1. Domenii de aplicare ale SIG in context geografic, nevoia de a obfine informatii apare in multiple aspecte ale activitatii umane. in cadrul organizatiilor publice gi comerciale, mare parte din aceste activitati sunt interesate de proiectarea si administrarea ambientului creat de om,.de monitorizarea si gestionarea mediului ‘nconjurator, de transport, navigatie gi de infelegerea structurilor sociale. O consecinfa inevitabila a revolutiei in domeniul tehnologiei informatiei o reprezinta faptul c& se incearca crearea unui sistem computerizat in vederea gestionarii acestor informatii de ordin geografic. Rezultatele obtinute in urma acestor eforturi tehnologice se oglindesc in domeniile Sistemelor Informationale Geogratice (GIS) si al cartogratiei digitale. in comparatie cu dezvoltarea sistemelor computerizate in vederea intretinerii informatiilor din domeniile comercial si financiar, progresul Sistemelor Informationale Geografice a avut loc destul de lent. Unul dintre primele Sisteme Inform: Informational Geogratic din Canada\(CGIS), care s-a realizat cu Scop strategic incepand ou anul 1 Desi sistemul poate fi considerat drept un sistem fundamentat, la mijlocul anilor 1960 nu a fost luat drept exemplu de catre multe dintre Sistemele Informationale Geografice (GIS-uri) aparute ulterior, ir vederea realizarii de sisteme similare. Doar la sfarsitul anilor 1980 s-a inregistrat introducerea unui Sistem Informational Geografic (GIS) original, care putea pretinde cA indeplineste cerintele de gestionare a datelor de catre organizajille interesate de informatii geogratice. Exemple de organizatii in cadrul c&rora au apairut astfel de corinte: agentii de cartografiere a mediulul Inconjurator, administrati guvernamentale locale si regionale, firme comerciale, companii de exploatare a minereurilor, companil militare si companii utilitare ce asigura alimentarea cu apa, electricitate, gaze gi telecomunicatii. Introducerea relativ tarzie a tehnologiei GIS pe piata comerciald se poate explica, intr-o anumita masura, prin faptul c& tipul de informatii ce urmeaza s fie stocate In aceste sisteme este mult mai complex si mult mai dificil de procesat la un nivel de baz decat cel creat in sistemele informationale conventionale din domeniul afacerilor. Motivele pentru care procesarea datelor.geogratice este mai complexa decat procesarea datelor comerciale sunt legate atét de natura informatillor geografice in sine, cat si de tipurile operatilor de prelucrare si analizi a datelor. Informatille geografice sunt preocupate de referinta spatiala gi de fenomenele interconectate, cum at fi de exemplu orasele, strazile si zonele administrative, precum si regiuni mai greu de definit care au si atribute specifice mediului ‘inconjurator, cum ar fi zonele impadurite gi mlastinile. Str ile si. prin intermediul datelor geometrice, constand in combinatii de puncte, linii, ari, suprafete gi volume, in asociere cu clasificari si date de ordin statistic, care sunt in legatura cu realitatea. Aceste colectii de date trebuie abordate intr-o maniera care s& pastreze integritatea tuturor obiectelor la care se face referire, la diferite niveluri de abstractizare, si nu doar ca date izolate. Cererile de informatii din domeniul geografic necesita in mod freovent o anumita forma de cercetare sau analiza spatial care sa fie facut pe zone individuale sau prin combinarea mai multor fenomene specifice. Astfel de proceduri necesita de cele mai multe ori proceduri geometrice destul de sofisticate in vederoa manipularii gi a transforma 1.1. Relatia dintre sistemele GIS si alte domenii de activitate Scopul accentuairii relatiei dintre sistemele [GIS si carlografie/este acela de a evidentia tinciia comuna a acestora de a gtoca si comunica informatii de natura geografica. insa, trebuie punctat faptul general, un Sistem Informational Geogratic (GIS) trebuie sa furnizeze instrumente in vederea Amanipulairii si analizéiriilde date si, adesea pentruvizualizaré, acestea fiind mult mai des utiizate decat oricare altor instrumente asociate cu cartografia traditional. Aceste posibilitati ale sistemelor GIS de manipulare a inférmatillor spatiale deriva din multe alte discipline, in special din domeniile informaticii, mAsuratorilor gi a informatiilor geografice (calitative si cantitative). (Figura 1.1). nale Geografice clar identificate il reprezinta Sistemul> catille de ordin {izic sunt definite) UDin punctul de vedere al informaticil, dezvoltarea timpurie a GIS s-ar fi construt in principal pe baza combinarii dintre tehnologia bazelor de date, pentru stocarea informatilor, si grafica computerizaté, in vederea digitizarii si afisarii informatilor spatiale. Primele sisteme GIS includeau facilitati de suprapunere a straturilor tematice care au automatizat procedurile utilizate in arhitectura peisagisticd in vederea verificarii coincidentei spatiale a factorilor socio-economici gi de mediu. <— = 7 Gia) g a 6 ad a d a og gd SMELT bE ae Aiicl svite Tnacionnmvane See ar sin le ee > Some can 3 — a _ —— en PE Negsurarorteerestre eee — sass Wah TEHNOL OG? Fig.1.1 fReprezentarea tehnologiei GIS./Radacinile reprezinta baza tehnicd tehnologiei GIS. Ramurile reprezinta domenile de aplcare a tehnologiel GIS. Ploaia reprezinté sursele de date de care depind domenile individuale de aplicare; Aceste proceduri utilizeaza tehnici din domeniul geometriei computerizate, care au legatura cu dezvoltarea algoritmilor in vederea manipularii datelor geometrice.Uillzarile analitice ale sistemelor GIS pentru infelegerea modelelor $i corelaiile spatiale bazate pe analize ale datelor spatiale si statistici spatiale au fost stabilite intre anii 1960 gi 1970. in ciuda reaotilor ulterioare, aparute tn randul multor geografi gi oameni de stlint4 din domeniul social, tmpotriva ultiizarii tehnicilor cantitative in analiza spatjala, imbunatajirle recente din domeniu! tehnologiei sistemelor GIS si disponibiltatea marita a datelor de natura spatial au-avut ca rezultat o revenire a interesului in analiza spatial cantitativa, in special in anumite domenii de aplicare cum ar fi epidemiologia si comertul. Pe masura ce sistemul GIS devine din ce in ce mai utiizat pentru sustinerea decizillor cum ar fi proiectarea urbana si zonala, agricultura si servicii publice, instrumentele analitice ale cercetdri/ operationale se vor integra din ce in ce mai mult in software-ul existent al sistemelor GIS. In acest sens ‘sistemul GIS! este considerat ca 6 anexa & stiinfei_ managementului, si pentru unele organizatii functionalitatea GIS poate fi implementata integral intr-un sistem de informatii al unei intreprinderi sau al conduceri. Mare parté dintre datele_utilizate in cadrul sistemelor GIS_sunt generate de masuratori topografice} socio-economice gi de mediu.’ Din cauza « cs existd cantitati impresionante de astfel de date Inregistrate pe suport de harlie, a existat o“enorma cerere de introducere in computer a acestor documente, ca un modalitate secundara de obfinere a datelor in format digital. Cea mai important Sursa de date in format digital pentru utilizarea sistemelor GIS este, f&ra nici un indoiala, feledetectia. 7 1.2, Utilizari ale sistemelor informationale geogratice Deoarece gama de informatii ce pot fi introduse in contextul geogratic este practic nelimitata) 7h principal exista céteva limite la varietatea de posibilitétia domeniilor de aplicare a sistemelor GIS. Acest luoru se reflecta intr-o dezvoltare continua in utlizarea sistemelor GIS ip cadrul mai multor discipline. ins&, s-a menfionat mai devreme c& impulsul ctre dezvoltare a pachetelor comerciale ale sistemelor GIS a provenit dintr-o gama mai restransa de interese ale organizatilor care au dorit s& beneficieze de pe urma implementarii tehnologiai sistemelor GIS. Multe intreprinderi care 1 utlizeaza Se regaisesc printre organizafille care se ocupa cu serviciile publice, iar in Europa de Vest siin America doar cteva organizatii guvernamentale locale $i regionale nu exploateaza inca sistemele GIS dar si-au exprimat intenfia de a o face. Motivul pentru care astfel de organizatii au devenit interesate in tehnologia GIS este acela c& multe informafii necesare pentru a-gi conduce afacerile au referinta spatiala. Companille de servicii publice si agentiile guvernamentale detin adesea o cantitate mare de hati pe format de hart, utilizate pentru inregisirarea locafilor bunurior si pentru fnegistrarea muni de itetinere gi de tranzacti de proprietati. Consultarea si actualizarea acestor colectii_de_harfl, de_mari_dimensiuni si adesea inutilizabile, poate deveni_un proces foarte laborios. fehnologia GI$“a asigurat acces. aproximativ imediat la informatii prin intermediul computerului, care da posibilitatea prezentdrii datelor privitoare la locatii gi, dac& este necesar, actualizarea in timp real a hartilor digitale. Objindndu-se date geogratice in format digital, apare posibilitatea de a prezenta si analiza datele in modalitati care adesea sunt mai rapide gi mai eficiente decat dacé s-ar fi folosit tehnici manuale. Figura 1.2 reda o prezentare general procedurilor tipice implicate in crearea si utiizarea