea placilor de neopren de suprafata betonului din fisie, se va adopta tehnologia de lipire prevazuta in specificatiile de folosire a aditivului, respectiv. In faza finala sufele macaralelor sunt relaxate si indepartate de pe grinda, astfel aceasta sprijinindu-se pe aparatele de reazem implicit pe elevatiile podului. Operatiile descrise mai sus se realizeaza pentru fiecare grinda in parte ce se monteaza pe elevatiile podului. 154Lucrarile de suprastructura 1.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de montare a aparatelor de reazem la podurile din beton armat, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a procesului prin activitati de verificari, incercari specificé, comparind rezultatele cu prevederile referentiale (proiecte de executie, caiete de sarcini normative, standarde aplicabile). Scopul monitorizarii procesului este de a elimina cauzele imediate care ar putea duce sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de executie. Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care duc la aparitia unor neconformitati, au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficienta procesului. De asemenea au si rolul preventiv, pentru alte procese similare ce se vor desfasura in continuare. Aspectele prezentate conduc la ideea ca monitorizarea procesului tehnologic de montare a aparatelor de reazem la podurile din beton armat , este 0 parte esential a managementulu calitatii, acesta avind o eficienta deosebita preventiva si economica prin inlaturarea pierderilor banesti necesare remedierilor in timpul lucrarilor si inlaturarea posibilitatii de a aparea aspecte nedorite si la alte procese similare. : Monitorizarea procesului de executie, presupune o serie de verificari in situ si incarcari specifice de laborator. Activitatea este prezentata in continuare, pe etapele specificate de executie. : a. Lucrari de montare aparate inaintea montarii grinzilor 1. Curatirea suprafetelor suport aparate de reazem Activitatea de monitorizare a procesului de curatire suprafete suport aparate de reazem, cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: 1. Verificarea modului de curatare a suprafetelor de beton care feprezinta stratul suport necesar montarii aparatelor de reazeme. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, pe fiecare bancheta in parte, dupa ce se considera ca aceste suprafete sunt conforme. Se verifica modul cum s- au indepartat pojghitele de mortar si cum s-a realizat suflarea prafului si spalarea cu apa sub presiune. 2. Trasarea centrelor aparatelor de reazem pe suprafetele banchetelor Activitatea de monitorizare a procesului de trasare a centrelor aparatelor de reazem pe banchete, cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: . 155Controlul proceselor de executie !a podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 1. Verificarea modului de stabilire a ordinii sirurilor tipurilor de aparate de reazeme pe capetele elevatiilor (alternanta fix cu mobil). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, avind ca sistem de referinta plansa de montare aparate de reazem, din proiectul de executie. Se realizeaza dupa stabilirea ordinii de catre seful de echipa montatori. 2. Verificarea existentei si pozitiei placilor de primire ale grinzilor. De asemenea se verifica modul cum s-au stabilit axele de simetrie transversale pe grinzi. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru pentru fiecare grinda in parte. 3. Verificarea modului de identificare a grinzilor in raport cu pozitiile de montaj si a modului de realizare a masurarii distantelor dintre axele placilor de primire. De asemenea, se verifica modul de intocmire a schemei de masurare. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, in timpul realizarii masuratorilor, pentru fiecare grinda si deschidere in parte. 4. Verificarea modului de realizare a masuratorilor si Stabilire a axelor de montaj aparate de reazem, pe capetele elevatiilor (pe banchete). Actiunea este realizata in timpul desfasurarii trasarii, de seful punctului de lucru, in fiecare deschidere a podului. Se verifica si modul de centrare a axelor pe capetele elevatiilor. Se folosesc, ca sisteme referentiale plansele proiectului de executie privind montarea aparatelor de reazeme. 