Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual Matematica XII 1982

    Uploaded by

    Iordache Razvan
    30 views41 pages
    A

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    A

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views41 pages

    Manual Matematica XII 1982

    Uploaded by

    Iordache Razvan
    A

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 41
    ei 245 rmanval penteu clasa @ Xlka Elemente de feoria probabilitifilor i statistic’ matematica Editura didocticé s1 pedagogicd Bucuresti 1982 Gh. Mihoe N. Micu 2# Matematic rmanvel pentru elasa a Xile Elemento de teoria probabilitatilor si statistic matematica Er dict pede elect: tr. daeat M,Esfere edecte: prot fom St twat Toker: ne age Mamata tat eerie pe baa programa ole poate de Nise Beh 1 Tova 940/17, Scurtistorie (i089 Ferme (1601-1053). Us pone Juter de auc nal de ‘lr stan duet le cu Pra fer Se nr arr coc a oat ea en ced cheered resin sey 6 ctr pie ee fle (1, 1) [eso 66) #2 de ed con lee prc! ond eancaren il alagar sa Ge 6 cou ce des ce vale mutemaee Psa Farat att el ch probate ds sig ca ar at 18 ar a jt dah sr 0, De ca ee a peti oe mh, ean me ate de pie tert olin ei 8s tay ait Oi sett ie materi coat i ips th meee a late de Sem wept awn jo, ect prcph prt i a ein citi ar, rate Pepto cu uma ptr lta deScneften ak cusmerde3y ‘nay erst 3. Hoppe (99100) cae ctl apain foe iti, denen pl ere ok a ne nec oro ‘he ie I une nit aden Ae Snie « Pana oa ‘mausduni co demoostraile iatenntice ties tn oper pstmt Aas ont (71) woe at mare ment 4, Be (31) esi pea ota a mont nl name Sith dee soem meor mas". J- Benol steers stem late ferent rotate dap mtr ste de roel fee ‘sie fbn staiti matemne Jot apes too prota i tee pl Ar const apt ne mort plc 9s emote Be RET teste acca cnt cnccn pas Feet tenet cose de wat 8 Deroy Sb fat Beal. ‘de Metro (1no"— 170) Ha ght neem npn de predate fea tiie pe ely ator camel i, ‘scl cr po pt cunt bie Se coment cx tonto a el dene 4 poli wie 5. Lape (70180), Te ental atte cases obabiiire” (81), al expune taal Figure Jeopeniie hake tee tiie, enna verde ame smut tne is cet ee Sn etn rw pti td nie at rr deg, Pn mari mtemoti, car Ay as coef tua probiie fn ‘ull SIX, ith pe KW Case (771855), Tena (102 eo Cut 1401) Teas sai, a, gor ot i, atin dP. §. Caer DL), aad renal see ae AM, Thgonor (1897— iB) A. Mako (144195, ane eo oe uc ae imp de me ‘tui in ae sti, isn vcs E. rl. PCat Mee A Se ie Fie V. Chee, A. Remy fat maha xt state fr esp, ota Some te crn fl, mu Te, Sx cent ka cin hy te wie alg Dela pct prota samira mi denies tert Tah aire sel YIU to Sr rida eal age sro Haley (136— 17) a consi pan ttl e mre 2 set popes 2 oman. Saino cpt o mae erty, pace, tented aoc gh re te cna, Cale 182—191, Passe (B37 1996, ker (190-9 is oni oat an opi tele decent eu ipl ni, mpertante rn elsif: ena fra, te alii, proper ne 1h tr nas eset ost yn de erable, car prin ate ei inn ne npr cue ange, te pale Cimp de probabilitate finit § 1. Evenimente. Opera 1. Evenimente SE consider experienfa arunctit unl sar, Este, evident, vrka de o expres slatere, ack deo expen al rel remlat me rate fantpat cu certitude, el dopinsnd de o serie defacto! ine timplitor TAceasihexperienfh se poate repeta de un numar caraae de ott care repeare @ experenel se numegle pro Expeienfa conideraté are o mullime E de cazui sau tezultate pose Fa{h 4545.6, LLegate de accastd cxperien}l, putem considera diverse evenimene 4» aparifia uni nomi par, 2B saparifia unui ume impar' : faparitia uni numir <3) D: ‘apaitia numaralui 3* ee Fiecare probi atrage dupi sine fie rallzare, fe neealizavea oxiaral feyeniment. Asti, daci Js 0 aruncare a aru apare fala 4 atunei ‘evenimentul A $4 relia, Sar evenimentele B, C, D nm en realizat aval a re tc Slinger pone de tines ak" (o), 5 Este clar ch fcc fagorabile, care este © submultime a lui E Aceasta este multimea de ‘Aatels evenimestle Hcorspunde slimes (2 4. 6 erimentali i orepende sublines 1,3. 5 erimentsla C' corepunde sulting) veainentulsi D Ht corse stmafines (3 evenimentulti, se determing eeeproe side acsea ati vem face dstnetie ‘Vom considera dec, fiecare eveniment legit de experieta consid Sea find o submultime a Ii E. Asti, vom sev A=246; B=U,35; C=(23: Dass Evenimentale care au ua singur eaz favorsbil se mumese evenimente lomentare. Prin abs debs, vorn nimi afl cleatentele mula Multimea evenimentelor legate doo experenfa cu um wumr foil do ‘ani posible se identifies, dec, ca familia (P(E) 4 tutor submule rior mlfimil £, @ tuteror caznior posible ale expeientel 2, Evoniment sigur. Evenimer imposibil Refinem, dec, e orice eveniment este 0 submulfime a lai si, re proc, orice submulfime a lei E este uu eveniment Dar printze submultiile Iu Hse gisise mulfimes vida @ si tntreaga raltime E (ulfmea totaa). Acostea corespind.evenimentales impo sibil gi, respectiv, evemimental sigur, Boenimentul sigur este ace cae se realieaei, ou ceritudin, a orice proba Astiel, In aruncarea unui zat, evenimentul sigur este wapsifa ncn din fofelo 1, 2, 3, 4, 5, 6 Toate caznrile posible ale cxpeienfl set ‘azut favoraile acestui eveniment. Evenimental imposibil au se poate vesiza tn nici o efecare a expe sienfel. EL no are aie un cuz favorabil (panei cé mulfimea caeuree fale favorable este vii) Spuem ch evenimental A implied evenimental B, dack vealizarea toi 4 atrage dup sine realizarca li B. Aceasta tnseamil th orice cuz care realizeaza pe A, realizewzi pe By dia mutfimen cazuriler favorable hui este jacusi in mollimea fuaurilr favorable Tut B. Ta arunearen wnt 2ar, dach A = {1,23} B= {U2 3,4) se vole ca A iimplch By iar ex telat Intre mulfimi ACB Se verified wor eA CA, A CE. Bvenimental impos implick orice eveniment (BC 4) 4, Opera ev evenimente lind date dout evenimente A, H, legate de 0 experenti, wf saw B* este evenimentl a cru realzare fnseazana realizarea a cdl pufin wnnia 2,3), B=, 3, 4) atunct UB Refinem "tn oc de wd sau B* seriem AUB. Se poate vorbi de yd san B sau C yd sau B'sau C sau D* ote, ses peetiv, de AUBUG, 4 UBUCUD ete Agi B belor evenimente 4, A su B= {1,23 ste evenimentul cltul realzare near reallztea am- (1.2.33, B= (3,4), atuncl am. din fejle 2 sau 3, adie La aruacarca rare, dack A bee eveimente oe raliea2i