sistemelor GIS. Importanta anumitor tipuri de Proceduri variaza considerabil-de la o organizatie la alta. Majoritatea_utiizatorilor dectehnologie GIS> construiesc Sisteme earciiongy combinand/propriile date cu alte/date obtinute de la organisme de stat sau private: Agentiile nationale de harti topografice sunt o urs deosebit de imporianta pentru baze de date topografice, de infrastructura, de limite de proprietati si administrative, la care pot face referire si alte date. O alta sursa de date utilizata frecvent o reprezinta aceea furnizata de recensaminte si alte informatii demografice si socio-economice.in stiinfele de mediu exist mai multe tipuri de organizatii de cercetare care fumizeaza date catre utiizatori, Acestea se refer in special la geologie, stiinfa solurilor, hidrologie, ecologie, oceanogratie si stintele atmosferice. Multe dintre aceste organizatii se implica in procesul de cercetare si efectueaza activitati care includ analizarea datelor utilizand tehnologia GIS. 1.2.1, Masuratori si monitorizare uratori topogratice si cadastru Tipul de date tare prezint’ cea mai raspandita arie de utilizare in cadrul G Sesto cobfinut in urma masuratorilor topogratice. Natura datelor colectate variaza intr-un fel in functie de fara. Organizajia Nationala Britanica pentru Masuratori Topografice, Serviciul Topogratic National (OS) este remarcabil pentru gama larga de scar ale hartilor, de la cele mal detaliate planuri urbanistice la scara 4:1250 pana la harfi nationale la scara 1:625 000. Categoriile de elemente prezentate pe aceste harti depind de scara, si includ bladiri, limite de parcele, limite administrative, hidrogratie, transport (strazi canale, cai ferate), paduri, varfuri montane, curve de nivel $i informatii.de_ordin turistic. Pundnd in aplicare tehnologia computerizat’ pentru cartogratiere, OS a acordat atentie initial transpunerii in format digital a hartilor sale realizate la scard mare(1:1250 si 1:2500) precum si hartle scara mare 1:625 000 si 1: 250 000. Formatul digital al hartilor la scar mare asigura informatii de valoare pentru servicile publice si organizatile-guvernamentale.Deoarece fiecare cladire si parcela de teren este inclusa in aceste harfi, acestea pot fi utiizate in combinatie cu sistemele informationale ce stocheaza date despre proprietarii de case si terenuri HESS ordnance GB 0S Sitemap* Fig 1.3 Exemplu de harté realizata de cdtre Serviciul Topografic National (OS) prezentand date de ordin topografic la scara 1:1250. Principalele caractoristici prezente sunt cladirile, parcelele de teren gi strazile; 4aS Gistide asemenea, posibiltatea de a combina datek cum ar fi reteaua de electricitate, alimentarea cu ay (aléle) prezentate la Gar mica sunt ystile in special pentru_aplicat circulatiarutier’, turism. si Prezenta dolimitarilor administrative faciiteaza reprezentarea datelor socio-economice i pentru diferite zone administrative. In plus fat de harfle topogratice de ordin general, OS a introdus pe piata si modele digitale corespunzator hartilor la scara 1:50 000. Astfel de date pot fi utlizate In vederea creairii de reprezentari tr-dimensionale (3D) in cadrul carora informatile topogratice si cele legate de mediu pot fi suprapuse pe supratata 3D pentru o roprozentare cat mai reala a zonei de interes. De asemenea, acestea pot fi utlizate pentru analiza vizibiltati si ca punct de pornire pentru analiza referitoare la caracteristicle terenului pentru bazinele colectoare. Pe termen mai lung, Serviciul Topogratic National (OS) ar putea obtine hartile la scar mica (inclusiv 1:10 000, 1:25 000 si 1:50 000) din datele la scara mare. Insa, acest lucru va depinde de progresul semnificativ al starii actuale a software-ului pentru efectuarea automata a procesului de generalizare _cu_Tnregistrati_referitoare la facilitati, reteaua de telefonie aferente proprietatilor. in_domenii ‘cum arr fi Fig 1.4 Exemplu de harta realizata la scara 1:200 000. Date topografice oferite de catre Asociatia de Automobile, Anglia; in SUA, Xcorespondentul Organizatiei Nationale Britanice pentru Masuratori Topogratice, este United States Geological Survey (USGS). Cea mai mare soara in format digital este dé 1:24000) Spre deosebire de Serviciul Topogratic National (OS), (USGS si-a concentrat atenfia pe transpunerea in format digital a anumitor straturi tematice particulare pentru serile de har{i-ca urmare a cere! utilizatorilor. (08) \transpune in format digital intregul_continut_al_unei.harti, deoarece programul de digitizare a avut ca scop atat productia interna de harti, cat si cererea utilizatorilor externi, O alt surs& foarte importanta de date cartografice in SUA, care include detali referitoare la proprietati gi la 0 parte din infrastructura urbana, o reprezinta sistemul TIGER al US Bureau Census.Fig.1.5 Interfata aplicatiei ce permite accesul la datele TIGER produse si oferite de US Bureau Census; Multe alte organizatii nationale dedicate hartilor topogratice si cartografiei au investit in crearea de bazelor de date digitale, fie prin transpunerea in format digital a harjilor deja existente, fie prin efectuarea de masuratori de baza c&rora au fost create harfile digitale. Hidrologia, observatiile marine si glaciologia Masurdtorile hidrologice detaliate sunt realizate, de obicei, de catre organizatile specializate, cum ar fi Institutul de Hidrologie din Marea Britanie sau in Romania, Administratia Nationala Apele Romane. Astfel de organizatii pot utiliza harti topogratice de baza in format digital in vederea asigurarit unui suport pentru observattile lor mai detaliate. Studille referitoare la apele de supratata depind de modelul digital altimetric al terenului(DEM) care, atunci cand este creat corect si ofera_precizia necesara, poate fifolosit la modelarea cursurilor de ape si, astfel, la stabilirea bazinelor colectoare, la predictia scurgerilor si a inundafilor in diferite condifii meteorologice gi de clima. Fig.1.6 Exemplu de harta ce reprezinta zonele inundate din Lunca Dunarii‘Sector Bechet-Corabia, lucrare realizatd de Laboratorul de Teledetectie gi GIS din cadrul NMA(Administrafia National de Meteorologie); Modelele digitale altimetrice ale terenului(DEMs) furnizate de catre agentille nationale de topografie nu pot intotdeauna sa garanteze o calitate corespunzatoare a reprezentarii cursului apelor, dar exista posibilitatea imbundtafirii calitatii acestora prin impunerea de limite de inaltime si pante 6bazindu-se pe date obtinute in urma masuratorilor suplimentare si pe cunostinjele legate de functionarea retelelor existente de canalizare. Corcotiirile marine depind de obicei de masuratorile de adancime realizate din avion sau cu ambarcafjuni, de instrumentele cu care se iau probe de apa, de masuratorile efectuate cu ajutorul teledetectioi gi de valorile temperaturii apei marii. Masuratorile asupra fundul mari genereaza modele de suprataté comparabile cu-modelele digitale altimetrice ale terenului. insa, studille oceanogratice asupra curentilor, nutrienfilor, salinitati si a variatilor de temperatura necesita posibilitati complexe de modelare in vederea reprezentairitridimensionale a variatilor in timp a fenomenelor prezentate Legéitura dintre formatiunile de gheata si schimbarea de clima este cunoscuta de multa vreme, iar acum suntem martorii utilizarii teledetectiei gi a faciltatilor de modelare 3D ale sistemelor GIS in monitorizarea evolutiei ghetarilor la scar mondiala si locala. Prezena ghefii terestre gi pe mare poate fidetectata cu ajutorul imaginilor satelitare, in timp ce tehnicile de modelare a suprafefei terenului pot fi folosite pentru reprezentarea formei supratetei ghetii si a canalelor fluviale asociate cu apa provenita din topirea ghetarilor. Sc Sues Comp i iane Bele Fig..7 Un studiu realizat la UK Natural Environment Research Council in 2006 despre topirea calotei glaciere din Groslanda, studiu realizat cu ajutorul studenfior Universitat din Edinburgh; Masuratori si date despre sol Reprezentarea informatillor referitoare la sol este relativ 0 provocare , datorité faptului c& solurile sunt adesea subiectul unor variatii locale complexe. Harta solurilor au regiuni poligonale cu delimitari discrete.