—Gantotl 3 = Ssteme imolantaro ute in imslantolone CAPITOLUL III . ‘SISTEME IMPLANTARE UTILIZATE IN IMPLANTOLOGIE N-rimp de mil de an ell mesic stomatoogice 2 fost # de_ainlocul cnt absenti_cu analog) atfical, care =i se Integreze_biologlc.biomecanic_si funcional in. sistemul Homatograt, astel inc&t descopertea intamplétoare a. Or. Branemark it ceea ce privesteafitatea deosenita oltre 95 xl de. ihan a ofert posta) putiple gia deschis o1nous evs in WatamentelestomatoiogiceMAstfel $2 dewoltat 0 nous ‘ainuré a stomatologiel, respeciv impantologia care fers Posiilitatea refaceri integntyi arcadeior dentare prin reampiasarea Ideal a cingloraproape de cea natural, cu marl avantaje fziiogce i pshologice pentru pacient. Aceste impiente preau functile’ dingo natura, stimulears castle maxi; mit fenomenele de resorbie atrofe oscas le dlnice in cafe Implant repaints 0 Inccaje oe “doar 0 VatiantS teaneutich-sunt-nenumrat, "ecare puting beneficis de un tin sau altul de implant, func, e_structra_osulu! mauler sau mandibuar, volumtl osos, yecintatzes sinusuilr mavlare, 3 eanaluil dentar inter, 2, {tor nezele, ntadavea_3i Tocaizares_edentaje,_starea er . Ciniciandl poate alege perio rexaWverea anuimitor cazuri dire peste 90 de forme ale pir fratoare 9 implanturor,alegere cfs i reazatd doar in urma studi atentea dosarutlimplenter al paclentlu. Implaniare, “precum” si a tehnicor chiurgicale -spectice acestora, pertru a “sura infelegerea, alegerea, aplicares: implant. Scoala leseand- de impantolgle prin Prof. Or. V. Burl @ propus o dasicare completa a tpurior de implante si interven implatare: OO a si_>»<>$8-plo 3 — Ssteme implantae ulate in imciantolaie Gps tee omnes Gpioatin mort Sores nage Oo te Siler Sone tae de concept. Rosas mplante standarizate + ups forma Implants 2c implante tama import ge Dimpante surub oe tind cu suru ‘Implante disc ‘mplante plasd.€ ‘Dupi materiat Pee a cle (our, pang tele tanta titan TImplante nemetalice’ (coral, fides, ceramics, portelarsiuminos, oxid de zirconiy)-€ upd starea de i Ionia cu sipaafa ntact (metalic sau ceramic Bitmplante cu suprafays tratat8 (acid, acoperiti cu hidroxiapatits, plasms) 4 Bupa dispunerea spatiali Implante bidimensionale (lama, csc, ac) ¢~ Implants tridimensionale (clindru, gurub, clindru cu suruby ; regiuneaanatomicé implantatd. si stata éoutarie Cv orate lantalasie TImplante intraorale (submucoase, subperiostale, lendoosdgse, mite) vImplante extraorale (fxareaprotezelor maxi faciale) Se } Dupa sistemul de retentie in os. Retente prin fet ey n Retenfe brn expancare Far retenge in 0s (oar spiny wh ‘ocluzale fa suportul asas: Transmitere directs (neamortizat laos )aé- Transmitsre cu amortzare (prin Intrargg in ceea ce priveste tehnidile de implantare deosebiea consté in numérul de timp! operator, modaltatea de aplicare a solcitrijocluzale, regiunea anatomic’ Implantats, relate gesut= implant ¥Daci etapa preoperatorie, constand ‘in. evaluares riguroasé a pacentulul, pregitirea lul preoperatorie atat cin punct de vedere general cit si local, modaitatea de anestezie, reabiitarea oral prin protezare nu comport ciferente, tennicle chirurgcale oa ise sunt adecvate fecirui sistem implantar dispoattv (17,83,58,203)iRAstfe! cin punct de vedere al nurnlrulul de Simp hacia ost GPs ciate ivan tmp cre se adreseazf implantelor monoit, tnedrcarea oduzalé putnd fi Imediatyggu temporizats, twhnici chirurgicale fn dol timpi, in care into S prima B2p8 se introduce endoosos partunea fxatoare, fri colet si portunes de sprii, realizindu-se sutura mycoasei ‘acoperitoare 5! se asteaptd 3-6 luni (‘sleeping implant); pentru @ in a doua etzpd, dup obtinerea osteointegriri si se reinterving pentru aplicarea capei de cicatizare si apoi a. bbontuluprotetic, peste care se va consti partea protetlc. Implantele pot fi aplicate endoosos (implante