Prezentare Produsul MELCALCIN este tn tonic si energizam general ce contine ca substante active miere de athine, laptiyor de mated calc gluconic si arome alimeniare, vimogenizate titr-o mas 2Aharouse. Laptisorul de matca este un produs. natural complex, bogat in vitamine Gn special cele ale grupului B), proteine, enzime. elemente minerale. glucide. precursori hormonali, cu efecte | tonifiante si regeneratoare asupra organismului, in special asupra sistemului nervos. a Produsui MELCALCIN este un supliment dietetic usor asimilabil cu stimulatoare asupra proceselor de calcifiere a oaselor in crestere la cop) cu actiune adjuvanta in procesele de vindecare a fracturilor si consolidare a oaselor fracturate Este un tonic si revitalizant general in stari de oboseala, surmenaj fizic si intelectual PRODUS AL INSTITUTULUI DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA Bucuresti, Bulevardul Ficusului 42, sector | Telefon: 232 50 60: Fax. 23202 87 E-mail: apicult @ sunu. me. Ro ee att noma‘ySeinong elesinons yNVE uesieuiey —6ez/99 yuoUIEsIA qwoo fox ousnuns@ynaide ;eus -9 !52°90°CEz/1Z0 : 193 ‘pySLZ Pod ‘| s0j908 “nSeinong ‘|Z eowes ‘% few ‘tp cau injnsnopy inp-a sy T0dld¥ VINYWOM, ISLSIASH viLvuisiNINGY IS vilovaay (uquasua) NOSAdOd NOL BUr-pad VAN HOLDIA Wad NW WNILSTHO"E O18 Pad VOAG "LV Hd (izvovntay noyagne 10 hansuodsox sop20pou) Viayo-VINZ09 Wad BurpAC (etlsopea 2p jnioua’ anwsn9s) MOM NOL Sur (fos sornopas “aymzexo oampasoag) ViIUVE 14 aq “ou alLovaay 30 1nI937109 as! (91 20 Ze7¢9z0 151) seBning ueg ‘jod MEL OV 6L/9SZ0IR) naejedg 19 uauieg ‘Bur “sp “yu09 \zerer versezoe) o1peg ueiney9 Gu (Se pS L2i0gz0 199) oniing ua6ing “Gut (10 99'€z/¢720 101) eantny uO] “3p (yl 29 C1 /r920 18) Rosal!euIW [euRSOD “Buy "u8'22'91/6920 18) nupuew ieany ‘28 08" iP/1SzZ018)) 10}09 rumuing youd (02 29 r1:7¥20 19) ougeIson eDIN14 (by 9g 1e/2920'181) yjepatiag a1u0A07 ‘90 quien (919 Lve9z0 12) Bate eo} “But (ZL:evzeziiz0 1) nosainaes ueje1S “Bur (og sgzezrizo) nrerew jazny “Bur (06 08:112 (120) Uoweld e1ODIN “20 suipesesdeoin (Seve L1Z/120 -uoyaren) fouoz uaGn3 “Bur :2\uIpasaig VINYWOH NIC “yv'o'V IV AILND3X3 TINLALINOD moueng-VTIN ON PALIT vybstodiy ay iomaaxajpandy, STST-OZTT_NSSI_ 199 OP: -VINIVM UeASHD “We - ezeya4reW “Al eHEdo3, OWEYNSSLS WHO}y “yre - axey4>ey4 “I ‘I Edoo (epiedos 8d ap eyes69}0} no eyep 0 Jaiipepal esitinn eateosuss uip queuibey un Gz ‘Bed e} zea) “auigie ap some} Ie jou inun induiy us eitaoquieg injepnf eg euesinn, | eunwios ‘sng ap eueaing |mes uIp es eudnys UL ueqgiag easids nBog jnsounsidy 3} e149d09 1X 110908 uf aqseou afauiqie y 40a wind ;NIGNO “A ‘nSesns npew JO}OUIGTE 2112108 (NDXWNWN ‘cf A ‘2ulate ap 40791129 eujauis |S jnnewe!d :AOISA WF :NIZVOVWIGV (2002-64) nosainojo, eueYeZ WwINOWAW NI OMINAWW) eanynoidy njued 248}10A29-048}99195 9p iMMNSU| :eUe}Ioy | Buades e} exeordxe ep oo) uy :x xx g19}1/0U esins EseOUOIeA 0 — EWURIN :NOI E}IOIIN eeB e-ep oyuiiid top) ayy :x xx fouesy eaisojoy 18 easobueNs no aljejai0o UL sojouigye jnuauEyoduieD :yA3Qaaa ‘d’A Jojuom}9 ejueqganul e| unsundsey :nDSANOI “NYGNd BlleweD ‘S¥NOFTIHOSAOHIO NpUeET EUAOE euljd ui woynoide 18 ajeuigiy :NVIOLS 40poaL eIUBWIOY UIP eseJBy @i60} -onay 18 auoys| ep uolzoduis eeI-XX Jy xxx atiqewosd uunynaide youn jeoyoedd efjueseb — sojouige 40))\0q EauIUeAesd :MISINONGNY-V3ONOd vepbog JezooueA eOIs}EquIOD “io|o\NoIde ejuaye Uj “-pqeaujul nueajeinpuog :x x x 3IMaWO190 = injnaoynojde insepus|ed :AYGNVXATY o!SeA 2seuewo4 muedns ul eredyisuajur op 40j11Bo}0U -\j9} ueot|de aseseoau aiti}ipuos :yivona ined (e4) e9ue4) uazead u) eued sasBuo5 jnwinin e| ap eIUBUION UID “y'o'y © epueGedoid op 1S eoU0}ez ~JueB10-O21UGe} INEWAHOe eudnse aIBULIOJU °x XX (snput_V AL) 900s2 131 az Lt 9z sz zz wz gt ab oF st a ue oF z SNIYdND «6 INs TAXXX Uv RIUEUTOY UIP SUIqTY 9p LO[LIOTEISI1°, etieiosy ap Et Spouriunnas iS goruyay aawuiaogus ap Bae 9L6- N| YLVGNOS ejoside eluewoy 9 nuido 18 gjuaisdxa op qui H EISLAIY 5INFORMARE a | | asupra activitatii tehnico-organizatorice si de propaganda a Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania de la ultimul Congres pana in prezent (4 aprilie 2001 — 28 iunie 2002) Partea Ila"! I. Acti cu caracter organizatoric, asistenta tehnica de —_specialitate, invatamant si propaganda apicola In perioada analizat conducerea ACA. din Romania @ desfagurat 0 ampia activitate pe linie organizatorica ta nivelul luturor filialelor judelene pentru mérirea si permanentizarea numarului de membri AGA, incasarea colizatie’ si evidentierea cat mai corecta a acestora. Urmare aceste! activitati, in prezent ACA. din Romania, (olalizeazd un numar de 18.588 membri din care inscrisi in perioada analizata 3.840, cresterea fiind de 26% Media numérului de membri A.C.A, pe judet este de 453, Printre filialele cu numarul cel mai mare de membri se numara Municipiul Bucuresti = 1.400; Arges = 1.160; Valcea 906; Botosani = 830; Vaslui = 720; Got) 700; Mures 631; Dolj 620; Suceava = 610 si Bihor = 600 In aceastA perioada s-a reactivat Filiala AC.A. Giurgiu cu un nou comitet, care desfasoaré activitate asociativa notabila (cursuri, conferinte, sistent tehnica de Specialitate, informare, _aprovizionarea apicultorilor cu cele necesare), desi nu are sedidl nici propriu, nici inchiriat. Desfagoara activitate in spatiul unei societati comerciale (farmacie veterinara) TIntampina —greulati. «= mari in desfasurarea activitati asociative din cauza lipsei unui sediu. proprietate Filialele A.C.A Arad, Cluj, Timig, Bistrita si Giurgiu, desi toate sunt fruntase la acest capitol. Trebuie cAutate toate posibilitatile la nivel central si local pentru realizarea acestui obiectiv (cumpérarea unor sedii adecvate). . Pe linie de invatamant, s-au initiat direct de catre A.C.A., sau tn colaborare cu AN.C.A. (Agentia National de Consultants Agricola) cursuri de pregatire si atestare in “Material prezentat de DI Dra. ing. ION POPESCU, Director ‘tehnic’al ACA in sedinta Comitetuluy Executiv din 3 julie 2002. Parea |-a a apérut in numérul anterior al revistei meseria de apicultor in 30 de judete. Numarul total al cursantilor in anul 2000/2001 a fost de 1.800, iar in anul 2001/2002 de 2.100 S-au eliberat certificate de atestare in profesia de apicultor la tol) cursanti, S-au organizet 4-6 conferinte de specialitate anual la un numar de 37 filiale ACA. judetene, cu participarea a 60-240 apicultori consacrati. si incepatori, Aceste manifest&ri au fost organizate de Comitetele Filialelor judetene cu indrumare din. pariea Departamentului Tehnic al ACA din Romania, in special in centrele universitare cu traditie: Bucuresti, Timisoara, Jasi, Cluj, Tg. Mures, Craiova, Arad, Suceava. precum si in alte regedinte judetene si municipii; Tg. Jiu, Alba iulia, Pitesti, Bacdu, Oradea, Botosani, Braila, Si Gheorghe, Targoviste, Giurgiu, Zaléu, Sibiu, Tulcea,Vasiui, Lugo), Sighisoara, Tarnaveni si altele Multe din aceste conferinte au fost sustinute de specialisti si cadre de conducere din cadrul Comitetului Executiv al A.C.A., I.C - D.A., Complexul Apicol, conducerea Filialelor A.C.A. judetene, profesori universitari de prestigiu Au participat pe total tara la aceste conferinte peste 22.000 persoane. de toate profesille. Afirmim cu satisfactie. c&,atat cursurile, eat si conferintele de specialitate s- au bucurat de mare audienta $i interes din partea participantilor, reprezentand calea cea mai directa de dialog si informare dintre Asociatia Crescatonior de Albine si apiculiori Au prezentat mare interes temele! Legisiatia apicol’, Tehnologia cresterii si expioatarii famililor de albine in exploatatii comerciale (stupine mari); Recunoasterea si combaterea bolilor la albine:. Aspect de management, marketing, plan de afaceri, valoarea investitiei, cheltuieli anuale, pret de cost pe produs, Venituri si cheltuieli la exploataliile apicole in raport de dimensiune; Calitatea, procesarea, industrializarea si valorificarea produselor apicole; Aspecte si preocupari din apicultura interna si internationala.co Logz Inue ul injndnjs ae asnposd aijejiojeo 2 18 auiqie ap vai easeoyuojen 18 ellrziyoe e} sojoynoide yepsove jnuiluds, nayued = € “hog jepnt yD" ere 4 ~ th P907 e20ues/, jepni VO ele = 1] 1n907 »Seunw jepnl *v'o'v elel'4 — | 19907 e1UeWOY Ut je10\sed parenowoid 18 BareinSgjsep inuode aque Z Weed jepnl yo’ eens 1s eo9in Japnt yO" eieIila — II 19207 ‘ejueysuog jepnt 'y'd'v Ere 18 s0y)9 lepnf yoy elelild ~ 1) 19907 fog dapat voy eres 18 BAOINONID SIAIIS |Nj09Q — |, (NB07 njaseos -eereoy 18 19} "WedIes e} 12}Qeu ep sojNse|ND aLedyuOjen e| YOZVO eP eSreWeD UL sojoynoide yep insinouod 18 jes0}sed yuedrys ap jaluedwes eareziuebio nquad ‘| ajeiueid ys0} ne aieo naued eayeyanoe 1$ ewojdip wud ne eyed ‘O'W BUAISIS UIP elfewuN wepey uorzodui's \njsaoe eaieziuebio 2), Bilqeaiewies aiinquyuod no sueosied ioun qWwew ep ewoldip esuewese 9p jeueuu! ne -S 240|ui ap elliziyse 1S ennewose eajeuAioe ei il 8 ih ‘1 tn90) ad ejeseo aueleont WO'V 20}@1eNI14 ZO0Z [uni 9g ‘eI, e elipe — AM INIAL VANVOLYEEYS, 21515 19 suiojdip Jeuewur, 2 enoinanig. teunwog . eveuig 1§ EIUEWOY LIP "y'Q'y Balzonpuos Anoadse: uorzodwis imsaoe 1mojeziuebio unge no e12a0 ap soyidoy un i$ guioidip no jesuedwooas Sosy jepni "iuabueyoig eunuod —uIp ANVSYNONA TANO! — Ill InMwald efejaninus dis un 1§ guioydip no yesuedwooas ‘Seinyy 61 up vOSVIN TENN ~ II Iniweid xOU! ap EBNyLIUAS O 1S Ewiojdip no yesuadwoves ‘gaging jniepni ‘nosE UP AIONWLS AVIOOIN = | InWaig uoynaide iyoyguun sunaued-e} inuligo wixew: fepund uud yesejep ne-s WS ‘VG"0'l ‘O's 2! [ediouuid Jojp}an189, = @j04 a10Bu9 “Bui ‘Jus Mid IS eigog rowel, ‘O'S so; uIP — eugog ueres| 'Bur ‘IniseA TIS WIODId¥ “O'S BI 101NeLIP — jng aseA ‘Bur ‘e|UgWIOY Lip W'O"Y O1NYa} JO}OaNIq ‘nasedog uo} ‘Bul ‘ejwole| “y'o"y lerelil4 je euipeserg injmuednis e| snpe ‘annoexg “snjnjayweg \2. niquiew ‘any Uo) “up “UIP eyNyeoje 7s0} e JOjnsundse e SIBDYLION 