cus Forme farmaccutice solide de uz intern si uz extern [. Forme farmaceutice 2erodispérsé 1.1, Forme farmaceutice dispersate-im aer: inhalatii, xerosoligsprayuri, Preparatele farmaceutice aerodisperse sunt forme farmaceutice dozate de substanje medicamentoase, dispersate, ca particule fine Hchide, lichido-cristaline, gemisolide sau solide, in er sau alt mediu de dispersie gazos, care sunt destinate administérii Iz nivelul aparatului respirator, al mucosselor sau al pielii, In vederea abfinerit unui efect Jocal sau sisternic. Formele farmaceutice aerodisperse mai sunt cunoscute gi, sub urmétoarele denurniri: ETABFOSEIE— suit forme presutizate dozate bifezice sau ‘trifazice, ce ~ contin una sau-mai-multe- substante-medicamentoase. inti-o- forma farmaceutick, care prin activare va fi emisi'din recipient sub forma unei dispersii fine de lichid, lichid cristalin, semisolid sau solid intr-un mediu gazos. 4: Nebulizatti“(pulverizatii)’ sunt aerosoli obtinuti prin pulverizare, termen cunoscxt gi sub numele de nebulizare (sinonim eu stomizaré 4 ‘Sprayutt”- forme farmacentice presurizate sau nepresurizate lichide (Solutii apoase, ulefoase sau solventi organici) sub forma de picituri grosiere sau solide, fin divizate, destinate locale, pe picle sau mucoase (hazala sau orofaringiana), 4 -Fumigatii (aerosuspensii) — sunt constituite din gaze sau vapori aspandifi in atmosferd sau dirijaji spre o parte a corpului si destinate a fi inspirate & Inhalatii - forme farmaceutice lichide (solutii, emulsii, suspensii) sau solide (pudre, comprimate, capsule), destinate administrérii sub forma de vapor! sau pulberi foarte fine (pudre) la nivelul odilor respiratorii (nazal si oral), in vederea obtinerii unui efect local sau sistemic. 4 Spumelé — sunt forme farmaceutice obtinute prin dispersarea und volum Important de gaz ints-un lichid, confinénd una sau mai multe substante medicamentoase si un surfactant care asigur’ formarea | spumei Suplimentul 2004 al F.R.X. si Ph. Eur. VL. in gategoria preparatelor de inhale (inhalenda) si a preparatelor farmaceutice presurizete (Pracparationes pharmaceuti in vasis cum pressu) stmt menfionate. formele farmaccutice aerodisperse, cu urmatoarele definifii: | Preparatele pentru inhalat sunt preparate, lichide sau solide, destinate administririi sub ford de vapori sau aerosoli la nivelul pléménilor, in. vederea obinerit unui efect local sau sistemic, Pot confine una sau mai multe substante active, dizolvate sau dispersate ints-un solvent adecvat (Inhalanda}.. Preparatele farmaceutice presurizate sunt preparate cénditionate fn recip! speciale, sub presiunea unui gaz. Contin una sau mai multe substanre a Preparatul este eliberat din recipient cu ajutorul unei valve corepunzatoare, sub forma de aerosol (dispersie de particule solide sau lichide fntr-un gaz. mBrimes partivulelor ind adaptaté utilizar prevazute) sau & unui jet lichid sau solid, de exempluo spuma Presiunea necesar’ evacultli preparatului este realizata de cftre gaze propulsoare corepunzitoare (Praeparationes pharmaceuticae ia vasis cum pressu)- Aeroxolié ‘Acrosolii sunt preparate farmaceutice sub formé de particule fine, dispersute in aér sau alt gaz cu ajutorul unor dispozitive speciale. Acegtia sunt destinati aplicarit a jlor respiretorii, pe piele sau mucoase si mai sunt cunoscutl si sub denumiree de spray ‘Substantele active din sistemul de condifionare sunt pulverizate cu.ajutorul unui agent propulsor sau al aerului comprimat printr-un nebulizator. werosoli si spravuri e farmaceutice utilizate, formularea Formularea produselor pentru inhali Avind tn vedere diversitatea de for aerosoiilor prezint& urmatoarele obiective