5. Verificarea modului de pozitionare a axelor aparatelor de reazeme in sens transversal podului. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru dupa trasarea axelor. Se folosesc, ca referinta planse cu profile transversale ale podului si plansa pentru montarea aparatelor de reazeme. 6. Verificarea pozitionarii lungimilor grinzilor pe deschiderile podului cu ajutorul sirmei de trasare. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, in fazele finale de trasare, pe toate deschiderile podului. 3. Realizarea locasurilor pentru montarea tachetilor sau a ancorelor placilor inferioare de sprijin Activitatea de monitorizare a procesului de montare a tachetilor sau a ancorelor placilor inferioare de sprijin, pe banchete cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: 1. Verificarea modului de trasare a contururilor placilor, pe suprafata betonului si a contururilor tachetilor/ancorelor. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru pentru fiecare aparat de reazem, dupa terminarea trasarilor. 2. Verificarea locasurilor in beton ale tachetilor/ancorelor. Actiunea se realizeaza dupa terminarea spargerii betonului. Se verifica dimensiunile geometrice in raport cu cele ale pieselor susmentionate. Este realizata de seful punctului de lucru, la fiecare placa de sprijin in parte. 156Lucrarile de suprastructura 4. Pozarea si solidarizarea placilor inferioare de spi de reazem. ale aparatelor Activitatea de monitorizare a procesului de solidarizare ale placilor inferioare de sprijin, pe banchetele cuzinetilor, cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: 1. Verificarea modului de pozare si fixare a placilor, cu mortar de ciment, in ceea ce priveste incadrarea in contur, planeitatea si grosimea de mortar de sub acestea. Actiunea este realizata in timpul lucrului, de seful de echipa, iar dupa terminarea lor de seful punctului de lucru. Se verifica fiecare placa in parte, in special aspectul planeitatii. b. Lucrari de montare aparate executate in timpul montarii grinzilor 1. Montarea elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazem (rulourilor, placilor de neopren, placi intermediare de sprijin etc.) Activitatea de monitorizare a montarii elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazem cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: 1. Verificarea modului de montare si fixare a tachetilor rulourilor metalice, a unghiurilor tachetilor fata de verticala, la aparatele metalice mobile Metalice. Acest lucru se realizeaza de seful punctului de lucru, pentru fiecare aparat de reazem in parte, dupa montaj. Se foloseste ca referinta cartea tehnica a aparatului de reazem. In cazul celor din neopren, se verifica modul de centrare a placii de neopren si daca este cazul modul de lipire de placa de sprijin inferioara. Actiunea este realizata in aceleasi conditii, Pentru lipire, se folseste instructiunea de lipire, specifica aditivului respectiv. 2. Montarea placilor superioare de sprijin Activitatea de monitorizare a montarii placilor superioare de sprijin ale aparatelor de reazem cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: 1. Verificarea modului de montare si fixare a placilor pe tachetii rulourilor (la cele mobile) sau pe tachetii_celor inferioare (la cele fixe). Acest lucru se fealizeaza de seful punctului de lucru, pentru fiecare aparat de reazem in parte, dupa finalizarea montajului. Se foloseste ca referinta cartea tehnica a aparatului de reazem. 157Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 3. Fixarea placilor de sprijin superioare, de placile de primire ale grinzilor, in timpul lansarii acestora Activitatea de monitorizare a lansarii grinzilor pe aparatele de reazem si fixarea placilor de sprijin superioare de placile de primire cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: 1. Verificarea modului de axare a grinzilor pe placile de sprijin superioare ale aparatelor de reazeme (axarea placilor de primire grinzi pe placile Superioare ale aparatelor). Actiunea este realizata de seful de echipa montatori, in prezenta sefului punctului de lucru, pentru fiecare grinda in parte, dupa lansarea agrinzii pe placile de sprijin superiaore. 