18 B1EZHONLOW! Op eISIIOD uownoide 1% sinquoo ysage e] suosul ne-s podxa ej oH eoreaytojen nujuad gueedoiny eeuniun ap ayruso aeyied ap Silpucs punud e149 uegenul no esis egoud 0 18 aii aoid 0} e ea1o\seoundes 1S eauejsnBep uy jeysu0s e a1eo,.201/naIde ung Jeut 29, \NSinduoD. yeziueBio e-s VS v'G-011-0'S 18 vs [ooldy nxajdii0og O'S &| areouqe) aooide asnpoud 16 afeyyn no reuolizodxe pueys un jeziuebio e-g “elojsaoe aqeqanus | quoued pugzundse: ‘uoynaide og aisad no Jeqi| yebojeip ne “y'o'y InSyeIads 18 eaieonpuog eau ep eljesas uy PWIXeW BluANyU! Nd Jo/D0j0Iq 18 foIBojos0q}ew Jojuoyoe; eare{eouns ‘injaieos-reveoy 1S 19) 'IMIg9|es ®) 1e}9eU ap sojNseino e 6 auIGIe 2p s9jNNIWIE} Blinjons “eicoIde eIbojced Wp apadse ‘ajooide ileyanoe e aueinsejsep eung nijuad elugUOY UIp SuIgiy 89 s0j0\208019 jeewosy a2 ugdnocaid § ueziea Jejuezeid ne-s upyseyiuewi eysece &7 229/71 ip edog 1yBiosyo) Bul nuulop Und eyeezeidas einynouby Uy alsusyrg 18 EOIULa| eluaysisy” eIeAlid “O'S 1S enounonig. feuNWoS eUEUiLg ‘eUeWoY up) “Wo'v Je Awnoexa mayw0D anes @P ZOOZIA'9Z '§ L00Z'IA'6z UI B9O!N] Yepnl — PAOMNONIQ BeyeWEI9) UF ezMLGI = ,\nINIEL easeojeqies" nuoizoduis seueBup, up sowoynaide gatteuozasdes aieBajep o 1S mei ae ejapni ayNW IW UIp UOYMoide ‘eIUEWOY UIP Woy eesonpucs jedimed ny anejuezodar sowiguun 2. inniepni. e engensiuwpe eayonpuca no eeiogejo9 UL eusenog jepni YO'W JOIelI4 Be1oNpuoD ied op eUseACD injniepnl giuipeses ui ejeziveBio 'Zooe | 100z euBs0ay® ‘JS |NUO!ZOdUIS @ weiaunue ejseaoe giezijeue epeoued ul aluy) ed ajeziue6io oyunijoe = anuig jooide sayese9 no yumijoe aye 18 uzodxe ‘unBie, ‘eueoizoduis 2 Ayoe ediowed 18 BziueBio © ap eweWOY UIP YOY e gieuoiipen eerednoceid vip jeiied yenis) e-s 20 eunye wand elt) eiseese ad 1S eioorde epuebedord (8 aujBews ep 1uniiowLocul | ~ Filiala A.C.A. judet Vaslui, Locul Il - Filiala A.C.A. judet lalomita Locul ill — Filiala A.C.A. judet Valea Diplomele au fost semnate gi inmanate premiantilor in mod festiv de Pregedintele ACA. din Romania — ing Eugen Zorici si Primarul comunei Ciucurova. Au fost premiati cel mai tanar si cel mai varstnic apicultor prezenti la acest simpozion 4 fost desemnata Miss "ALBINUTA’ prin votul deschis al participantilor. Au participat la aceasta manifestare peste 80 apicultori din 20 judete, veniti cu stupii in pastoral. Pregedintii Filialelor judetene lalomita, Constanta, Tulcea, Galati si Neamt, directorii S.C. APICOLA SRL Suceava, Vrancea, Sibiu, Vaslui, Mures, specialisti din cadrul Comitetului Executiv ai ACA siLC-DA M In perioada 6-8 septembrie 2001 la Brasov s-au esfasurat _jucrarile Simpozionului de Istorie si Retrologie Agrara — edifia a 19-a la care Sectia de Apicultura si Sericicultura a fost onorata prin prezentarea a 36 luorari. Din partea A.C.A. din Romania au fost prezenti si sustinut referate domnii: ing. Eugen Zorici ~ Pregedinte; ing. lon Popescu = Director tehnic; ec. Vasile Popescu-Albina ~ Vicepresedinte al Filialei S.L.R.A.R, Banat gi ing. Dan Ciublea — director S.C. APICOLA SRL Timisoara. Actiunea a fost reusita gi mediatizata in revista ,Romania apicola"; @ in perioada 8-9 septembrie Filiala ACA, judet lagi impreuna cu Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura Poieni-lagi din cadrul 1.C.-D.A. au organizat primul Festival al Mierii de Albine la care a participat un numar mare de. apicultori, reprezentanti ai judetului si municipalitalii lagi, Presediniele gi Directorul tehnic al A.C.A. din Romania, cercetatori din cadrul .C.-D.A, Cu aceasta ocazie a fost organizat un stand expozitional cu produsele fabricate de S.C. Complex Apicol SA si S.C. I.C.-D.A. SA. Un alt stand expozitional reusit a fost organizat de apicultorii din Republica Moldova reprezentati de domnul Alexandru Nistor din Edinet; In pericada analizats 2001-2002 la Bucuresti, Comitetul Executiv al ACA S.C, Complex Apicol S.A. S.C. LCD ASA. Filiala A.C.A. judet Mures au organizat mat multe expoziti, la care au fost prezentate produse apicole procesate ¢i industrializate la cele doud societati pe actiuni, grafice si ilustrate sintez@ cu activitatea ACA. din Romania, dintre acestea nominalizam: - 2-4 julie 2001 Romexpo Bucuresti = sub patronajul Camerei de Comert. si Industrie a Romaniei s-a organizat expozitia »Fabricat in Romania pentru Sanatate”” + 7-10 august 2001" Uniunea General 2 Industriasilor din Romania a organizat expozitia _intitulaté SALONUL NATIONAL ,FABRICAT in ROMANIA’. - 18-21 iunie 2002 Salonul NATURAVITA — edifia a lla, expozitie organizata la Palatul UGIR 1903 din Bucuresti. La aceste prestigioase manifestari expozitionale, standurile prezentate de unitatile A.C.A. din Romania s-au bucurat de aprecierea —_vizitatorilor i organizatorilor, iar in urma juriza principalelor exponate s-au decernat un numar de 12 DIPLOME DE ONOARE cu distinctia , MARCA DE AUR” din care: 5 au fost primite de S.C. 1.C..D.A. SA; 6 au revenit S.C. Complex Apicol SA; una a fost primita de Filiala A.C.A. judet Mures. Comitetul Executiv al A.C.A. din Romania si S.C. institulul de Cercetare- Dezvoltare: pentru Apicultura SA au primit la Salonul National, .Fabricat in Romania’ — MIEREA ~ editia a la august. 2001 DIPLOMA DE ONOARE, cu distinctia MARCA DE AUR gsi PREMIUL DE EXCELENTA pentru: Contributia remarcabila la dezvoltarea apiculturii in Romania La activitatea” de imagine, propaganda, invatémant de specialitate, un aport deosebit |-a adus revista ,Romania apicola" care a mediatizat activitatea gi actiunile “A.C.A. din Romania, a pus la dispozitia cititorilor tehnologii Imbunatatite de cregtere a albinelor, pistrarea s&natatil combaterea bolilor, parameti de calitate ai produselor apicole si masuri de prevenire a contaminarii mierii cu pesticide si antibiotice Multumim. pe aceasta cale colectivului de redactie si colaboratorilornSaunong inidiounyy 1 Baayen ‘In|seA “Siu, ‘enesong ‘nigis ‘eacyelg ‘Sein “1Se, ‘efuoje; “fog ‘flog ‘ejaoquieg teuseaon ‘{njg ‘jueSoiog ‘sour ‘SaGiy ajalepnt eiewnu as enijeioose ejeyinnoe ®| wqesoep wode no “qYS VIO0idy 8 §& "VOW. euslepni Jojajens aie ajaonpuioo ap ajayayiluog anuug "eIUPLIOY up ‘yoy eoulBeu! '§ niSyseid puleyeunqus aieyieeds ep aiiiizodxe1§ajunBuey ajeo} 2) jedioned e e1e9 jooidy jnxa|dwiog aqeyjepeds ap ejuuajuco 1S gouyoy eiuaysise ap luniige eseosounu yeinBise ne-s eieo wud ayewetoeds ep ajaipeo no “yiq-9'| eieuinu a8 Beyseoe oNUNG ‘gieZJeUe epeoLied ut eieinSesap enijeroose eayeyianse ej y!qes0ap }iode un snpe ne aseo ewajsis ulp sojjeyun e ‘g999y) UI J2OBU "BaleZIJeUNLOU ap eIUeWIOY ulp "WO Ie Agnoax3 injnyaquuod Je jeueles Inayoe “enseou euoWep ep ais3 ZOOZ @'un! LZ-B) epeoued ul Woy aleuy Z¢ Ap Jewinu un e| ap eywid esos Jo|MEWIOJU v {8 LOYNide e) ap 16 auajepni ayajeny 21 ep ayenjaid eaneiado Jojajep ezeq 8d jWOO}U! Soy e jeUA}EU |njUaZAlg glenzia |S encuoA ‘gsuos — ‘glequed 1$ eyed0| eipaui-ssew uy quandey eezZIeIPAW ys} B UIDILJDJOpU! gipn 18 @seowny jayseoe —Eyonzap 1S jueonoeid eayeyseseu i$ es)elwaiqoid 1g ‘iuunynaide. je 2yaueg jnjo4 #8 N07 ‘Wo’ ale ausjepnt sojsjeyy 18 Jojoynoide eopunt 18 eoMYs, glueyinsuod ‘yleuOJU a1eyOHJos ef epsose 2s dIvlIZ “WO'W [2 ANNoEXg in|MJeyUIOD ajesespe Jo|uoynoide ajuosuos je0) e suos UL sundses e-¢ 9z0b 'Z00z Inue ul Je! ‘yesoysed ‘ap iezuoine QOBE “LOOZ Inue ul jeeqija Ne-s eie} ed jnjeio) wip %@g ajsed pugiiezaides “yoynoide OOO Le ep seuiNu uN e} eleNpIAIpUL eo1uye) ejuaysise 18 ejueynsuos jepuose ne NOSSTISWA Se1OOIN 30 BU] JOid ep ,ajODIde Hiewzauina VS jay /§ aqanosd uy esnjnordiy® \nuan|OA WIG BuanU UL Uns 2NLO{f WH “OIL Us 3189 WALA @ (euaedyng) ynpromuoys po uajaied ung mu p99 a DALAT (ism) 2ups namuad mu auanu aBupais maagiy @ (vysmy]) 24am v1 atnos ny 2p nu sup ‘aavoyf a2u0 ad wenkn a8 mAAIY @ | (19019) ‘ior masuod aitooumu pops jo ‘9 navuad asoruma vopunf mu (oxi) owmecdo 2 vu @ suiojf raysann vajasmanaf asajud nu inprutfopuws nyds wana ydap vin ‘Goypaidy najuod) auiqw naiuod voysodnap iquys vs nu jemigy py @ ALVLIO 18 IAUDAOUd NI VNIGTV elueWoY UIP y'O'y Je 21UUe) Inueweyedep ‘§ ‘Ward! mpeo up _nsifepads ‘guejepn’ “yoy Jojaleli.4 easeonpuo5) — poquya; ejueysise ep arul] oq “aseziueB,0 18 aunijoe ep nljo9)00 Un ue ys89e up ezeuuoy os gs I$ e.0undord eysesoe aljnosip Ul BI es eIUBWOY UIP y'O'V Je Alnoex3 injeylwiog yeaWOW ysede UIP "su desaoeu ajs3 “e\Sejulue lew es eou! a1e> ep = (XX) $961 INUE UIP Injad jNJeAtu e| ULNd ;99 ayey1e0 2p eiiipuoo uj ySenong e| yeziNeb.0 ay BS YIGNOWIdW Ie 291-XXXX Ie INse!BU0D, 200Z Inue uy e9 ‘einjepipued juouned auijsns \$ aundep waynd gs you) 'gseorewnu anebajep ‘aiejsod |Buoiizodxe = pueys ‘aseoiojen eoyjum§ \ueojunwco -2qunued 9720} ad oulg few WeziUReBio 3u Bs eIUeNO|S -euefiant] ®| ep YIGNOWdy InseiBu09 e| 002 Inve ul eo eaaundoid jesue] & easeou tugi ebebajap aiuy| eisesoe eq soUe|Ue Inne ini6yseud e6n$e001 eu e nqusd VIGNOWIdY no gleuoiejes Eoreynoe nou UIP WeDy!SUETL es eundwi es eyseou we} einynoide nquad angjosdsei tuesoqejoo —aliioyaueq 16 fewey “A ‘Bu; “iq yord inimejes6a1 eueosied uid’ geei-co6] —epeouied ul ieziueBio’ jeysace jrupeo ul i1uRWOy e eae gjuezeid pueosoun> 112e90 ayje No 16 Z00Z/L JU gjovide elupWoY Uj srejuezaid 180) ne ueqing e| eIUeWoy LIP ‘y'o'y latleBejap 12 18 njnseiBuog — jnuiesBorg sng alse, ‘BUI — INISEA TUS WIODIdW “O'S INso19a11G 1S 1oNOZ uebng ‘Bu! ~ ajuipeserg uip ereuuos ahebeiep no png ap eqwjy — ueqng ej jezueBio Jeuoweuseyu} sai6u09 eA/-NAXXX [e-8P 129 B} L00z'AoU 1-00 gz epeoted UI jedioned @ VIGNOWid¥ © elevoieuiayu| jaijerepo4 e eiqwewW ep areyyes uy PiugWOY UIP dvIghy OP JO\UI~9Se19 eHe1DOSYCONDITIILE NECESARE APLICARII TEHNOLOGIILOR DE INTENSIFICARE IN STUPARITUL ROMANESC Biolog Paul BUCATA Director stiintific al. -D.A Guvernul considera agricultura ca o prioritate a politicii sale actuale Pentru a sprijni aceasta importanta ramura economica s-a emis 0 Ordonanta de urgent guvernamentala {nr 108 din 27 Vi 2001) privind