transfxante, lam, surub, clindru, clindru cy gurub) sau subperiostal. Lucrarea de fat se vrea o trecere in revstl 2 x 1 Dupas ‘modal de transmtere 2 foqetor WY WwWCepitolul 3 - ssteme imolantareutlzate io implanoloa calor mal importante 5 utiizate sisteme Implantare prezentand arhitectura lor, indicatile §/ particulantatie tehnicilor de apiicare, 3.1, Implantul ac si tehnica transfixa Qsooant ae este coat cin tant Gans Gis) sou die C2 Crauman), avand 0 grime de minimum 2 fom. on catenin ac sub forma une! We cu un apie EGE oscul Cano de ver, lr cella preening creche feos apt ogortal a pest de min Se post ea pn ocd sau pr combnres exalt Sicemcle qq varsaabe ‘veya. raepincsch umaeree conaiheesients mgcenedbhcrdere margins perfects ine! necopexdgunvesattge, (natn 3 Gemetre aceptote. center seit ciiceRDiniegbiate prota (cabs otonas) ra.31.stame | cansfratiatransdentaré gpratamentul edentatilor partiale sau jlale. Trensfixatia transdentard se indicS ty cazul parodontopatilor marginale cranice ind reportul_ coroand- Ficicin’ creste, moblitatea dentara este de gradul 2, rezecti apicale, fractun radiculare, replantéri dentare. cui strabate Portiunea coroner’ si radiculard a dintelui tretat endocanaler, dincolo d> upex, avand spin pe corticala opus. x Dirscste capers se mye oat 4 Caoitoh 2 Sttene insanace za in iolrtlie “Fehnca impune dovtalzarea dined si eventual 0 peroedd de 2 siptzmén de vindecare apical. Scala lesean’ de _implanisioie nu recomend’ aplcerea acess mctole Tp acoso apicala 1 edentatie totale sau parle implant ac se poate aplica In dous modur: trepied Sau palseds, prima verianta pretindu-se in coal unut os suflelent Cand lspuneres lor este Su forma de praia doua variant find rezeraté sul Gu volum redus, eventual doar in zona intermentonier’, Spifoul acestor implante este de aserenea bicartal, tehnica exclde inca, implantele autoforante se introcuc in checi diferte, porunle exroosoase peralelizindu-se s solderzénduse omih Sine-bors cin comport sau acriat, proezerea realzinduse peste gcostes (conjunct sau adjunct, inclusv overay), Istemul Pruin cuprince ace de vansfnate dn titan, ciindrie,netode, Fr retentt in segment coronarFevired dimensiuni de 40, respecw 45 mm penity langime 5) un diametra de 1,2 mm, La capStul distal prezinté un let scurt coon gp le d8 cracterulautofletant Sistemul stabilizator endodontic Osteoloe ste format din ttur clincice dn mypet pirate, Sar sunt autotietoare, comercatzate| eu sau Tard dispoaty istemul de transfixatie Wirz cuprinde suruburi de transfixaie clindrice, netede in segmientul intradentar, Tard retenbi coronare. Capital apical este ia forma de ‘jurub autofiletant, lar dlametrele sunt de 1,2; 1,4 $1 1,7 mm si lunginjle dé 15, 20, 25, 36 mm. remul Tisa este alcitut din stitun radiculare comics din titan cocffeate pe cular, “cd urmatoarele caracterstic: tre sferturi in tungimea jel wre 0 structurd lamelars, obicd fot de axul lung, mai accentuat’ spre capstul apical care este mai subtir, lar in segmental coronar configuratia este plat lajtd, Acest sistem se indic® pentru tvansfxarea dingilor cu coroans inteors. Sistemul UTS prezintS implante de transfvatle ain biten, clingrce cu vérf ascutt, cu lungime unis s| diametu deCapt 3—Siteme impiantars ustzte in implantoloae 1,2; 1,6; 2mm, Preainta si lsporttve coronare ingurubablle 1s 18 cu glemetru intern varabl i lunglme de 4,5 517mm. Sistemul ZWK este din titan, are form’ neteds, conicl’ cu dlametru de 1,8 si 23 mm si un dlspoaitiv coronar Ingurubaoil, Lungimea totalé a sistemulul este de 14 pnd la 28, istemul bicilindro-conic de stabilizare este din titan Ppreaints tri segmente: segmental intradentar, coronar, clingrc care serveste la reconsttuirea bontulul; segmental conic ce corespunde neoepexului asigurand —inchiderea ‘marginal; segmentul intraosos, cilncric