2. Verificarea modului de realizare a solidarizarii placilor de primire de Placile superioare de sprijin prin cordoanele de sudura ( in cazul folosirii aparatelor metalice). Se verifica pentru fiecare capat'de grinda, grosima cordoanelor si continuitatea lor, pe toate laturile placii. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea cel putin, a unei solidarizari pentru o grinda, continuindu-se la toate aparatele de reazeme. In cazul cind se folosesc aparate de reazem din neopren si este prevazuta lipirea de grinda, se verifica modul de lipire in timpul montajului grinzii. Acest lucru este realizat de seful punctului de lucru, avind ca sistem referential instructiunea de lipire specifica aditivului folosit. 158Lucrarile de suprastructura 1.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE INCERCARI SI VERIFICARI Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.I) face parte din planul calitatii El este intocmit pentru executia podului din beton armat, inaintea demararii lucrarilor de executie. P.C.C.V.I. pe procesul de executie feprezinta sistemul referential pentru realizarea activitatilor de inspectii, incercari si tinere sub control al proceselor de executie. Prezentarea lui este realizata in continuare, tabelar. P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE MONTARE APARATE DE REAZEM LA PODURILE DIN BETON ARMAT CU GRINZI SIMPLU REZEMATE ACTIUNEA C.C.V1. PE FLUX EXECUTIE LUGRARI DE MON- TAJ INAINTEA MON- TARI GRINZILOR 1. CURATIREA SUP- RAFETELOR STRA- TULUI SUPORT ~Verificarea modului de desprindere a poj- ghitelor de ciment de mortar intarit, suftare praf si curatare cu 2.TRASAREA CEN- ‘TRELOR APARATE- LOR DE REAZEME PE BANCHETE. ~Verificarea modul de stabilire a pozitiei tipurilor de aparate pe capetele elevatillor (rindurile fixe si mob.) CIND SE REALIZEAZA Dupa realiza- rea curatiril Dupa realiza- rea activitatii ‘Seful punctului de lucru ‘Seful punctu- lui de lucru FRECVEN- TA Minim 0 veri- ficare pentru fiecare bancheta Minim 0 veri- ficare pentru fiecare bancheta ‘SISTEM REFEREN | GISTRA -TIAL, Procedura de lucru Plansa de montaj aparate de reazem -~Verificarea placutelor de primire sub grinzi si a modului de stabilire a axelor lor de simetrie transversale pe grinzi “Vetificarea modului de identificare a grinzilor si a masurarii distantelor intre axele de simetrie ale placilor de primire Dupa realiza- rea trasarilor Tn timpul reali- zarii masura- totilor ‘Seful punctu- lui de lucru ‘Seful punctu- lui de lucru 159 Minimo veri- ficare pentru fiecare grin- da si placa de primire Minim o veri- ficare pentru fiecare grin- daControlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate ——__—————Axnemar cu gring! simply rezemat ACTIUNEA C.C.V.I. PE FLUX EXECUTIE ~Verificarea modulul de realizare a masu- ratorilor si pozitionarea axelor longitudinale ale aparatelor de rea- zeme pe banchetele elevatiilor ~Verificarea modulut de pozitionare in sens transversal a aparate- lor de reazem si tra- ~Verificarea pozitionaril grinzilor pe elevatii cu ajutorul sirmei de tra- sare 3,REALIZAREA LO- CASURILOR PEN- TRU MONTARE TA- CHETILOR SAU AN- CORELOR ~Verificarea modului de trasare a conturu- Tilor placilor de sprijin inferioare sia contururior tachetilor/ancorelor ~Verificarea dimensiunt lor locaselor realizate in beton pentru tacheti Jancore ‘4.POZAREA SI SOLI- DARIZAREA PLACI- LOR INF. DE SPRIJIN -Verificarea modului de pozare in contururi i fixare in mortar al placilor inferioare de sprijin LUGRARI DE MON- TARE EXECUTATE IN TIMPUL MONTA- JULUI GRINZILOR 5.MONTAREA ELE- MENTELOR DE RE- ZISTENTA ALE APA- RATELOR DE REA- ZEM ~Verificarea modulul de pozitionare si fixare in tacheti a rulourilor CIND SE REALIZEAZA In timpul des- fasurarii acti- vitatilor In timpul des- fasurarii acti- vitatilor Dupa trasarea centrelor apa- ratelor de reazeme In timpul des- fasurarii acti- vitatilor de tra- sare Dupa sparge- rea betonului in timpul des- fasurarii acti- vitatilor si Dupa montaj CINE REALIZEAZA ‘Seful punctu- lui de lucru Seful punctu- {ui de lucru ‘Seful punctu- lui de lucru ‘Seful punctu- lui de lucru Seful punctu- lui de