dacd apare w wd 91 B=, 3) ANB. Refinem tn loe de 9A gi B vom serie A) B, tn loc de wf iB gi C™ vom serie A) BP) C etc “non 4 este evenimental cir realizare const fa nereali- area clenlinentuli 4 Malfimes cazutilo favorable ui oon A" este formati din toate cazurle nefavorabile lui A 1 armetrea unut zar, deck A= (I, 2, 3} atunei A= non A" = {4 5, = tA, Refinem : im oc de non A™ sat ym se realizrazi vom sei A:E~6: 8-8. Se verfeh wyor rlafile: F 5, Evonimente incompatible. Evenimente competibile Evenimenlele A, 1 sintincompasitile dacd nw Se ot realica sm prewt fn nic 0 efetuare a experienc, Aceasta nstamnd ed relzarea untla dis cele dou evenimenteatrage dupa sine nerealzarcaeouialt,adica implied ynom B™ 5¢ 1 implica non 4% Conform celor spase mai sus) vom serio A OB, BC cA, Se observ ch A, B sint incompatiile, tunel efnd ou am nici un az favorabil com De asemenen, este chr ci 4, B sint evenimente incompatible dae imurmai doc seltzron bal A gi BY cafe Snposihlt (A gh Rt mio posit se serie, conform calor spuse mai fnante, 47) B— 2) ‘Se verified yor, folosind limbajul evenimentelor sau al mulfmilor, cchivalenfa relailor AN B=, 4C 1B, BC tA, Ecenimontele A, B sint compatible daci se pat realiza fmpreani aceeasi prob, deck dact au ee pin am cz favorabil comm. Pe scutt, ‘A, B sint compatible daca nu Sit incompatible. La arupearea zaruluy ‘ack 1,2, 3}; B= 23. 44; 0=14, 33 tinct A, B sint compatiile. Ble so realizez’ Impreuni dae apure una din fefele 2 sam 3. F.C sint compatiie — ALC sint incompatible Oricare ar fi revultatal experienfl, le su ge feaizezea simllan, Ca notatile din teocia mulfimilor putem sexie AN B= 23); BNC = 19; ANB ‘Se poate vorbi despre incompatibiitaten (su compatbiitatea) sn ‘pum ouzecaze de evenimente, 6, Dualitete do fina} Din cle spuse mal fnainte reese c& orice eveniment Iegat de 0 expe rienfa, cu un numdr finit de cazuri posbie, poate fi interpretat ca 0 sabmulfime a unei multimi # (mel{imea cazutlor posible ale exper enti) De aici a decurs srmitoarea dualitate de limba} Limbajalevenietelor ibaa finan Submuljime a tui B. Mulfimea (tats) B, Maifines ili Eveniment, Byeniment sigur. venizoeut import, A impli B, ACB. A su B. AUB. Age. Ane. non (eveniment contr tai 4}, | CA 4, B incompatible AnB=a. Bveniment clemeatar. (su eeu eek, ae APNESUUS Ow cn le te et Se ag mee or 2 Ca pain on ea, cn p-aua rane! racine e F-awum Ste ae) e-uneaneum 2 AC\GM m mea AB. Meatonio ck petra feo MU eae ah AA o-4an § 2 Probabiltate 1. Frocventa: [Fie A wo eveninentasocit sme expriente. Dac intro serie de m pre, csonimontel A set eaical de yori, atoncs swim freevenga relative (Acest numér depinde de® ‘TWrenimentalai A mumirat 4) =“ iar fi trebut notat f(A), dar vor folst st forma f(4)) Se verilich ugor uncle proprictai ale freeventel relative 1°02 fla) <1 pentru orice cveniment 4, 2 lb) = 1 (E = evenimental sigut), . 5 f(A UB) = fd) +B) duck evenimentsle A, B sot incompa- sible ee Aa aes 5 f(A B) fl) Hd 0B CAA a Ie a AO2) PCa) = 1 Be vet, pre eampl, rile 3° 96 10 Dac tn cole probe, As realizat de ok $4) B de tune id) "2/14 71 B) = 2H Decteorisa reat (4 B) = (GB, tnseumnl de te ons sealzt evenimentl cnstind fn realstes Ii Aq arian ak B, entra gel acest mfr, rebule 3 scdem din numarul prbelr ere au reaiat-A(= 14) pe cea pro- Tar care a reali st pe B= ays Rezultd yy Matha $l deck JA B)= 4 (fan By ack 4, B sint incompacbile, atunci sy + ay este numarul de probe care realveazi AL) B (rezlta ¥), Deci cele doud evenimente sint compatbil, atunel din 4+ me trebuie st scidem any (probele care au realizt spe 4 spe Bau fost mumaeate de dou or In Suh set f dats printre cele cate au realizat pe A gio data printre cele care a4 realizat po B). Deci aya = Ma + Ma —-Maqy 520 AUB) ~f1A) +18) “7141 B) Malte cxpériente prosintS fonomenal de rogulritate statistic, adios daca‘ sin slut numere mari gi A este un eveniment legat de 0 astfel, de experienta, atone f) si fa(A) nn diferd mle Sntee ele i acest ferent este cw atit mai mich ew eft ele doa aumere , # stat mai ‘mari, Accasta ne sogereuza a frevenele oscil In jural dae anraite valoci gi e& apropierea de aceasta valoare este c atft mai mare et rnominil » este mai mare. In general, nv pntem cunoaste acest va- Ieare, deoarece nu putem repeta deeit de un num fit de ot. expe eta ip. $0 leant wetunes capes rains tino wd db Bae ciate ER peer ee eee earte Inet pl nwa. 20 eee i ear 04 ere cna erp def 400 gr Obes ape! e200 or. B oe Or fam 0508 Batam cerca crit, to tik fri Fe aL Tretinoin de 03 NNofiumes de frecvenfa relativa este suportal empirical notivnil de protabilitate n 2, Probebilitate [A defini 6 peobabiitate fn raport oa o experienfi, avind un nugnir finit de cazutposiile, revine laa asacia flecrai cveniment A, legat de respectiva experienfa, un numir P(4) nuit probablitatea eveni- Jentulat A. In plus, este natural s4 cerom ca P si alba propretile frecvenfel relative, printe eare sint si proprictatile t*—1 ‘Se consta’ ci proprietjile I" sntsuficiente, din ele deducndu-se toate celelate. Chm orke eveniment poute fi considerat ca o submal- time unel mullimi £, 0 probibilitate P face si corespunda ficeire MMbmaljini a toi E un mumac real, acasti corespondenft satisficind proprietafile 2, 3 Defiwtie. Aplicatia P:(P(E) > R este o probabilitate dach a) 0 Pd) <1, 0) PE) 1 ©) Pla UB) = MA) + PUB) dae AT) B= Proprietata c) se extinde imediat Pld Ja «-- Ua) = Pld) + P(A) + oo + PUAN) dick dj, 4, As aint disjuncte doad cite dow. Daca P tate o probabiltate pe P(E), atunci a) PAB) ~ Pld) — PAB) daca BC A. (A) — PLAN A) + PLB) — PAA Bh, — Pla); MO) =1— PIB) Demonstrate. 