exploatativle agricole, care reprezinté o ramura vitala pentru dezvoltaree economica a (ani. in 16 1V.2002 s-au publicat in Monitorul Oficial) modi Ordonanta respectiva ri si completari, aprobandu-se prin Legea 166 In cadrul exploatatiilor agricole se combina resursele de munca, necaiificate sau specializate in domeniy cu mijloacele de productie, stabilindu-se relatji economico-social-juridice Conform Legii 165 amintite “exploatatille agricole sunt forme complexe de organizare a proprietati’ prin care se pun in valoare pamdntul, animateie gi celelalte mijloace de productie interconectate inir-un sistem unitar, in vederea executani de lucrén, prestini de servic si obtineni eficiente de produse agricole. Exploatatille pot fi formate din terenuri animale si miloace necesare procesulut de productie agricola. apartinand unuia sau mat multor propnetari Unele_aspecte_in legaturé cu situatia actuala privind exploatatiile agricole in cadrul sectorului animalier, la capitolul APICULTURA sunt prevaizute 50 de familii de albine, ca dimensiune minima pentru o exploatatie apicola comerciala. Exploatatiile familiale in marea lor majoritate sunt de subzistenta si asigura necesarul de consum alimentar al familie. Exploatatiile comerciale, care sunt orientate in primul rand spre productia~ de_piald, realizeaz4 producti mai mari, inregistrand profit, respectiv eficienta economica superioara fala de expioatatile familiale. Trebuie relinut ca agricultura {arilor puternic dezvoltate este subventionaté. in proportie de 30-70%, Ponderea sectorului agricol ia formarea P.|,B. (produs intern brut) a fost in 1998-1999 intre 1,4-5,6% tn cazul unor ari dezvoltate, iar eficienta agriculturil intre 40-100% (cea mai eficienta agricultura se practica in Germania). In Romdnia; in schimb, managementul neperformant in domeniul imbunétatirilor funciare, practicarea monoculturii pe suprafete intinse au saracit solul in materii nutritive, din cauza cantitatilor foarte de ingras4minte organice si minerale. Pe 75% din suprafata cultivata in fara noastré nu se aplicd erbicide, iar consumul de pesticide a scdzut cu 58% in ultimii patru ani. Introducerea in sol a semintei netratate chimic provoacd pagube considerabile. In aceste conditji, corelate gi cu -scumpirea carburantilor _necesari, tehnologille de cultivare a plantelor agricole sunt aplicate in multe exploatati la nivelul cel mai scazut, determinand realizarea unor 6 producti mici, de calitate inferioara, la pret de cost ridicat. Situalia este similara in bund masuré. si in cazul costurilor produselor apicole. © data cu prabusirea pielei de masini si tractoare, dotarea tehnic& a agriculturil nu numai cé este necorespunzAtoare, dar este de-a dreptul inacceptabila. Acest adevar nu poate fi contestat nici in cazul mecanizarii lucraritor de volum din stuparitul roménesc actual Scaderea masiva a productici vegetale se reflecté in starea zootehniei (unde efectivele si productile s-au diminuat drastic) si a calitétii produselor de natura animalieraCrescatorii de animale nu mai au posibilitati materiale sé creasca seplelul la valori superioare. Efectivele la majoritatea specillor s-au redus in ultimii ani cu. 50% si in unele cazuri chiar mai mult. Se constaté o ramanete in urmé cu 50 de ani a aparatului productiv al agriculturii, datorita aificultétilor substantiale in identificarea si implementarea masurilor necesare pentru moderizarea si dezvoltarea solidi si durabilé a acestei importante ramuri de activitate. ‘Intensificarea productici apicole Intensificarea fn inseamna a) sporirea cantitatii de produs apicol pe unitatea biologic’ de produclie (familia de albine); b) lrgirea gamei de produse care se obtin de tao stupina; ©) cresterea ponderii produselor cu desfacere superior in productia apiculturaI$ eereers uw 1S 329 ‘Jefeindod 2 arewoume iiewun2as easnnsuoo up jigesepisuod «jos uN ase BIIEIIP prooide erfonpoid und 1§ soysnyno e@ emowowe eeieziuejod ut jes ajuieouduy, uud ‘eaminoide = yeonguy @ " ‘eangeduoa ‘equeuoped nynoide youn jueonzed lqe1ones a1uN0U09e Injnjpow eS 1e9 ‘owndo jmmonqseyuy eoseass nyuad unsew ainBjse as es angel, @ ‘euedoung Hump eoyloeds ajajueb)xe no ejiqnedwioo eujnap es gjezyea! efonposd e9 nquad upwios IMeIS 2429 ap sojsoyNode eB RUeDYe 18 eanesedo ‘vjoeup eesiuilids puesto eF nui Jus ‘wnae e1ese20u 0153 @ gjeuoljeu e1e0s eB] BWeaSs pull a8 2s eingayy ales ap anneiedun iS sep ‘auindo @euoz ieuiqiiod @jaun eoretie! a8 gjoaide jaljonpoid @ a1eoyisuayu ap woyoey ap injnxajduioo jniquiesve Ul aijonpoid ap ew uniods jnutigo ne-s eoiueBio 1S SoNuWIYO JO}aiUWESesBUI @ eleiBaIUl ueZinN |e Ja1ou09 jnzeo uy EO aN ag ‘Inipeus ariesuoD es 18 ezalajoid es aed ayeAcspe uuNjonys ad syeuiguico iuniioe eundnsaid wnynube lugoylsualy) — eaueznuaRYys —eueedaine 2imynoube wip tiounw e@ _ayeyaonpoid esnpai teu 299 ezeansiBeiul as i0u et ‘aqeded UI JeANOW sIWOUCSS |n}s—\> enBise (eB) aierouny uilggunquy ap iue:0N) 18 Uunoeud ‘(eoiuysioiBe ajunsel pugznjoui) 261 “eZIUEDaW ‘ealeZiWIYD ‘ec1Bojolq ejeoecinyy gioonBe elleeoidxe jure ap sojelajeidns iuods eajeysedau yea19 ne elfonpoid BP InsUEIUI JO\LO}2e} e aNIscjO) ap LeU Jeu }0} 2190U09 otlewjqisod ‘alionpoid ep soouoda s9zO(/lWi 9p INginuiNoe aiulypuco Uy “‘soluiouose jyEIjoazap 18 | uS18019 eeuepen Ul 21uys} InjnsaiBord jnpuo} ad folwoudse 18 12160 )01q "tJeiNyeU 101140398) © aieuanue 9p jnsesoid guizeide! jo -onpoid eaJeoiisuajui esnynouiBe uy jallunujew iS jawed) 2 ezned elueviodiul ew 299 ajeod fe1ley Jojesinsel @ esezi)jn eiuersssucou § EjUarynsul Jos uip ede ap eniezai eumuius aigyusjod-osepau sjejueyd nyued gyeinBise ayso nu ee UW ailiipuco ul eyewiojiod 1iGojouyey (ode es joMIP ep jiqesoap eysy ionpoid oyepoja eosezyeas I$ Jeo eaVoU -jugdnys uip giediound eonposd wgye meBou yejuanyur ne jue ywajn up eyBunjaud exeoes 1 @1einoues alien 29 aySeound es ‘uO ‘oluioudde-jeinos eld ur apeje e7eaiausb auewous, 98202 ajo} eDSeSUEWO einynaide Ul go eWees EUNg eq (uIOIUeIapUL jejsa0e e alesualayp yupogoeid elleanow ‘auigre ep iiitiel ap AyDeJa _‘HOYNoIde ap sguinu) oseugwo inimuednjs e euieiul Bijnjond ezeapIp jojuesnouoo ea}eysuajU Je) "ziopeu Lio ayn teu ajo ap ‘ejeydajSeau aseinByuooas 0 jeyedeo e ‘allyedwoo gin 1eW 20 Uj 99 UIP gIB\sUOD as epun aieoejsep ep ejeld Yodxe e| sale leu Jep ‘usajul e| Were ejooide esnpoid aye 18 ess1wW No Injnjvawioa & ejeuayew BiNjonys uy epuNyod ‘aiolew uequilss ezearjsiBe1 3g “eusapoui eysiuoisajoid winjinoide 2} s8lunM WsudyeWe 2] ap edeja giseace u 1808s) eluapina Jej9 Ezeainjuoo 88 eIAIeD UWUOJIOS “eIeOUIE|UE ealE|e}sUOD (eqvaumad ienjoui Uud 18 epijos ejuawinBie lid) Jo)ne |jjnw 1ew 40) ap EULYUOS as e1eqy tajaid eluouose ©] eyezyeNua9. eRucUODa e] ep felirzuey ajipuca uw ‘eluaWiOY UIp fe} injnjuayw eiyjnoide uy ‘o1uya} jeucnseB ap naiB eyeo) yuns ion euidnys ep aveu! sewnu Up) woud ep aiecjgonpe angadse ‘aiusIoye 18 S)IQeIA JUNIsUaUNIpP ap ajoo\de | heyeojdxa ap eigeyiaeu eaieluiyur —«eyip» 100 39 ajaueulepuewiod yuns ea\seoy unjndas sojesnpoid e@ gigeSosdas ayewyeo 0 exey Seje teu Jep ‘asnpal 1eu Jeo uN|so9 1S ByeOIPL ayelinyonpoud gue) eysizey eyeod 8s nu e120 e} ‘yeIpuow ueid ad wuaisixe gqace ejuainouco no allpiaion uy 1S ezesuoijouny gjcoide etieieojdx3 vunjesd ep iayeio e 18 esnpaid 9p woo jnuodes ons eleid ap ewelqad 0-18 19 J0jas8insex jmIso9 ep "yuewsbeueW ep ‘usieuoisejaid ep spuidep —aieo gulaiqoid 0 2184 ceNseou eve} uIp ellfipucS uy ajooide yieyeojdxa joun eeunisuauip no BSuy Siew! aingas, epun eued ‘iuEOYyISUEU! ajeaeiedu no aijejaioo uy je10u0D, auigie 9 eaueziuajod ezeezijeas as 2120 2} e12/96en yoods op injruguinu easeoydwe ej aonp 60 eaao ‘neds 1$ dun us ejajsa0e \ueyoiexe eerefup und sjoouBe Jelonpoid jajueDye eareiSeio 2) JojeUIgIe iWediomed Praieousienp 0 ezyeai ajeod ag “aueziuajod ap ajeinieu ejaseooid ep 1ojeuigje wedioned ejujsesuoo ese sjoowinBay 18 sjooluod-oibe ajjose: op sojruods easezyeoy ajooube ‘ationpoid iejuamye eaiai$e e} unynoide eoreoyisenin = (p (uedioned | |consolidarea biodiversitatii este necesara intocmirea unui plan de actiuni pentru reducerea influentei factorilor de risc natural sau de alta sorginte in acest context vor putea fi puse fA valoare hamicia, profesionalismul si darvirea proverbial a apicultorului roman Concluzii Intensificarea duce la obtinerea unei producti’ mai ridicate pe unitatea de timp sau pe unitatea de productie. Intensificarea productiei presupune alocarea de resurse materiale si umane suplimentare pe fiecare stupina sau pe un grup de stupine in apicultura, organizarea stintifica @ productiei urméreste cresterea eficientei economice gi imbundtatirea calitatii produselor apicole, prin realizarea Unor productii mari in conditile introducerii_unor tehnologii noi si realizérii unor costuri scazute. Atingerea nor randamente performante este _garantia obfinerii eficientei_ economice superioare, sintetizata in indicator economico-financiari Exploatatiile apicole trebuie sa fie astfel organizate incat sa permita valorificarea superioara a resurselor financiare, a Potentialului productiv al efectivului de famili de albine si al forte de munca in functie de caracteristicile tehnologice ale _productiei apicole, In spatiut apicol al tarii se confirma posibilitétile cresterii si dezvoltarii economice, potrivit careia productia suplimentard rezulté fie din diferenta de méarime a capitalului investit si utilizat, fie dintr-o mai buna utilizare @ lui. Aceasta presupune un management performant: imbunatatirea gradului de organizare (folosirea mai buna a bazei melifere, a spatillor de lucru in atelier §.a,), ridicarea ivelului tehnic (modemizéri i perfectionari ale utilajelor, sporirea investitlor in mijloace materiale, aplicarea de tehnoiogii avansate, sau ridicerea calificari lucratorilor). Valorificarea superioara a conditillor naturale, a mijloacelor economice de producti sunt primordiale in orice actiune