tucru Seful de echi- Pa, respectiv de punct de 160 Minimo veri- ficare pentru fiecare des- chidere si Pozitie grin- da Minim 0 veri- ficare pentru fiecare apa- rat de rea- zem in parte Minim 0 veri- ficare pentru fiecare grin- da in parte Minim o veri- ficare pentru fiecare placa in parte Minimo ver- ficare pentru fiecare placa in parte Minim 0 vere ficare pentru fiecare placa in parte ‘SISTEM REFEREN | GISTRA -TAL ‘Schema de montaj grinzi ‘Schema de montaj grinzi tehnica Procedura tehnica ProceduraLucrarile de suprastructura CIND SE REALIZEAZA ACTIUNEA C.C.V.I. PE FLUX EXECUTIE ~Verificare mod de fixa re silipire (daca este cazul ) a placilor de Dupa monta) CILOR SUPERIOA- RE DE SPRIJIN -Verificarea modului de asezare pe tacheti ale placilor de sprijin sup. la aparatele metalice -Verificarea asezarii pe placile de neopren mod de lipire (daca es- te cazul) 7.FIXAREA PLACI- LOR SUPERIOARE DE PLACILE DE PRIMIRE GRINZI ~Verificarea modulut de axare a grinzii (placile de primire pe placile de sprijin su- perioare ale aparatelor de reazeme) -Verificarea realizarii fixarii prin cordoane de sudura , sau lipiri (daca este cazul) la aparatele din neop- fen Dupa montaj In timpul des- fasurarii acti- vitatilor si ‘Seful de punct Seful de punct de lucru ‘Seful de echi- pa respectiv de punt de lucru 161 Minim 0 ve- tificare pe fiecare apa- it fiecare apa- rat Minim 0 veri- ficare pentru fiecare placa metalica in parte sau placa de neopren SISTEM REFEREN | GISTRA -TIAL Carte teh- nica apa- Procedura tehnicaControlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate 2. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE A GRINZILOR PREFABRICATE DIN BETON ARMAT, PRECOMPRIMATE PE SANTIER 2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Grinzile simplu rezemate, executate din tronsoane prefabricate Precomprimate pe santier, sunt elemente de rezistenta ale podurilor din beton armat, ce cunosc o raspindire foarte mare in tara noastra si chiar in intrega lume. Acest lucru este explicat prin timpul scurt de executie (rapiditate in ansamblarea tronsoanelor pentru formarea grinzilor si a Operatiilor de postcomprimare). De asemenea, se cunoaste faptul ca tronsoanele prefabricate sunt uzinale, acestea find realizate de societati Specializate, unde sunt asigurate toate conditiile necesare de executie, pentru realizarea unor produse conforme (in special ale rezistentelor betoanelor din componenta lor). Problemele deosebite care pot apare la executia grinzilor de acest tip sunt numai de natura organizatorica, adica modul de transportare, manipulare si depozitare a tronsoanelor, care trebuie fealizate in conditii specificate prin instructii sau proceduri, pentru a impiedica deteriorarea lor. Forma grinzilor de acest tip, privind in sectiune, este de dublu T cu latimea teului mai mare la partea superioara. In mod popular acestor tipuri de grinz li se mai spune si grinzi cu bulb si ciuperca, datorita formelor specifice ale celor doua extremitati. Dimensiunile geometrice ale grinzilor sunt Proportionale cu lungimea deschiderilor podurilor, pentru a se realiza stabilitatea, rezistenta si durabilitatea constructiei respective. Astfel exista un raport bine stabilit intre inaltimile si lungmile grinzilor. El este determinat prin activitatea de proiectare si rezulta din conditiile specificate mai sus, dar si din conditii constructive de modulare ale tronsoanelor din care este alcatuita grinda. In anii trecuti institutul de proiectare poduri 1PTANA Bucuresti Romania a emis cataloage cu grinzi modulate prin care se specifica, pentru anumite lungimi prestabilite, toate elementele necesare constructive (dimensiuni_ in sectiune, numar si trasee de cabluri pentru realizarea posttensionarilor, modul de armare , numar de tronsoane, conformatia si eforturile de control din cabluri pentru clasa de incarcare A30 si V80). In mod cu totul general putem da citeva informatii, privind proportiile dimensiunilor dintre inaltimea, lungimea grinzilor si numarul de cabluri (h- inaltime grida, L- lungime grinda, n - numar de cabluri tip SBP I): - la grinzile cu L=(22-24m), h=80 cm, n= 4 pentru centrale si 5 pentru marginale, numar de tronsoane prefabricate 