‘ns, delimitarile dintre diferitele tipuri de soluri nu sunt intotdeauna foarte clare. Poligoanele reprezinta de cele mai multe ori interpretari idealizate care se bazeaza pe seturi de puncte si pe profile verticale care pot inregistra 0 varietate de tipuri de soluri. Sistemul GIS asigura un cadru in care sa se poata aplica tehnicile statistice pentru modelarea variatiei spatiale naturale a solurilor aga cum rezulté din mostrele distincte de sol. Un sistem GIS aplicat la datele referitoare la sol poate fi denumit ca sistem informatie al solului ste gandit pentru a asigurara facilitati pentru vectorizarea, pe baza seturilor de puncte determinate si a delimitarilor de sol prezente in harfle pe hartie, pentru stocarea informatilor intr-o baza de date, pentru interpolarea si reclasificarea atributelor specitice solului, pentru suprapunerea straturilor rezultate cu alte tipuri de date, de exemplu cele referitoare la modelele digitale altimetrice ale terenului sila zonele climaterice precum si plotarea produsului final. yas Se Li e Fig.1.8 Exemplu de reprezentare a solurilor realizat de Landscape Analysis Laboratory din Universitatea lowa, SUA; Observatii geologice Sistemele GIS pentru date de ordin geologic prezinté asemanari cu cele pentru informatille referitoare la sol, in faptul ca informatille originale constau adesea in mostre izolate de puncte si delimitari stabilite prin interpretate. Sistemele computerizate au fost utiizate in domeniul geologic de prospectare a’ zAcémintelor petrolifere de mult vreme, desi sistemele anterioare se bazau pe un model 2D al lumii in care 8delimitarile de ordin geologic puteau fi reprezentate foarte eficient doar dac& erau zone mai mici de reprezentare si daca nu se suprapuneau. Sistem GIS poate integra informatiilor de natura geologic din mai multe surse, inclusiv hart, observatii geofizice si geochimice. ins, potentialul maxim al sistemelor informatice spatiale pentru gestionarea datelor de ordin geologic se afl in plina dezvoltare prin introducerea instrumentelor flexibile 3D pentru modelare, interpretare si vizualizare. Informatie sunt generate dintr-o combinatie a suprafetei directe cu mostrele din subteran, informati obfinute cu ajutorul metodelor de teledetectiei pe parcursul cercetarilor geofizice, prin senzori de detectare subterani si echipamente aeropurtate de transmitere a imaginilor si prin interpretri ale fenomenelor geologice generate de informatti obtinute prin observati directe sau de la distant Biostera Preocupérile privind conservarea mediului inconjurator natural si remedierea electelor produse de dezvoltarea industriel gi agricuturii au dus la cresterea utilzarii sistemelor GIS in vederea monitorizarii mediului, 0 atenfie deosebita acordandu-se biosferei, atat la scar mondiala ct si la nivelul studillor ecologice locale. Sistemele GIS pot fi utlizate pentru crearea bazelor de date cu informatii despre ecologie, care integreazé informatii provenite din imaginile satelitare, cum ar fi Landsat sau SPOT, si din informatii terestre asupra florei gi faunei si din parametri de mediu fizici si geo-chimici. Cei din urma pot, de exemplu, s& depind’ de temperatura, altitudine, confinutul de umiditate si de prezenta factorilor poluanti provenifi din atmosferd, de pe suprafata apelor si din apele subterane. Recunoasterea importantei monitorizarii datelor referitoare la mediu inconjurator este reflectaté in baza de date realizata prin proiectul CORINE al Comunitatii Europene si dezvoltarea unei baze de date mondiale cum ar fi baza de date a biodiversitatii elaborat de World Conservation Monitoring Centre(Centrul de Monitorizare a Conservarii Biodiversitai). Exist numeroase organizatii internationale preocupate doar de anumite aspecte legate de viata plantelor si animalelor, concentrate pe tipuri distincte de habitat, cum ar fi padurile, finuturile miastinoase, raurile, lacurile, oceanele gi zonele de coasta cu anumite caracteristici, de exemplu recifele de corali, zone maritime noroioase si mlastini arate. Masuratori demoarafice si socio-economice Masurdtorilé demografice, sub forma de recensaminte si inregistrari ale populatici, reprezinta sursa principala a statisticilor geografice asupra populatiei umane. Datele variaza in functie de tar’, dar Pot include informati referitoare de exemplu la varsta, sex, numar de persoane pe locuinta, ocupatie, venit, utiizarea de combustibili si acces la utilitati. Utiizarea datelor include planificari referitoare la scoli si la strazi, studii ale variatilor spatiale in ceea ce priveste maladille, gi analize referitoare la locatill clientilor in scopuri comerciale. De obicei, informatie sunt inserate in unitati zonale mai mici. in Marea Britanie, aceste unitati sunt denumite districte de enumerare (ED-uri) care formeaza blocuri de cladiri in vederea integratii ulterioare in unitati administrative mai mari cu circumscripfii electorale, districte administrative, judete, regiuni si tari, Referintele spatiale pentru ED-uri au fost furnizate initial doar de c&tre coordonatele unui centru de greutate, desi delimitarile acestora in format digital au devenit in prezent disponibile la modul general. in prezent, in Marea Britanie codul postal este inclus in raporturile recensamintelor iar acest lucru poate fi interpretat ca 0 coordonare geografica importanta, Referintele spatiale la codurile postale le da importanta atunci cand sunt legate de informatille socio- economice.in plus fata de recensamintele nationale destul de rare, organizatiile guvernamentale, cum ar fi Biroul National de Statisticé din Marea Britanie (OPCS), pot realiza, in mod regulat, observatii in vederea obtinerii de informatii demografice si socio-economice, cum ar fi cele referitoare la forta de munca disponibila, care pot fi’utilizate in studiul tendintelor pe termen scurt in evolutia sau declinul industrial gi comercial. Arheologia si siturile istorice Din moment ce arheologia este, cel putin partial, preocupata de localizarea geogratica din trecut, este normal ca 0 gama larga de tehnici ale sistemului GIS s&-si gseasca aplicatii practice in reconstruitea locatilor antice. Masuratorile topografice si fotogrametria sunt utilizate in vederea inregistrarii pe harti a zonelor vizibile ce definesc locatiilor trecute. In cazul structurilor aflate aproape de suprafafa, acestea pot fi reprezentate pe baza masuratorilor seismice, magnetice gi de rezistivitate. Vizualizarea tridimensionala si animatille realitatii virtuale, s-au dovedit a fi de valoare in simularea cladirilor gi siturilor istorice. Tehnologia GIS este in prezent un instrument esential in gestionarea informatillor privitoare la monumente istorice, dand posibilitatea integrarii hartilor rezultate in urma masuratorilor topografice si a fotografilor realizate la fata locului, in format digital, sé fie inserate in baze de date spatiale care includ caracteristic ale vestigillor istorice si informatiireferitoare la lucrarile de conservare-a cladirilor. ‘ S in Romania este in derulare un program national de implementare a unui sistem_ informational geogratic (GIS) pentru protectia patrimoniului cultural national imobil (arheologie si monumente istorice) numiteGiSpat'si este finantat de Ministerului Culturi gi Cultelor(MCC). EGISpat Bucuresti este 0 aplicatio/de tip "web enterprise" destinata stocarii, administra si analizei datelor referitoare la patrimoniul cultural national imobil din centrul istoric al municipiului Bucuresti, de catre specialistii ai Institutului National al Monumentelor Istorice(INMl) si ai Ministerului Culturii si Cultelor(MCC), i > FIPURI_ DE MODELE DOMTEAN'! WE _APLICARE Model de date j¢oGP471CE | Exemple de aplicatii Computer-Aided Design (CAD) _ | Calcule si proiectare in inginerie Grafic (fra topologie) Harfi simple Imagine Procesare gi analiza simpla de imagine Raster/ Grid ‘Analiza spafiala gi modelare in special in aplicafi mediu gi de resurse naturale de Veciorial 7 Georrelafional | Operatii _mulliple pe elemente vectorale i topologic modelare(cartografie, analizi socio-economica gi de resurse) Relea ‘Analizi pe refele in Wansporturi, in hidrologie si in servicile publice. Rejea Wiangulara nereguiata Vizualizarea, analiza $i modelarea suprafefei / terenulul (TIN) Obiect Operatii multiple pe toate tipurile de entitatf (raster 7 vector / TIN etc.) in toate tipurile de aplicatii Toate sistemele software GIS (clud lin model de date specitic(vezi GRID ~format ESRI) Sau central, care se bazeaz pe unul sau mai multe dintre aceste modele de date GIS. in practica, orice sistem GIS moder vast Spriind)cel putin unul sau doua elemente din toate modele_prezentate. ZModelul de date de-baza/al software-ului_sistemului GIS definest? modalitatea de reprezentare a aspectelor geografice ale realitatii si detineste) tipurile de operafii geogratice care pot fi desfasurate. Echipa de implementare a sistemului GIS este responsabila de incércarea acestui model general cu informati referitoare la o anumit problema (ex. managementu! utilttilor, cartografierea militara sau 25planificarea resurselor naturale). Unele pachete de software ale sistemelor GIS includ un model fix de date, in timp ce altele au modele care pot fi extinse cu ugurinta. Acestea din urma sunt mult mai bune in modelarea multitudinii de domenii geografice si, in general, sunt sistemele cele mai usor de folosit si cele mai productive. La modelarea_realitaji. pentru ceprezentarea. in Jinteriorul unui sistem GIS, este comoda gruparea la un loc a éntitatilor aceluiagi tip geometric (de exemplu, toate entitatile punctuale, cum ar fi lumini, Iazi de gunoi, containere de gunoi, etc., ar putea fi stocate in acelasi loc). O grupare de entitati de acélasi ti} geometric (dimensiune) este denumits las sau &ttat tematic) De asemenea, ar trebui observat faptul ca termenul de strat tematic este destul de utilizat in cadrul sistemelor GIS. ca termen general pentru un set specific de date. Acesta a rezultat in urma procesului de introducere a diferitelor tipuri de date intr-un sistem GIS preluate din har{i pe hartie, (toate entitafile acelulasi tip au fost feprezentate cu aceeasi culoare si utilizand tehnologia de tiparire, au fost reproduse la un loc in produsul final pe hartie). Gruparea entitatilor de acelasi tip la un loc face mai eficienta stocarea bazelor de date geografice. De asemenea, este mult mai usor pentru a implementa regulile privitoare la validarea operatillor de editare (de exemplu, addugarea unei cladiri noi sau a unei zone administrative din punct de vedere statistic) ori la stabilirea de relatiiintre entitati. Toate modelele de date prezentate mai departe in cadrul acestui capitol utilizeaza straturi tematice astfel incat s& poaté manipula entitaile geogratice. Aun strat tematic|reprezinta o grupare de entitati geogratice de acelasi tip de geometrie (ex. puncte, linii sau poligoane). Straturile tematice grupate pot combina straturi tematice cu diferite tipuri geometrice. 