4) Dack CA, atunci se aratt yor (folosind enbajul ‘evenimentelor sa al mulfmillon) ot A=BUIA—B) fi de aici P(A) = P{B) + P(A —B) (deaarece B si A—B sink lisjuncte) gy aan: AB = A—(AB) (exeritin}) fA B.C A. Con- form eu a), P(A —B) = Pld) — PA) B D AUB=AU(B—A) (exerts) 2 side alei PIA UB) ~ Pld) + BA) @ AU cA Obserafie important acd eunoasem frobabilatea cvenimentelor clomentare, canossem robabilote ovziraseceniest Tnuradevis, daca B= fey &y 4) + PKB) — P(A BD, = Pld) + Ped) = 1. stad $A fey ein cone ah A= fe) UlahU- Ufo) si dupa axioma 8): P(A) = Ple,) + Ple,) +» In particular KE) = Pe) + Pla) +. + Peed) — + Pe) 2, Cazul evenimentelor olomentore echiprob le Diack B= feu 2 seve 6), am virut eb Pla) + Pla) +--+ Pe) Dacd (¢){6), «+» {6)} a acseagt probabilitate (sint echiprobabile) 1 | Pe) = Pe = = Pl) atunct Ple)=4 (= 1, 2 ve 8) Dac A= (Oe Gye oss 64) atunel PIA) = Ples) + Fle) +--+ Plc) Renulté cd, in acest en, frobabiatea unui exeniment A ele egald ew suport dine numiral carer favorabile lat A si muda flak al cum ‘lor posible ale experionti In molte din aplicafit se considera satistaeata eondifia de echipro- Luabilitate a cazurilor posbile ale experienti. Astl ‘Acuncarea tnui ar perfect" este o experienti cu 6cazuri posibile echiprobabile, 18 — Entragerea unel bile dintro um continind m bie «ste 0 expe- rienfi cu w cazuth posible echiprobabile, ‘—"Aruntarea doui 2aruri este © experioni cu 36 de cazuri por bile echiprobabie = Arunearea de w ori a unei monede este expec posiile echiprobabile fe Apttcatte 0 wal sofine 3 ie ade 4 bi meer 6 ath wr nine 4 Bae ntey hie nage Din ane wn stage to. Scene enimentle Sow sen PAB AUB A. Mh eu 2 cant spevens cat In exngen or Jn ile ae 7.9m 63 caw fp) ee venient 72 (ri ikea gd eae a) are 54 = 2 cad nann =B-4, Posty a cakala P(dU B,ftm fom PALM) = Bad + PD) ~ PAL) ma ma=se4—5 Pa — = Pa) Pull) = ea) = 1 = A) = 4 Cinp finit de probebittae Find datdo muti fit B90 apicafie P(E) ~ Ry sbgfasind aioe de), 1), espana he dat omc fn de frodeiite, ssc nog Crcneney 2 seal tin te paoes Md ms Sisto X coo: Dur iad occa arce eral ees deme “ 11653) cop wn sunt (poate x pte cme DAUM MAPA NB) — PAH Plea) = Pal te ein at nema Gorin ct dic Be, ata 4 J, AM Bed, C4 eS Drown Hate oo tit a ait, #4}, (0) C4), PLA LSD PUA I, ‘Pos em mm dnc A, BGA, 4 BA PY capi By Probleme bau a= cr nce. 2 cd As) ~ CAH eae ae et at 4 Gh sar se fee 1, ype ropa feel 3, 4 ype gen ft 3,6 vente 3 cement oie wot ee oh 1b: Conia btn ae fe sltene: Gace tunel ofa alee 5 Steimata oie wt mt pr (uj “Crain ohie ft ub pucte A= 1,2, 3,43, 88s amt a) TUB =and=c: a= cH) {4 D~ 0): BAD= IN: END) ane ain sar se)car =o) gUUmaAd=unaUENDN= UG) 0 fst cele a ore eet ce 4 B= on Lc eet cee ett fers pers eee ec Tce ‘esr ote erat o igus oat Noam cu 4 event en hema ries vis rispune la tnte chem; 1) fen ait o chanare poate spun: £6) a palin core pee lpm 2) io anu cares mu pete Hop 1% 2) mm prime apa ps chomare sf "yn cote m enumerate cI, 2 Not cn (AH) eveninestl cath ootuognest sinc obit sues teak de hve te ch eh (a) = Ms) 007): 5) ri) 9 tare) — 40) 1) ick (Ma) (MH), aoe ete un rizr 13 Gea) Ea) = (sts sa re eo i oy a nm a ‘2 a cx tw tats cre cv Ute mage 3 sine compalie) Soy alee P(A I "h 0 win cafe 10 ae le ble eg Din eth wad ex 2 ile, me 1) pcdlinen once 2 Die oe be 4) Femtciten eae We oe meee 4 foun cata gg dean; 1) fstab eu il ste de neve ese, 4 earn ux fe ree fois ca SRD 00 me, Isnt rte, Cre et reat ad 3 me Mtn Pt Di mien mmr de 7st te ce mp foram cu elie 1 2.3.4, 440 ain nmr ty orc mic es ne Mise arm 6 rae Cae ee rotates sbfon tutwormamror de he oor prebevitaea gat ce putin th ae 32 10 to nl a ne ae 9 ie. mg, Dinan wr eet 1.0 wil cosine? ie le 3 nage ar a rn aie 3 ile abe #4 me “) ae ee orbits sit 2 Die tbe 4) Coe ate pontine bine 9 2 he age? 1) are ese pst sa et pain wnt Hee? 4) Gas eneprtbatn bina 2 de sere ere? 6 ste pein a] nti parton toe ¢ mesial & )Pa6a= 17, Semesters in i not 79 Dar PULU AU U4 = PU) EP Ul + (UME Pd 1a 19,0 wt oni» te meet 2 ‘ie nd. Sune ken cn #e ms. nab cordate IG) Uta) = Pons) 40) — Pea 5) riage) tary — a8) + ae) — PU 1 Plat) J (Mn) Pa A) ~ Pe, 0) 2 Ga aeatile pte 6 a ante 2) P}U GO] vy) = mara) + LS + AAS) — Pm) = = Raarioy — PNT) +P RQ} (aH J (9) = BOA) + AIBEBY RUE — 2A (AAD); flor u eeaiy oem ares = rem) + rem + orm) + + Fanos) ara) 4) ata) 400) 89) = Pyat + AYKE + HEE) — PLM, 23) — — Rove 3) = PHA, a) PLE, Sb ne gnc win ie 22 Cu pote ia pola 6 ve rate hdc Eee ee atl) + PO + ae) — PEO) — atte) + Mitt ema —Henete de oa pebaie, abe 2 1 Probabilitati condifionate. Independent In ede co uimeati ne vom situa permanent Intrun emp finit 46 probibibitate § 1. Probobilitate concitionats 1, Definiia xi comnificetia notin dle probabilitote conditions Su prempunen ck avem dont ume! conga 9 te ae eG Sah walter, Dima dn este Cr a Mage oil, Con ee pobaiaen co areonautica 2 ea ePennjas onagern fet nua Uae oem spne eh prbabtaten ca baw flab te. Siem dt chu exe potable oa fe lb, ot poeta ‘Gia a fo at, sind ch extagen feat din ma Us act oli evtimente oie ex ete fe ctngeea eects C2 expres se face din Up yon sete rahe 38 lta Pea Spare oh robaiiie een A conditional. de mere ioe a Sk comniderim exer armcid uma sar. Acie are 6 csr posite, Duck A= {),2,3):2= (3.4.5, 6) atu PU tit nen ln ks sea Dr ia sat am hea tae ot polis cat's hse oe ‘cipitat informatia: B este realizat. 7 bile 2 stot favorubile Ini A. Rezulti Py(4) = 2 povibile cchiprobabile, Dack D cate aut eventment cm eazu Tavora> bile, atunei P(B) — 2 Dac dintre exe 9 cazeri favorabile toi B, 2 slot favorabile uni eveniment 4, atunei PUA 8) —* fn momenta cind stim ci 3 a rei im ch reallat, mal avem m cach posh tie: Dintre aerten svt favors ln ee Pape Pe ee =e Rafonamentl te poate face 9 : pate faces pnt Srecvenje relative, Si pesu- nem a's st cumini lgte deo expt 23 so face dem or expen. St prenpuns ch evenimntl B relat de my ori, iar ambele evenimente s-au produs de , = Accasta fhseamnii ci, eee MB) =" fa By = 28 18 tn pln, pte comic fore abt) «rater i A, pei Sika dt reat. ee mig even ate Tut conifont doB te Jal) = -Acest obscrvati a saltele, pecare nu le prezentim sic, ne eondue 1 alogern egal Pala) PE PIB) #9) a defnitie a probabiltilcondifionate (Gin cazul im care A gi ma int lagate de o experienfi cu un numar fait de cazui echiprobabil) zann cate se mal ponte Insrie PUN) Aceasth relafie so poate generaica: Ai) PA) PULA Ooo Add PA) Pala Panel) oo- Patad « oo tty) ‘Accast relafie result fnmulfind membro cu membru reall: P(A) = Pls) aay a Papal 20 demonstratd este uti la caleularea probabil unet intersect de evenimente, atunci cind probabiiifile condifionate care parse calculearS cu uqurn( frkafolosidofinitia, Lat clteva exemple tes eiaeeeren Anteaters eacute pe ae expel sat pee Je amare (iil mmr sino lary staal acl Soa oa mes! 8) BY Gy oy 19 oa Le Ba) BBB) eS) Be 6 