m selectarea sistemului de dispersie a substantei medicamentoase ; M formarea si stabilizarea aerosolilor : asigurarea stabilitSfii fizice, chimice gi microbiologice ; M realizarea caracterelor subiective + M inocuitate, tolerant gi eficacitate terapeutica, = in focmularea si fabricarea diferitelor tipuri de aerosoli se utilizeazA diverse materii prime: i substante medicamentoase: ‘@ substanite auxifiare ; H vehicule; ® adjuyanti si aditivi. materiale gi reeipiente de conditionare. Formele farmaceutice aerodisperse. se pot obtine prin urmitoarele dou metode: de condensare: Bm evuporare; # combustie (ardeze); H de dispersare (pulverizare), care utilizeazA dispozitive variate sav aparate care functioneazd dupa diferite principii fizice, transformand . .produsul medicarmentos fa pic&turi sau particule-fineConservare: 7 Produsele finite, ambalate, insofite de buletinul de analiza de la Laboratorul de control sunt transportate In depozitul central, in vederea expeditiei, s Recipientele se vor depozita tn Intre 15 si 30°C; si nu depaseasca 50°C . Pentru sig sunt prevzute conditii speciale de utilizese gi pastrare a Pacientul nu trebuie si gAureascd sau s& spargé recipientul sub presiune dup utilizare, nici s&-] plstreze langé surse de caldura sau foc deschis si si nue] arunce in foc ~ perical de explozie! = De asemenea, expunerea la temperaturi ridicate, peste 50°C, poate cauza explozia recipientelor. a Transportul produselor presurizate se. efectues2’ numai cu mijloace acoperity, in containere inchise, prevazute cu prentiunile: .Frawill”, .Pprodus inflamabiit® gi .Atentie - Pericol de explozie! eeeeeee if locuri ferite de inghet, la 0 temperatura rranta, pe fiecere recipient SUPOZITOARE Supozitoarele sunt preparate farmaceutice solide care contin doze uni © din un sau mai multe substante active gi care sunt destinate administrarii pe cale rei cial inala sau uretralé . Supozitoarele rectale, conform FRX, sunt supozitoare de forma cilindrovonies sau de torpila, cu diametrul bazei cuprins intre 8-10 mm, lunyimea de 30-30 mm si masa de 2-3g pentra adulti, respectiv 1-2g pentru copi’ Conform FRX supozitearele vaginale sunt globule sau ovule, prezinta forma sferica sau ovoidala, ev masa de 2-4g (ovulele preparate din unt de cacao s sintetice neutre) sau de 12-15g (ovulele preparate cu mas gelatinozsa). une sau mai multe subst haze (excipient) liposolubile, hidrosolubile seu dispersabile, wm substanfe auxiliare (diluanti,~ adsorbanfi,.. agent’. tensioactivi,.. lubrifianti, conservanti antimiorobieni si coloranji autorizati de Autoritatea competent) jn functie de natura excipientulul si a modului de eliberare a substantelor medicamentoase din supozitoare, se deosebesc irei grupe de excipient] pentru soare: M Bare liposolubile (grase, lipidice) care elibereaza medicamentoase prin topire la temperatura corpului; exemple unt de cecao (Cacao oleum, Butyrum cacuo, Ph. FRX) “ a gliceride semisintetice (Adeps solidus, Ph. Eur. 2005; Hird fat P., USPNF XXXII; Adeps neutralis,Masa Estarinica), H alcooli grasis supe; substantele ur. 2008, 28 substanjele medicamentoase prin dizoivare in fuidul rectal; exemple: m masa gelatinoas® (masa de yelatina - slicering, masa vipla sau clicerina solidificara), H polietilenglicoli (macroy i, Macrogola Ph. Eur. VuF.R.X}.S Baze . hidrodispersabile (autoemulsionabile) care elibereaz& substantele medicamentoase prin exemple: mM substante tensioactive singure sau in amestec (polisorbat 61 in asociere cu polisorbetul 60 in proportie, de 6:4 sau cu laureatul de gliceril in raport de 9:1), m polimeri solubili in apa. Trebuie s& posede anumite proprietéfi convenabile © in scopul unei