ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA Electocardograma (ECG) este rezultatul modificarlor lectrice, care activeazd cantractia atrilor gi ventriculler. Reprezintd Inregistrarea la suprafaia corpulul a variajior de potential ale cémpului electric cardiac produse de depolarizarea 51 repalarizaréa elulélor miccardice Pentru a objine o ECG sunt nacesari 12 electrozi, prin combinarea cérora rezulta dowd tpuri de deriva rivatile planuli frontal: bipolare gi unipolare memibreler, = eerivatile —planutui precardiale © detivatie ECG este format din doi electrozi care culeg vatiatile de potential electric produse Tn ‘cuFsul ciel cardiae orizontal: — derivatile Derivatile bipolare (standard) ale membrelor: Di, Dl gi Bilt inregistraazé directia, arnpltudinea gi durata vanailor oe volta In plan frontal (Figura 1). Rezula prin combinarea a trei electro: R (plasat pe braju drept) +L (plasat pe bratul sténg) + F (plasat pe gamba sting) + DI masosra ciferenta de potential dintre (electrodul negativ) #1 L (electredul pazitv). + Dll culege diferenja de potenfial dintre R (electrodul negativ) si F (electrodul pozitiv. + Dill miscard diferenia de potenial dintre L (@ectrodUl negatiy) gi F (electrodul poziti) Derivatiile unipolare ale membrelor: aVR, aVL si ave. Electredul explorator (pacitiv) se plaseazs pe R, L sau F, iar cellaki dol electrozi se leags: impreuna, reprezentind electrodul de refering (negativ) # VR este perpendiculara pe Dill gi culege diferenta de potenpal dintre R_ (electrodul pozitiv) si L si F legati impreund (stectrodul nega. + AVL este perpendicular pe Dil g culege cdiferenfa de potenfial dintre 1 (electrodul pozity) $1 Rei F legal) impreuna (electodul nega). © AVF este perpendicuiara pe DI gi cuege ddiferenja de potential dintre F (electrodul pozitiv) si R gi L legal impreund (electrodul negaty). Figura 1. Dervajile membreiee Derivatiile precordiale: W1, V2, V3 V4, V6, V8, Electrodul explarator (pozitiv) este plasat succesiv pe torace In ciferte zone precordiale (Figura 2), iar electrodul de referinta. (negat, electrodul centval Wilson) se realizeaz& prin unirea electrozilor RL F. Blectrodul explorator este plasat pentru * V4. in spagil 4 intercostal, pe margines dept a sternulul ‘+ V2. in spofiul 4 intercostal, pe marginea sting’ a stemulal V3, Intre V2 gi V4 V4, In spaiiul § intercostal, pe linia medio- clavicutara © V5, In spatul 5 intercostal, pe linia anilar’ anterioara © V6. Th spatiul 5 intercostal, pe linia medion avila V1 si V2 exploveaza ventriculul drept. find denumite precordiale drepte. V3 si V4 exploreaz’ septul inter-vertricular, find denumite derivaii intermediate, septale’ sau tranzijonale. Decvatile V4, VS investighear3 peretele anterior ventriculului sing. VS si VE exploreazS ventriculul sing. find denumite precordiale sténgh Figura 2. Plasarea olectrozilor in regtunea precordialPot aplicate gi dervatiisupimentare stangi + V7, In spagul 5 intercostal, pe linia exilara posterioars stanga + V8, lot in spatul 5 intercostal, pe linia seapulard media stings + V9. pe linia paravertebrala stanga, la jumatatea dlistanjel dintre VB gl coloana vertebral, De asemenes pot f utile pentru diagnosticul unui infarct miocardic de vertricul drept g) precordialele drepte: VOR, VAR, VER gl VER, cu localizere simetiicd cu cea a precordialelor sting. Prin suprapuneres