care vizeazd eficientizarea —intensificarii__productiei apicole. Prezentul studiu face referire la condilile si cadrul de aplicare a tehnologiilor de intensificare. Deopotriva de interesanta si utila este analizarea eficientei economice a productiei si comercializarii _produselor apicole, adica a modului de recuperare a costurilor de productie. in functie de marimea exploatatiel si pe zone bioapicole distincte. Promovarea —intensificari si diversificérii apiculturii se pot realize prin cresterea nivelului de instruire 2 apicultonilor, dar $i prin masuri coerente pnvind actiunile comerciaie. sau interventiile publice pentru stimularea extinderii acestor deziderate. Supravegherea starii apiculturii_ la scaré nationala, in primu| rand din acest punct de vedere ar putea veni in intémpinarea intereselor majoritétii stupariior luandu-se de catre autoritatile abilitate masurile adecvate perioadei de tranziti Deschiderea gi incheierea cu rezultate ~ speram = pozitive pana la sfarsitul acestui an a capitolulu) de negociere AGRICULTURA cu Uniunea Europeana ne pot oferi jaloane gi orientari si pentru sluparitul din tara noastra Introducerea. si extinderea tehnologiilor industriale de cregtere si exploatare in apicultura _reprezinta caracteristici ale etapei superioare, stuparitul profesionist sau industrial NOTA : Concis si recapitulativ, intensificarea produciiei = mérirea intensitatii productie! Conform legislatiei in vigoare exploatatile agricole (dupa dimensionare si denumire) sunt: a) comerciale ; b) familiale BIBLIOGRAFIE P. BUCATA: 1, Eficienta economicd si renta- bilizarea activitati' apicole prin diversificarea productiel. Apiouttura in Romania, nr. 2/1985, p.6- 10. 2. Va continua mierea sa fie amara pentru apicultori 2, Roménia apicolé nr. 9/1994, p. 7 3. Conditile necesare pentru organizarea fermelor apicole, Roménia apiooli nr. 9/1998, p. 11-13 4. Efortul de aliniere a apiculturii romanesti la cerintele Univnii Europene, Lucrari stintifice USAMV Bucuresti, Seria E 2000-2001, nr. XLV p. 155-159. M. BURA ; Gresterea intensiva a albinelor, Editura Helicon, Timigoara, 1996. |, FUNDEANU: Apicultur’, Editura Universitaria, Craiova, 2000, Gh. IOSIF si colab.: Dimensiunea gi marimea exploatatilor agricole, Thibuna Economica, nr. 14, 2002, p. 25-26 A MALAIU: 1. Sporirea productiei de miete, Editura Ceres, 1976. 2. Costurile productiei si comercializarea mierii in Uniunea Europeana, Rornénia apicolé nr. 312002, p. 10-15 LA. MARGHITAS : Albinele si produsele lor, Editura Ceres, 2002 Gh. TIMARIU: Calle reconstructiel agricutturi romanesti, Economistul, 1989, p. 6-7.foley 9j@ 212UJ9! ep eliypuoD aySo}gingiuy ‘mwe! ndwy ul oquey uodwe eo ‘sol ap injndioo esdi\ Sep ‘suigje ep d10o inBuls un seop ednso dey ap aes aqefs lew aiyuey | Besad0U yNjOsqe ajsa aseson| e}sesly dioo anBuys un ad ezeuie! es pueuun ewe} ‘sof ap indioo es-npueuiwija jemuene 1S "polew ap giuB osew as-npuene ‘sns ap Indico ulp euesy no wunBey ed gyeinjnos ‘ainga.} euigie ze jse0e ul "yeind no aunBey nuinjn yeuorzojoa © ayeod apun ‘eue1y ep 1isdil ‘Sol ap jnduoo wi euro} ajeod es jnwey6 apun i$ sns ep jndioo u! eyequouco ayse euesy eindai ap apun ijeleyeninw iidnys 2] eldwelu syeod as nion| 1Sejeoy lunjeje euesy no aweoj ap Eseow es pugind gjauigie ‘gino up eueiw no iunBey ad 7209p aung iW puly Sowa) ajilipuoo ‘eysa0e ad azase as es jnwey6 ed yejdueyUI e-s JO aulind ep nu eo najyad ewBeyeip ednp 106 unBe) ase] es nu es yop ap 9}s3 JOJBUIGIE & gjewsou eelewe| ezea|Balep 1S ale aidsu! injnway6 e eleseje| eaieseidap eoeonoid juejoziowia} jeueyeu eo eung yuns \sap ‘grea jepuedxe uajsijod ep Jojine|d eal!s0|0 ayina as es jeijeid oq goluua) olejozi ap ua® 1s80e eonoeid es 29 zed ul! JojLINgINo auigie 2d iho} no eye as ‘injnyaind esdiy uy ‘wnoe e129 ‘wosqooes eoueA 2p ihzesed up eujtja teu e najuad ‘yeyoese, nd yuaweze] UN FeOPW eD!\Ge aJeod lew es ‘juewase eq “IUIAIA ops ezned UIp aynoexe [BS eajeMgisod ynne ne-u eieo 1S mjnuozes inuSieJs e| BeUoIzZo}e, Jojouigle |etoeds, Uy e12s908u ‘eutjeano ep injniogz eoulusa|u! 18 ealeoonoid ngusd unsew ne as yeoipu 1ew esnjeseduso} nd 9/91/7 U edngo 0 leo ad eiji20d ap ]uez9})pul ‘asayu 6y S'} ep uljnd ew guijuoo gs aingay nu ‘ino uip gueiy no junBe) 'eesoe aq “eye as aueo | |njemayul ulp eelelw Jeop euWepU! e} ave euige ‘ajensojut ul yiugdwi pu Jnway6 go inde ep juoo ss-npueUl ‘WIE jnduii 30) ad eiig's200e euely no yeunBise oy 8 seUI9) ap nWaYB Ezese Je-s aijrz0d a0110 U) eau! japse ‘ungino uy eset no juNBey ezeafuese as \§ eoylian ag ayeBog lew euEY ep eAiszo: no ajjiuey 2] 9p nes eniezal ulp aii fo unBe) no ezeajo|duioa as \$ euely ap auaioynsul exvezas Me e9 DsounD as aleo ajiwies e| BUeLY ap 9[adszar Biepo EoyUen lew eg “enseza! UIP B1KW op un6e; no osainooyu as 18 ‘Jamjiwe} SOO} ap 2 rew NU wnoe eJeo ‘jaind ep Lunjse) uuCS TEU) aueo nes injind $0! e a1e9 up 106 unBe; WwpIN uNgINs uIp 309s eg “I BUA! Joo ajume) ad ep 1S s0jeeoSipod widnseap nu go esepisuog 9s ee 101 "PO}eUL BIE} ILE) ap ayuejoziouue; ajajeueyeu ‘ze> ednp ‘oylge|S ue) — ayeWSedeu ep UedIUN ezeajajdioo as (§ RoyNaA Ie Og gjaun einoexe jod as ‘jaysy ! Digih ap fopmm b aanuiay ap 10}; [unémaa auayyn ap auias 0 aanf od pou as ‘yun v apsind weuanee uy Sop yo “yiyptod apse” uy 1 ! 4 | yn Sunjasd rm 18 poosn jo} a4f vs mnuno} v2 naynd tn-s jun ¢-Z 4opmunyp apeapansnyfsop | pdup 18 pina up viyduna wavs vdnp pupoapnt ‘ysuy nssaz” pmuye uostin anny9 48 AhsodP 1 | ayouned anda ayo mit apoucz ua avs ‘ysveroyd ap puasap aise auquiosze nunp yjnTos aq 1 -naydvou sgasoapuy 18 yanzp2s youu vaninardhury 9 2/211 {ay ays ap masof my v0 1 nonu yn yos vevoannu0d 18 ayymunf any rod ap yaa ajay sour} Lag uo] nme v sono ap wewuayon soraouy » Jor aysad *ysa4 wy ‘Inynavdans ayo add S2pw vimeeIS oUIGED ap is 40)! v z aim qt? ap Jannun{ apangaa paanguy jymu nu 2402 nd “wn ap auNG 2vOe apna? 28asDE wT AIH UE mano ad | [ono maajpa uniap 8 naauau poswaundapyy B-ps pnuyjuod a4n9 faa jrmayfs v) aqvUorzopra ‘a104iN | [pom ‘goun viidaoxd n> ‘yayduo? advoidy posoouy v xopUGTD pn4ogz “sy2 Jo2!dv mynuo2as [nasiunatay ardsop vfap yqios marnd *Kryor *uazod sao menu suvass ap waa a1y2 ojo ad JF ad osase8 | { Jue apPUqIY DANVIL ta an} ‘arate op jmsap wmuaduar uf aye juny qu ar : NYANVXITY e1ISeA “Bu! AI¥aWOLIO , INaQyNae jnaeRUs}Ea© atentie marité trebuie acordata adapostirii stupilor fata de vanturile dominante din timpul iernii sin special a crivatului $i a curentilor de aer specifici zonei respective. Pentru aceasta stupil, mai ales cei cu peretii mai subtir, se pot acoperi la exterior cu scuturi din scanduri, saltelute din stup, papura, paie etc. In acelasi scop, stupii se pot grupa In linie cate 6-10, in aga-numitul .C0j0c", acoperit la exterior si pe deasupra cu materiale izolante ca de exemplu carton provoca deteriorari mari stupilor $i distrugerea fagurilor si familiilor de albine Se asiguré urdinisurile cu gratii contra soarecilor, dupa ce s-a verificat daca acestia nu au patruns deja in stupi In atelier se continua sortarea fagurilor goi gi rebutarea celor vechi si cu defecte, topirea cerii si conditionarea ei. repararea inventarului, dezinfectia si dupa caz vopsirea $i reconditionarea lui In general, este 0 perioada in care asfaltat, izolafea respectiva ferind stupii in atat albinele cat gi apicultorul fac ultimele afara de intemperii — vant, ploaie, pada, si retusuri tn vederea ultimului examen de atacul ciocanitorilor care in unele zone pot» eliminator pe care-1 au de trecut — ierarea |Pronpt Ei | CONDURATEANU INTREABA. 1 este genericul unei emisiuni difuzate zilnic la orele 18 de OTV — un post de televiziune privat condus de harnicul gi controversatul Dan Diaconescu. Realizatorul emisiunii ~ dl, Florin Condurdjeanu invita tot felul de personalitati ale vetti social-| politice, medicale si din alte domenii, discutand diverse probleme la ordinea zilei.| Luni, 8 iulie protagonistul talk-show-ului a fost dl. dr. STEFAN STANGACIU, pregedintele Societatii Germane de Apiterapie, un personaj cunoscut de cititorii revistei noastre (vezi R.A. nr. 3/2002, pag. 24 gi pag. 22 din nr. 8). Timp de 0 ord am asistat la o foarte interesanta lectie de proapiterapie desfagurata sub forma unui | dialog promotional incitant, interactiv si de aceea convingator ~ dovada si multele| |telefoane cu intrebari de la telespectatori. Talentul, ag zice ~ pedagogic si psihologic al doctorului Stangaciu i-a permis acestuia sa «treacd de sticla ecranului» prin acuratetea enunturilor sale. Viata fascinanta a albinelor a fost prezentata cu ilustratii aduse in studio, produsele miraculoase ale stupului au fost televizate si descrise cu ajutorul unor mostre de «material didactic» bine alese. S-a vorbit, s-au aratat, fotografi cu plante de interes apicol, preparate apiterapice — unele fabricate in |.C.- D.A,, - s-au evocat personalitati fondatoare, intrate in galeria de aur a apiterapici| romanesti ca de pilda regretatul jexandru Parthenie. 