prepardiri usoare HM trebuie s& posede un interval suficient de mare intre punctul de topire gi cel de solidificare pentru 2 facilita prepersres. prin topire si tumare in forme ; m solidificarea sé se facd prin contractie de volum ineéit dupé HMeirea supozitoarelor tumate in forme s& usureze desprinderea ~—~"gi evacuacea din alveolele dispozitivili de tarnére’S-~ Din timpul stocdrii medicamentului Md ou se inmoate Md nu se topeased la temperatura obignulta Msi nu se oxideze (6X nu rAncezeascd) Th prezenfa acrillui (oxigeaului) si a huminii ; mi 52 fie stebile faja de umiditate ; sé mu fie contaminabili cu microorganisi D La utilizare : i sé posede tolerant fiziologica si caracter neiritunt pentrs moucoasa rectala ; B sd nu fie toxici tm sd se topeascd la temperatura corpului sau sd se dizolve Ia locul de administrare repararea supozitoarelor se disting urmatoarele faze: « Aleceren metodel de obtinere: supozitoarele se pot obtine prin modelare manualé, prin turnare saw prin presare; «© Dispersarea substantel active sau a substantelor medicamentoas de supgzitor. baz Le prepurarea supozitoarefor putem distinge urmatoarele faze: * Amectecare, omogenizare; ‘« Transformarea in magdaleon sau pregatirea matrifei: + Divizarea tn cazul prelucrari! prin modelere manuald «© Modelarea in forma de supozitor sau tumarea in forme + Verificarea calitatiis © Conditionare si umbalare. Substantele farmaceutice se dizolva, se emulsioneaz& sau dup& 0 prealabitd pulverizare se suspend’ in beza de supozitor respectiva, Supozitoarele tip solufie se obtin prin dizolvares tn excipient a substantelor active solubile si aflate sub limita de solubilitate la temperatura de conservare supozitoarelor (la rece! Supazitoarele tip emulsie se objin prin emulsionerea in excipient a solutiilor spouse sis vleioase ale substantelor active insolubife in baza de supozitor, durgolubile in apa sav ulei, Substanfele active insolubile sau aflate peste limita de solubifitate swe vor suspenda in excipient, dupé o prealabilé pulverizare obtin?ndu-se = supozitoare suspensie. : jn finctie de caracteristioile substantelor active gi de efectul terapeutic uurmarit, folosese baze de supozitor liposolubile (de exemplu: unt de cacso. rasimi sintetice entre), sau baze de supovitor hidrosolubile (de exemplu: masa gelatinoasd, amestee ¢ polistilenglicoli). FRX. prevede c& supozitoarele preparate cu excipienti lipofili. tebuie s topeascd Ja temperatura cavitstii fn care se introduc, iar cele preparate cu excipienti hidrosolubili, trebuie s& se disperseze sau s& se dizolve ta cavitatea in care se introduc. La preparare se pot folosi si substame auniliare (de exemplu: dilvanti, absorbanfi. agenti tensioactivi, conservanti antimicrobieni potrivit). Dozele terepeutice maxime pentru substanjele toxice si pentru cele puternic active sunt in general aceleesi cu cele folosite tn cazul preparatelor farmaceutice de wz intern: —-pyeliicrarea fazei terapettice™ are drept~ scop ~ pregétirea~ substantelor medicaméntoase intr-o form corespunzitoare pentru.a putea fi usor incorporate in baza de supozitor. Conservarea supozitoarcior : Se pistrezi la loc usoat gi récoros, in recipiente bine inchise, la cel mult 2s"c. fn farmacie se prepara la nevoie. Supozitoarele preparate cu masi de gelatina glicerinata, find big pot altera mult mai usor. Ele se ambeleaza in foi de staniol. copive, se {COMP RIMATRE Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide’eare contin doze-unitare din ‘una sau mai roulte substanfe active; se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active esociate sau nu cu substanfe auxiliare sunt destinate adn ri pe cale orala Comptimatele