3. 1 Modelul de date raster Modelul dé date de tip raster utilizeaz’ un sir_de celule de di (clemente ale imaginii) pentru reprezentarea obiectelor reale. ensiuni_egale, sau pixeli Figura 3.1 Model raster de reprezentare a obiectelor reale; Colulele. sunt aranjate in_linii si coloane. Numarul de lini, si coloane dintr-un raster nu_sunt egale. Spre exemplu un raster poate avea 2000 de linii si 1857 coloane. 26700 000 mp 720 000 mp 640.000 mp celula 100m colufa 200m celula 400m Area reala a poligonului=679 707 mp Figura 3.2 Acest exemplu arata efectul pe care tl are marimea celulei asupra reprezentaril datelor spatiale; in timp ce o celula este mereu patrata, dimensiunea ei poate varia. Alegerea dimensiun celulei depinde de scopul propus si de tipul de analizd. Dimensiunea celulei@etinesté rezolutia rasterulul. O dimensiune mica a celulei ofera 0 rezolutie mare (generalizare mai mica) si o dimensiune mare a celulel ofera o rezolutie scazuta (generalizare mai mare). in general 0 gelulé 88 fie sufigient de » miga Incat s& poata reprezenta cel mai mic element ce urmegza a fi analizat. int-un rasterGeldlela)sunt definite prin linie gi coloan’. Linile gi coloanele sunt numerotate din coltul_ stinga_sus_al rasterului pornind de la valoarea zero. Celula din colful stanga sus are coordonatele linie coloand (0,0). Aceasta celula este consideraté originea rasterului. CCula(0,0) Ouse a. Bal 9 23) ar knw be) ° - 1 Catulay2,3) line. — “ ine — a 3 coloana Figura 3.3 Fiecare celula din raster poate fl identiicat& prin pozitia acesteia in cadrul linllor $i coloanelor. Celula rosie este pe linia 3 gi coloana 3; 27t lorigine raster | aray (630, 684) Wo [Shon sacar Senn nh 00) cae gins sao de coraenia Figura 3.4 Un raster ce reprezinta informatil geografice are un al doilea punct de origine pentru sistemul cartezian-coltul sténga sus; Un raster ce reprezinta informatii geografice are orientata (imita celuleloparale! cu axele x, y ale sistemului de coordonate cartezian. Punctul din colful stanga sus al rasterului este punctul de inceput pentru referentierea rasterului in sistemul de coordonate real. 3.1.1 Val Figcarei_celule ii este entitate de alta. Aceste valori stabilese Glasa, grupulymembrilsau €ategoria entitatilor geografice asociate pozitici unei celule. Aceste valori Sunt de natura calitativa/si nu tiv legatura cu vreun punet fix sau scara lineara. Schemele de codare pentru utilizarea tere atribut sunt considerate masuratori nominale. enului, tipul solului, numarul parcelei sau orice alt ie 4 1=Pin [2 = lenupar 3 = Plop Bg e-em 5 =Alun 6 “Inepeni Figura 3.6 Datele nominale sunt pe categorii si au nume. Valorile numerice sunt un tip de cod arbitrar; ' Valorile Yatelor ordinalé determina rangul_unei_entitéfi raportata_la_alte_entitafj. Aceste masuratori pot sugera pozitia cum ar fi primul loc, al doilea loc sau al treilea. Nu se poate indica diferenta cantitativa cum ar fi: ct de mare, larga sau densa este o entitate fafa de alta [1 = foarte bun 2= tun [7] 3 = mediu [+= sav Figura 3.7 Valorile datelor ordinale sunt repattizate pe categori, au nume si valorile sunt crescatoare. clasificare a calitafi terenului poate fi un exemplu de raster ordinal; 29Rasterele care au celule cu valori intregi pot avea tabel de atribute care sa contina diferite atribute atagate valorilor unice ale celulelor. Aceasta este 0 relatie de unu la-mai multe (one-to-many) intre valorile celulelor (sau coduri) si numarul celulelor carora li se atribuie codul respectiv. Acest-mod de abordare reduce spatiul de stocare si simplificd modul de actualizare. O simpla schimbare a unui atribut poate fi reflectata in sute de celule ce contin aceeasi valoare. Son sence 11 |toarte 300 13 [bun 310 29 [medi 320 11 | stab 330 Figura 3.8 Relajie One to many intre valorile unice din tabela de’ atribute gi celulele care au acele valori din raster. Ex: 29 de celule au valoarea 3{mediu), exista doar o linie in tabel cu valoarea 3 in tabel; Date interval sau rationale -masuratori Sopa a : z Gatele interval si rationalé reprezinta fenomene continue si au de obice! numere reale. [0 valoare interval teprezinta o masuratoa le timp, temperatura sau valoare pH. Aceste valori nu sunt relative la un punct zero. Se pot face comparatiiintre intervalurile de valoare sau © raportare la zero nu este semnificativa. pH 4.5-5.4 pH 5.5-6.4 pH 6.5-7.4 pH 7.5-8.4 pH 8.5-9.4 Figura 3.9 Valorile interval sunt ordonate numeric siintervalul este constant. Acest raster poate reprezenta pH-ul zonei cu ideea ca valoare masurata 7.0 indicd un punct cu stare neutra, de referinfa Intre acid (numere mici) si bazic (numere mari); [Ovaloare rationalareprezinta o.masuratoare pe o scard cu origine zero. Operatiile matematice pot fi utiizate pe aceste valori cu rezultate semnificative.si concludente. Exemple de masuratori cu valori rationale sunt varsta, distanta, greutatea, volumul, cantitatea de precipitati si populatia. 30Gantitate de precipita 0.0-10.0 10.1-20.0 20.1-30.0 (i 20.1-40.0 EB 40.1-50.0 Figura 3.10 Valorile raport masoara un fenomen continuu cu un punet natural zero; Exemplu cantitatea de precipitatii pe o zones; Modelul raster_de date prezentat_anterior este de cele mai multe ori fasociat Jou_modelul conceptual de date pentru reprezentarea unei suprafete. Pe de alté parte, modelul de date vectorial este in general atribuit obiectelor distincte. Modelul de date vectorial este(ut iizat"In cadrul sistemelor GIS din cauza metodei mai precise de-reprezentare, a eficientei i tai rezultatului din punct_de vedere cartogratic si a disponibilitatii_ instr “ope proiectii cartografice, syprapunerea si analiza. Jn cazul modelului de date vectorial, fiecare obiect din realitate este, in primul rand, clasificat {ntr-un tip de geometrie: in cazul 2D punt, linie sau poligon (Figura 8.1). Punétele Jex. fantani, hidrant si magazine de destacere) sunt interpretate ca perechi unice de coordonate, a, (ex. gosele, rauri gi limite) sunt interpretate ca o serie de perechi ordonate de coordonate (denumite si polilinii), si dligoanel® (ex. suprafete agricole, lacuri gi zone in industria ~ ‘peroliera) sunt interpretate ca unul sau mai multe segme e linie care se, inchid pentru_a forma suprafata unui poligon. ~ Coordonatele care definesc geometria fiecarul obiect pot avea 2, 3 sau 4 dimensiunk(2\x, y: rnd si coloand, sau latitudine gi longitudine)(3\(x, y, z: adaugarea unei valori de inaltime), sau 4)(x, y, m: adaugarea unei alte valori care s& reprezinte timpul sau orice alta proprietate — in cazul referintei liniare pentru gosele, m poate fi kilometrajul sau distanta dintre semnele rutiere gi axul partii carosabile ori un atribut) jin unele modele de date, elementele liniare pot fi reprezentate nu numai ca o serie de coordonate ordonate dar si ca nigte curbe definite de o functie matematicd (ex. 0 curba Bézier) Acestea sunt utile in special in reprezentarea entitatilor din domeniul constructillor cum ar fi curbele soselelor ori unele clair 3.2.1 Elemente simple Entitatile_geografice care utilizeazé modelul_de date_vectorial sunt, de obicei, denumite elemente (termenul folosit in engleza este feature) iar aceasta va fi conventia adoptata in acest referat. Elemente cu acelasi tip de geometrie sunt stocate intr-o clas de_elemente si atunci c4nd vine, vorba despre reprezentatea fizica (baza de date) este de preferat notiunea de tabel de elemente. 31~-proprieta{inon-metrice (Calitative) ale obiectelor geografice €&re ram. Puncte mar punt Coordonate (x, | 1 (24) eee 2 (G2) | a 3 63) | 42 4 a (62) | S| Peli Numa poiinie _Coordonat (x,y) 1 (1.5) (3,6) (65) (7.6) 2 (3,3) (6,2) (7,3) Numar potigon Coordonate (x, y) 1 (2,4) (2.5) (3,6) (4,5) (8.4) (24) 2 (8,3) (4,3) (6.4) (6.2) (5.1) (4,1) (42) (32) Figura 3.1 Reprezentarea obiectelar punet, line si poligon utilizand modelul vectorial de date; in acest context, fiecare element ocupa un rand gi fiecare proprietate a elementului ocupa o coloana in tabelul de elemente. in general, sistemele GIS'lucreaza)cu doua tipuri de elemente: s si topologice. Structura seturilor de elemente simple polilinie si poligon este uneori denumita spaghetti deoarece, la fel ca o farfurie cu spaghetti, liniile si poligoanele se pot suprapune gi nu exista nici o legatura intre niciunul dintre obiecte. Elementele sunt obiecte vectoriale de tip punct, linie sau poligon. Seturile de elemente simple referitoare la elemente”Sunt utile in aplicafille sistemelor GIS deoarece sunt usor de creat, de stocat, de prelucrat i redate pe ecran foarte rapid. Pe de alta parte, deoarece elementele simple dovedesc o lips de caracteristici structurale ale datelor evoluate, cum ar fi topologia, functii precum analiza pe calea cea mai scurta a retelel si adiacenta poligoanelor nu pot fi realizate fra calcule suplimentare. 