G2) B39 Ga By Hn aa) 8) 9 3) [Kol o2 a9 9 Bol Ba 0) 62 69 Teal 68.3, 6): PU Ble ABE a Al gL Ok B ek a 2). Asn eek om intra PD) adc potion eh So yng ek pinata dot 3, dp Ste wer duh mma onto “Pay "3 ar acute peti conionatesofot cleta mal rap, pitas finn” Te momontl cedex spe chr rein si we a nent 6 cnn poate (esscae po rain fea} 9218.23 (992 BoA): Gs 91> 0 Di sen, Start 1, 9) et, a 2) Ave Soe Us (9 ali, Al mg, Ua ete, 3 ie ee, By ie 5) 0 on eine ate ae ewe Se nag cn nd Kite ( ne- {ent ro afi oh Aa rl, de yin es rt 24) = bam = 4) © nd enti 6 ie la 5 ie age: Se xn 3 ee et ace wit arc pee a i ia vd 7 PAA = Pe Pata) = 42, Evenimente independente Si reludin experienfa aruncirii unui xa. Muljimea cazurilr posbile este B= (1, 2,3, 4,5, 6) Dac A 234.5, 6 Pal) = aera ge air earn jprtair eden a aes Pe letaia ieee aoe ata aia sateaes ere dereiad >, be ened on ea rainy event pai eet ree orc ayleereestcrreg a Coniusie + ficaee din evenimentele A, B yi modifck probabiitatea| fn fancfie de redlizarea sau nerealirarca celullalt. Este natural st spur znem ch gi int eoonimente dependent, Si considers acum un Now creniment, D= (2, 5 4 3}. Avem Concluse: evenimentele A, D sint astfel c& nical din ele nut fnodifck probabiitates de se reaiza sau de nu se realiza, in fone “de realizaren sin nerenlizarm celsilat. Este natural 8 mumim eveni- Imentele A, D independente. Sar pines ch pentru a ft asiguratsinde- Dendenfa 4 doud evenimente este nevoe $4 fe stisficute multe reafi Tn realitatc, pentru ca dow evenimente A, B st fc independente este ‘neces $i sufiient @t Pla B) = PAP). 0 otr-adevir, si vedem co tuseamnd ci probabilitatea P(A) a eve rmentului 4, eauine neschimbati, dacl facem jpoteca ch B sa relia P(A) = Pld) = Pla) = SOO Pm Talal + Pla 1B) — PiA)-P1B) P(B) = PAB) = PAB) — Pla) PUB, PLA) + 0)* Renn P(A. 2) = PUA) PUD) vn at gems ca P14} = AO ay 40m ca FAC, sete cox nese comin PB) #0 spc PUA) # nn = PAO} Pn - 8 ‘dich relafa (2) ne asigurt ch nici probabilitatea, P(B) nu se sehimbi ‘ind facem ipotera ci sa relat Tn plus, o relatie de tptl (1) rlmine valbild daca nul din eveni- imentcle dB (stn atubele) se fnloceiegte cu C4, respectiy OB. Int Adevir sk presoponem satisficuta relajia (1), vem PAD 6B) = Pld — 8) = Pld) PUA 7) B) = P(A) — Pla) PB) = = Pla) {1 — P{B)). P(A 1) BB) = P(A)-P(CB). Prin definite, evenimentele Ay, Ap, «+.» Ay sintindependente, dach 5 mumsai dac& probabiltaten oricirel intersect de evenimente diferte Ui cele eae egal cu prodool probabil evenimentelor inter fectte: Aste, 4, 2, C sit independente dach PA 1) B)=PUay-P; MANE) = PLA)? BNO) PE) -P(O) Pu BG) = Ped)-PC)-P) th multe din problemele pe care le aver de rezolvat, ne dim usor cama cd uncle evenimente cae apa st independent, fy sas ch Feaaren una (ara anor) dntre le mu modi probetlitstce de Teaizarea colori, In acest situate vom putea serie ch probabil tater infesecleh accor eveniments este egal cu prodsul probabl {afilor lor Aste, dach 0 experent (2) const in elcturen » du cnperiefe (2) si (@), care mst aflenjeneh remiatele, gi dach A $B int everimentee gate respect de dst de 4, atune actte Cvenimente (ca evenimente ale Ini 2) sint independent Mihnincaren a dovd 2arart este o experinfa (2) care consti In aroncarea peimuli sar (4) 41 aroncaren celui deal dolen zar (2) ste car cl emnoagterea ezlatls!obfout i (2) 0 medics pro- abit nick wmos eveniment gat de (2), maEstagerea une! bile din feeare din wicle Us, Uy Up conti ated file abe, nage sb rsh esto experiena (2) care cons In ex- frageten und ile din Us), extagere une ile din Uy (&) si extrae feres weet Bile din Ui). 2 2s ext dn Oy tea, bia cates dn, ete ng : bin exe dn Ue ce abe sin inepenente, «crc alte 3 eveimente late respective hu be by as GABMEG4L« Sf arent « mo 3 oh Cae it fbn tin de Fiecare dat ysema ? ie AA OA MA = Mardy 4 Lt Probleme ae ea a i tp 3 ser in ei te: AB) = 73 PDL = Tada Se chr vein Fy de et gegen smh» ee es om inst mag ys nn Feungueng PIN= MAND) + PEO 2) Cae ete poate 8 oi ie decor difeite cle do extage? nici Se cove polbtaten erent Fr te don nage Feunnueno. 8 2) ve ae: PBs Ph: PU: Fa: = 6s B~ OP eee reiersten co mide apes Inoue dou extage oh he de areas Fe sataen cnc ae exceed ace ore 3) eS Ss froma cx at ie lb wk Se oat? SST pettom ate apt pecetetflind plait come oat: Aaa ch dct et abit de AE) ah fori BIE si Cit» 01 wd COE): PIE) = PIA Bl — PEO + Pe Een ayant co etait pe 48), UME) #1; 8) Pa Tus) Sr Pia as me R se pone 2 5 8) Se overt ch aa am ote he ay ~ entegeen fe din ty": de = tit A ie ae ws a (2) en eb eneage in UA was PUN outa pe 1) etme 49 (TY i =Minaguna ean PLA) = PLA CLAL-+ PUVA A Ae copie so Pl) = = Praia) + PAD Pal Se cane 4) ~ P= ahi Sear nee tence Tesi owt PE) BN te 9 paints ge. 10-9 ‘ool te art co 6 ok ward Gosh peice mv cpio ge ea an esate cat ae ere are? * et tn pn etme Par eel es aT 1) Sh icles PU PY CaP eveanenee gt de. 5 oii wine) Seine EN a De ore ex evennen lg dey? I tft tng ce ue oe Seed ean ale ee eee a @w) Scheme de probabilitate 1. Schema binomial’: generalized (Pei Pn) Daacd Ay, Aap 1, Ay sit exonimenl independent, ant probabil ater oe reales dt cole m eonimente (9 sd mse relzee »—B) este cain 2 in pina Dye Got 9)» Pek“ 4 finde probaiaen P(A) = Pi2 tet — Pu (= be By vom ‘Cum seriem evenimentel , a cui realize fnscamnirealiarea af din cele m eveimente? Penta a so ralza A, trebue s se rel eee hin evenimentele ly, (Ge Ay Aig vos Aug aceste evenimente) sisi na se realizeze celclalte #8: Ayy,y sos Ay adic true 5k $e reaizaeunal din evenimentle deforma Ay, (\4y Vos 4a N4ye OA, Reaits ci A este revninea evenimentelor incompatible de aceast forma A= Ul 14g 1 Mig Age 1s 4a) 1 i} parearge fami submalfimilr de h elemente ale (2 wus mh, Reelté PUA) = Ey Pagers big aay Se observ cl sua din ment drept a acest egaliti este gala cx conficentel Ia x din polinoml (f+ tas fa)» (Pes + 2) Awd see i ar oe oat le pe nned? 20 Renae, rine tr eee pa rag= 2, 2, Schama binomial (Bernouli)* Dac ii Ay Aa da Soil, 3, 9 rec bt ta 1) deetpehinbaiet rata SEE emt nt olmak ced Sgt on Op feet eet ote ema on santa rina trace (2h do sane (2) Hid oy phos renee 4g sc tara im acre te Geet Ble caterer tana ace slat independent i= P(A.) = P(A) =... —Plad— 4, [= eee eateries to ax