derivafslor unipolar 9 bipolare ale membrelor Intrun singur punct, rezukesisternul hexaxial (Figura 3) + derivatile ‘Dil, DIN gi aVF_ sunt decivaile inferioare (ekecirodul pazitiv la F} ‘+ derivatile DI gi aVL (electrodul pozttiv Ia L) (dar 51 V5, V5) sunt derivate laterals + AVR este de sens opus fa{d de celelal derivali, coea ce explicd aspectul sau ECG) ‘exploreaza interiorul cavitati ventricular Figura 3. Sisterul hecaxial Standartsaren tagetrier ECO Imptch (Fg.re © pe vertical: tmm = 0.1. mV. permgand sprecierea amplitudinil undelor ‘+ pe orizonialé: tmm = 0,04 secunde (a viteza de 25 mmisec), permijand aprecieres urate uundelor gi intervatetor tensGavec OFver O04 we Figura 4, Standerdizerea Inreqstrérlor ECO. Un twaseu ECG normal cuprinde unde, segmento: sHintervale, Unda P reprezints dapolarizarea atriaid, ¢1este = retunjta, simstnes, - poritivé in Dil, Dill gi a/F gi negativd in aVR = cudurata: 0,08 - 0,12 sac ampétudinsa maxim in Dil (0,25 mv) definagte ritmul sinussl Intarvalul PO (PR) (Figura 5) ‘cuprinde depolarizarea atrial $1 conduceres intra-atniala 51 atrioventriculara = are durata nommala: 0,12 = 0,20 sec - 39 scurteazd cu creslerea frecvente! cardiace (Fo) = durata a creste odatt cu tonusul vagal Complexul QRS (Figue 6) _semniicd opolaraareavertrcuar sles format cin vunda Q, prima und negetia, reprezinta ssepolarizarea septul inter-ventniedar = unda prima und’ pazitivl, reprints Sepolarizarea simultand a wantnicuuks rept § a regiunii apicale si centrale a veniricululi sting = nda 8, 2 dova und negatva, este dat de sepolarizarea regiuni postero-tazale a venticulului stang Th eazul prezerqoi mai maitor unde paztve, prima Gintre ele ee noteazd R, iar urmatoarsle unde pozitive R’, RI" tc Dacs complexul depolarzari ventriculane este format dost dint-o dallewiune negatvs, se numeste as. Dac dupa unda 8, mai urmeazi o und’ negativs 5 ee numegte S, daci to mai repetd S” ete Peniru ca ¢ defledune pozith’s sau negativa 88 Fe consideraté 0 noua und, trebuie ca negativtatea au poztiiiatoa Inscrisé dup’ prima und’, 63 Inrotaie linia izoelectricd, Dac nu intretale iva izoelechicd, este vorba de o crests’. = durata complesulu: 0.06:- 0,10 sec = amplitudinea: minimum S mm In derivatiis standard gi minimum 10 mm in precorcéale. Sub aveste valori se considera microvolta si peste ‘aceste valori macrovolta, Deflexunile de peste 3mm sunt notate cu fitere mari (Q, Ry). iat ‘cole tub 3 mmc ltere mici (af, 8)Figura. Unde PG, 5, T Segmentul ST reprezinta porjunes intisla, lemta ‘epolaicari ventricular incepe la punctul J (junction”), situat la limita Gintre und S gi segmentul ST, trebule $8 fie situat pe linia ioelectics sau la 1 mm deasupre sau dedesubi de aceasta + este orizontal sf izoelectric, Unda T reprezint& portjunea te repolanzri ventricular ‘este rotunga, asimetriea, cu panta ascendenta ‘mai lenté gi osa descendent mai rapids ~ coneordants ca sens cu complercul ORS = amplitucinea de aproximatiy 1/3 din coe a complexuiui ORS, 18, rapid @ Segmentul ST gi unda T formeaz8 faza terminal de repalerizare Intervalul QT (Figura 5) definegte dureta totale epolarizds gcepolazari venticulare ‘Variazd “invers proporjional cu frecvenja veardiggd + valorte sale se pot corecta tn functie de ‘tecvente cardiac (QTc), conform formule! Bozett: OTe = GTR, unde RR este intervalul RR inms + limita