care prelungeste ‘segmegtyl conic 5 se encoreaz fn 08. istemul Blolox contine implnate cindro-conice din ‘ceramic aluminoas’ poliristaling, cu diametre de 2,2; 2.5; 3; 3,25 mm si lungime unic de 30mm. Alt sistem ceramic este Bloceram. Tebnicle chirurgicale ale transfiatiel vansdentare constau_ in anestezle loco-regionals, devitaizarea_dintell $1 tralamentul mecanic de canal, determinarea exact a lungimi de lucru, prepararea cu freze callorate endodontic si endoosos cc ricré cu ser fiiologi, aplcarea unel paste resorbebile de ‘obturat canalul radicuar”'s) aplicarea implantulul prin ugoara ‘océnire sau autofietare [7,19,26,76,62]. Folosicea Implantulul ac este 0 tehnicS de rezervé find indicts dost in cazuri limits de resorby_ mangibulare accentuate, 3.2. _Implantul lama si tehni aplicare Acest tip de implant a fost propus de Linkow, design si tehnica find perfectionate ulterior atat de Linkow cat 5 de Heinrich. Injal zona Fxatoare avea forma unl lame cu octiurl 5 digital late inferior, profilul avind aspect de dal, find un fant mono. Pertri ci datorté acestei forme impiantul se ‘elimina freevent, s-au realizat gantur orizontale pe lami. AIS form’ de care @ beneficiat acest sistem implantar a fost ce aml perforat, dar Firs digital, acopertd sau nu cu hidroxik w Conti 3 Ssteme inpontare uit in imlantooaie ‘patté. Heinrich propune implantul lamelar sub forma de trident cu arpicare stabilzatoare (pan la patru), mai masive eascutite inferior. Implantele sustin unul sau dou’ bonturi irene valorifcarea zonelor osoase inguste, liitate de din, Seicient de inate s-au construit implante lam’ verticale. © alté variant’ 0 reprezint implanturte compuse la_care bontul (zona de sprijn) este demontabild, aplicarea realizéndu- se in doi timpl. Aceste Implanturi bidimensionale se pot aplica e portini de arcads rectlinie, sau cu o curburé redusé ce ‘fer posibiltatea modelbri ei de cétre operator. cate Implantelor tam’ sunt: . Edentayi terminale mandioulare cu creast ingust Sau in lam’ de cult, dar care necesits macar 2,5-Smnm Iatime si indie de minimum 10 mm deasupra canalull ‘mandibular, mai mult de 15mm lungime si o angulaie mai rmicd de,20 rade, Raportul coroan-implant si fle mal mic ca 4, Creste cu dimensiuni reduse care pot benefica de auariitare osoasé, Edentatl partjale intinse maxiar. Tamele sunt constitute din cint-un corp, o extensie ppermucozalé (colulimplantuiul) si un stip. Ewisté Implante ca‘capitol 3 — Sistem implantareutizate in implantolole nu, Goi, sau chiar patru stalp, studi recente demonsttand cB este’ mult mai favorabilS prezenta mai multor stp ta nivel lunul implant lama, ceoarece aceasti situatle contribule la istibutia mai bunt a stresului ocluzl. Firma ORALTRONICS livreaz’ in prezent cele mai performante lame: OSTEOPLATE 2000 din tten pur, acoperite ‘cu plasma gl cu sase variante de stp. Exist aud tehnici de realzare a stusulu implantar: una utiizeazé discul feristréu la piesa de man’, lar ceallté freze pilot chiar sila turbind, Dup’ anestezie se face o inciiein HH", decolam ‘dou lamoouri care se fixeaz’ cu fre depirtatosre. Cénd este necesar se pleneazs muchla creste ealizeaz godeur! din doi in dot mm, cu freza pilot si directie se creazé tuneluni pe adancimea nd aceeasifrezd pilot se rca dinspre distal spre mezial masa osoasé dintre tunelus, rezultand Un distal. Acosta se mai poate obtjne utlizénd discul firdstrau cu ‘rel clametre difente agezat pe muchia crestel; gangul rezultat prezentind la capete zone curbe care se desfingeaz’ cu freze élindrice de dimensiuni adecvat. Implantul se va introduce cu difcultate dup’ ce tn prealabil s-2 verficat patul implantar cu o joi, un rol important ‘in inserie avandu'l eastictatea pereblor 080s. fn final se aplica 5) cateva lovituri de ciacan pentru fxarea inti @ implantului, Urmeaz’ sutura celor coud