stem ete o (4 Inger dc A rnin gh de xp oP Pees cenoh stn bites ai p 5, era 2654-1709) «aint ot int mesh acer, cre conte me 2 allege de foi (prin abuz elimbaj,am spas A noc de Ay, Ayo dy) cle Clpet, (gm 1p) Modell matematic al schemei lui Bernoulli poate fi dat de o urna ‘n care avem a bile albe gi bile rosi i efectuam din ur w extraget, ppunind dup flecare extragere Lila extrass inapoi in arm. Probabll fatea ca Ito extragere si obtinem bil alba este > Conform cur arState mai sus, probablitaten ca din extractii si ‘obtinem & bile albe este chee Co te prt stupa 3, Schema hipergeometried Dintr-o um, in eate sit a tile albe 6B bile vsti a +N), se ‘esting w Dile, 8 < Ny flsi ca St se pon dopa flcare extragere bila ‘extra fnapoi fn umm, Tnsemnim prin « nomrul de bile albe objinat fn m extrager. Evident, « < w si a ¢ a. Pein uemare! « < mi (a, {La fd, numarol de bile 10s, obfinat in w extrageri, egal cw — x, te> Dale & indeplineasci condita n—achavarend, Cum «> 0, seuulth ch # > max (0, »—b) Deei max [0, w—) ‘Miflcare lev din asa a X1-a a acstu fcen este 0 unitate atatis- Wick nota Ia text a matematich ste caracterstica stadia 0) Daca ne intereseazs numarul locutorlor din flecare oral tri tao amumita dati, atanct = rufa tataror ayer fri Ja data respective formeaz’ pop latin statistics; fiecare orap constitu o unitate statsticd; wumirul de locuitor Ia data repectivi este caractristica sto- iat i) Daca ne interesensA diametral unor plese de acclay fel fabricate fnt-o lntreprindere dat, atunci —nlfinen pieslor fbrioate do tistics; —o piesk constituie 0 unitate statstica; — diametrul piesel este caracterstica stunt 4a) Dack ne interescark distibutia waui grup de copii dup euloares chlor si culoares para, atunet —Smuljimea copiler grupulsi considerat formeaz populatitsta- tistics waiecare copil in parte din grupul respectiv este o unitate sta tistics wT uloatea ochilor gi culoaren piralul stat caractrsticle care ne intoreseasa ‘Se pot da nennmirate alte exemple de multimi care pot constitu biccl une anaice statistic distetbufia noi grup de persoane dup fale, viesta 1 distribufiaoraselor dup numarul de eameni ai mune isteituia cardiellor printre fumitori ete, Din fusesi exemplele date rezaltd existen{a a doul feluri de carae- teristic. taprndere cele popilatin ata 0 caractristica se nameste cantitutiog dact se poate misura. In caz contrat, caracteristcn se numeste ald, Nota ls teal, nummiral de locutors,diametrul psc, vista, lis, retribtin Iunara ete. sint exemple de earactrstiel canbiative, Tntre aceste caracterstie distingem iele eate pot lua numai valor intreg (oumieul de locaitori ai unui org, namérul de copit dintro fami omaral clgigiteor Ia loto Intrun ora etc). Acerte carateristic se mamese discrete saw diseontinne ( caracterstci care poate Iva orice valosre dintrun interval finit sau infiait se mumeste continnd, Este caval fale, greutii, langle firutui de par laf ee Caloaren paral, cnloaea ochilor, sexu, profesia ete. stnt example de carncterstchcaltatve, 2. Gruparea datelor ‘Si presupanem ci es misurat fnlfimea unui grap de 120 de per souno, Reaultatele obfinute (Illfimen in centimets) sot date iy ta bbelt'I, im ordines in care ele au apivut Este clare sub actasté form, tabela nu ne permite si rage prea rulte conchixit en carater mai general. De acec, ete neces # face fo grupare a acestor date, O primi poubitate de geupare cste ace ‘ln tabela 2, a 4 caaul serllor statstce cw o sagurd caracteristict, pentru obtine- ea cu ufuinfs & unor coucusil generale asupra fenomenulu studiat, fabeele cw dos coloane, asa cum au fost ele prezentate mal sus, int suficiente, dict aumical valorior pe care lo ia caractarstca este in jue de 20, Cind acost numir este depisit,citiren tabelel devine gresale, find pret voluminoasi, Este caval Gbelet 1. Ta acoast situafie se Smpune now grupare a datelor, Revenind la tabela 1, tmplcfim mulfimes Yalorilor caraterisielt fn ease, dupa cum reise din tabela 6 Ta aceste tabele focsm con: aus 6 enfin ca extromitaten dreaptis f flecaret clase (eu excepfia, eventual a ultimel clase) am esis | Newer | Sparing clase, Ati, casa 165170 cupeinde valorile ale 5 caracterstci, pentrs care 165 < i =< 110 a fh etal pe care Tam pre t aentat, intertaele reprezentnd eat Pa Cinsle de valor) et atest I~ sgime. De a aceasti rogua puter fxcepta, eventual, clasele ex- treme (prima gi ultima), Lungluen seostor intervale mi este imps Ge veo regu fix, ea find la fndemina statstclanuul, care cauté ca fmpartiren in intervale si fie cit mai judiciast. Acest mod de realizare fa tabeloler (ou clase de valori de amplitudiniegale sau ma) se im- pane totdenuna tn caaul carsc- terstelor continue, Tn tabels 7 ost esto dati repartifia leilor unct Beis feol dup tolyme, 1 te Aci lungimea intervalelorilese crs ‘a (amplitudines claselor) este de 4m, 60 3. Freevente absolut. Freeventa relativl. Freevente cumulate Numarul tuturor clumentelor unei popula staistice se mumeste sfectivul total al acele populi Astfe, tn fahela 7, popalatia eate malimea elevilor wnei seat i are un efeetiv total de 640-de elev Se must freee absolut, a wneivalri« a coractrsii, mumaral esta ale popalayeseorespunsdtoare act satay. De cxempls, in tabla 2, valoarea 179 em a caracterstcli are frecvenfa absolut egala (5, Sar in tabela 3, nota 5 are feecwenta absolut egal ow 4 ste dy, ci summa frevenflor absolute ale tuturor valotiléeearae- terstce este egal eu efectival total al popula. Se mumee fecventa relate (s0u fe sour, frecoentd) « unel valors x 1 cavacteristiis,raportul dine fracvena abound a salorit x si efectiond fotal al populace. Vor sere Js) inde fe) cate frocvenfa solativd a vale, hy cate freevenfa ebaalats 4 aoestel valori, far w efectivul total al populate Deseo, frecventa reativa este data in procente In ata 2, even retiva valor 19st oa valor 173, 42 a ah, at tn ttle 3 eve val 5 te = 10% te in tilde satis ex do cor lane pte nace clan rte ou vee ante psc vengele relative. Aste, abel 3, xo caro Tnfijigeazt rezltatelo ty tera dematematied, de etre o cast com 2 ease pusi din 40 de levi, poate fi seri a 50 ca in tabola 8 i oi Desi, tm cazal caracteristiclor i 8 cantitaive, acest tabele scot fn : tes videnfao corespondenté tntre dows 