superioard a itervalului QT este de 0.45 sec + aluagirea intervaiuiui QT s¢ asociez’ cu © lneldent crescuiS a mori subjte prin itm ventriulare. Unda U, inconstant prezents pe ECG, este generata’ de postdepolarizarea ventriculard, repolerizarea fibrelot Purkinje sau @ muschilor eit ‘are aceeasi polaritale cu unda T. 3i 1/3 din ‘ampltudinea undei T = ampittudinea maxima poate fiin V2, V3 = este. asimetic®, cu ponta ascendenté. mai rapid = este proeminenta in: hipopotasemie, hipotermi, bradicardia sinusala, hipertiroidism - poate fi negaiivd in: infaretul miocande episoadsle de ischemie acutd, hipertrofile ventriculare ‘Aspectul complexulvi QRS In precordiaiele V1 = V6 este: determinat de 2 factor 11 -Septul interventricular s¢ depolarizeaz’ prin, far unda de depolarizare se propaga de la stanga la dreapta. 2. Veninculul, sting are 6 masd muscular mal mate $i activarea lui va exercita © inflvenga mal mare asupra ECG, decal actvares ventriculuiui dept in dervatite precordialecrepte prime deerme ath de depolarzarea septuis este porta (unda 1) (Figura 1). Utmearé deporarzares ventculrd, care In ertneul! drapteato onentaté In sare opus elcérezir V1 91 V2 determeénd 0 defiexiune «egatnd (unda S) Depolanzerea Masel musculre mans VS ve anda infuenja VD in care unde de depolanzare sa propaps: ctr electradl enpiorator Vt 91 V2 Tn decvatte precaraiss sting! se constetd un aspect invers: prima apare 0 deerme mcd nepatis funds q), deli de dspoianzarea sepiutu, dup8 core Umea 0 dellenune pont’ amis (unde F) dald de- ‘Sepotarzaraa VS Crd infoaga masii_ miccardcs fost epolanzais, traseul ECG revine a ina woslectacs. On seaustl cau7d ompletut QRS syed o mocticare Progresivé ain Vf unde este predominant negatv (S sane) ede VS unde este predominant pozty (Rat) (Figura 7). Punct de tranche i care unde Fg) S sunt ‘gale nics poo soptut miseventricutar Figura 7. Aspectul comple nului GRS In derivayile precordisleDETERMINAREA AXULUI ELECTRIC AL INIMI Axul sleciic reprezints direcja _procesului_ de adtlvare cardiats proiectat in derivatile membrelor. Rezulta din sumarea in plan frontal a vectonior ‘lectrici generati in cureul depolarzdrii i repolarizarit atritor gi vertricullor gi se reprezinta ‘Sub forma unui vector in sistemul de teferinta hexaxia Se pot determina: axul depolarizaril atriale (AP), Venticulare (AQRS) sau axul repolarizéra ventricuiare (AT). De obicel, se determina AQRS, care poate f: = normal: Intes -20 gi +90 grace: © deviat patologic la stanga: intre ~30 gi -90 grade ‘© doviat patologic Ia dreapta: Intre +110 1 +180 rade, Pentru @ calcula ARS: * 82 determina suma algabrica a dafiexiuni maxime paciive cu deflexiunea _maximé negates In dowd ain derivate plansiui frontal * valosrea objinutd se reprezint ca vector in sistema hexaxial, indnd seama de polartate * $0 traseaza perpendiculare din vésful vectorlor reprecental * se unesle cenirul sistemulu hexanal eu punctul Ge interseciie a color coud perpendicutare rezutend AQRS, Metode rapide de determinate & AQRS. Se cbserva in care derivate @ planului frontal amplitudinea QRS este maxims; denvats respactiva corespunde pozitel axuéui electric, Exempla: « $ maxim In aVF =» AQRS la -80 grade +R imax in al + AQRS la -29 grade ‘Aceasté métada ate la baz urmatoarete principl: dofexiunile compiexuiui ORS au amplitudine maxiend Int-0 derivalie, atunei c&nd