lambour, incircarea ocuzald se face de obiceiimeciat 3.3. Implantul subperiostal si tehnica de aplicare Acest sistem implantar este aplicat rar, find adresat cazurlor cu capital os0s sczut, cénd nici un alt impiant nu se poate indica, lar tehniclle de augmentare nu au oferitsufidient Capital osos. Sunt implanturi cu design adaptat anatomiel locale, realizate in laboratorul de tehnicé dentaré, ocolind toate enivelirile osoase ale cémpului protetic si menajénd zonele vasculo-nervoese, Dupis anesteve, incizia se realzeaz’ pe miflocul crest cedentete cu incizi sécundare, urmeazi decolarea muco: ae (oe Cpt 2 Sister implantare liza in wnplantologie DeFiostular si amprentarea osulli descopert. Metenalul de amprenté este oe consistents moale redand cu exactitate detalile “supratesei osoase enudate, Dup’ amprentare se repozttoneaz’ Iamboul s1 se sutureaz8. Pe modelul de lucru medicul deseneaz5 proiectul vitorului implant, pe care tehnicinul jl_ve modela si turna in laborator. Al dolla timp Chirurgical const8 in redecolarea lambourllar create in prima etap8, se spalé plaga cu ser fziologic 51 se aplicd implantul sterilzat in preaiatil, _urmand siturarea ears a mucoperiostulu. DupS 20-30 de zile pacientul se protezears efintiv. Modem prin sitemul CAD-CAM se poate copia mmandibula féré a mal fl necesard amprentarea direct a suprafetel osoase si realzarea prin componenta CAM, a implantulul propriu-2is. Tehnica anuleazd impreczile tenn Ciasice, elimind al collea timp chirugical sh reduce trauma pacientull Fig, 3.3. Implant sulbperiostal 3.4, Implantul cilindru; implantul cilindru cu gurub Implantul clincric ‘Sau clindra-conic imit forma Fidécii naturale a dintelui sia fost modtficat de numeroase firme, fiecare ad’ugind cate 0 particulate ce imbundteste callie Implantulu. fn ceea ce priveste tehnicle chirurgicale diferenta feté de cele utlizate pentru implantele gurub consta fa absenta tarod&ri eventual utlizarea cociniri (59). Materialele utiizate pentru implantul ‘ilndru_ sun titanul pur, aliajele dn titan acoperite cu hidroxlapatt, fost ticalcle, plasma. Indicatia acestor tiouri de implente este 3Coptolu 3 Sistome inplantare ulate in ny Pentru zona frontalé la_pacienfi eden edentatile reduse sau intinse. Tmplantele suru fac parte din categoria “implantelor sub form’ de rédicn3. dentara’, a5acum sustin autor! american. Principiul este acelasi cu Cel al impiantelor clindrice, respectiv de a substitu o ridlcin’ in sens tridimensional, cit mal aproape de dimensiunile si forma naturals 2 acestla Implantul surub exist intro “mare varietate de forme a Portjiurilor Fratoare si de spriin (arcorare a construcil protetice aferente), lecare autor clutand sé obsiné o cat mai bun’ osteointegrare, adaptare biomecanic’ s functional [88] Materialele din care sunt confecjonate sunt reprezentate de titan, tantal,ceramica aluminoasé, mona- polcristaing acopeite sau nu cu plasma de titan, hidroxiapatits, pelicule extraceluare. Cea mai difcis problem’ fe ora actuald este aceea dac& realizarea unui filet intraosos Tnainte de Inserarea implantulul este mal avantajoass decdt Inserarea unor suruburi autofletante, rtoloale tal, dar si ih 3.4.1. _Implantul Benedict Heinrich Este un implant cu spre largi in numar de la 3 fa 8, funetie de profunzimea api lor, formate din tei paryuni + portiunea fxatoare care este Rletata + portiune intermediar’ umit col implentar clindric si tstruit, care face trecerea de le poryjunes fixatoare: la bontul extragingival, + -bontul ‘de forma paralelipipedicd cu diametrut maxim mezio-dista. Fo. 4. Implant Benedet Heinvieh iol 3 — Sstme imalantare ublizae in imlantaloaie ‘Aplicarea se reaizeaz’ ntrun singur timp. dup& anestezie loco-regionalé, ince in "H", decolare, planarea ‘muchiei crestel, realizarea godoulul cu 0. frezA sferci, conformarea cu'freze plot