6 Notiunile introdse fn raport eu valorile individuale ale variable pot fi extinse si fm caval tabelelor eu clase de valor Astfl,frcvena Absoluta a unc clase este mumiral de init corespeneatonre valrilor Varlabilel care apartin casol respective, iar freevenfa rédativa (lrec~ ‘enfa) nei clase este raportal dine feeventa sa absolut si efectivul total at populate, Astfel, din fabels 6 remlts c& freevenfa absolut 4 ase 160165 este 7, ar feoevenfa sa relativa esto Se mumeste freseontdabsluldcumudateresllare e unci clase soma ieesenjlor abla ale tutor claselor care spar ind te clase consideatd fincas, ‘Se mumete frecoontabsladé cummlald deserescitoare a une clase suma _freesnflor ables furor castor care apr de Ja clase consideratd incusi Completind cu aceste freevenfe tabela 6, objinem tabela 11 Cum se face cititen unei astfel de tabsle? Frecvenfa absolut comulat cresctoare a unei clase ne d numiral de unitgi corespuneitoare valorlor mai mel (strict) dectt limita si- Perio Gntervalh, iar fecventa absoluta camulath descrescitoure he da numaral unitifilor corespunzitearevalorilor mai mari (sau ele) co limita inferioara a interval Aste din tabela 1 rezulta ed dintre persoanele misorate 62 au init sub 175 cm 95 persoane au cel putin 170 cm fname ete os Frecvenja reativi cumulath crescitonre (frecvenfa cumolats) a tunel elase este sua frecyenfelorclaseloreate apar pina la casa consi feral, incluso sau, coea ce este totum, rapertel dinte freeventa ab- solu cumblalscrescitaare i efectivul foal al populate. In mod ana log se defineste frcventa relativa cumalat cresciteare a unc clase ‘Din fabela 11 rerulti cf frecvenfa cumulali a easel 17S—180 este MZ as= a Yom spe oh 85% dn penne mlswate File np jiiien, Peat ssa darvatinie 165170 este 0,925, deci 92,5% din persoanele considerate au Suali- rice de cel patin 165 cm, 4, Seti cronologiee Tot tn cadrul serilor satistce sit ineluse sl aga-namitele serif cro nologies care peczinth evolufia In timp a unor mizimi. Tuas und abele coveepunei- toate unel seit eronologee, in prima coloan& sint treewte anumite mo- fente sim intervale de timp, ae fm colana 2 dowt valore core [iia Re 2 [pnaticae ale mirinilconateate, | 2c et 3 Astle s presupunem se misoari | [3 is foe a temperatura ape unui lac fairs | ile Be 2 amumit punct, in flare an, ta |_ 10m Ht 2 15 ilie ora 12, iar rezltatle abt ute sint frecute fn tabela 12, In coloana sting avem tecute rmomente prise de timp, spre deo- sebire de tabela 13, unde, in co toon igor 10h Joana sting, avem trecute intervale nee de timp, (Grane By eos mae) UMARLL,AusoLvesTLON 5 § 2. Roprerentarea graficé a terior statistice Tn acest paragraf ne vom ocupa de reprezentarea graicS a serilor sfatistice cio singuri caracteristeS, Reprezentarea.grafich a unel sent ste uncer! foarte sugestiva, ex contend la 0 primis interpre tare intultivi, pe cale viwal, a dateor. Deseosireprezentarea grate sugerensi fnsgl lagen pe care o urmeazt fenomenol studat. 1, Reprozentaroa graficd a cu caraceristcd calitaiv’s Repreaentarea acestor distibutii constituie un capitol deosehit de important al repeexntir grafic, da find ch iustrened, prin deve, amimite rapoarte numerie. Grafica corsspunziter poarta momele de ‘ageama, Si considerim de exemple distibatin investor pe samurt ate conomiel najionale in anii 1973—1959 (tab, 14) Hesperia He Sones cat seat Datele pot fi reprezentate prin dreptunghiri cle baze egal sc In simi proportionale eu procontcle sau rin sctoare de cere, cx unghisrle roporfonale cu acclai nummere (fg. 1) 6 baa ‘AIP I ATH GR APT ic canting 2, Reprezentarea sorilor cu carace Serle cu carscteristic cantitatva se represntl grafic In raport cu 1m sistem de ane reclanguluie, Alegeioe uilts{ii po flecare dintze axe fste la fndemina statistiianulal, care are grji ea alegeren sk upureze tbfinerca concTuailor dort ft sea desenul si rim in eadral iri 42) Repreiontarea in aoane, Arcasti reprezentare <0 folosete mai ales pentru serie fn cae vatiabila ja un num mai mie de vale. ‘Si consideram datele din tabela 15. Ovjinem representarea tn tatoane din figu CERRSANARES ae a ee : = 2 Pa) ; : hie Deci, pe axa orizotala sint treeute punetele reprezentind valorile variable i din acesto puncte se rdick Segmente verticale de lunge gal cu freevenfa absolut sau relativi a valor respective. Segmentele ridlcate sint masurate eu unitaten de pe Oy. D) Hisograma. Find dath 0 rie 1¢ erie eu clase de valori de am- plitudini eyale obfinnm isto- gama acest. ser, Inind pe axa orizontala 0 succesiune de Sua ] Rsguig | semente egale reprezentind am- plitudinea clasdr, sf ridictnd, pe flecare din aceste sogmente fomsiderate ea baze, dreptun- ghiuri do inilfini proportonale fx frecvenfele (relative sau ab- solute) ale claselor respective Histograma corespunzatoare din tabels 16 este dati in figura 3, Histograma coresponsitesre twbelei 11 este dati fh figura 4 «) Dati din mijloal fecarui segment de pe axa orizontal idicim segmente proporjionale eo frecvenfele ass corespunestoare fice Segment $1 vnim print links poligonall ext ‘mite supricarealeacestorsgmenteobfinem paligonul frecventelor. Astfl, poizent frecven- CLE ie erietone tle 1st at figura 5 DISTRIMUyLA UxoR DIESE DUDA TWA OWA A) Dack accleas puncte de ls alineatl preoe- fee dent le unim, we printr-o Tinie poligonal, ci 0 wes 105 oe prnteo carb, bfinen cuba de Uistibuie a see repectiv, algal eevenjslor emulate res elton) se sbfne tind pintro Hie prligonlt mete 9) unde x ete Extremes drape & interval tcl ele, ey frcrenfacomulatt ached eopestve, lncare mal adiugimt Pinel (0), des etelinit ile SER ww Four» prime case ee Asti polgonulfecventlor ruts ‘coponator fable Tt este dat ta figura 6 Tn moll analog se delinete catba frectenjdor camulate desree cateate, Dach puneele din gard Te anim, ne pinto nie poligonal, Spinto cui, ofinam carta comuladvd a sei considerate a8 2282 3, Representarea serilr cronclogice Si presupuncin ch intra internat se dau ilnie note flecrui dormitor pentru. intrefineren curifenii, Renultatdle objinute de un fanumit dormitor itr-o siptimint sint date tn tabels 17 ‘Diagrama corespunaitosre acesteitabela este dat tn figura 7, In acelagi mod se fae graficle realiiellor allice (siptimfnale, Is rare) — individuale