frontul de oxcitajie are a directie de propagare paraielé cu derivatia respective + complexul ORS este parity (RS), daca frantul de excitalie se propaga spre electrodul pazitiv = complenul QRS este negativ (S>R), daca frontul de excita se propegé spre electrodul negativ complenul ORS va avea unde R $i S egale, cand cirecia frontului da excitajio este perpendiculara pe dervatia respectva, 2. Aspectul complexului ORS din dervarile DI sau O + aspect RI Rill AQRS normal ‘+ aspect RI Sill — AQRS doviat patologic la stinga + aspect SI Rill + AQRS deviat patologic la reapta Modifcdnle de 2x In planul orizantal al mint 36 ‘humnase reta@l (orard $l antforars) gi 88 preclsc In jurd sul engine nm rotatia orard (sore stings) Gepinseazs zone de tranzipe edie denvapiie precoreiale sismgi VS, V6 gi 9 asosier@ cu hipertrofia ventricufars dreapta © (Olsfa antiorars (spre drespis} deptaseazé zona de tvanayje efire denvaflo procordisio drapto W, V2 gi se aspciee® cu hipertrolia ventriculers stings. DETERMINAREA FRECVENTEI CARDIACE Frecverja carsiacé (FC) nomala de repaus este ie: 60-100 bata/minut Se jne seama de urmafcarele princi + viteza standard de derulare a harliei ECG este de 25 mmisee FC se exprim in cichuritinut 4 verificd dacd frecvenia ariald este egald cu on verineuiara 41. FC poate fi determinata cu ajutorul ecuatiel: 1 secunda, 25mm 80 secunde. x (1 minut) = 60x25 = 1800 mevminut FC = 1500 /fntervaiul RR in rim,Alterarea depolarizasil determin’: ‘© crogtares: ampltusini i duratel undelor Rin mierovolta). ‘Repolarizarea se face de la endocard spre epicar, invers decat normal, din acest motiv unda T va avea lun aspect de deflexiune neyativa, asimetrics ‘Criterit ECG de diagnostic: ‘Criterii morfologice si de amplitudin. * andl > 7 mm in V4. Ve, sau RIS 2 4 In + unda'S adanea in v5, vB. + RinVi+sin VSI6> 10.5mm + Subdenivelarea segment ST si inversarea undel Tin Vi, V2 + Apariia de unde q in derivaile drepts {enedelul qs este normal ural penta erivatile stings) — aspect de gR liegtea QRS —in HV concentice + Modifcarea modelulsiepicardie in derivate drepte cu aspect FR. rSe" eu >t fd Ligitea QRS —in HV dil (Criter e durati: _gizaia GRS peste 8 sub 0,12 socande “ST eubserivelat in derivafile drepte + unda T negatva, asimetica in derivailie ‘drepte (aspectul simetric al undel T ‘sugereaza posibltates asocieri si a unui alt ‘ip de patologie). Criterli de-ax: + “deviate patologied de ax la dreapta gi ‘otape orara: DAD (> * 90°), +t hipertrote atniala dreanta Cauze: cordul pulmonar crore, exsbolia pulmonard ssteneza mitral. Figura 11. ECG euhipetiote ventreuara dreapta Hipertrofia ventriculara stangé (Figure 12) LHS apare ca urmare a crejterii masei ventriculului sting ceca ce va delermina o modificare a Ho srestere moderatd a duratei QRS | OMI0I2 see. Sensul de depolsrizare al VS ramane De asementnes, ca uemare a crestesti ‘ventriculace stingi a depolarizarit se + Rin D1 +S in DItl peste 25mm +R in derivatile inferioare (DIII, DI, aVF) peste 20mm + RinaVL peste 13mm + SinaWR peste [4mm + Indice Salelar Lyon: $ in Wi+R in VS sau V6 >35mm + Smacim in devivafile deepte (V1, V2) peste 26mm +R maxim in derivafile singi (VS, V6) peste 26mm +R (in BV) # $ {In V3) (Indieeie Come) > 35mm Criterii de duvati: duraia QRS intre 0.8 51 0412 secunde river de fa erm de faci in derivaiile stingi (V5.6, Dl, aVL