si apoi de dimensiuni din ce tn ce mal mati a patulutimplantar. Frezajul se realizeazS intermitent sub irigat cu ser fiilogic; rumegusu osos rezultat puténd fl recuperat prin utlizarea unui aspirator cu fitru. O etapa esentjald este tarodarea care utlizeaz’ tarodul, un instrument cu dlametru cu 0,1. mm mai mic dec&t dlametr implantul s chela cu cichet. Oup8 spilarea cu ser fiziologic 3 cavitati rezultate se introduce Implantul nefortand, sutura. Incdrcarea se face de obiceiimediat [14] 3.4.2, _Implantul Branemark Este un implant compus, confecfonat din titan ce se aplca in doi timp, avind forma de clinru fletat la capa (3-4 lame tietoare) si prevézut cu un ofc, Tnijal acest tip de implant se insera doar ia mandibula edentat’ total, in zona Interforaminals, un numér de 4-6 Implante peste care se reaiza un aparat conjunct cu extensie distal de ambele pari. La ora actual, prin lirgrea incicatii ~zcestorimplante datoritéinterventiior de substitutle os0as8 sau de permutare @ nervului dentar inferior, acestea pot fi inserate la mandibulé in zona distal ct si la maxllar. Implantele Branemark mai pot fi utilzate si pentru fixarea transplantelor ‘soase, a protezelor chirurgicae in generals a epitezeior. =Capitol 3. Sstome imalantaveutiizate in molantooale Tn ceea ce priveste tehnica de aplcare dup® realzares paatuul implantar se aplc& implantul si surubul obturator care Fimin submucos, se sutureezi lemboul muco-periostc, se asteapta 3-6 luni, se reintervine chiurgical pentru apiicarea ‘Bpelor de cicatrizare. Dup8 vindecares mucoasei gingival timp de dou siptiméni se aplici bonturile se amprenteaza si se reaizeazé suprastructure proteticd. Aceasté temporizare a protezii permite realizarea unei bune osteointegrér [7] 3.4.3. _Implantul Sandhaus Implantul Sanchaus apartine categorie! de implanturt ‘monolt, confectionat gin CBS (porfelan aluminas) sau mai nou din oxid do. ziconiy (Sigma Zirconiu), partea fixatoare prezenténd spire largi si putin rellfate, iar vérful care nu este jutoforant are o scobituré de 2mm, Bontul implantulul este de form’ hexagonal’, putin mai mic pe secfiune decat diametrul p&rgl ixatoare. Sandhaus este impotriva utllzirli metaelor ca s iomaterale ce intr’ in compoziia implantelor, sustinénd cé ‘par fenomene de metalazd 51 dezechiibru electric si metabolic arganismulu Fg. 36. Implant ‘Senchoue fn ceea ce priveste tehnica de aplicare, partcularitatea ‘acestul sistem implantar const in renuntarea fa incizia clascd in "HW", recurginduse Ia bisturiul rotativ circular care va sectione 0 rondel gingival de mrimea _clametrulu Implentulu, nu se utlizeazd reductorul de vitez4 la plesele de mmén8 Timp de vindecare redus gl 0 _rezistenta excelent la fortele de torsiune, rezutats din forma tridimensionaté a implantulu si suprafata poroasé. Tncdrearea ocuzalé. se face la 10 séptéméni, iar Inditimea crestel minim acceptat8 este de 5 mm. a TTehnica chirurgicelé presupune coi timpi. in_orimul timp se realizeaz3 dupa anesteza loco-reglonald o incizie pe ‘reas sor doplasata spre oral si dou indall secundare de despovirere care 8 menajeze insé papilele interdentare. Se ‘decoleazé lambaul muco-peristic expundnd osul subiacent, iar Pe mijocul crestel se marcheazé cu 0 frezi sferic locul Viorului pat implantar. Cu ofrezi pict | a 0 vitez8 de 1000 rot/ min cu rigare intern’ si extern’ se creazé_un tunel pe adéncimea “dori, lar apoi ou o frez’ specialé. conformer neoalveola care se spalé si se plaseazi implantul prin lovituri Usoare cu un ciocan din teflon. Plasarea corect® const in submersia complet a parti atoare cu plstrarea doar @ unei ‘mic portiuni din capa supracrestal. Se sutureazé si reinterventia se relizeaz le 4 luni clnd dup’ 0 mic inczie se plaseazd capa de cicatrizare care s¢ poarté 0 lund cel putin inainte de ‘nceperea procedurlor de protezare. Astfel