3.2.2 Elemente topologice Elementele oe reprezint TopoteyIa7reprezint ‘in esenta, structuri de elemente simple ce ’4 matematica si stiinja.relatillor geomettice. Relatile gedgrafic al obiectelor este modificat sau distorsionat. De exemplu, al precum distanta si unghiul se modifica, proprietatilor topologice precum adiacenta si continutul nu se 32modifica. Structurarea topologica a straturilor tematice vectoriale prezinta unele proprietat interesante si foarte utile, in special pentru pollinie (denumita si arc, muchie, linie si leg&tura) si poligon (denumit Suprafati sau fata) A Face Fata 1 Edge -Muchle @ wie Noa A” Becton efedge Diroctia machi Figura 3.2 Elemente topologice; Structurarea topologica a liniei, a straturilor tematice forfeaza capetele de linii care se afla in interiorul unei distante definite de utiizator sa fie inchise intr-un loc, astfel incat sa aiba exact aceleasi valori pe coordonate. Oriunde capetele liniei se intélnesc sau se intersecteazé este plasat un nod. Topologia este importanta in sistemele GIS datorita rolului pe care aceasta il are in validarea datelor, in modelarea comportamentul elementelor integrate, in editare si in optimizarea interogarilor. {Topologia) reprezinta stiinta_si jatica_relatiilor_utilizate in validarea \_geometriei entitatilor vectoriale, a operatiilor precum conectivitatea retelelor si verificarea adiacentei poligonului. Validarea datelor Multe dintre datele geografice colectate prin intermediul digitizari, dispozitivele de colectare a datelor de pe teren, fotogramettiei gi sistemelor CAD cuprind elemente simple de tipul punct, polilinie sau poligon cu inteligenta structurald limitaté (de exemplu, fara topologie). Verificarea_integritati topologice a setului de date reprezint o modalitate utilé de validare a calitati_ geometrice a datelor si de evaluare a aplicabilitatii acestora pentru analize geografice. Cateva teste ulile pentru validarea topologica a datelor: * Conectivitatea retelei ~ toate elementele retelei sunt conectate (ex. toate fevile din reteaua de alimentare cu apa sunt unite). Elementele refelei conectate trebuiesc ,nchise”- la intersedti (imbinari), adicd, s& alba aceleasi valori pe coordonate. + Intersectia_tinilor — exist& puncte de imbinare la pollinile care se intalnesc sau se intersecteazi? De exemplu, este perfect posibil ca strazile ce urmeaza a se intersecta in vederea 2-0 planimetric’, dar nu se intalnesc in vederea 3-D (de exemplu, la un pod sau la un pasaj subteran) 33Ne bo 1 Figura 8.9 Reprezentarea realita til (dimensiune 8D) in tehnologia 20 ; © Suprapunerea ~ se suprapun poligoanele adiacente? In multe dintre aplicafi (ex. Parcele de teren) este importanta realizarea de baze de date care s4 nu confina suprapuneri sau goluri astfel inca limita proprietatii s4 nu fie ambigu: * Dubluri de tinii - exista mai multe dubluri ale elementelor din refea sau ale poligoanelor? Dublurile pollinillor apar adeseori in timpul obtinerii datelor. in timpul procesului de creare topologica este necesara identificarea si indepartarea dublurilor polilinilor pentru a ne asigura 8 topologia pentru un set de date poate fi realizata, Modelarea comportamentului integrat al diferitelor tipuri de elemente Multe obiecte din realitate impart locafii comune si identitati partiale. De exemplu, zonele de distributie a apei coincid adeseori cu bazine de colecatre a apei, zonele de distributie a energici electrice impart adeseori limite comune. cu cladirii ce tin de diferite departamente ale firmei de * O tehnica utilé pentru accelerarea editarii si pentru mentinerea unui standard inalt al c datelor este definirea unei zone de concidenta a vertecsilor denumita in engleza ,snapping”. a) b) * Giito-inchiderea Peprezinta procesul de completare a poligonului prin unirea ultimului punct cu primul punct digitizat. © Verificarea” directisty continuitatii si conectivitatii vectorilor intr-o retea,~ reprezinté o tehnicd comuna de analiza a retelei, in special in aplicafi ale utiltatilor. in aplicatiile de retea pentru utilitati, cunoasterea directiei de curgere de-a lungul muchiilor retelei este esentiala. 7 eS Figura 3.4 Retea hidrogratica in care s-a detint airectia de curgere a apei; Interogari optimizare Exista multe interogari GIS care pot fi optimizate prin prelucrare initiala gi stocarea informatillor referitoare la relatile topologice. Exemple comune: + (Network tracings -conectivitate in retea-(ex. Se veritic’ daca toate conductele de apa si robinetele sunt conestate). * ‘Adiacenta poligoanelor (ex. Ce proprietari se invecineaza cu parcela detinuté de un anumit proprietar?). * Cantinu?ex. Cate canale se afla in zona de lucru a unei anumite str&zi?) * Intersectare (ex. Ce zone de cartier se intersecteaza cu un set de zone spitalicesti?). ~ Din punct de vedere conceptual, intr-un strat tematic de date de tip poligon) cu structura topologica, fiecare poligon estedefinit ca o colectie de polilinii care, in schimb, sunt formate dint-o list de_coordonate (vertecsi). Figura 3.2 prezinté un exemplu de set de date poligon care cuprinde sase poligoane (inclusiv ,zona exterioara' poligonul 1). Numerele incercuite identific& poligoanele. Liniile care formeaza poligoanele sunt prezentate in lista poligon-polilinie. De exemplu, poligonul 2 poate fi realizat din liniile 4, 6, 7, 10 si 8. In acest exemplu particular , cifra 0 de dinainte de cifra 8 este utilizata 35pentru a indica faptul o& linia 8 defineste, de fapt, o ,insula” in interiorul poligonului 2. Lista de coordonate pentru fiecare linie este, de asemenea, prezentata in Figura 3.5, De exemplu, linia 6 incepe cu coordonatele 7,4 si 6,3. O linie poate aparea in lista poligon-pollinie de mai multe ori (de exemplu, linia 6 este utilizata la definirea ambelor poligoane 2 si 5), dar coordonatele actuale pentru fiecare polilinie sunt stocate doar o singura dat in lista de coordonate a poliliniei. Stocarea limitelor comune dintre poligoanele adiacente evita posibilele probleme ale lipsurilor (benzilor subtiri) sau ale ‘suprapunerilor dintre poligoanele adiacente. In compensatie, exist’ mai putine coordonate intr-o reprezentare a stratului tematic structurat topologic decat la reprezentarea simpla ale acelorasi entitati Problema, isa, este c& desenarea unui poligon necesita ca multiple pollini s& fie reconstruite pe baza coordonatelor din baza de date si apoi asamblate intr-o limita. Acest proces poate fi de durata atunci cand se repet& pentru fiecare poligon tn parte intr-un set mare de date. “Teplosle Polson Polite 4 Our: Tabet Potgn ote Poy POMUNE 3 08 4 7529 5 156 . 68 “abel de courdonate perry pln POLYLINE: (xy eoornatas 1 63) 5) BS) 2s) (205) 3 04) 21) 4 48) 4) 6 (63) 3 Figura 3.5 Un strat tematic de date poligon structurat topologic. Poligoanele sunt formate din Polilinii prezentate in lista potigon-polinie. Linile sunt formate din coordonate prezentate in lista de coordonate a liniei (Sursa: ESRI 1997); - —~ Constrangerea in plan) reprezinté o proprietate foarte important a poligoanélor structurate topologic. Mai simplu spus, constfangerea inseamna ca toate spatille de pe o harta trebuie completate si 8 orice punct trebuie sa intre intr-un singur poligon, iar poligoanele nu trebuie s& se suprapund. Constrangerea in plan implica faptul o& fenomenul reprezentat este interpretat ca o suprafata din teren. Ridlatia de proximitate)(adiacenta) dintre poligoane este, de asemenea, definita in timpul procesului de structurare topologica. Aceasta informatie este ulilizata pentru definirea poligoanelor de pe laturile din stanga gi din dreapta ale fiecdrei polilinii, in directia definita de lista de coordonate (Figura 3.6). Poligonul 2 se afla in stanga poligonului 6 gi poligonu! § se alld in dreapta. Astfel, putem deduce dintr-o simpla privire ca poligoanele 2 si 5 sunt adiacente. 36“Toploie Stange Orga “Tooele pln Sang Creapta Pabined Urey _APoiy robe ae coorense pet pie POLYLINEH _X,¥ Pairs 1 gasses 2 85 205 4 farsa 7 4 Figura 3.6 Proximitatea unui strat. tematic cu poligoane structurate topologic. Pentru tiecare poliinie poligoanele din dreapta si din stanga sunt stocate cu date geometrice (Sursa: ESRI 1! 