0 idee interesanta a ae ca o grddina botanica - in care si existe cel pufin 170 de specii de plante de la care harnicele albine culeg «materia Stangaciu a fost aceea a infiin t&rii unei colectit prima» pentru multimea de preparate _bioenergizante, _energovitalizante, apiterapeutice si cosmetice. Cand s-a pomenit despre «mierea medicinala», vorbele au fost ilustrate cu fotografii din superbul volum: «Drumul mierii» aparut de curand in| |Franta. La sfargitul emisiunii cei doi convorbitori au promis ca vor reveni. Cand ? Nu am reusit s& aflam. Urmarifi emisiunea... Merita! (E.T.) ‘@ mica eusucitate ‘VAND autopavilion, capacitate 52 stupi + 40. Telefon: 021/674.34.10; 0723.528.330. CUMPAR pavilion deosebit peste 80 familii, omologat. Telefon: 0250/737.114; 0744.206,555. VAND stupi lucrati_ bine, exceptionali, Dadant 12 rame, cu familii selectionate. Telefon: 021/ 67.46.05. | 10I - ee aes as “AWNIYALIA ZN 3G NOTALNAWVOIGAW VISINOD i = yunLinoidv NYLNad FUVLIOAZAG - FUVLIDUAD 3d INLNLILSNI ap ayeziae 1§ ayepueuiodas aquawesipaw jewnu ‘JO}jOq eaiezequiod Ul Bseasojos es 1140}|NDIde BD EasepueWiOdel ‘geo eyseaoe «oad «iS wuIWieay “podsoud ul esurdn> 4njnquawesipew e aieijsed ap 1§ e1jo9}01d ap ajlunsew pulalid = aj sepueWwOdes ajeypujs nd ajepodses 4 410A iaTLNaLV “BIEABUULIG ajIz Op Sr IS PUD} BIZ BP 0G BP 23S2 JO}!IZUaq e auaUIjUal ap jnduiy i JIWdIONIUd YOTIENSAING TNdWLL NI ALNAWVLVaL DV4 AS NN anude yuny jnyndsow ey esxeAeud jnun 1S eyeID4aWOD a4alw _BZe93/0001 lew as nu 1S yeyoeRseA Nd syuaWeZe1y ENOp azenpaja 4soj | ne ao ednp ‘ayes ul Woedes yeind ajse yew nu pued ‘nIzI1e} euweo} jnun ‘ue od WoO enop ap 90k) es jNjusWezeIL “(ayes ad Izuaq Z) wes S @ 11127843 e3euUNsap ‘azeuBoiduy 1zuaq OT euljUOd 313N> O “RAR Efueysgns e2 ‘LYNOIANTS NVL ND oyeuBosdui! ‘a119x0} IZUBq BP BUOJ qns eqUIZeId es jnjUEWEdIPEW jeurqre e} TAZOTNVUA IS IAZOOUUVA !H4a7equIOD JeUIySEp TOUTHAVIN sjoorde zn ap jnquawesipewi ‘7007'Z0'8T up T/6p'ZZ°ST “AU IN|NZeoWeD =—-BZeG ony ul “W'S WANLINDIdV NYLN3d JAVLIOAZAG a -FYuVvLaIUAD dad INLNLILSNI 2S. ae 94329 ap ‘aijesiiges ul snposqut 1§ JeajsiBouute. | ae ysoj e e9 jnjdey ejusouns ey Weonpe eA ISM ee NOSANOT Ue “3A “pow “1g IT “46 oyGuINIS 40723891285 Jojoynoide eijuaze ul ISZOOUNVA VANALVENODOPINII| PREVENIREA BOLILOR ALBINELOR- GARANTIA PRACTICARII! Bogdan PONCEA-ANDRONESCU (NE! @PICULTGRI PROFITABILE ~picultor, student in anul V al Facuttat de Medicina Veterinara a U.S.A.M.V. Bucuresti Greutafile pe care le-am intampinat in practicarea apiculturil m-au determinat sa scriu acest articol — poate va fi de folos celor ca mine ~ pentru a evita greselile pe care Ie-am facut ~ cu repercusiuni asupra familiilor de albine. Hotarat sa ma apuc de apiculturé am achizitionat de la cineva “binevoitor” céteva familii de albine. Ajuns cu ele acasd, pe vatra stupinei, mi-am dat seama ca ace! apicultor imi vanduse cele mai slabe familii din stupina sa, cu matci batrane, cu faguri vechi, fara rezerve de hrand, cu albine pline de varroa, braula si celule cu puiet varos. Vazand dezastrul, nu m-am descurajat tratand corect fiecare boala am reusit sa repun aceste familii pe linia de plutire. Asta se intampla in 1996. Astazi am 12 familii de albine puternice, cu matci prolifice cu albine carora Ie lipseste instinctul de roire, fami ii care sub aspectul productiei ma multumesc pe deplin. Am invatat din propriile greseli, se stie doar ca lectia bine invatata nu se mai uit Redau acum pe scurt ceea ce ar trebui sd facd tofi apicultorii pentru a avea in stupina numai familii sanatoase, apte de producti mari, care dau mereu numai satisfectii (morale si materiale) Prin profilaxie, in general se inlelege ansamblul de masuri care se iau pentru a preintampina, a preveni aparitia bolilor. Ea poate fi specifica — de exemplu folosirea preparatelor_medicamentoase in combaterea acarianului Varroa jacobsoni pentru a preveni aparitia virozelor - stiut find cA acarianu! este purtator si inoculator de virusuri, bacterii si fungi (prin spolierea de hemolimfa a albinelor de catre parazit se slabeste imunitatea naturala a acestora, ele nemaiputand {ine piept infectilor). Profilaxia nespecifica se realizeazé prin aplicarea fationalé a tehnologiilor de _intretinere, prevenirea intoxicatilor, aplicarea riguroasa a masurilor de igiena Mentinerea sanataji albinelor este conditionata de factorii de mediu si salubritatea acestuia, de metodele de crestere si intretinere, gradul. (modul_ de exploatare, starea de igiena, de combatere la timp a bolilor si de gradul de pricepere 5 nivelul de cultura al apicultorului, preeum gi de preocuparea pentru aceasté. specie de insecte utile a personalului sanitar-veterinar. Aplicarea_unor_tehnologii_rafionale_de intretinere vizeazé MH Mentinerea th stupine numai a familiilor de albine puternice care au capacitatea de ase apara impotriva ‘imbolnavirilor. Acest lucru poate fi realizat prin schimbarea méteilor dupa maximum 2-3 sezoane apicole si prin formarea de roiuri puternice. Famille slabe sunt surse permanente de imbolnaviri pentru celelalte familii care compun efectivul stupinei, in interiorul acestor familii depopulate agenti: patogeni gasind solutii ideale de reproducere side difuzare. 1 Schimbarea anuala a cel putin 1/3 din fagurii de cub pentru ca fagurii vechi au diametrul celulelor mai mic si adancimea diminuaté, ceea ce determina eclozionarea de albine mici, malformate. Acesti faguri sunt contaminaji in cele mai multe cazuri cu microorganisme patogene, iar calitatea cerii tinde si\ se degradeze. Dacd in urma sezonului inactiv fagurii prezinta mucegaiuri sau infestari cu molia ceri, este bine s4 fie inlocuiti @ Inlaturarea practicilor de inmuitire excesiva a familillor de albine care duce la slabirea lor progresiva si a celor de spoliere facoma a albinelor de mari cantitali de miere.juodxe e| ejajaid aye0) ad gyeznyau janse 18 wnsuoa najuad audosdui oy es eax 4e} ‘a19|u1 ul goseeseBes es es ajueysgns ayseoe eo ede} exengwid up oseinwins 9p ajjundouis uj (eujpwoydens “gurorue12%) aonoiqnue eonponu! e ep uoynoide joun e eoysiuigSau vonoeig “i1|0q etinjone ezeadojs few nu loop qua!sye oy leW nu 2s Muawiesipatu eo a2ej ‘11/09 JuRSUEID9p Inzeo ul ‘ee019 ejuasizaa yseaoy giuasizo: ap injnuewouey eriesede 2] 1S (squawlesipaw Wp eanoe atidioulid) e9}890e nd eIeoq ap “OJeznes Jo)\juabe ejunusigo e| “‘4ojauiqje—easeaixonUL @| eonpuoe “iio¥eu injmeno e auejnuins esiz-eSe njued ‘gjeoq ap IMEIS ese Jojaquawedipawi e efevotjeieU eaL!sojo4 inwno ep jmjoaje und ‘sojUoyewnsuod eojeyeues josued uy jopse pugund ajooide aesnposd ezeanjod ‘vo sinus 1ew 9199 ap ‘Paysage 29 nujuad ajoAoU 9}S9 120 IPI" B| JeULDIOA Zn ap sojsuoWED|paL! $0]0} easeuiry * “eleysae eljonpoid 1S ouigie ap ejj)urey ezoj9aj# Nu es ase (aseyZesed sO|IHESAyU! nzeo ul) ynzeos jaAti une] BiO}se0e e aiouijuaw ap nes soyfeysoyuy 1$ sojooyuy © 1eUIUI|a ap ad{Bo}01q Jo}apoyew e winuixeu e| eeisojod -{eneujoq) ayeutweyu0> ajao no (aseoyeues) auwapu! sanoojo ajuL Injmjoeu0D -ealENAR “ejiqeiod ede no yuaueuned eouenBisy x “yeioysed quednys ap jatiezuojny ezeq ad 1S JeULE}0A sieyues injmesynieg ezeq ed sewinu kok) 9s es iojuiqie eleInau * “auidms jo2 sojauigie & 10qz op erfaeup ut eoe} 9s nu es euidnys jaun eovesejdwiy “eye e] euldms o e| ap 18 jnye e| dnys un 2] ap sojauigie mideyes eexey!AA 1S (919 O2]U! eiUe}SIP UI QOE Ulind j29 94 es) ouldms JoyNW jeu e jeioysed ul terewo/be eoleyas— eepuewiodas = oySg URL ajueysip od sojjjoq vaypugdse: ezeainsn le1oysed injmuednys easeon zed ‘4oSn aye0} aon as. to voupuedse 1S woq earesuelsep ouigle be] Go eweas pueUH ‘sO|Npeyew eospuedses e| ainquuco eyeqsaju) nes syeysqjU! auIqIE ap JO[NUWes earezIJeID1eWI09. ijnaoyedepe ‘orejdwguy | ap euoliiziyse 21Bojo1q eareyiny gjeuuou ayeiange ut esjul 1S eziueGi0ai as e quad aio eAayeD aINgaly 1 elesaDe ‘oUIG|e 9p ajiuiey o-sjU! erjuaAiyu! ednp e298 ag “Saino eB] ep sjauiqje efuesep nu e njued eieas oids 1§ ezeiuie-ednp seop ids B] azeuon} aS BS EpueWOde ag ‘oUIgle ap wes ep equeyoduit uepierd e| aonp 1S judo ep naiB ayeo) 0750 yeSuejoap eyepo aseo jnjnBesiuny eaujuensig %« (eaen od nuey ep op ep yinu Jew nu) eneA einBuls 0 ad idnys op sewinu lew inun qeiswojbe eaeyAa Hog e| aqusysiz02 doje e 1§ (aod ap injmjounsuy esdi}) oljeqooue ep jnuawiouas eysayuew yoyew 4oueo e ‘eleoyoseu Joynuey ® atjonpoid wy eosjsojoj ud ‘nnuguoo gor) oS Bs oINgen auigje ep Jojujiue) jenayeu eidnse etosjas eareaidy -gpeuresaiu ap sojiiionposd injoedse gns aieoyunijnu: ulind ew Jojunsoino—easeayuoyen ud 1S eyo ‘guweoy-esen-eienzuid op ajoueozes u! ‘yueuewied eAnse oleyS UL auiqie ep sojjwe) ealouduaW ‘(soiga yaind) 1ez0s0js098e. eluede 2) 18 — ouosuod —injmjaind eou9e! | eonp gieAgwLd ul Jojunqino e aundum eed eaubsey 4ojynjeBaonut e yodut 18 wyozown efuede eusuazep raremusa esdy ‘uojidnys © e1ejoz! eyseolg * ‘ibe! ap Jojanleza: Injeio} up %op-0e goseasedep nu es ejsea0e 29 eilIpuco no ejdeose as spyez uIp alo ad eosewo| gull ap epeolied njued euesy ap eaiozas aimysuco es ingen nu euew! 9p Paleiy “eeAewid ap jnuoZeSs UL 1S HWA) inySgs e) fezowesou euede ezeazuone) ayeyeo eyseoid ep |$ eyusioynsul euesy yoInd nqued yepads ul 1S surge navad ye\dwoo jew yo jueulje uN oy es “e IS sunSeyUI UI unnpizas fol 1ew yeo Bap es *Z ‘UIARU|OQUIL eonpoid nu gs *} -aediouud uipuoo ian BOEISIES es |S e1eUse! 9p injnueYs elIqise002 ay es aingay yeule! ap euriy voyihoide thinw ep yesou5) joadse “AneIRUBD 1S aneyted yoadse ans JeUIe! nujLEd euely ap Jojenieze! eaveunbisy wmPrevenirea intoxicatiflor la albine Un luctu extrem de periculos si pagubiter este intoxicarea albinelor care poate duce la pierderea efectivulul in totalitate Intoxicatiile pot fi acute'si cronice. Ambele sunt al fel de periculoase, cu Precizarea cai cele cronice (de: durata) se observa greu de apicultor si duc: tn timp la scaderea rezistente! naturale a albinelor fata de boli, le scurteazé durata de viala favorizeazA aparitia malformatiilor: Poluarea spatiului de zoor al albinelor cu pesticide metale. grele; pulberi ale” metalelor grele provoacd toxicoze cronice ce polueaza si reduc productile Pentru® a preintampina situa nedorite ca cele produse de intoxicatille acute a famililor''de albine aflate in’ pastoral apicultorul trebuie s& posede Autorizatia de stuparit pastoral pentru. zona’ respectiva Certificatul sanitar-veterinar care atesta sAnatatea famililor de albine iar in momentul in care a patruns cu stupina sa intr-o zoné noua, va instiinta Primaria locala de venirea sa, va comunica adresa si numérul sau de telefon, perioada cat va face pastoral. pentru @ putea fi anuntat in timp util dacd se fac tratamente fito-sanitare Dupa tipul lor, intoxicatille pot fi @ alimentare (consum de polen toxic, nectar toxic, miere de mana, zahér incomplet prelucrat); @ medicamentoase (datorate supradozérii de antibiotice, sulfamide, chimioterapice si antiparazitare); © intoxicatii accidentale cu pesticide, cu noxe industriale si rutiere. Aplicarea corecta si la timp. masurilor de igiena Primavara, vatra stupinei se curata de albine moarte si de alte reziduuri, se sapa gi se dezinfecteaz cu var nestins 0,5 kg/m2 suprataté. Tot primavara, se face obligatoriu transvazarea seriata a tuturor famillior de albine in stupi curatati mecanic, flambati si dezinfectati. Stupii se dezinfecteaza cu solutie fierbinte de sodd causticA 4% (40 g soda caustica la 1/| apa) sau soda de rufe 5% (50g soda-de rufe la 1 | apa). 