3) ~ 162Lucrarile de suprastructura -lagrinzile cu L =( 24 — 33) m, h = 160 cm, n=6 pentru centrale si n=7 pentru marginale, numar de tronsoane prefabricate 5). Tronsoanele din care sunt formate grinzile sunt cel putin 3 bucati (unul central si doua marginale). Numarul lor este ales prin proiectare si este dictat de considerente de executie, in special de lungimea grinzii, mod de manipulare si transportul lor pina la locul de punere in opera (greutate si gabarite acceptabile in transportul rutier sau pe calea ferata). In orice grinda numarul tronsoanelor trebuie sa fie impar. Tronson central Monolitizare Ciuperca Grinda cu § cable placa metal Tronson de capat, grinda cu 5 cabluri ronson de centru, grinda cu 5 cabluri FIGURA 33 — tronsoane prefabricate grinzi La nivelul ciupercilor, pentru realizarea continuitatii cu placa podului, tronsoanele sunt prevazute cu mustati pentru realizarea continuitatii armaturii. Tronsoanele de capat sunt prevazute cu placute metalice la fiecare orificiu, pe fetele de sprijin ale ancorajelor de exploatare (vezi figura 33). In 163Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate timpul tuturor manipularilor, cit si a transportului, pozitia tronsoanelor trebuie sa fie numai verticala. Depozitarea tronsoanelor in incinta santierului trebuie Sa se realizeze pe platforme orizontale, in pozitia verticala. In conditiile de depozitare trebuie prevazute si masuri speciale prin care sa se inlature posibilitatile de rasturnare sau colmatare a gaurilor cablurilor cu impuritati (paminturi, balast, mil, etc). Este bine ca pe toata perioada de depozitare tronsoanele sa aiba orificille astupate la capete. Tronsoanele grinzilor sunt realizate din betoane armate. Clasele de betoane sunt superioare (cel putin Bc 40). Retetele de fabricatie sunt proiectate de labotratoare de specialitate autorizate conform legislatiei romanest. In componenta betonului, pentru a se obtine clasele de betoane proiectate, se folosesc cimenturi din grupa | , agregate fiind de cariera, sau concasate de balastiera. In majoritatea cazurilor, granula maxima este 16 mm. O deosebita importanta se acorda tramentului betonului dupa turnare. Astfel, in majoritatea fabricilor de tronsoane din beton pentru grinzi la poduri, se folosesc metode moderne, una din ele fiind tratamentul prin aburire. Pentru a se obtine suprafete de beton corespunzatoare si a se realiza un beton cit mai compact si omogen, se folosesc cofraje metalice modulate. Armarea tronsoanelor este deosebit de consistenta, folosindu-se o cantitate deosebit de mare de armatura pe ml de tronson, in special in bulbii acestora. Se folosesc oteluri beton OB si PC cu diametre variabile de la 8 pina la 25 mm. Traseele cablurilor sunt realizate prin montarea unor teci metalice flexibile. Acoperirea cu beton, ce trebuie realizata pe toate suprafetele tronsonului, este de minim 2 cm. Privita in sectiune, o grinda este strabatuta de o serie de canale in care se afla cablurile SBPI. Aceste canale au trasee specifice incit prin Posttensionarea cablurilor, in grinda sa se creeze eforturile de comprimare necesare asigurarii rezistentei si durabilitatii in exploatare. Este lesne de inteles faptul ca aceste canale sunt proiectate in interiorul tronsoanelor incit, dupa asamblarea lor, sa se asigure continuitatea traseelor specifice, de la un capat la celalalt al grinzii. (vezi fig.33). Cablurile sau fascicolele sunt formate din sirme SBPI cu diametre de 5 sau 7 mm. Numarul de sirme sunt de la 12 pina la 48 bucati. Acest lucru este stabilit in proiectare si este impus de tensiunea ce trebuie introdusa in cablu la realizarea posttensionarii. Cablurile sunt introduse in grinzi manual. Ele sunt numerotate conform, cataloagelor IPTANA, cu nr 1 de la partea superioara a grinzii (de la ciuperca) in ordinea cronologica pina la cablurile din bulb. In procesul de posttensionare , dupa introducerea eforturilor de control, cablurile sunt stopate la capete prin ancoraje de exploatare. Se folosesc urmatoarele tipuri de ancoraje si anume: - inel con simplu pentru fascicole cu 12 si 24 fire, diam 5 si 7 mm grosime; 164Lucrarile de suprastructura - nel con simplu pentru fascicole cu fire de