sau colective — inte-o Intreprindare. Abscsele punctelor care se unese pri linia poligonalésint mijloacele segmentelor eprezentnd Intervale de timp (su punetele reprezenttnd momentel), iar ordonatele,valoile misimil considerate, in interval de timp co- ‘espunztor. § 3, Elemente caracteristice ale unei seri stotistice I cele co urmears vom nun oloareaconvali a wei clase de sarge, media avimeli a exremitpln acestet clase, Aste, valoarea central 4 elasei 165170 din tabdla 11 este 167.3, 1, Modul Modal saw dominante sei serif stalistice se momeste valoarea can: ‘exist corespunaitoare celsi mai mari feeevenfo, fn cazuletndvalorile caracteritici ut date individun}, gi valoarea cantrala @ clase cores ‘puvattoare cell mal mari frecvent, tn cazl variable contin, clad fe dan chse de variajic, Aceasti nofiune prezint interes mai ales fn ‘azurile cind vem 0 singurd. dominant, Tn eazul prezentat Ja tabela 3, dominanta este 7, far Sn exzul tabe- lei 11 este 1775, 2, Mediana Mediana wei seit este un numér » astfel cl exist tot atten unit statistice corespunsitanre valoriloe 0 Daca 0 earacteristea ia valorile L33345,667,89, tune 5 este medians, deonrece existh 5 valori <5 i 5 valor > 5. act avem valorile 1333456279, tanei yor tua ex median media aritmetek a numerelor situate la tnijloc (Jack ele a fost in ordinca mimi). In acest caz,mediana este 45. Unori se considera ca mediana oricare din cae dou numere Cam se caleulez’ medina fn cazul unei variable continue, vom avila pe un exempla. Si considerim pentru aceasta tabela 16, acd piesele ar (i aranjate fn ordinea dametrelor lor, noi vrem 33 coleubiaa diametral ceei dx 30a, Diametral acest! piese este ca ‘rina fate 30 9140 mum, Clas 30—40 are frecvents absolut 12. Vom bresapane eb diametrul edor 12 plese corspuneiteare crete uniform de Ia 30 In 40, Deci crosteren diatetrulut de Ia o psi ta urmatoarea este #2 Pe de altk parte, « 50 pies a populate estea 30—25 5. pis a chee (deourece eisti 25 de plese cu diametral <30). Dec, diametrul celei dea Sa. pies este de 30 + (9029) x PS 2 34,:7mm, Deck sy Sy ous Sy slut valor, se | | stle ck med br aimed ese » Find dati disebuia nel variable valearea snedie a varablet respective a a ste “ Dacd N= yb 9e + Pon mt et “+ yest letiva total al populai stun ‘sau dae not ex, a} 2 froevenfa atv valor x ( pant abt ot hl Uspresia (I) ate intradevir semnicatia une mei sritmetice Variabilaia, dup eum vice din tal, de jy ui valaren 2, de Je ori Yalosea sy amd Dec, pent a alu Yaloarra med svar Bik ates moti sities « mmetlr pea 3 ot 41 obfinem chiar expresia din membral drept al relic (1). Accasta fxpresie se mat numeste media avitmetict pondersti a numerclor Sp veve Me mumerele yy J vse Ye find ponderile respective ale facestor valor ack vom considera datce tabelel 3, rezultd eA media pe fntreagn WecH4OxS4IN64 TBE On TE IRA LARD ES LED (Canal seilor ex variagie continul fl reduce 1a azul precedeat, substtuind fieare last cu valoatea sa central Astfel In exempllprezentat in tala 16 2 obfin date din taba 18, 602, n acl vrem si Iucrim eu mumere mal mici delt cele ce ne sfnt date fn tabele, facom urmitoarle observa, Avem, pentru erie § amt (im), 501 Set (sab Dind Iai ¥ valorle 1, 2, «++, 8, obfinem w relait care adunate, ter amen cu termen, ne da Sab eeh ob de a yet oe bat $id tla aed oo + bee ran sau, fmpirfind eu 94 4 +5 Font Aceasté relate mai poate fi crs In exemplal precedent, lund x fabela 19. 39, avem exeulele prezentate fn 7a 4, Dispers Find date m vali, , «#4 8 elror medio este 5, s¢ numeyte lispersia acestor valoi, marines (edie ts lind dati seria statistics unde Najib yt tog peer | ectet nae Sint, res: pect, efectival total al popu: Iafiel gf valourea medic. Disparsia corespanaitore este yt Marimen a se numesteaboteree medic patratick, Ha se exprima Sn accengt unit ca sf caracterstce sere 1 cont crete contin se sbi Sarena de ‘variate prin valoarea sa central, ‘Sk dim gio alfa form dispense. Vom dozvolta expresia le —B = DI si obtinem u Desi o=F_@ ack am fi Inocuit mivimile prin — ay unde ay este 0 constant, fam fe obtinat oN tot ution gee gy ‘nde prin am nolat media aritmtich a marimilor #8, 48... a2 o ppondetile 3, Jip «++» Je. AM veRisit © propriatate a dispesil wet vor ile aleatare Dispersia, si mai bine zie, abateren medio pitratick indie gradu de Imprdytire a valorlor in jurul valor medi O valoare miei a aba ‘eri indied 0 pronenfats grupare @ valorlor fn jurul mele aritmetice Si completion tabcla 19 ea datcle necestre caleuluui dispersici ot Vom caleuls cf atft direct eft i folosind formula (2. Lum sg = 35 gi slim ca ¥— 34,3. Se obfin datele din tabela 20, Dei ss flosind (2) x 10200 13—a9¢=698 Se abservi ei, alegind convenabil valontes Iii sy caeulele se simpli- fies. 6 § 4. Sondaje 1. Generali Am vizut cf fn statisti tttnim diverse popai aleatite dint, nmi mare de unitii, care pot f parsoane, obiecte, informatie Studiul direct al popuafiorstatistice este de multe oi greu de realizat dln cauza numrului mare de unitii, Un asemenea studiu poate ft prea ‘oatster gi eh pretinds prea malt timp execufia hi, Alor. dacd mu ‘mira uaitiior nx este determinat, cade exemplu numdrel piestor pe fare le poate face 0 masind, populafia totala nu poate fl evaluat. In fete acestecazuri, pentru a eulege informalt privitoare la popolafia considera, efataim o statistics aumal pent o frecfiune din populagia {otal girealtatu abit il extindem pentru teat populaia. Spunem cam enccutat un sonds, iar feacianea din popslatia total pentru fare am fleutstatisten part numele do epanton ‘De exempls Ino poicliniea -am prezentat Int-o un 23000 de per soane, Vi intresears distriutia pe virste a acestor bolnavi. Pentru SSeeain, din figele fntoomit pentr Gecaro belnav fm parte, 60 aa Ta Intimplare 1000 de fige. Bfocim statistica pe virste pentru bolnivi corespunritori eestor 1000 de fge. Am facut astfl de sondaj fn baza tina eyantion de 1000 de unit, dint-o popslatie totat de 23 000 de Uniti, Deoarece file w fost scoase I Intinplare, patem presupune ck tmgdelal matematic pentrs operatia pe care am facut-o este dat de 0 tnd in care se glee 23 00 de bile gi extragem la Intimplare 1 000 de bile, adica um eyution de 1000 de bile, Cunoscind statisticasefritoare Ja sgantion, ne propunem si cipstim informa peivind populaia (otal. Evident, informatie le putem cipita eu o anumits probabilitate Sondajcle sint mult foloste tn practica statistic. Unele dinte el, numite sondaje de opini, slat ficute ex scopel de a aflaplrerea uno ‘cameni tn vedere sletaisi uni programs, unel Incr et. De exempla fn vederea tbunttiirt progrumlor de radio, a2 poate cere pirerea bonafilor pe taza unui sonda} de opinie, trimifindule un chestionar pentru completare “Aver dou eazut, dup cum aplicim schema Tui Bernoulli eu schema hhipergeometrci. 