4 Dezinfectarea periodic’ a fagunlor de la rezervé se face cu bioxid de sulf (prin arderea batoanelor de sulf) in incaperi etanse ‘Obligatoriu, se face colectarea albinelor sia fagurilor cu puiet bolnay si arcerea acestora, Numai facand in fiecare an aceste manopere vom avea siguranta” unor familii sanatoase, apte de productii mari. Nu am pretentia c& am spus ceva nou dar reamintesc pe aceasté cale stuparilor romani cé apicultura actuala nu mai seamand deloc cu cea practicaté de bunil si strabunii str MARCAJUL MATCILOR | | Pe ani culorile oficiale intemationale | pentru marcarea matcilor sunt 2000 - ALBASTRU 2001 - ALB 2002 - GALBEN | 2003 - ROSU | 2004 - VERDE Dupa anul 2004 culorilé se repe! aceeagi ordine. RE BUIE SAVE SUPUNE Te COA Troha MEDICAL TRATAMeTUL Celia Tons sal Rete weeow BeAtione ees eserge eee te CARICATURA LUNI | SEPTEMBRIE (idee $i realizare: Teodor Stoian)jugolunwos ep so\o;ne 4oinjn} sa00ng ‘guibed ul esnd 18 ejezi/eue ‘ay'se5 ‘aqeine> ainges) e1e9 sluBsaioqU! away ayUaPYNs g1ajo lLMynoide e BIUAge 1S BUDAA BOIS! LO elelopuy Bie 4 ‘eleiBa1u) jeuoljes asepioge O-U! yeep BSeOIUOUME ayEWeUO!UNY eo jndeduo] y ajeod nu wejsisojosoosou6e un aieo ep giz auaWele qns eiminoide 1S eanynoube fede 29 quspina 8183 ‘ajeujeloads ep jatives inipeo ul elue|uezeidas oy ES gosezsueWo) einjnoide — ajeuolien aueoizodwis oye infeiud no 18 eo eSe — go WesedS “YN | pELOeziceZo 191 !1661€z/erZO Xe T8L ‘eons UeUpy Bul - SE2P89-PPZ0 OW L6GLEZ/EPZO XE4/ IAL "BNI LEAZPY - EID ap eUEOsIad os usp@uerzel jreur-g ‘eijwoje) ‘pnl ‘eizogois ‘oore Poo ‘O| aU qeieseg Je1eWi Pa VINYWOY NIG IHMLINOIHOY “INAZNW ‘eleseipe 4 en eluapuodselo. B2L0 3 \ 1S09-2,4u09 ifiziyge soun ea}e}1/q1S00 plu 4OUIA nue ngUed {wapnpxe nu ep “INeUOP ep ‘InjuoUlMNEd Uods i&-e aids jese1eW) e159 Yin un6iseg, JeiGe \eeznui siaiayu ap (eluaWiNoop) eIpeIgO aIaISOd JoUN eiveisixe purnuc iewHo}U! | SU08 Ul uajO 9U BS eoIemigewe eene jan “uolzodwis e7 ‘Rep Jo\PIsoUNA! oueWes eA yYW GC uezuosuds 1S yyy imafing UIp gitadooe yen zoqaiNyeu> eayeyvolew ‘1e/9U09 AUISoU jnzeo UL LEW ep WaAxe iN}S0D ‘iZeISe ep [@IUPWIOY 9[@ go1UCUOD? auiipuos ul ‘eijduut ajeuodeu juniunas 1un eaxezvEGs0 e2. dabejelu: au es weGni eA (eyeunza: = innuoizodwig eayes ‘alaliveg ‘edew ‘ginSoi-atiewnul ‘Sye) ejeuoouloid ejevojeu euuiedh | ‘ouo}3j0, jooeja8dS ‘Insedo|ne n> YodsuEN “Un|is!909 ‘Iz ad BsoW! ¢ :epundno jeiduuoD jnjauoed ifeuaul ep Jeyodns | ea (ims 18) e'zoqors e invedsuel| , (Jue suad nquod yiei6) eideouns} 000 051 - aueze9, ¥31 000°001 - Yeuorsiad naued - | for 000'092- _nudodd yoo @d aueosiad muiued | | 19, 000 Ose ~ ‘agimasui HeBelap niayed elzoqols elesinons ~ Sy/6080}0}.9¢ 939 INiU09 | Ul (YW WeonpUOD Je 1S YyHIS INIM|ISUOD ee!euLyUOD ednp) esidish 4 eA esEdIONIEM Op exEL —O ‘ejeyosip 2d j.ges9jauc xr) 1x1 Jeu) UL py JUIBES Z LIMWIXeW EpLLCME BS eINgaN (4O}) IueON) MIeMINZAH S onosuy aye mwpe as nu eiep eIsesoe edna | ‘ouquiajdes z 9p even e) eued nrzie} joo euinied au eg 'saq easeJon| eo jUEHOdu eyeO} 2353 "P | vyeoiunuo> nop jinuu joo euszaid geod 4oMMe UA] “LOIN JOP jinUs ja0 ap ayes 4 40A aipEoIUNUGD € j (exeosoque aIIIIP9 “A) UVAIS: lomapesy injnuesBoig ee yunijoos » oyejaieo nayued Levosul 1 wnunid ‘efuery -Z riyajtu nou 9p indeou! e raluewou a[e asesBe JojauieyBo1d © eowitins | exeiuewiepuny o-aus ainysuco 2s es eaind 109 $Aq alieotuNWiED 1etzI9uCD 18 ifeZoINBY ailunisuawIP |, eieinSejsap gjeuoijeu eumuunai o wijop eN ‘ayetuBerd ew ye9 ajepsoge 16 anpau! eioe1gns Fiuezaid JOA 2189 199 ‘Sale lew 1S azesBe lauojs! iniuewop Ui EIndsOUNDS) BIeUIAHOR 0 NE a1ed 10168}09 (9 | injnuo\zoduig e ejedroulid eis). ap asndius ajejoeigns eyes) 400 B1e9 101102109 (e | jaleiuoud Bp en as ‘Siew |ew y eA 3018189 Iniewru aieo ul jnzeo uy eugosied zi e| jet) aise uorZoduig Bj UEdDWed ap \nsewNN | ugzpaid a evaNLINOOY 1S Vd¥» giedouUd puis) 89 eqie es Injnuoizoduig elupiOn) e9 tIIaeis Ne NWI BareONpUCD 1 HYUIS INIWSUOD "390 Z1-6 ‘elzoqIg &| einSeJsap eA BS 07 NUOIZOGUUIS "y) anes nujsou {niaguIs BS81pe EA @ NsUAd e1Ze00 eISEADE BP WENO! “iBe\0> 1Be1Q TWNOLLWN NOIZOdWIS B2I-XX 1V vINyWOU NIG INYO’ NIG YHVYOV IInd TNIIOW INAZNW BIONOIOULSY I$ AROLS! 30 VSLVL3190S poe}Din presa judeteans@>”” Albinele si apicultorii in plind activitate Teodor STOIAN in fiecare stupina activitatea este mare in lunile de vara. Familiile de albine ating maximum de dezvoltare avand in majoritate populatie tanara, preocupata sa recolteze cat mai mult pentru depozitul de iarna. inghesuiala din stup, caldurile mari ale zilelor de vara, lipsa de spatiu si aerisirea insuficienta duc la aparitia roiului. Este forma de inmultire natural a familillor. Stuparii prevazatori despart familiile ce se pregatesc de roit formand roiul artificial, prin aceasta mentinand puterea familiei de baza. Roiul natural are farmecul lui. in ziua aleasa de albine, insorita, cand totul este pregatit dupa legile tainice ale lor, ca la un semnal, mii, zeci de mii de albine se inghesuie sa iasa pe urdinis si se rotesc in aer cu un zumzet asurzitor, formand un nor de puncte negre zburatoare. Stuparul le urmareste si dupa ce roiul s-a agezat pe vreo creanga de copac, cauta de le prinde si le pune intr-un stup gol unde le da de lucru in folosul lui, dar si al albinelor, deoarece duse undeva in yreo scorbura de copac nu ar rezista sa traiascé mai mult de un an in lipsa tratamentelor. Este perioada cand la sediul din Miercurea Ciuc al Filialei judetene Harghita a —_—Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania vin mai des stuparii, vin cu incredere pentru ca aici isi pot procura materialele necesare consumului din —_stupina. Aprovizionarea magazinului ce apartine de filiala se face continuu. Aici apicultorii pot procura bidoane pentru recolta de miere, sarma pentru rame, intreaga gama de ustensile apicole, faguri, medicamente pentru tratarea familiilor de albine. Singurul lucru care trebuie sa stea in atentia stuparilor este sa predea din timp ceara recoltata pentru a primii fagurii la schimb. Tot la sediul asociatiei, in putinul P pe care sit poate permite, stuparul mai schimba pareri in domeniu gi la nevoie primeste sfaturi si indrumari de 16 specialitate a caror valoare nu poate fi masurata in bani. Experienta in apicultura bunavointa in indrumare caracterizeaza pe ¢ei_ce sunt la conducerea filialei judetene A.C.A. Harghita, si sunt de un real folos tuturor —stuparilor, dar mai ales incepatorilor. Este perioada cand cei ce vor sa imbratigeze aceasta indeletnicire, pot sa-si procure roiul de albine dorit la un pret minim. Cei ce au o casa de odihna, o Curte, o gradina, sau pe cineva care sa le eae Putin loc in gradina, merita sa ia jotardrea sa-si procure o familie de albine pentru inceput, apoi invatand s& se ocupe de ele, devine apicultor. Recolta de la un singur stup, asigura necesarul de miere de albine pe timp de un an unei familii de 3-4 persoane. Mierea de albine este alimentul ideal pentru om, in special pentru copii si varstnici. Are o mare valoare nutritiva. O cantitate de 45 g de miere pe zi asigura necesarul unui adult in vitamine By, B2, Bg, C, K, PP, By2. Se transforms repede in energie dupa consum, mult mai repede decaét alte alimente. Albinele devin slujitoare credincioase si de folos omului, dar trebuie procurate, indragite si ajutate. ‘Asticol aparut in ADEVARUL HARGHITEI = Jurnal independent nr. 2984 din 24 ive 2002, pag. 6LL (Quowing 09) cesmpoud snum vosvzuys BL aunguenuey josanf yo 93 18 proyoa ue Y| BS aIngo4L 13 ‘mUD}204 ap Iysas foun Jv Mos muna 1aun muveywed 17 a4apen ap Jin2und wip avop voumu axoazad 18) mu juajadwio ajar ap so uj» AIVAIIIGNd audSad WISVTD TASSSTISVA BIOS Jer Bul Jorg op 1 1 7o5)de Th 2019 1S OBYO 1S aquancid Us Binoy THUIBIOA WIG | jt! #18400 esuy jedoulsd 40, (nyo moyoozeduy) indwn wy 18 se1Y9 ‘ezease/dap 05 opunyio eDjeur [Hosu! e ep eounisju ne 1S ro10 auIgie 9p dub UN-huIp ejeWUI04 3180 HOWL CpIeD mm 1 1 ye eowjuesy | i ‘aredsip eayoadsau | feuues ye6unjepur teu dup un porous eres B1eSe7 ‘siouns ywia 1S Injndns je fewuar ja;a10d | Jed onseidu a8 ‘osaiSuyjou as ajoulgye :in2sounsas0u ap ouiaop ensues ‘e10 0 ayewrxosde ednp | 27} wesngiuy poe "TeuoU e6un2ep dines ul eleia ‘equozaid 9}59 eDjeW PUED IOUNIY I are jut ap injaoiput jtaljod eyerofew jeoynsnfou —oyesesut —_Jojaquainuins iuo}eAejUOD e& aiNyNSes ap eijeBiqgo no 1 winseud ‘18 aueoljiw Oog e} |9] oUeOI|IWI 00; © 9p epuowe no ezeouorfoues @S 29 ajUaAeRUOD aIMASUOD a1eUCDap 9p aj@UaWWNdOp UF Lo Uoyjna}de ap asndop ayj48409 ut ajeesou ayep ap easere|sep 29 Inde ase iew yeuoljuew eq aunjoniu 280} e} B10JSaDe ajosasaqU) 1S WoyndIde ziuizeides eijeiv0sy ‘nes injnjmeys #8 e1006/a ui o/eBe) sojue}ueusejBes yiAujod eajeyanze eieosejsep 11 seo nudosd nyuoumjed 18 e2jpunf azeyyeuossod nd ‘eiuewoy uIp 10juOYNOIde & ewoUOINe 18 BJeuolsojoid arjeziueBio a0 oulqiy op 4oj01298919 exeioosy cezeezjoa1d gy ue e| e489 9661/68 JU juNnside Pebe] UUd eyeULIJUODe/ 18 (QD0Z/9z “JU BjUBUOPIE ap eienjed) pzgLiz 11687 ezeq u! eMASsUoS jeziuebso—‘ejuewioy =p. —auigiy 9p Jo[OVe28919 eleIOSy e| JOjOYNIIde ejususyede uud jezije9) esa jerapizop Win 3sa9y ‘ferjueAgns eorepiose pulAud aqes90“einynouBe nnued ejesoueb evjoaup e| undap as oueo und aijeziuebio ‘9jewi|ue ap s0ye2Sex0 ap atjeioose o-WUIp ued gor} Bs