la 24 pina la 48 fire diam. 7 mm grosime; - _inel con dublu pentru fascicole cu fire de la 36 pina la 48 fire diam. 5 mm grosime. Forma si dimensiunile ancorajeleor de exploatare sunt prezentate in buletinul constructiilor 10/1999 normativ NE 12-99 partea a doua. Datorita unor probleme tehnologice de posttensionare, in ultimii ani, s-a abandonat executia fascicolelor din SBPI cu fire de 5 mm diametru, in prezent folosindu-se numai fascicole in a caror componenta sunt fire de 7 mm grosime. In majoritatea cazurilor, cablurile sosesc pe santiere sub forma de toroane, urmind ca taierea lor in fascicole sa se faca pe santier, in functie de lungimile grinzilor. Acest lucru poate fi stabilit prin documentele de aprovizionare incheiate intre executanti si producatorii de fascicole. Deosebit de important este modul de pastrare a toroanelor in santier pina la introducerea lor in lucrare. Datorita naturii otelui folosit sia faptului ca firele sunt realizate prin trefilare, sunt deosebit de corodabile. In acest sens trebuie luate masuri deosebite de izolare fata de apa si chiar aer incarcat cu vapori in excesivitate. O masura deosebit de eficace este pastrarea lor in ciment (acoperite cu ciment). Fascicolele corodate folosite in executie duc la scaderea capacitatii de preluare a eforturilor de intindere datorita micsorarii sectiunilor, apoi din punct de vedere tehnologic pot scapa din ancorajele preselor in timpul blocarii ancorajelor de exploatare, astfel ducind la ratarea operatiei de posttensionare, a fascicolului dar si la aparitia unor acidente umane deosebit de grave, in cele mai multe cazuri mortale. Datorita eforturilor deosebit de mari ce trebuie introduse in cabluri (se ajunge pina la 120 tf) un cablu_ruginit scapaf din presa de la un capat, iese din grinda in totalitate si se imprastie pe raze mari de teren. Ancorajele de exploatare, sunt realizate din oteluri speciale, tratate pe suprafete si in profunzime. Ele trebuie pastrate in locuri uscate pentru a se impiedica corodarea pe suprafete, in special pe acelea de contact cu firele din fascicole. Continuitatea tronsoanelor in alcatuirea grinzii_ este realizata prin monolitizari. Acetea se realizeaza pe santier. Realizarea lor Presupune de fapt continuitatea armarii cit si a betonului, intre tronsoane, pastrindu-se aceleasi caracteristici fizico-mecanice. Activitatea de postcomprimare sau pretensionare asa cum mai este denumita, fiind considerata ca un Proces special, este realizata de personal specializat, autorizat si instruit, in conformitate cu specificatiile cerintelor ISO 9002 cap. 4.9 si a legislatiei romanesti in vigoare. 165Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate marron armat cu grinz! simplu rezemate In faza finala, 0 grinda executata din tronsoane , $@ considera conforma atunci cind sunt indeplinite cerintele specificate in proiectul de execute in ceea Ce priveste: - contrasageata la mijlocul grinzii; - efortul de compresiune la talpa inferioara; - dimensiunile geometrice in ceea ce priveste lungimea grinzii intre axele placilor de primire; - _ verticalitate in toate sectiunile grinzii (lipsa fenomenului de incovoiere a grinzii in planul vertical). 2.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC Procesul tehnologic de executie al grinzilor simpu rezemate din tronsoane, la podurile din beton armat, cuprinde activitati si resurse aflate intr-o continua interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt: forta de munca, materialele, dispozitivele mecanice, sculele necesare si resursele de documentatie tehnica. Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori specialisti montatori, betonisti fierari betonisti, sudori), cit si de personal de conducere si coordonare tehnica a lucrarilor. Resursele de materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite (tronsoanele privite ca materiale, cofrajele, betonul si otelul beton in Monolitizari, fascicole, ancoraje de exploatare etc. ) Ele trebuie sa fie conforme cu specificatiile din proiectele de executie si caietele de sarcini, sau standarde, normative adoptate de clienti ca sisteme referentiale. Resursele de echipamente sunt reprezentate de totalitatea dispozitivelor mecanice de lucru si sculele necesare (macarale de ridicat, echipamente de betonat, postensionat etc.). Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, standarde si normative aplicabile. In categoria resurselor de documentatie tehnica sunt cuprinse si procedurile tehnice. Aceastea trebuie sa fie aprobate de managementul tehnic al organizatiilor executante. Lucrarile de executie ale grinzilor din tronsoane prefabricate impune dezvoltarea in ordine cronologica a urmatoarelor activitati: - _ executia pistelor de ansamblare a tronsoanelor grinzilor; - asezarea tronsoanelor pe pozitiile de ansmblare; , - monolitizarea tronsoanelor grinzilor; - _ taierea si introducerea cablurilor; - postcomprimarea grinzilor; - executia capetelor grinzilor. 166Lucrarile de suprastructura 1. Executia pistelor de ansamblare a tronsoanelor grinzilor Pistele de ansamblare a grinzilor sunt lucrari provizorii care au scopul de a facilita ansamblarea grinzilor din tronsoane prefabricate. Ele se realizeaza pe suprafete de teren, in zonele apropiate deschiderilor podului, luindu-se in considerare aspectele privind posibilitatile protejarii grinzilor, in timpul desfasurarii tuturor lucrarilor, impotriva eventualelor inundatii create de tidicarea nivelului apelor din apropiere si pierderii stabilitatii terenului suport. pista de ansmbalre deschiderea 2 | }SS=EESESESESSSNT | Co) | REEEESEEESEEEEEEEy | Co pista de ansmbalre deschiderea 4 EPEC ours piriu elevatii pod pista de ansmbalre pista de ansmbalre deschiderea 4 deschiderea 3 FIGURA 34 — pozitionare piste de ansamblare grinzi De asemenea, nu lipsite de importanta sunt si aspectele privind posibilitatile realizarii unui montaj facil al grinzilor in conditiile evitarii aparitiei unor accidente de munca sau tehnice. De obicei, pistele de ansamblare sunt grupate, pentru grinzile necesare unei deschideri, cit mai aproape de deschiderea respectiva in care se vor monta (vezi fig.34). O pista de ansamblare poate fi continua sub toata grinda sau fragmentata (discontinua), adica portiuni executate numai in zonele monolitizarilor. Solutia se adopta in functie de numarul de tronsoane care trebuie asamblate. In cazul cind tronsoanele unei grinzi, ce trebuie ansamblate, sunt de peste 6 bucati este recomandat a se realiza o pista continua. In majoritatea cazurilor pistele de ansamblare sunt grupate potrivit numarului de grinzi din deschidere. Astfel la majoritatea podurilor cu grinzi pretensionate, ele sunt in numar de 4 bucati (vezi fig 34). Distanta dintre 167Controlul proceselor de executie /a podurile din beten armat cu grinzi simplu rezemate piste este aleasa in asa mod incit grinzile sa nu se interpatrunda cu ancorele de armatura de la ciuperci si sa permita realizarea lucrarilor de monolitizari ale tronsoanelor. Dimensiunile geometrice ale pistei se aleg incit aceasta sa asigura Stabilitatea in timpul montajului tronsoanelor, monolitizarilor si in faza finala, dupa posttensionare, cind grinda sta rezemata numai pe capete. In acest sens pentru executia reazemelor de la capetele grinzii trebuie realizata o dimensionare corespunzatoare, luindu-se in calcul factorii esentiali greutatea totala a grinzii si capacitatea portanta a pamintului la nivelul de fundare reazeme. Materialul din care este realizata pista este betonul simplu clasa minima Bc 15. Betonul poate fi preparat in statii centralizate, sau in cazul cind sunt cantitati mici, se poate prepara si manual la locul de turnare. Reteta de fabricatie este proiectata de un laborator autorizat, in compozitia betonului intrind agregate naturale cu granula maxima pina la 31 cm si ciment din grupa Il. In anumite situatii, la pistele discontinue, pentru portiunile de pista sub tronsoanele centrale, cind acestea sunt cu greutati mai reduse, se pot folosi si alte materiale (fragmente de prefabricate beton, traverse de lemn etc). Etapele de executie ale unei pistei de ansamblare a grinzilor tronsonate, contine urmatoarele etape: > pregatirea terenului natural; - trasarea pistei; - cofrarea si saparea in cofraj; -_ betonarea si tratarea betonului. Pregatirea terenului natural consta in defrisarea terenului de anumite resturi vegetale (radacini , arbusti, iarba, daca este cazul) si nivelarea lui cu ajutorul unui buldozer sau autogreder. Daca se impune, trebuie realizata si o compactare pe suprafata intregii platforme. Trasarea pistei consta mai intii in trasarea axului de simetrie longitudinal, apoi urmeaza stabilirea centrelor tuturor reazemelor (in cazul pistei dicontinue), pe lungimea axului. Acestea se materializeaza prin batera unor picheti din lemn, sau cupoane de metal. Urmeaza apoi stabilirea colturilor fiecarui reazam folosindu-se echerele. Acestea se materializeaza prin baterea unor cupoane de metal. 