997); Sistemele software bazate pe modelul de date topologic vectorial au devenit populare de-a lungul anilor. Un caz special de model topologic vectorial il reprezintalmodelul georelational,/in aceasta abatere de la model, geometria elementului si informatille topologice asociate sunt stocate in fisiere obignuite, in timp ce informatile atributele asociate sunt pastrate in tabelele aflate in sistemul de administrare al bazei de date relationale (RDBMS). Software-ul GIS mentine legaturile intime dintre geometric, topologie si atribute. Aceasta solufie hibrid de management al datelor a fost dezvoltata pentru a profita de pe urma RDBMS pentru stocarea si manipularea informatior atribuite. Geometria si topologia nu au fost introduse in RDBMS-uri deoarece, pana relativ recent, RDBMS-urile nu aveau capacitatea de a stoca si a reda eficient datele geografice. Figura 3.7 este un exemplu de model georelational aga cum a fost el implementat in Arcinfo ESRI la nivel de seturi de date de tip coverage. Elemente poligon Elemente si relatil topologice | Face Ete c | pe aa ; 8 AST é pt | ih © LAKE al eo lelesiaas Ae B ) | +f" aye Lois \ 3 = ry } Face Face oO 6 TA Poygon ves A fee 2 Ae 1 com Seis ©, ode veer . O twee + AB Potygon & Vences 7 puesto oteage ios afeee Hae Kove Yo Ka Mee ee oO SMe Re Xe Rete roo 8 wu Bae Soar Xia Hii Mian Hy Novis 4aa asa 15,24 Node Nee Figura 8.7 Elemente si relafii topologice pentru coverage fn structura intima a sottului Arcinfo (Sursa: ESRI2007); 37Aceasta prezinta informatii geometrice din fisiere, legatura intre informatille topologice si atributele dintr-un tabel RDBMS. ID-ul (identificarea) poligonului, eticheta (label point), este legat (relationare sau unire) cu coloana ID-ului in tabela de atribute. Astfel, in acest set de date despre sol poligonul 3 este sol de tipul B7, din clasa 212 stat Sor 7 te “ 45 _ iD) Sel Gass Sunabin bap | | ESE Sian g ak AS oS 18. HIGH 2 06 4% = LOW 3 BY 212. MODERATE. 4 B18 201. MODERATE: 5 22 LOW 6 Ae 7, HIGH ae AL 47 Low — FA Figura 8.8 Un exemplu de set de"date georelational. Fiecare dintre poligoane se afla in legaturé cu un rand dintr-un tabel RDBMS. Tabelul are mai multe atribute, cate unul in fiecare coloana si poate fi vizualizat si editat de utilizator (Sursa: ESRI 1997); Modelul topologic de date geogratice a fost/Lifiizat la scar& larg’ in aplicatille GIS in ultimii 20 de ani, in special in aplicatile pentru_administrarea resuirselor guvernamentale si naturale bazate pe reprezentari poligonale. Aplicatiile guvernameniale tipice includ: managementul cadastral, evaluarea taxelor, managementul parcelelor, zonarea, planificarea si controlul tn constructii. in zonele de resurse naturale si de mediu, aplicatille cheie includ analiza locatiei potrivite, modelarea folosintei terenului, cartogratierea autorizat, managementul resurselor naturale si conservarea. 3.3 Modelul de date retea Modelul de date tip retedeste de fapt un tip special de model de elemente topoloaice. Retelele Pot fi utizate la modelarea fluxului de bunuri gi servici. Exist doud tipuri principale de retele:(fadial®) Guel4 flooped). in retelele radiale sau (free network’ {luxul are intotdeauna o ditectie de sus in jos si de /08 in sus in cadrul structurii. Sistemele hidrogratice si a apelor pluviale sunt exemple de retele radiale In retelele de tip bucla, intersectarile aceluiasi traseu sunt evenimente frecvente. in sistemele de software GIS, refelele sunt modelate ca puncte (de exemplu, intersectille strazilor, sigurantele, intrerupatoarele, robinetele si confluenta albillor raurilor: denumite de obicel noduri in modelele topologice), si linii (de exemplu, strazi, linii de transmisie, conducte, si albii ale raurilor). Relatile topologice ale retelei defines modul in care linile sunt legate unele cu celelalte prin noduri.-in scopul analizarii retelei este, de asemenea, utila stabilirea de reguli referitoare la fluxul din retea. De exemplu, intr-o retea de canalizare, fluxul se directioneazd de la un client (sursa) la o instalatie de tratare (destinatie), insa tntr-o retea de gaze sub presiune fluxul poate fi in orice directie. Figura 3.7 prezinté un exemplu de refea stradala. Reteaua cuprinde 0 grupare de noduri (tipuri de interseoti ale str&zilor) gi lini (tipuri de strazi), precum gi relatile topologice dintre acestea. Impedanta (weight) reprezinta costul transportului de-a lungul unui element muchie. Exemple de impedante sunt timpul de calatorie de-a lungul muchiei sau rezistenta la curgere. Informatie topologice fac posibilé destasurarea fluxului de trafic prin retea si examinarea impactului inchiderii_strazilor. Impedanta pe intersectii gi pe sirazi dotermina viteza la care se destagoara traficul. In mod tipic, rata fluxulif!*€ste proportional cu limita de viteza a strazii si cu 38numarul semnelor de circulatie. $i temporizarea sematoarelor Ia intersectii. Desi acest exemplu este legat de strazi, aceleasi principii de baz se aplica, de exemplu, si la refelele electrice, de alimentare cu apa sila cele de cai ferate. Figura 8.9 Un exemplu de relea stradala; In implementarile georelationale ale modelului topologic al refelei, informatile geometrice si topologice sunt pastrate in mod tipic in fisiere interne ale softului iar atributele intr-o baz de date. Instrumentele software-ului GIS sunt réspunzétoare de crearea si menfinerea informatilor topologice de fiecare data cand apare 0 modificare in geometria elementelor. In modelele mai moderne ale obiectelor geometria, atributele si topologia pot fi stocate la un loc intr-un-DBMS, sau topologia poate fi stabilité in momentul lucrului cu refeaua. Exist multe aplicafii care utiizeaza refele. Exemple importante includ: calcularea scaderi incarcarii electrice intr-o rofea electric’; traseul vehiculelor de urgenta (salvare, pompieri) pe o retea stradald; si trasarea poluarii in crestere catre 0 sursa intr-o refea hidrogratica. \Modelele de date refed sunt utilizate, de asemenea, pentru a spijni alta variant de model de date numita referire liniara. Prin jiare este destul de simplu. in_locul inregistrarii locatiei entitatlor geografice ca fiind coordonate explicite de tipul x, y, 2, acestea sunt a lei (denumita sistem al traseului) dintr-un punct de origine. Aceasta este 0 modalitate foarte eficient& de stocare a informatilor, cum ar fi caracteristicile de uzura ale Pavajului strazii (ex. localizarea fagagelor de eroziune gi a asfaltului degradat), datele seismice geologice (ex. masuratori ale undei de goc la senzori de-a lungul liniilor seismice) si date despre coroziunea conductelor. Localizarea fi a lungul traseul (denumita adesea eveniment) reprezinta pur si simplu.o distant’ de entelé-route events) defineste locatiile si atributele 39Exemple: - accidentele petrecute pe sosea - semnalele de-a lungul céilor ferate - statile de autobus - statile de pompare Evenimentele liniare (line events) descriu portiuni ale rutelor. Exemple: - calitatea pavajului - volumul traficului - diametrul conductelor Figura 3.10 Semnalarea evenimentelor de tip punct sau linie gi structura tabelara a acestora; Termenul de Geferire > liniara rovine din faptul c& valorile datelor evenimentelor sunt pastrate separat de traseul Te{elei din tabelele bazei de date (continuand sa fie considerate distante liniare si deviafii) si apoi_adaugate in_mod dinamic traseului (segmentat) de fi ta cand ultilizatorul interoghe: a de date. Aceasta abordare este util, in special, in situatii in care datele evenimentolor se modifica in mod frecvent gi trebuie stocate intr-o baza de date din cauza accestilui din alte aplicati (ex. volumurile de trafic si starea de corodare a conductelor).. 3.4 Modelul de date TIN ( Triangulated Irregular Network) Modelele de date geografice prezentate pana acum s-au axat pe date uni- si bi-dimensionale. Exist mai multe modalitéti de modelare a datelor tridimensional, cum ar fi modelele de teren, costurile la vanzare ale supratetelor gi straturile geologice. Notiunea 2,5D este utilizata uneori pentru descrierea structurii suprafetelor deoarece acestea au proprietati dimensionale care se incadreaza intre 2D gi 3D. O structura 3D reala va contine multiple valori pe coordonata z in aceeasi locatie de coordonate x, y si astfel, poate modela consolele gi tunelurile, gi poate veni in sprijinul calculelor de volum exacte pentru umplutura si sépatura/Rasterele si refelele triangulare neregulatd (TIN-urile) sunt uilizate pentru a crea si reprezenta suprafefele in cadrul sistemel retea regulata de patrate reprezinta un tip de set de date de tip raster, dupa cum a fost prezentat anterior in subcapitolul 1.3. Fiecare celula a gridului stocheaza inaltimea suprafetel intr-o anumita locatie. Gtr ran dupa cum sugereaza si numele, reprezinta o suprafata de elemente triunghiulare invecinate care nu se suprapun 40. (Figura 3.12). Un(model TIN dste creat dintr-un set de puncte, adic’ puncte cu valori pe coordonatele xysiz. Figura 3.11 Sursa de date pentru realizarea unui TIN 0 reprezinta elementele punctuale ce au coordonate XYZ Un avanta} important al structurii TIN este acela ca densitatea punctelor esa dimensiunile triunghiurilor, pot fcreglat 4 astfel incat s& reflecte cat mai fidel relieful de reprezentat, prin ion in zone cu relief accentuat si variabl. Suprafefele TIN)pot fi create prin ce se numeste triangulatia Delaunay. in primul rand, este creat 0 structura convexa pentru setul de date — un poligon convex cat mai mic care sa confina setul de puncte. Apoi, linii drepie care nu se intersecteaza unele cu