16 2, Schama li Bernoul Si considerim mai Sati na lui Bernoul, pentsa care probabiitaten dea scoate o bilt alba este. Hfoctuim » extract sccesive din urn, ‘puntnd de fiacare dati bila extasi fnapoi tn wend. Pic as ‘reevenfa numirulul de bile albe obfinete fn. extrac, Ne interes probabiltaten dbl inogaltig wp—aVnty emp Vuh, g—1—p 1p PB. e095] ‘nde ® este wn namie real Acrasti probublitate este P[oo(oaf So +4] unde fa) este cl mai mare nunie fntres ewprns in a Probabilitatea de mai sus fost calcula pentru diferitele vali date Iai, su Hntocmit fabole numeric In acest sep gi sa constatat i dacd este indeplinith condifia nba> 9 se objin urmatoarele rezltate numerice plein mar 9 lusp-as'E 2s eb Eo VF best SS cree Lop Ya 0.990; 997 Se observ i probabilitiile din membral al doilea sint foarte mar Ded, fnalara de rare except, frocvenfa fy este cuprinsi in interval [pHa pen | a a9 Vom & cSteva aplisit ale formulelor (3). Aplica in 1. La 0 mayind, din 1 000 de fese 25 sit red. Si se cdemine ou probate egal ou 0,95 wh intra i care se lie srumirnd de ase tune din 5000 de pes fabricate ‘Sintem tn caul scheme i Bernouli ‘pln prime forms din (8) aver foes 136, 0.975 + 1.96) 9 este Indepliniti. 048. 3 6 Desi PUfnn <(051—28/ See osttassl/ Friamm €(04971 ; 05229) = 0,99, TSI) om Date o point plc 0.98, 1000 opt nox nal bor a ft xpi Ince 4971 918229. Da att ec emt nto anu reine Gxminte acest fp Icon ch i can regime mu put amie ck potas oom nowscut 3B Vt este egal cu 031. ‘Aplicaia 3. Sara! un sr de 60 de ogi iio fot der deo Ste ame sre fe ju act roid a tijine 0 fot ded ese 1/8? eet denen talneniitenlg ot ee am Pads fees ey, Pre #10.1368; 041965) Numirul 2 se gsepte fn afaraintervalu (0,137; 0197), Probe bititatea cai obfinem on nami in afara intervalulal este 05. Acrast shins wc a pectin PE) Lec ek ps Ye eh iis aoc ele Gf eobus a colt ox sre evennetle cS Produc A egies oe 5. Some prema Se pot Hail tele cane sain Se PRAM Foe cansrottne. sera rome (toe coat sel ow, are sven alee x le mare 0 (ofan, pod, god). estan dla ut 9 < Nb a Si punem bil extras fnapoi tn urn. Fie fot frecventa numizulai de Die albe obfinute tn» extsaci ‘Aver CCalctlindi-se mumbral sl deca al acestel egalitii petra diverse valoriale Ini p, &, 5 constatat ck pentra np 9 vem formulee Pp <[o—1oo] p+r96 4 alnele —258]/ sate] eb VES fin intrvalle de forma fan eae ee rcv ft nt pla fst mal, cna fo fame Roa and dete 4 195, Bass, bd an fost infocnitetabele numerics, pe eate noi inst le folosim, pentra tcremplele din acest care, find suficiente aceste tre valor date lui Aplicati, Inirne ons cw 1736 000 de louitré sint 137 320 ‘mai evstnit de 65 ani, Cif lowitort Aeppese strata de 63 de ani fron ‘Selor al ora cs 420000 de focitor:? “Locuitori din sector reprezintS wn ojantion din numdral total al toenitorior din oray. Sintem in cazal schemel hipergeometrice eu N= 1736.00, 1 = 420000, » 19108 0 ‘Yom aplicn formulcle (4) cu 0 probabilitate gala ct 0.99: Fe | eos Se oa 0.396 + 2,38 |/ BME Re is Pinan (0088598 0.09058) Pin ermare, i probabliaten 0,9 feeventa fig se gc cupinsh fn interval (008598 ; 050582). Penta wisi Unite In care varianknumrulaeuitorilor mai vista de 68 de ani In sectoral com Seat temic Iomelfin terface obfinute cn 420000. Notind om M acest muni gisim sat < ar < 38044 Cu_o probabilitate ati cu 0.99, M se esos coprins intro 37 211 sisson 4, Iara de incredre ents deminar probabil cx sondajelor de volum mare, o 2 : ‘ Inegaliiile do care ne-am ecupat pink acum slat de forma np — hat <0 < mb + b/s Notind pentru simplificare hah von! src (4 BJealrs Zorro, Debehs 8 unde fs si Be sat sidan eval (4 2)e2(e ate Gum k <3, pentiu epantioansle mari, adic pentru valori ale hi sficient de mari pe Tua pf ‘Avem deci pentra esantioanele mari entra A 1,96; 2,58; 3. 2 Tntervalal [fe poarti mumele de interval de ineredere. Ele varias’ dup bazaed, dae fcoperd eu o probabiltate mare, cunoscxta, probabiitaten teoretie’ La fel, pentes esuntioane mati, formule (4), referiteare In schema Iipergcometsich aint echivalente cu von SES, 9 Apdy—2sf/ Ardi— Aplicasia 1 furan onay ab fost senciomali se timpul sus as 19300 de conducdloi de andomaite oniru abateri de lx legite circu. “Efectubnse ton soda), 4 const 64 et £000 de eontuetor sane iowa, $90 au fost fem ‘Sd se connese mama total de feet sanfionate Morlal nstematic pentru aceasta problems este dat de 0 urn in care avem bile de dou lor, Numi total al bilelor este de 15 300 ‘Efectusndu-se clin accasth urn, 2000 extrac fri ca Si se pund bila fextash Tnapot in uni, sa gist freevenfa Jum Sonal sa fieut fa modul urmitor: sau ales la tatimplare 2000 ‘de conducitors sanctionsts din total de 15 300, avind gri ca niet tuna dintre ef sn fe ales de dout ‘or. Este acclai Tucru, ca si cum. Intro neni am agezat 15 30 bile, fn care sin trate numele con ucktorilor sanctonali, 31am seaate 2000 dintre el. Bieelle stat de ‘dowd felt unele contin numele condueitorilr femel si altcle cond Citorilr birbafi, Desi sintem tocmai fn cxzal schomel hipergeametrice, a Aplicind formolee (4°) obtinem, find seama ci Tor cass + 196 | SDE EI) 9s; +p (oms—.8 = S 0785 4-258 | 20. BM _ oss; dein J EES J} Ny = 19500, 9 = 2000, os] Se Bae ee Aces 07, a valul fa care se gisegte mumiral de femel contraveniente trebuie si fnmultim remultatele gisite pentea p, cy N= 15 30, Gisim astfel,dack notim prin A numarel total de femei contrave: siente P(A228 <4 < 4799] = 095, P4138 < A < 4880) 099, PiA07? sodotiot Sk ext Ta nee ume 090 cnsieron noel 100 ceed aw ma, Soni; 1 2 nas ‘wa eetere 6 y 2,3, 8 gle 164) eames mild cae ie pte same 82,3, ‘cet li ito, 2, a Ba Rema en = hone O <

    You might also like