ef/puod no ‘iu0Baye9 Jays20e + Pipunt uartsuod - NOSANOI-AYGNG eNeweD ‘$¥NO3T IHOSAOHIO Mpues7, YOMYOLILIO J UYYESy.N] V7 NSNNdSya SGPIAT TLV ETASNOD a109ldv Uy.izorin: aiuimdeip 220} pupae 2212 oueosiod BOIPE ‘yJOoUBe Loyeonposd |jesapisucs quns ‘euIgie ep muiey op juojeugop ROIPE ‘ZOOZipS JU voseIEIOH UIP 6 "YE uy ayNzenaud JOWnjueagns |l4eI91j9U0q ‘ZO0z SHMEW LL/OL} JU JoWUNped 18 eneUOUNY ‘uminouBy injnasiuIWinuipig ud ayeqoude ‘Zo0z/"s 4U ININUeANS Wese}OH P oueayjde ep eciBojopoyaui ajsuHiON UIP O4 we und go imjdey 9yse ynujas ag (Z00z/ bz su | Raped jeIDN0 InsoyuoW UL BIeNIGNd) ZOOZ “URI LLiPS 4U JQUBWOY InNUeAND. BaseIeIOH UIP 311 exeuy 18 § Ye Uy opanaid as wind ese ‘ouigie op eyjiwey Jed $8) 990°001 ap ajS0 aijenais giseace uy epiose 4s 89 ejuaaqng ‘eyezuO\Ne eaesooo1d op ojfjepun ey NeW e eIeOYLO|eA Sp jeosy Injnjueunoop ezeq ul ‘ouigie 9p aiuiey aseoay Mnuod ese 64 9} winwiuw ezessat aueo idmjs ap woyeuijep ‘njsou inzeo u) uns laijuengns jWe00}e eaispan ul ininqess le 3900p ininuifuds jweroyouog ‘ouinue 1§ sunsoe eyseae no einye69] ul ezioeid soun eavenje: aundun 8 Z00Z [nue U IUeAgns ap ea1epicoe B] SxeOaJos sooYNoIde |je UeGeqUI 9p 4euinu mun —pupzundseyDOCUMENTAR-Consultatie COMPORTAMENTUL ALBINELOR IN CORELATIE CU STRANGEREA SI FOLOSIREA HRANEI V.P. LEBEDEVA $i altil Procesul obfinerii si prelucrarii hranel reprozinta o manifestare complexa si complicaté de acte comportamentale cétre care sunt directionate principalele eforturi ale familie’ de albine. Astfel, pentru formarea unei portii de incarcatura de poten (In cele doua panerase) albina viziteaza de la 7 1a 20 de flori, iar pentru umplerea cu nectar a gusei culegatoarea face 250-1446 vizite. Dintre mecanismele care asigura col energie si face posibil ectarea hranei cu minimum de consum de cresterea eficientei de colectare, noi consideram transformarile marl fiziologice din organismul albinei, care au foc in procesul treceril jor la activitatea de zbor. Albinelor pregatite pentru indeplinirea funcfiei le scade in mare masura greurtatea vie (in medie cu 26%), le creste importanta specificé a muschilor si se mareste “capacitatea de Inc&rcare” se micsoreazé puternic volumul intestinuului mediu (cu circa 63%) si apare locul necesar pentru ampfasarea gusei cu vollumul marit in cazul in care aceasta se umple cu nectar. Nectarul este strans de albine de trei grupuri, cercetagele, culegtoarele si primitoarele. Albinele cercetage sunt indivizi foarte activi care cauta hrana, le informeaza despre aceasta pe culegatoare si le mobilizeaz® la folosirea surselor oe cules. Albinele cercetase primesc. un impuls dea luera in afara stupului, cele culegatoare — in interiorul lui Cat timp florile secret nectar. albinele’ culegatoare zboara regulat, i culea si-| aduc In stup. Dupa termmarea secretarii nectarului culegatoarele se Intorc tn stup si stau linistite pe faguri in agteplarea uri nou semnal de aparitie a hrenel in natura. Albinele cercetase 1gi continua in mod intens cautarile in jurul stupinei, descoperind prezenta nectarului in flori,, abundenta lui, aceesibilitatea si confinulul. de zahar Necesitatea acestor actiuni este legata de faptul cd florile secret nectar periodic, in functie de conditile meteoroiogice, de momentul zilei si conditionat de alti factori Munea albinelor cercetase permite trecerea albinelor culegatoare din timp si in scurta vreme la, culesuri mai productive, marind eficienta activitati de strangere a hranei, a familie! luat ca un tot unitar 18 ‘Caularea hranei poate fi considerata ca un mecanism al economiei hranei. Daca fiecare albind lualé. in parte ar indeplini aceasta functie, atunci consumul neproductiv de hrana ar fi enorm. Tn prelucrarea hranei un. rol important jl au albinele din grupa a trea — primitoarele, in special in cazul culesurilor abundente. Ele primesc de la culegatoare hrana adusd pana la stup, eliberandu-le pentru continuarea activitati’ Albinele tinere — primitoare — prelucreaza nectarul adaugandu- i secretia glandelor faringiene, care contine fermentul invertazé si au o capacitate de invertire de 4-5 ori mai mare. decat cea a albinelor doici sau a acelor caratoare (nu & ‘intamplator faptul ca fermentul are o activitate maxima chiar inainte de culesul principal si minima in perioada de iarna) Ribbando (1949) sublinia faptul ca albinele au capacitatea de a incerca In permanenta s& aleaga zonele de cules, si pentru aceasta, in mod regulat, cerceteaza Sursele de nectar gi le folosesc pe cele mai bune care le sunt ia indemana. Nectarul, in care gasesc mai putin de 4.5% zaharozd nu este cules de albine Limitele acesteia trebuie sé se gaseasca intre61 nO Biep © “aj ysa0e up ‘Bw gz e| eUed aySai0 126N6 eimeoieout iz ad 6y e| ued In| BasaiSa.0 no elep 0 Jer ‘Bui ¢'gy - 6y ze | 2| @p injnseino ynzeo ut ‘guesy Bw }'z eIpaui Us BYR Bs Ie1e0}eBaIND eSB uy iz ad Sy 1 2| eed ap nipaw sajna inun jnzeo uy “uepiold aulind jeu no = jueyodui ayse.e0 Jep ‘aaj BNW IEW HO jon eS8d ep BuENS djauiqle Hew Jojunsaino jnzeo uy “pyqeepisuos QU|NSP 40} BOIEWOUd e\seace Uud 18 aowaind JojWWe} © auSnsUy 0 2189 EISeE0y ‘aoiueind alunsaino | giuoioys sew IW no @z219n) 8 lode eo njued ‘euig lew eriasuoo as fap 18 ‘dns ul yINW Yew nejs eayseoe ‘equis unseino 2} conueind sojwuse) ifeqayoe inzeo U) ‘ininjeind e aiueiy ep eareyinyoe uy sud quns nu |S ‘aljednoo eve) nes eved aioun aUIGIE @p 18AJz91 eWees ad jiqelepIsuCD aieugus 9s JgWINU ysa9e eolWeInd leo UIP Je1 aonpas as ogeIs sImIUIEY UIP 40qz e) 9/81 awesul ap inuewnu ‘vapield aulind (eu no 18 greo$n ew 8jse Injmuepou eeveGuens pugo 'n|NSa!No Ininjanly qoSeu9 jNzeD U} “eueLY EOUENS es 1S eines es eines gzeanqoe onse| 8p aJeW |NNBUINU 1eLW90) 1S ein ynw lew auines euigie ap aIn eSeW ap eeyeyun e] zea 38802 U) Jojaseo}ebaino- \niogz g}sa. sua}UI 1eW 4EIE NO RIS !eUI a}sa eWMUE) Jeo NO ‘go Jeniasqo e-S 2e9 4Se0e uy aijlusey- UIP |2}0) 40} uguinu np yodes Ww auigie sulind osounw* diweo up gers sand. nun jnzes. uy ‘o}eyisua}ul azew ap ‘tediouud innsaino. epeovad uy (aseoieion) auigie MW 99-05) euigie ep remuey e aundo majnd Bluajsixe ep sjeoyiidue juns wnesodwe; 18 Wheupmun 2 aiej6o1 ap ‘njrue}oau We:onjasd © 'S8)ND @P NjIpUCD euNg jew ajeQ. reuey 2 aiebueNs ap jounW ejUaoys jIqerepIsuca ose1¢ui 29}se2e 9}e04 “yuejada) siuejsqns AO @i2UWaSUL jUNs, Ue}aU UljuCD Nu e129 QIUO|} “ACUOSEN In| ajapue|6 ep ijejenes Wwouoe; no» eyeoreW uns eiejueiooU ajuejd no euoz aung Jew 9/89 ‘ejUOD Wig dims uy eassoreojur-e} o1wiu gojunuod Jew nu aj98e190199 ‘9/610Ue ap. ljainyjayo suuoUa ap 21289} arse. wnieorgou) eolonpe pueo ‘dnjs @P WY G'p ap euedap ew elenis ‘nuoWa, uip euely aidsaq "ejezieide g leyro euLo} no auauies es adeoul Jojeojezijeuwes 1edsiu) euojee! ‘ue lew LeYedep teun eljooup Ul WNeW ep OO) ap 1ajURIsIp eaulSedep no eep O-unova UL gosuu as aja ujaw ap eins o-gUI gued 1ajueysip inzeo u) ‘seid nujuad ung ew (89 |N90| ‘ajemjUED “eluapunge 18 auesejdwe 8p indo} “guesy ap esins 2} eued ejuejsip aidsap osisaid ijewiojr —sojaze0je6ajno (Qiusuen) nep aSejeaied aouiqiy “yeqoou UIp ¢/} seop drys ut Onpe Jew ajauiqie *euldnys I$ Saino ap esins ‘uu! Wy € 8p JejUEISIP inzed Uy ‘esueNs eUeIy UIP Eb eluNsuoS afeuIGre Ww OSy e| 00 ap Gun) eseoe e1eo1e0yu) 9p (Insinoied) jnwnap Mawad “Wi OGL BP BUM Uy 2180 s1WOUODa few j99 jndogz eo uojeGuinuos pow ur! JEASUOWAp S05 © NIZIe} 1eWW vA Op WHY Z'p -r'g &| 18 Heounuepr yso) ne eosew izinipul Hun Sep) ‘euidnis: ap wggz ap: ejuejsip 2) 8p dBop euely aBueNs (9,99 e010) aye uip e1eo.eingz Jojeuiqye © ejediound esew eo Iuuisd exquud wigers e°(6¢6 1) Lexa i aiBidus ap awn {lunuinsuc) ijainyjoyo na ‘jueyodui!- aue9y 2-89 e989 18 ‘sz ajauiid U) Je}auLUIp ede %0G ulind Je0'e earepedapui einBise ajauiqe wisiuessu js202 ug “eejquan, o1uaynd (gayysuequl) 9seseu 18 iepiun e azapuudno 8p In} eayeyoeded 19} }Se92 WI puLIEW gino Wp injnuee je enneterereupiun, ap inpe6 onpai ala ‘eise00e no dui 1Sejaoe uy ‘wnjon uIp ert Sp yNW jew Nu — ajejnjad njduin aie ednp PZELEAUL Bp 10U Mod pUeBNEpe ‘BuEys 1 481 Jode ‘e1eiodena ap ewixewu elejedns Pow jseoe ul .pugeso “es0jsaoR iijoiad ad ‘ainjao uJ sejpeu ep ajunyeoid (Guyjesd) punus 1S (ind ep adeoide) gino up apes !2W 8189 8]LIND0} UW \nueIaU UNdap djaUIg\e ‘16 Bareiodere uods & nqueq “ede %0¢ aipew UL auluco dns Uy. snpeime}eN, elbiaue ep 1S euesy ap ouiuiw unuwnsuco ng 98-npugdaned in), eereronjoid dui 1Seje0e UW) “euligns jew nes yequedu0s Ww injndows eijaid 1) euneapionti 1§ '%09-05 ap eljejUeouCD- no seyez 8p indauis ajsasul ap yen) ese spades jew jao ‘ei619u@ ap jnuINsuCD 1S Inj \ue.ONje1d eye:NP BUIUNBIeP ‘e}esUl onLo 9p in) meBuEKs ezeyA zeAjuan|ju) se~PSU UL injrueyeZ eilenuesu0g Bu |g - %g9 e INZED UL “og ~ bee] “euewy Bw Zp esn6 uy sipaw u) neny SJUIGIE %ZL 9p isijequeouod jnzeo us 'jensy euely UIP sg4yez ap eljemtisouos 1S 198n6 IP a19jduin 6p inpeié eau) eiseup giuepuedap © wiaEIs @ (ggB1) eudHs “44 '%99 8 OZcresterea cantita{ii de nectar, eficienta muncii albinelor in camp se mareste de patru or in timpul culesului principal functile de bazd ale unei familii puternice sunt subordonate Indepiinirii scopului principal = culesul si prelucrarea nectarului. In acest timp albinele cresc in mod semnificativ mai putin puiet si strang mai putin polen. Pentru a face ©. comparatie mentionam ca: in iunie, in perioada de crestere a puterii familiei la culesul de polen se duc 50-51% din albinele doici lucratoare, in timpul culesului ~ doar 5- 10%, iar in august — 12-15%. Acum s& analizam mecanismele consumului economicos al rezervelor de hrané, aparute in indelungatul proces de evolutie al formei sociale de viata si fixat ereditar, in primul rand, ta decursul anului in familie se schimba legic numarul ei de membri. in pericada cu belgug de hrana in natura (sfarsitul lui iunie — inceputul lut iulie) (este vorba despre zona central a Rusiei europene-nota trad.) familia are numarul