168Lucrarile de suprastructura Pista de ansamblare discontinua Tronsoane grinda Reazeme discontinui — ee Pista de ansamblare continua Tronsoane gtinda Reazeme continui (ae foe] Bearer EPP PPC FIGURA 35 — piste de ansamblare grinzi Trasarea pistei continue este mai usoara, intrucit se stabilesc numai colturile ei, iar marginile laterale sunt materializate prin intinderea unor sirme de trasare. La realizarea trasarii pistelor se folosesc plansa de executie a pistelor si plansa de montare tronsoane grinzi. Este foarte important a se trasa in mod corect reazemele de la capetele pistelor. Cofrarea pistelor de asamblare se realizeaza folosindu-se elemente de cofrare obisnuite (panouri tego scindura de brad etc.). Solidarizare peretilor laterali se realizeaza, cu sirma de 10 mm diametru, prin legaturi interioare. 169Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate Dupa cofrare, in special la reazemele de la capate , se realizeaza saparea terenului natural pina la cotele de fundare stabilite prin plansa de executie. Betonarea se realizeaza manual. Betonul se asterne in straturi de max. 30 cm, urmate apoi de baterea lor cu maiul metalic. Suprafetele superioare se finiseaza in mod corespunzator. Dupa betonare ele se acopera cu materiale de protectie, pina la inceperea intaririi betonului. Apoi se inlatura materialul de protectie si se umezesc timp de 7 zile. La executia pistelor de ansamblare (formare) a grinzilor, trebuie sa se respecte doua reguli generale deosebit de importanate. Aceastea sunt: 1. pista de ansmblare se executa perfect orizontala (indiferent de tipul ei, discontinua sau continua); 2. pistele dintr-un grup de grinzi nu se vor executa in capul (in continuarea) celor din grupul urmator. Prima conditie este lesne de inteles, deoarece trebuie creata o perfecta orizontalitate, in toate etapele de executie a grinzilor. A doua conditie este deosebit de importanta in crearea securitatii muncii in procesul de posttensionare. Se cunoaste faptul ca in acest proces, in timpul cit presa este sub tensiune, nu trebuie sa existe, in fata acesteia, obstacol frontal uman sau material pe o portiune de cel putin 30 m. 2. Asezarea tronsoanelor pe pozitiile de ansamblare Asezarea tronsoanelor grinzii pe pozitiile de ansamblare debuteaza in prima faza cu trasarea pe pista a lungimii grinzii intre aparatele de reazeme. Acest lucru porneste, mai intii, cu trasarea unei dungi la un capat al pistei (pe centrul unui reazem de capat, in cazul pistelor discontinui) apoi prin asezarea lungimii grinzii, intre aparatele de reazeme, in lungul pistei, se traseaza la celalat capat dunga adiacenta. Acetea reprezinta axele ce marcheaza lungimea grinzii intre aparatele de reazeme. Dupa trasare, se observa pozitia acestor axe pe reazemele de capat sau a capetelor pistei, procedundu-se la centrarea lor, daca este cazul. Aceasta operatie este deosebit de importanta si este realizata in exclusivitate de seful punctului de lucru. La realizarea ei se foloseste plansa elevatii grinzi. Dupa aceasta operatie, este deosebit de important sa se urce pe elevatii (daca ele sunt executate) si sa se verifice toate lungimile grinzilor (intre axele longitudinale ale aparatelor de reazem) in raport cu pozitiile elevatiilor. Aceste axe sunt trasate anterior, pe capetele elevatiilor. In multe cazuri lungimile grinzilor (dintre aparatele de reazem) sunt stabilite numai dupa realizarea acestei activitati, deoarece, in pozitionarea elevatiilor pot apare erori care trebuie neaparat luate in considerare la dimensionarea lungimilor grinzilor pe piste, in procesul de ansamblare. “ 170