celelalte sunt trasate dinspre punctele din interior catre punctele de pe marginea structurii convexe gi in fiecare dintre acestea. Acest lucru duce la divizarea structurii convexe intr-un set de poligoane care sunt apoi divizate in triunghiuri prin desenarea a mai multor lini intre vertecsii poligoanelor. © structura TIN) rep zinta o structur topologica de date. care adminis ij Jeferitoare la noduri in i fiecdrui_triunghi. Figura 3.13 prezinta topologia unei structuri TIN simple. Triunghiurile au intotdeauna noduri si de obicei au cate t ructuril-TIN pot avea unul sau doi 41Triangle | Node list _| Neighbors 1.2.3 6D | 2.4.3 4.8.3 Figura 8.13 Topologia unei structuri TIN (Sursa: Zeiler 1999); La fel ca in cazul altor structuri topologice de date, informatile despre o structur’ TIN pot fi stocate intr-un mod convenabil intr-un figier sau intr-un tabel al unei baze de date(Sal)sunt generate in timp real si fara a fi stocate(on the fly). Structurile TIN ofera multe avantaje pentru analiza suprafetei-in primul rand, ele Tnéorporeaz’ esantionul de puncte originale, asigurand un rezultat real pri acuratetea modelului. In al doilea rand, densitatea variabila a triunghiurilor inseamin& c& o structura TIN reprezinté 0 modalitate eficienta de_stoca jelor cu variatii importante. In al treilea rand, structura datelor faciliteazé calcularea cotei, a pantei, directia pantei si a vizibilitatil(Jine of sigh) dintre puncte. Elevation: 1254 fot Y Figura 3.14 Coordonatele x,y,z sunt date de noduti; Valorile nodurilor sunt utilzate in calcularea pantei si directia acesteia, pentru fiecare fata a triunghiului; Combinatia acestor factori a avut ca rezultat raspandirea la scara larga a utilizar! structurii de date TIN in aplicatii precum calcule de volum pentru proiectarea soselelor, studi referitoare la canalizare pentru zonele cu dezvoltare urbana. Figura 3.15 prezinté doud exemple de aplicatii ale structurilor TIN. 42"i Figura 3.15 Exemple de aplicatii care utilizeaz& modelul de date TIN: (A) Harta de rise pentru 0 zona din Pisa, Italia; (B) Raul Yangtse, China, unde coordonata z a fost exagerata pentru evidentierea diferentelor de relief. Pentru o vizualizare ct mai reala a terenului s-a suprapus (draped) o imagine peste TIN ; La fel ca toate modelele 2,60 gi 30, g 9 9 = s Modelul logic 8 - a Bazat pe computer Ridicat Modelul fizic * Realitatea* Realizarea modelul conceptual Cod § obiecte Clasa | Denumire clasi obiec Cod |) Tema Tema if Ape curgiitoare Lacuri Miri Mauri Izvor Cascads [Alte clementehidrografice Bara} Canal big eee Loc acostare Indicatoare ‘Semnalizare * Realizarea modelul logic 51Tod [Tass — Tose evar | co oy tema rons rarer i Raseaaoss —| Paar —) Rae e Sates = Tocuoeet |e riba acne Newco | Ne fete opments haere | Na fear). te ie T tigen i, fone 1 wn Pars 3 begins | i 0 Tiecuosen | We Neoaunt | Ne eease | Nk Caio aoa — Nttogeaoe | Parmonent | 4 emoesn |Tomort | 2 ie or i si Noainet —} 0 hmateatt | Natearcu oe | Secrest) | runaway Boe increas | 2 Sere | Cone anc erat ie Nevgat | Sooner [Rei | Teas —— Peat tit tssiraate 4 Steer |Lasiataan | 2 soe ‘Sao Neca ier inooané 4 Seat Vincente | | 3 Witting | 3 mm Nowuet — | aor paaagEame — Pore ——P re (eased itoae oa Ticcueseut |e aban scone Nem | NP ‘ndsepateretoia Negease | NA Inseam gu he ecueseat —} 0 ten tr ons ' med 2 wen Piru 3 fobtuatoar “| & ‘Soot 52Laborator 4 * Realizarea modelul fizic(!) Mode Mt Personal Geodetibse (ia 9 iT asain tseast © Gp acresea sent ) cousmuct + Qyoonosarie » CA) FUNCT ceOvezIce «+ Op peur « preva uruase Gp reason! © QP UNITATL AOMINISTRATIE GU 35,101 0b 2m Crearea unei geodatabase presupune parcugerea urmatorilor pasi: * conceperea Geodatabase * crearea unei structuri Geodatabase goale * incarcarea datelor spatiale” | bulevard, cale, " Sosea strada, alee Domenii 1. Model fizic Geomatica.mdb 2. Crearea subtipurilor pentru clasele de elemente 3. Vizualizati subtipurile in ArcMap 4, Editarea vectorilor in functie de subtipuri 53Laborator 5 © Realizarea modelul fizic(II) Kase [= bulevard, cale, sosea 1. Model fizic Geomatica.mdb 2. Crearea domeniilor pentru toate clasele de elemente 3. Aplicarea domeniilor atributelor claselor de elemente 4. Aplicarea domeniilor subtipurilor 5. Vizualizati domeniile in ArcMap 6. Editarea vectorilor in functie de domenii Subtip Domenii 54Laborator 6 * Realizarea modelul fizic(Iil) Obiectele din lumea reala sunt asdciate cu alte obiecte Facultate-Studenti Studenti-Profesori Relatiile permit modelarea asocierilor obiectelor din lumea reala, in cadrul Geodatabase. Relatiile se creaza intre doua tabele ale claselor de elemente, intre tabela unei clase de elemente si 0 tabela non-spatiala. many-to-one many-to-many Sunt doua tipuri de relati + Simple -obiectele exista independent unele de altele -cand se realizeza o modificare in tabel origine, nu este afectata structura tabelului destinatie -numai valoarea din campul cheie externa este stearsa, eliminand astfel relatia (sterg parcela, nu dispare proprietarul parcelei respective) -relatii simple pot avea orice tip de cardinalitate + Compuse -obiectele destinatie nu pot exista fara obiectul origine(stalp-transtormator electric) -daca obiectul origine este sters, rotit, sau mutat, obiectele din tabelul destinatie sunt sterse, rotite, sau sa mutate cu obiectul origine. relatille compuse pot avea cardinalitatea unu-la-unu sau unu-la-mai-multi Atribute atasate relatiei(rel intre parcela si proprietari-atribut-procent proprietate in indiviziune ) 551.Creare Relate si Join la nivel ArcMap. 2. Creati clase de relatii simple si compuse 3. Definiti cardinalitatea intre obiecte 4. Editare vectorii pentru testarea relatiilor intre obiecte(cardinalitate, relatia intre diferitele subtipuri) : 5.Validati relatiile definite la nivel ArcCatalog 56Laborator 7 * Incarcare si editare vectori in cadru Geodatabase, cu instrumente specifice Moduti de populare cu date a unui Geodatabase: 1.lmport -se pot importa date existente intr-o structura Geodatabase -in momentul importului se genereaza structura bazei de date si se populeaza in acelasi timp -se pot importa fisiere multiple -se pot exclude anumite attribute in cadrul procesului de import | Create New | CASE Tools \coverages| Gy Feature ey ae dataset 9 \:/ @ \ / El] Feature Ve class { | Table | | 2.Incarcare(Load) -se poate crea 0 baza de date care sa contina seturi de clase de elemente, clase de elemente si tabele non-spatiale fara date -structura predefinita se populeaza cu date in cadrul procesului de incarcare(loading) -datele din fisiere multiple pot fi combinate intr-o singura clasa de elemente -se pot selecta elementele sau atributelor ce vor fi incarcate in structura bazei de date -se vor incarca doar acele atribute care respecta structura bazei de date create anterior(tipuri de date-short integer, long integer, float, double, text, date, Blob etc); 3.Copiere(Copy) -daca datele exista deja organizate intr-o structura geodatabase atunci procesul de populare a unei baze de date goale se poate face doar prin copiere(clasele de elemente trebuie sa aiba aceeasi referinta spatiala) 37Incarcarea datelor In ArcCatalog si in ArcMap exista instrumente prin care se pot incarca date. Aceste instrumente se utiizeaza pentru a adauga date la clase de elemente deja existente: In ArcCatalog exista un instrument care se numeste Simple Data Loader si care se utiizeaza pentru a adauga date la clase de elemente simple. Acest instrument nu poate fi utilizat pentru clase de elemente care participa intr-o relatie compusa sau care fac parte dintr-o retea geometrica. Acest instrument este util daca dorim sa introducem datele rapid. El utllizeaza un cursor rapid de inserare. Simple Data Loader este un instrument de tip wizard. Pot fi incarcate date din mai multe surse, dar, in acest caz, datele sursa tebuie sa aiba aceeasi schema a campurilor. Puteti sa indicati din ce campuri ale datelor sursa vor fi extrase valori si care sunt cAmpurile corespunzatoare ale clasei de elemente in care se adauga datele. Puteti sa realizati o selectie a datelor sursa care vor fi introduse. In plus, datele pot fi incarcate direct intr-un subtip. In afara de instrumentul Simple Object Loader, exista in ArcMap un alt instrument care poarte numele de Object Loader. Acesta se utilizeaza pentru a adauga date intr-o clasa de elemente care nu este simpla (participa intr-o retea geometica, de exemplu) sau pentru clase de elemente pentru care au fost create versiuni. Pentru a-| putea utiliza, trebuie deschisa 0 sesiune de editare. Instrumentul Object Loader foloseste acelasi wizard ca si Simple Object Loader, dar are cAteva faciltati suplimentare: * se respecta mediul de captare + inmod optional, pot fi validate obiectele dupa ce au fost incarcate. Metoda care este folosita pentru a incarca datele depinde de tipul datelor tinta: daca se introduc date in clase de elemente simple, este utilizat un cursor rapid. * in cazul in care se introduc date in clase de elemente complexe, atunci este utilizat un cursor pentu elemente care nu sunt simple si de aceea introducerea datelor este mai inceata Se recomanda, ca de cate ori este posibil, sa se utilizeze instrumentul Simple Object Loader in loc de Object Loader, deoarece primul instrument conduce la iritroducerea’ mai rapida a datelor. In acest scop se recomanda sa incercati sa introduceti toate datele inainte de a consttui retele geometrice sau de a crea versiuni pentru date in SDE Geodatabase. Nu actualizati niciodata cAmpurile: OBJECTID, Enabled sau AncillaryRole, campurile ponderi pentru o retea geometrica, orice cAmp care are un inteles special. 