pentru supt sunt preparate solide;-unidozd administrate in vederea ob{inerii unui efect local sau sistemic, Se obtin prin comprimare gi de obicei au form romboidala. Comprimatele pentru supi trebuie s& corespunda detinifici generale a comprimatelor Comprimatele sunt preparate farmaceutice: solide, obfinute prin presarea substantelor medicamentoase, cu sau far8 adaos de substante ajutatoare, Comprimatele repreziné céa mai importantdt forma farmacenticd duzeatd ste ulilizarea cou mai freeventd deoarece administraréa sub aceasta for ourele avaniaje: Y asiguré administrarea comodi si eficace @ substanelor medicameiitoase} Y sunt preparate precis docate daioridi procedeului mecanizat prin care 2 se obtin si a un pret de cost scitzut; Y asigura stabilitatea fizico-chimict indelungata a substantelor medicamentoase datorité dimensiunii lor reduse care Hmiteasd actiunea umidittsii aerului sia luminti asupra principitior active (comprimatele sunt preparate stabile, avand termenul de valabilitate de cel putin 3 ani); urdprezintd o biodisponibilitate corespunzatoare; ropredintd 0 modalitate comoda de administrare, fiind usor aeceptate de ctire bolnaviz Y volumul redus al comprimatelor faciliteazd ambalarea, transportul precuwm si distribuirea la paciengi SS Tipuri de comprimate Comprimatele sublinguale sunt pAstrate sub limba pand |a dizolvare, Ele actionea2’ rapid dar dezagregarea lor este lent&(20-60 minute) in vederea asi gurdrii unei absorbtii gredate. Comprimate bucale bioadezive Comprimatele bucalé bioaderive fc parte din yrupul sistemelor —hidtidesive de vlibetire a wibsianelo? meiticaiemoas® (Bioddlkestve Drug Delivery System, BDDS). Acestea reprezin’ 0 clas de produse farmaceutice modeme “Gestinate a fi administrate topic pe piele si pe mucoase (bucalé, sublinguala, nazala ) pentru un efect local sau sistemic. De asemenea formele farmaceutice bioedezive permit eliderarea substantei medicamentoase la nivelul mucoasel gestrointestinale (stomac, intestin mai ales colon). Formularea comprimatel consti in alegerea corespunzatoare a aperaturii si a variabilelor tehnologice dependent de proprietfjile fizico~chimice gi biofarmaceutice ale principiului actiy, e substanjelor ajutétoare gi ambelajelor. Formularea | compti are ca obiectiv alegeres proprieiatilor corespunzitosre fizico-chimice si biofarmaceutice ale substanjei medicamentoase. excipientilor, substantelor ajutitoare si a ambelejelor, precum gi a variabilelor tehnologice, prin care li se conferd caracteristicile dorite acestui tip de forma farmaceuticS.indiferent de modul de preparare, comprimatele _obismuite, conventionale, neacopecite, de uz oral, confin odteva categorii de excipieati cu ajutorul cfrora se pot formula si preperardiluanyi, Hanfi, dezagreyanti, lubrifianti ‘Acestora Ii se adauga. gi alte categorii, uneori puternic diferentiate dependent de destinatia speciala de utilizare si de administrare comprimatului respectiv. Substantele active care se prelucreazé sub forma de comprimate sunt de consistent solid, dar pot fi comprimate si cantiteti mic} de uleturi volatile. substanie De cele mai multe or se.adauga substanfe auxiliare (diluanti, aglutinangi, dezagreganti si antidezagreganti, lubrifianti, absorbanfi, antistatici, nromatizanfi, corectori de gust, colorant, stabilizanti, ayenti tensioactivi), care se alex. jn functie de natura componentelot care se comprima gi care se utilizeazé in cantitate totala de pint la 20%. Comprimarea este un proces fizic in care un anumit numar de particule solide (ale unei pulberi sau unui granulat) sunt supuse, 0 perioada foarte scurté de timp, unor «forte mecunice opuse, dirijate de la exterior cétre