so asiguré 0 incdrcare progresivs, timp in care se asteptd ca mal mult 0s $8 Invadeze suprafata poroasé @ implantulul. Microprotezele sau lementele de agregare ce se vor reaiza se soldarizeazA prin Ingurubare le bontul implantar 3.4.23. Sistemul Novoplant # Cuprinde implante clindrce acoperte cu un strat de substang dur (ost), fiind confectonate din ala titan-niobu, stratul care le acoperd find foarte dur, din acelasi alia} car ddepus in condi de vid foarte inal. Pe suprafata implantul se poate depune un strat de hidroxiapatts. Suetul dur nu permite ‘2cumularea de placé bacteriand. Diametrele acestor implante sunt de 3 mm sau 4 mm, iar lungimile de 9, 12, 14 mm. Suprastructura ‘proteticé realizaté in leborator pe lisponttve de transfer omoloage cu stélpul original, este foarte precis& si se fheaz’ prin Ingurubare si nu prin cimentare [58,69]. 3.4.14. Sistemul Lock Este constiuit din ceramicS aluminoast bioinerti, peste care in poryiunea endoosoass. a clindrului s-a depus hidroxiapatts. Portjunea superioard a implantulul nu are strat superficial de hidroviapatitS pentru a evita complicate oeya ate in ny etermfate de desprinderea materalulul in urma Solekarlor orizontale crescute. Portiunea subtie a acestel tije permite o incoveiere de and la 1,5 grede sub atiunea fortelor orizontale, cd atinge perebi intern’ ai cilindrulu. Forjele ce actioneaz} asupra limplantuli sunt preluate de aceasté ti care incepe s& vibreze. ‘Ampituiinea acestor vibrafi depinde ce fora aplicatt sh de rmateraiul din care este confecionata. Vibratile tjei metaice determina descompunerea fortei_intale si cistioulrea ei lunforma fe clindru implantulu si mai departe catre structure ‘osoase. Astfal se evité concentrarea unel forte crescute intr-un singur punct, ceea ce ar putea duce la fracturarea implantull ceramic. Koch recomand3 ca implantul sb fle utlizat la ‘mandibula edentat total sau in edentatille terminale. Acest tip de impiant este inci in stadlul de testare clinicé, deoarece ‘tebule sil fe demonstrat funcyonalitatea in timp, Untimele inovasi: in domeniul implantelor const vtiizarea unor tehnici de navigatie cu ajuterul computeruul, rezultatele obynute find uluitoare. Sistemele implantare prezinta 0 mare vatietate, intro continu’ modernizare s: macificare, tehricile lind ain ce in ce ‘mai pusin traumatizante, rSspunsul organismulul tot mai rapid §| ‘mai poztv, lucraree de fet dorindurse a fl doar 0. scurta trecere in revist, férdi a avea pretentia de a cuprinde toate Sistemele exstente pe pet la ora actual, o invitaie spre ‘fires aventajelor, dezavantajelor, diferentelor de tehnicd dintre implanturi, constatind cB in clasficarea Sco lesene se cupring toate aceste tour de implante. AN rte = Dinan oreoperator = CAPITOLUL IV DIAGNOSTIC PREOPERATOR. 4 INDICATII SI CONTRAINDICATIT iN IMPLANTOLOGIA ORALA * 4.1. Evaluari preimplantare : ({jpute spune cS impiantul endoosos deschide o usé inte Pedil intern 9 cel extern care ramine mal mult sau mai putin deschisé pe toat perioada exsstentel implantului. Prin ‘aceast poarti se pot propage infecji cu efecte nocive locale si haggenere. : Gin se ome erat heey nce 3 Bheadanie genera’) locale ae impotslor endogsaese “Gis stabi resbiltaea oral prin reconstruc proiftce pe Impente trebule dec oblgatoru.efectuaté. © valuare corectd 8 conael paclentulur pentru primires implantul! cu cole dou at ae sae: ‘opp conde general =p condi local Erauarea corec a stl pacientubi va stabi in nal indicate si contrandcatile implantlor orale cere. sunt senerae i acale 4.2. Indicatii generale «De la inceput medicul teebula 8 plece de la princpi cl "prima dat s& nu facé ru! ‘Ideal ar fica mecicu implantolog sé fie o simbioz® jntre chirurg sh protezist iar acolo unde nu se poate, 98 facd ethips perfects cu proteticlanul, stut find importante ambelor someni