You are on page 1of 2
MARIN PREDA MOROMETIL . ~ romamul este structurat pe doufl volume distanjate‘in timp: primal apttrut’in 1955, iar al doilea, dup doisprezece ani, Ta 1967; oredinfx 1 auiorului care socoteste ef o oper adeviratt no-gt . ae = "Morome}i” este rod al profesiunit Poate plasa acfiunea in afara istoricica find rezultat al adeviinalui si ogli lurmare.oper literari trebuie <1 transmith Intr-o modalitate esteticS superioat® un adevir istoric gi paihologic; = burted este anticipatl de etteva muvele din volumul “Intilnirea din plimanturi” (“Dimineayil de:iarni", "O adhunare lint’, “In ceafiM), care toste varbesc despre obsesia autarului privitor la firanul roman; + tema cinjii o reprezint lupta faranului de a-gi plstra palmate, garantie a stabilititii condifiei Jui (diferit de Rebreamu unde obsesia era acapazarea de plimant); ‘VOLUMUL I: iz ~ ecfiunca s¢ petrece inainte de rzboi, “eénd timpul ere ribditor os camenii™ de remarcat cl timpul este paredoxal in roman,un sfért din acfiunea volumului inti desfigurindu-se de simatsite pink -duminica noaptea, de la intosreerea Moromefilor de la cfimp, pitt la fuga Polinci eu Bizicd); ~ de altfel,fn roman Preda dilat cvenimentul banal, cotidian, care astfel capiild seranificafii ascunse, ce ayicaptll a fi decodate; ~ sconele sunt antologiee, de © ulvitoare simplitate, viaja se deraleaz dupil uo ceremonial tipio,éapt un cod strivechi, - realitatea satufui s¢ contureaz prin tehnica colajului,coerenys cérpii data de scencle antologice, documente de via ;2raineascflantornl releviind aspeetele siercolipc, fill a avea intenfia de a face etnografic; = de remareat cfi Preda are gustal reprezentirilor dramaticeeeca ce pune ih valoare gi viziunes sa artistica sochics, o¢ confer o data in plus impresia de nutetstic ; + Visa satului pulseazd tn fiecare pagintl, chiar dact scriitorul m-gi propune st realizeze monografia acestuia, accentul nepictind pe realitates extent ci pe cea inter, po tiilrile personajelor, = tn general eroii ini Preda sunt carastere gain formate.pe care le aduct In scenil firti prezentace preslabila.dindu-le th acelagi timp Iiberiatea de a actiona conform fir lor, 7 personajul principal al operei, Ile Moromete, personalitate seductiioare fi fascinanti, este un portret ‘in thigcare, care se comturesz!l pe parcuss prin suma dotalillor ecumulate; - Moromete este ut fran atipic, neobignuit, cu gusturi de mic-burghes si domtinat de © curiozitate implestuals.xm observator al spectacotului limi gi un moralist; - evoul ests inteligent, sociabil, plin de fantezie,ptitrunziftor,lenes,imprevizibil, plin de toane, unicizat astfel de clitre autor, ~ ccea co-] portieularizeazd pe Moromete este un uluitor de fin sim} al umorului gi a ironis subtilé,e! sesizfind umorul gi fn faxptul inedit,dar gi fn ce! eotidian; - Moromote sifpAneste la perfecic arta dedublirii gi a disimulltrii, camcteristict fiindu-i capacitatea de desincronizare dintré pind si vorbé, nimind adesca gesturi gi exijdind opimil false, - bun psiholog, Moromete are aparent doar reacfii defensive, bine dozste inst, pentru a-l surprinde pe adversar neacoperit gi a-1 domina, ~ whul dintre cele mai simpative personaje dio tnireaga literatura roménd,el se comporla ca un general pe efimpul de luptd, howiral st efstige toate bataliile; = specifica lui Moromete este in acclasi timp plicerea de & contempla lumes cu o rari voluptate, recrefand-» prin bucuria unio& de vorbi, de a cocauniea, eocversfia find marea lai pasune; mai malt devi aocestl capecitate @ eroulul dé 0 penetra dincolo de sparenye, de a sssiza escola Incrurilot,el tricste iluzia doar a comuniciri, cick en este scurtcircuitatii in mod fatal( mai ales cu (propria uc familie ale etrei relaii sunt compromise), = Moromete taieste drama contomplir, fyi sutodinamitesz sutoritatsa prin ncimplicare; lipsa lui de imixtare th viajs familie, pe motiv cll exte un iubitor al Hbertifi, ve duoc fh cele din wns lk dezastru(care va culmins. ca fuga. blietilor-Achim, Nilt Pareschiv fa Bucuresti); - oareoum bizar, ciudst, Moromete pare a fi un smintit sublim care aminteste de Don Qijote, tristiturt ce se va aceeotut fa volumul al H-lea, end persoagjul va intra fn conflict ou numa cu familia ei gi cu spititl epacii: YOLUMUL AL LEA: - prezinil evolu satalui tu devcaiul al VEles, intro penioad istaric® violentt.pctiunes surprinzind dou momente suecesive-refisrma agrart 145) si transformarea socialist a agricultwrii{ dupei349), ~ asistiim aici la o adevAratil epopee a satulti fatr-un mament de riscruce, pe care, pentry a Tl surprinde ‘of mai bine ca atmosferg, Preda va uritn de tehnice rezumativitin care evenimenicle sunt bine solectionmteapelind fn tntooreeri tn imp si elimviear de Sapte asupm cArora va reveai in “Marcle singuratic”}, ital oben penoojele pina, I creed stile ni, eu nal, noses Mann » descoperim fn volume af IT lea un Mic Moromets fipsit de ghovie, pibusit, a cirui axtoritate i, uilic si th Sat cate distrusf, un tiran incapebil do % fryslegs: istoria, dovads neadiipeari Jui la

You might also like