interior, in urma cfrora amestecul isi micgoreazd volumul ‘si se transforma intr-un tet compact care ia forma spayiufui lingitat (matritei) In care s-a efectust compactarea Sunt supuse compriméit: Y amestecuri de pulbere constituite din substanta medicamentosst i excipienti (comprimar: recta};V granule obtinute dia substanja medicamentoas& si excipienti fie prin granulare uscata, fie prin granulare umeds. Proprietitile esenfiale ale masei de pulhere sau comprimarii sunt: Y compresibilitates — capacitatea materielului de a-gi micsora volumul sub actiunea presiuniis Y compactibilitatea ~ cepacitatea materialului de a forma, sub acti mecanive, un compact cu o anumité rezistenfé mecanica (duritate). ule supuse | ea Fontelor Fazele prépacérii comprimatelor: ‘+ Uscarea substantelor active si a substangelor ajutdtoare + Puiverizarea componentelor + Amestecarea pulberilor + _Granularea (pe cale uscaté sau precorapresiune sau brishetares pe cale umeda) ‘© Uscarea granulatului Comprimarea = Controiul = Ambelare. Comprimarea directa Cel mai lesnicios procedeu de obtinere a comprimatelor este comprimarea directa tn care excipientii si substantele active sunt, amestecate gi apoi comprimate, rd a suferi modificari de natura fizicd. Pentru. ca procesul sé se desfigoare corespunzitor, se impune ca amestecul de pulberi sé prezinte unmitoarele proprietiti ¥ si alba o curgere bund, V- shaib& tendinté de separare cét mai scdzuta, Y 88 fie usor compresibil. Granularea — consideratii generale Granularea este procesul prin care particulele primare ale pulberii sunt féleute sf adere una de alta pentru a forma entitati mai mari, multiparticuld denumite granule. Granulele Farmacevtice tipice au o dimensiune ce variaza intre 0.2 si 4 mm, aceasta find dependenté de scopul utilizdrii lor ulterivare. In majoritatew cazurilor, scopul granuléiii este objinerea comprimatelor sau capsulelor, granulele fiind un produs intermediar cu dimensiuni ce variazd intre 0,2 gi 0.5 mm, cele cx nai mari fiind utilizate ca forme dozate individvale. Granulerea incepe cu 0 operatic de omogenizare a pulberilor uscate ou scopul de a obine un amestec omogen tn care distributia constituentilor sa fie uniform. Dupa incheievea procesului de granulare, granulele sunt fie ambslate, cind sunt folosite ca forme dozate, fle sunt amestecate cu alti excipienii ifwinte de comprimare sau incapsulare Metode de granulure Metodele de granulare se impart in doug categori: = metode wmede care utilizeazd un lichid de granulare , pentru desdvarsirea procesului; mmelode uscule in care au se utilizeazd nici un fi dimensiuni de granulare.atelor Conditii de calitate alwe compri Prineipalete conditii de calitate ale comprimatelor sunt: ‘ Y identitatea gi confinutul medicamentos pe doza unitaras Y shaibi o anumité rezistenté mecanica peniru a rezista la solicitéy mecanice care survin in timpul productiei, ambalirii, transportului, si eliberarii; Y s&se dezagrege repid (comprimatele cu cedare imediatd) per elibera substantele active in vederea absorbyie! sA fie stabile fizic, chimic si microbiologic: si asigure stabilitatea fizico — chimica e substantelor medicamentoase incorporate; V. sh cedeze substantele active integral, in mod reproductibil si previzibil, asigurénd eficienja terapeuticd in conditii de siguranta clinica Comprimatele sunt supuse [a numeroase testéri pentru a urmari calitatea lor ~~ Ages probe se teferd la: Caractetisticy organoleptice taspectul: cimensiumea), variatit in greulate, rezistenja mecanicd, timpul de dezagregare, caracteristici de dizolvare, controlul microbiologic SS Conservarea comprimatelor Se pistrezi in ambalaje bine inchise, la loc