58Laborator 8 * Topologia in ArcGIS si Geodatabase In tehnologia GIS topologia exprima relatile spatiale (de pozitie) existente intre difertele elemente vectoriale de harta, stocate in aceeasi tema spatiala sau in teme spatiale diferite. Ea ofera totodata suportul pentru stabilirea si intretinerea acestor relatii spatiale. Topologia in ArcGIS In mediul ArcGIS topologia poate fi abordata in trei categorii de structuri: - Topologia de harta~ Map Topology - Topologia temelor spatiale stocate in Geodatabase — Geodatabase Topology - Topologia retelelor geometrice (Geometric Networks) generate si stocate in Geodalabase (Capitolul 7). Topologia de harta (Map Topology - MT) Topologia de harta reprezinta 0 abordare a principillor topologice in virtutea careia vectorii din mai multe teme spatiale pot fi pusi in relatti topologice simple in timpul unei sesiuni de editare in aplicatia ArcMap. Editarea MT este disponibila in ArcView (este singurul tip de topologie abordabil in ArcView), ArcEditor si Arcinfo MT permite utilizatorului editarea simultana a vectorilor dintr-una sau mai multe teme care se suprapun sau vin in contact. Vectorii pot apartine unor geomettii diferite. Cand se creeaza MT vectorii linie si linille de contur ale poligoanelor devin muchii topologice, iar vectorii punct, punctele finale ale vectorilor linie si intersectiile de vector! linie devin noduri. Pentru crearea MT se incarca bara de instrumente Topology (din lista de toolbar-uri disponibile in ArcMap) si se acceseaza butonul Map Topology (activ numai dupa deschiderea sesiunii de editare - toolbar Editor— Start Editing) | Too: Fomoe Doar] 80 Map’ ‘Topslogyh i Dupa incarcarea acestui instrument MT se creeaza in doi pasi : a. Specificarea temelor vectoriale care vor fi implicate in topologie (in fereastra deschisa de butonul Map Topology); b. Specificarea valorii tolerantei de distanta (Cluster tolerance - tot in fereastra deschisa de butonul Map Topology) Aceasta reprezinta distanta sub care diferitele elemente ale structurli topologice (muchii, noduri) devin coincidente. 59opp ata ous Tp) El lt Moy Edge ad abut pe lotr ontop srlahe aes, io te netaese news | ——e | fase | Er soa | | EE aes elie Ces DSi Creearea MT presupune exclusiv construirea de relatii topologice intre elementele coincidente (muchii si noduri) provenite din diferitele teme implicate in topologie (MT nu implica reguli topologice; toate muchiile si nodurile aflate la distante mai mici decat Cluster tolerance sunt considerate a fi coincidente din punct de vedere topologic) Dupa crearea topologiel_se utilizeaza instrumentul Topology Edit din toolbar-ul Topology pentru a edita muchille si nodurile coincidente. Editarea se face in doua etape: a. Selectarea muchiei sau nodului comun (click cu instrumentul Topology Edit pe muchie sau nod! b. Modifica pozitiei nodului sau a geomettiei unei muchii (prin alegerea din toolbar-ul Editor : Task-Topology Task — a uneia din optiunile Modify Edge, Reshape Edge, AutoComplete Polygon). MT poate fi aplicata vectorilor continuti intr-un shapefile sau geodatabase feature class. Vectorii implicati in MT trebuie sa se afle in acelasi director (pentru shapefile) sau geodatabase (pentru feature class). MT nu poate fi generata pentru vectori implicati in structuri de tip geometric network. Topologia in Geodatabase (Geodatabase Topology - GT) GT se creeaza si se intretine in interiorul unei Geodatabase exclusiv in medille ArcEditor si Arcinfo (nu este disponibila in mediul ArcView). GT poate fi generata si intretinuta numai incepand cu versiunea 8.3 a pachetului ArcGIS (ArcEditor, Arcinfo) GT se bazeaza pe coincidenta elementelor care apartin mai multor teme spatiale (feature class) si nu pe elemente care sunt comune mai multor teme. spatiale (abordare specifica formatului topologic Arcinfo Coverage). Astfel, in GT coordonatele unei pozitii sunt stocate de mai multe ori daca acea pozitie se regaseste in elemente apartinand mai multor teme spatiale. 60GT cuprinde o serie de relatii care definesc raporturile spatiale in.care se afla diferite elemente vectoriale apartinand unor teme spatiale (feature classes) cu geometrii diferite — punct, linie, poligon. ArcEditor si Arcinfo ofera o serie de instrumente pentru crearea, evaluarea si intretinerea relatillor topologice intr-o Geodatabase. In structura Geodatabase topologia reprezinta 0 colectie de reguli si relatii, care sunt asociate si sustinute printr-un set de tehnici si instrumente de editare. Impreuna acestea permit ca intr-0 Geodatabase sa se faca o modelare cat mai exacta a relatillor spatiale (geometrie si pozitie) existente intre diferitele elemente din lumea reala, Caracteristicile GT - GT se creeaza si se valideaza in aplicatia ArcCatalog ; - GT presupune stabilirea unor relatii intre mai multe teme spatiale (feature classes) grupate intr-un feature dataset; regulile topologice se administreaza in general la nivel de grup de teme, iar in Geodatabase elementul Topologie se poate genera si stoca numai intt-un feature dataset, | Conterte Bolu gf Priow] Meads] EC ArcMap teste Geb, Tepelogie Name GC) Shapefle_Strea70 Be 6-8) Romeriaih teste me Eldan | EV} Cal comuricatic Elna fa) cr Dear Network 2 Drama Elna Network Jnetons El Onna EE] Dremuri2_Topologyt <2, Daan fet 3 DomiiNawet tecion | | - GT se bazeaza pe tolerante spatiale (cluster tolerance), ranguri ale temelor implicate (ranks), reguli topologice (rules) si validari ale conditilor impuse prin aceste reguli care identifica erorile topologice (errors); ev enn sn] i |e Myint - cartografierea erorilor topologice si corectarea lor se face in aplicatia ArcMap; erorile sunt reprezentate prin vectori punct, linie sau poligon care nu satisfac conditiile impuse prin reguiile topologice; 611 Nt Not Hove Danger 1 Mut Not Hove Pesos Im Mystnotietseet, lets? Topaoay ‘oa Ene o Line Er Poh nee = ©) Darna 5 Jatted o - in aplicatia ArcMap se poate face si revalidarea structurii topologice daca temele spatiale implicate in GT au fost editate; [2 | 6|d2 | Topiow: [Trcoae Doma] [RA | |e | [QQ Fe 821 @ sire Teal Pasi in construirea GT In aplicatia ArcCatalog GT se genereaza in Geodatabase in FealureDataset-ul care contine temele spatiale (vectori) care urmeaza a fi implicati in relatii topologice: - In ArcCatalog in Geodatabase se acceseaza meniul vertical contextual pentru un Feature Dataset (click-dreapta) si se aleg optiunile New-Topology ; Cy Actan tte a> Toploie Tye 5G Shape Stee? 6B Pomariath_ teste 2) Caan © 1G) Eco, BA Day ike | | torn, Network 24) Bet Poe icy | | G2}oun Neto Junctions Bp Hage 6 Bl Torche url oo Eh mans % ale Feaiue Cas. eloonsip Clase. Gi dateMarey Ep » Cahn Des pt ais agen Flue ClassFo Lines Goce Netnath - Se numeste topologia (sub acest nume ea va aparea ca element in Feature Dataset); - Se stabileste valoarea pentru toleranta spatiala (Cluster Tolerance); - Se aleg temele spatiale (Feature Classes) care vor fi implicate in topologie; - Se stabileste numarul de ranguri (Ranks) topologice; 62- Se aloca un rang fiecarei teme spatiale; - Se precizeaza regulile topologice care descriu cel mai bine relatiile spatiale dintre temele implicate in topologie; - Se creeaza topologia; - Se executa validarea topologiei (se poate face atat in ArcCatalog cat si in ArcMap), procedura care conduce la identificarea erorilor; - Se carlografiaza in aplicatia ArcMap erorile topologice; - Se corecteaza in aplicatia ArcMap erorile sau se marcheaza pe harta ca exceptil (erori acceptate) Regulile topologice Reguiile topologice permit utiizatorului sa defineasca relatii spatiale intre vectorii stocati intr-o singura tema spatiala (feature class) sau subtip al unei teme spatiale (subtype) sau intre vectori stocati in doua teme spatiale sau subtipuri. Reguille topologice permit totodata utllizatorulul sa definesca relatille spatiale care satisfac cel mai bine modelul datelor stocate in Geodatabase. Erorile topologice reprezinta incalcari ale regulilor topologice exprimate prin entitati spatiale vectoriale (punct, linie, poligon) care nu satisfac conditiile spatiale impuse prin regulile topologice. 63Recapitulare 1.Clase de elemente(geometrie, atribute) 2.Subtipuri si domenii 3.Relatii compuse intre clase de elemente Comercial Residentialo singura Famili. Residential mai multe famnilii [eves / Subtip sau Birowi domeniu? Diverse Comercial Subtip sau Residential domeniu? Birouri Public * Pac Parcela Constructie Cardinalitate ‘Comercial Comercial a 04 Diverse ~ | Pare ae Residential o singura familie | Residential 0.2 Residential mai multe famili | Residential Birou 7 Publice jBiroun ~ | Comercial 4,Relatii topologice 64