uscat si fa ynele cazuci ferite de jumin Periodic, comprimatele trebuie verificate in ceea ce priveste timpul de d re. CAPSULE SI GELULE Capsulele sunt inveliguri rigide sau elastice, de forme diferite. preparate din amidon seu gelatin, in care s¢ introduc subsiante solide, moi sau lichide in doze lunitare. Aceste inveliguri, numite si “capsule medicinale” se inghit impreuna cu medicamentele pe care le contin si au rolul de @ masca gustul, mirosul nepldcut al unor medicamente, sau se utilizeazé in vecerea dirijarii absorbtiei medicamentului. Cupsulele gelatinouse sunt inveliguri formate dintr-o pelicula de bars de welatind amesteceté cu glicerol, sorbitol, zahar sau elte adaosuri, Ele servese pentru Sdministrarea medicaentelor solide, semisolide sau lichide, in doze unitare. Capsulele gelatinoase flexibile (moi, elastice) eu.o forma ovoidald, sferica, sau alungité in forma de pic&turé, Capsulele gelatinoase,de forma sferici, eu capacitate mai mic& se numese perle ‘Prepararea capsulelor gelatinoase flexibile se realizesz& prin diferite metode semieutomate sau complet automate, Prima fazd a preparirii este obtinerea masei Jatinoase. apoi prepararea propriu-zisA a capsulejor, dupa care urmeazd umplerea $i inchiderea lor.in aparatele automate prepararea, umplerea si inchiderea capsulelor se face concomitent.La prepararea capsulelor, un rol important i joacd calitatea olatinei, precum si proporiia de apa, glicerind, solutia de sorbitol care servese ca plastifiante pentra mentinerea elasticititii capsulelor. Metodele de preparare mai importante sunt: « Prerarazea prin imersie (sau cuftindare), tn masa gelatinoasé topitd, menjinut& pe baie de apd la o temperatura de $0-60° C se cufunda formele metalice ayaidale. unse in prealabil cu ulei de parafind.Se scot apoi formele acoperite cu un strat de eluting, se invdrteste fn toate sensurile pentru a se obtine un strat de gelatina, se Invrteste in toate sensurile, pentru a se obfine un strat uniform si se apeazape suport pentru récire. Dupa intérirea masei . capsulele se scot de pe formaJa circa 60° C in forme unse in prealabil ntrebuintata mai rat reppararea prin. turmarea masei incalzite Jind. Este 0 metoda nai veche ast&zi ulei de par +» Prepararea prin stanjare (perforare, presare), + Preperacea capsulelor yelatinoase prin piourare aplicatd la objinerea perlelor. care Intruneste fazele de preperare, umplere gi inchidere. Capsulele gelatinoase rigide (tari, cu capac) sunt formate din dou8 capace cilindrice, corpul gi capacul, cu diametre diferite, permigand capacului si fe aplicat este corp $i servesc mai ales pentru administrerea pulberilor. dar s pentru: unele lichide repararea tor se face din foi de masé gelatinoasa prin comprimere cu sjutorul tiparelos, sau prin metoda clasic& @ cufundarii formelor in mesa fluid de yelating in condi speciale, Umpleree cu pulberi se face cu aparate automete sau se intinde pulberea pe o foaie intr-un strat pros care corespande capacitati eapsulelor . iar atul de puibere Lichidele se introdue in capsule cu _capsula inferioard se implé ajutorul seringilor sau e biuretelor. Capsulele gelatinoese moi constituie un tnvelis pentru solufit sau suspensit ale substanifei medicamentoase intt-un vehicul miseibil cu apa sau intr-un vehicul uleies. jn capsulele gelatinoase tari (operculate) se conditioneaza de obicei pulberi sau granule in care substanjele medicamientoase sunt asociate cu diferiti excipienti- Conservares capsulelor Se péstrez’ in vase bine inchise, ferite de umiditate si de efldu: temperaturi care sf nu depaseascd 30°C. Se ambaleazA in cutii, in care capsulele se separ intre ele cu hartie pentru a evita lipirea. fa