maxim de albine (pana la 80 mii indivizi). Mai spre toamna, pe masuré ce plantele entomofile inflorite se reduc, se imputineaza si numarul de insecte (pana la 15 mit indivizi) Pentru. perioada de iama de asemeni exist cantitati de albine optime, in prezenta carora iemarea trece cu consum minim de hrana si de energie. Fiecare rasa are puterea ei specifica’ cu cat arealul ei de formare este mai nordic, cu atat familia intra in iama cu mai multa albinad, Rasa medie ruseasca de exemplu, are optimum biologic de la 24 la 30 mii indivizi. in perioada cu belgug de nectar $i polen familille dezvolta cantitatea de baza a puietului (curba cresterii de puiet practic fepeta curba aportului de polen), De cresterea puietului este legat si consumul principal de hrana in Junile de iama care este de circa 1 kg hrand hidrocarbonata pe luna (conform datelor multianuale este de 928 g) in perioada de crestere a puielului acesta creste mai mult de 7 ori (fara a considera consumurile necesare zborului) si este deja de circa 7 kg (in medie 6806 g) pe lund. jn afard de aceasta, familia ca un sistem biologic unitar evalueaza nivelul de asigurare cu hrana si al nectarului si polenului yw adus din afara gi, in functie de acesti factori se schimba comportamentul membrilor ei S-a dovedit convingaitor ca rezervele mari de hrana acjioneaza in mod reflectant asupra albbinelor: acestea igi hrdnesc mai din belsug larvele, li se nasc albine de calitate superioara, care cresc mai mult puiet si asigura © productivitate familie calculata la 1 kg de masa vie mai mare in medie cu 20,7% Micsorarea nivelului de aport de nectar determina albinele sa asigure matcli asemenea conditii in care aceasta sa-si reduca ouatul. In cazul unei perioade mai lungi de fips de nectar si polen albinele is! modifica comportamentul in cea ce priveste ctesterea puietului: inceteazd sa mai creasca puiet de trantori (Jarvele cele mai mici sunt mancate, iar nimfele sunt aruncate din cuib) si micgoreaz& numarul de larve de albina ingrijte, jar daca si rezervele din cui sunt foarte mici, atunci mananc in parte, cele mai mici larve (hrand foarte bogata in proteine, pe care ele ca niste gospodine foarte chibzuite nu © lasé s& se piarda) si isi micsoreaza portile personale de hrana, pana la nivelul care permite sa nu aparé forme degenerative. In cazul insuficientei de _polen proaspat si a rezervelor sérace de hrand proteicé in cuibul albinelor se reduce sau chiar inceteaz& cresterea de ‘trantori (acestia sunt gonifi chiar si in toiul veri), pentru c& la cresterea lor se consuma de cinci ori mai mult polen decat la un numar egal de larve de albind lucratoare, In afara de aceasta, 1 kg de trantori pe toata perioada de viata consuma de la 15 la 20 kg miere. Pentru economisirea rezervelor de hrand masculii sunt goniti din cuiburile familillor care intra in iama. Cresterea de trantori poate sluji ca indicator indirect al niveluiui de asigurare a familiei cu hrana proteicé Inmultirea naturala a familiei de albine — roitul are loc de regula inaintea aparitiei culesului principal, ceea ce permite rolurilor s se asigure cu rezervele necesare de hrana care sé le ajunga pana la culesul din anul vittor si s8 supravietuiasca. in mod obignuit albinele secreta ceara §i isi construiesc fagurii doar atunci cand in stup este adus nectar si poien proaspat. © dati cu terminarea culesului activitatea de constructie in cuib inceteazalc Gown seuinu un-aun enenunioa) «Qes20Mep jWaAap ensued JeID0WEp 14 Bs INgasy 4e WIND 1S ©0) ‘«etles20uap Bepojoiu jndsouns ne-u :alje12oM/ap nyjuad Hdoo UNS AN» “LdOo oueidwiequy e| 1S19n JuNS NUaWeO puzd ezIIIAI NJdeseW UN eUNRap}OVU | yesqjoid op 3 “oloneqies ep uweg Joeps 99 e| Imogzey “INIA 1OM4NOD | “qeuopiogns» naued wapow uaUe) “YOLYYOSW10D eye ed eun ezeojeoo as ajazayeo9 ‘aulg Jeu! eyeJL09 9 e1e9 keer ed eUWEOP fiaBale O nu es ‘ezaJE0D Enop anu “~yZa4VOD “EADUID ep aISOIUIWIE 1Ui-s1e9 EAaUOD NUAd WUSpo"l UeUUIe| “~YNOTD. “eon}IOd {9 ‘ereoyoUuNW 9 !eW NN “WSWID “@leH9 IPOEP SUIS e-u japje ap ‘Soyo eS Ese) /}89 Y eieod ‘eaisaidep ejaueosied e| seupsoes xe WiseIZMus UN eVDSNg “~NYYOID “ONUIPMAIE9 JounANy InjnyISIeIs Boode WHEN ‘uNB|s 2 NUON) UA “INIGALLLASD “ays | PI lidiy 421 Jojuesjeg ewojqosd e| wues|eg “Ioezeo | umpueB au es 2085 ou nzeone> | uino eSe ‘usduien e| wipueB au gs 92} ON Joy UN eUNeepioyU) EOLOADIA “LivdeY> | “«ouejodig |.un| foun erjuedsip» gzeoi6 no PVEISUOD e 2866} “«eueJOdIG |WIN} JoUN EaieULO}» ezeo46 No E}e}SUOD E :BFGL “NV IOUIA “t911009]e 4eop 19 ‘iaijag gisixo ew nN “Alia “UaIN UY-UaLL |!HaId jnunf ul ysea neds ‘ONiriag | ION" 9661 UI yeoIIgnd © sayIYOS UIEYy giooide eiuewoy'" eisinas 1200) (O9Q|-1Z01) 1SeLZ0Snd nes seoone quns Ajeles 42} ‘HjeB0q ay1e03 yuNs 1NheBoq | ‘I9@ags oyeO) UNS HOBIeS o}oDy “YOJEUINaU OLAS UL JO]/8eI (4-3) Uoquese OW un erenunues u weonpoiday ened sojepr fe 1eUosioI ~ ze0uey JOIMe YE UN BO BIEL (I'd 4661/2 °S ‘EIU veqnel4 aneisno 9p XIX ‘9es Ul yuuooWUH JeuoH}oIG UN-AUID 2126 e-ap ojtud 9p! Lip eneiEo We enes no eUIN UI elzoNGNd 9SASE6 es raISiA@L eito2}00 U} Vivo vd SLIWIdd 13q1 aL1V | n INSIPELed "YOIMAINY™ 1LO02/L “I OALSGOAO TAD] 818'A91 UIP NYGNYXITY alse. Bul ep arsonpeds [7e97I|231 0 ajauigle aleo ad a/ew! eiionposd 1S Jojjuue, @ geouedns eayeyi}e uud und up asayeidses 9), juawepoduico Jsa0e 121 ‘a}e6nSjoquil |S aseo.ojen ajeasezal efu8 @sew no. ewnsucs ajauiqly. “9[eID003 2}098ul Op sd|UN eds laseoe eauIpuEdse! 18 eeveAtesuoo ~— “waunjaineidns eyed eretl U! BunBise eursiUesaW a1Sa0e FEUD | Jojauigie oye iouny sysese eieoseisap as #129 uud ueuleLoduicg ap 49/9}0e INEOYIPoW! UOJeP ezeEzI1ee) es e1e0 ‘sleunpe BUELY 8p Jojanioza @ EseooUUOUDDe eeieWNsuoD und 18 ayezuepeseo ‘guely 18 alBseue 2p OowIUMU [lepield no\ puguotoury uajod i$ 4e}98U ap injnsaino ale ajedydWoD § auy auISIUeDaL epasod “seYUN dIGOICIG. wia)sis 8 loIywWe) ajauige ‘pow yse0e ul 4q)| Neds no jnwey6 u! yop yew teU LO 19} @p weo juns Binp\go ep elLIapseld IoUMe ‘aa ad Jeop jezase eyse jnwey6 ivewel indw ul goeq “einpjeo ep uojejoz! tung juns 06 wwnBes yeon.qul ‘aiaiw gue) unBe) aInjSuOS ‘euigie ep giednoo ejeyeidns eje0) wip %G/ B| eued eiseace Bue] aq E\eIA ap eanoe epeoyed u; jeep snpas lew uo ep ogE-09z 9p 9189 (\iEHA}2eu) auYpo Indu UL }}OSUI le eiG1eue ap jnwnsucs 1S jnuis\oqeayy epeouad gisease nujuad en) ouigie @inBuls !9un Woyeo%pur ap eiey uO op Gz -02 ©P BueLy ep jnuuNnsuod Je! ‘40 G ap onpar 98 einpleo ep aiuapiaid zeo jsace U| wWeyb Supas es 9jjuey *\)W481 jndwH us eUeY ap In} “NUINSUOD e BELL a:6onpaL oO Nad SIIQEIOABJAU Jo}apecLed induy ur eevefesny einBise e& ids gino Ul ajensed 1$ ajeunpe euesy ap Jojniazas © BseoolWoUcss ealewinsucD syed 229 inwsiuedeU |\SeuNyjep uNBe, ep saiions|suoD INZeO Uy Joye! JOWIQUIAL jnjuaLNELOduICD ui ajeqeinoiued eauewose Q 12 ed oynue; ep ginuiigo guesy ap eayeyuies no jeuchiodoud }aup 28819 ejseace 18 ‘Eea0 ep oljaices ap insasoid 18nd ezeojuenyun une ui (eiinuinoe) esugys eyoedeo ssonu ep eayeMIUED JOYeWN Injnue BieApWd WI eedMENTA - 0 valoroasa sursa melifera spontana in funca si Delta Dunarii - ing. Nicoleta ION cercetator stiintific |.C.-D.A. Familia Lablatae (Lamiaceae) cuprinde aproximativ 4000 de speci grupate in cca. 200 de genuri, raspandite pe tot globul, mai frecvent in regiunile mediteraneene gi subtropicale. in tara noastra se intdinesc peste 120 de speci, care apartin la 32 de genuri (40 dupa uni autori), spontane sau cultivate ca plante condimentare, medicinale, decorative sau pentru industria parfumurilor. Totodata, labiatele sunt valoroase plante melifere, furnizind de primavara timpuriu pana toamna tarziu importante culesuri de polen si nectar, pentru intretinerea si dezvoltarea | femititor ide albine si chiar pentru productie. Recolta de miere monoflora sau poliflora obtinuta este] deosebit de aromata si foarte placuta la gust. Genurile cole mai importante din familia Labjatae sunt: Mentha, Salvia, Stachys, anion | Lamium, Lavandula, Galeopsis, Ajuga, Teucrium, Prunela. Desi restranse ca numar, specile de labiate spontane melifere existente in iunca §| Delta Dunanii reprezinté o sursa important pentru apicultura. in ani favorabili se obtin culesuri insemnate de miere pina toamna tarziu de la Ee | palustris (jalesul de balté sau balbisa), Lycopus europeus (cervana sau urzica de toamna), Mentha aquatica, Mentha pulegium, Mentha longifolia etc. ‘Aceste specii asigura an de an culesuri importante de miere, in medie 20-30 kg miere/stup, iar in anii exceptionali, cand culesul se mentine pana toamna tarziu (octombrie-prima jumatate a) lunii noiembrie), se realizeaza recolte de peste 100 kg miere/familia de albine. Ca atare, a fost inceput un studiu privind potentialul melifer, dar gi cel medicinal al | labiatelor spontane din lunca Dunérii. intro prima etapa a studiului s-a urmarit identificarea| specillor de labiatae spontane, Zona in care au fost studiate este lunca indiguita Dunarii din jadetul Calarasi. Malul drept al Dunarii in aceasta zona este abrupt, putand ajunge la altitudini de peste 100 m, in timp ce malul stang prezinta o lunca ce determina contactul troptat cu campia, prin doua terase (trepte). Procesele de depunere a aluviunilor au determinat despartirea fluviulul ta circa |3-km Sud-Vest de Calaragi in doua braje: Dunirea Veche si Borcea. Panta redusd si rezistenta |slaba a matorialului din care este constituits tunca, 1! conferd acesteia o lame remarcabila, care oscileaza intre 6-15 km. in acest articol sunt prezentate speciile spontane de menta identificate in zona studiata, | Caracteristicile genului Mentha Frunzele sunt simple, peliolate sau sesile cu forme ce variaz’ de la acut-lanceolat si ovat pana la suborbicular. Tulpina si ramificatile sale se termina fie cu un verticil capitulifarm, sub care se afla mai multe verticile dispuse la subsoara perechilor de frunze (de ex. M. aquatica, M. pulegium, M verticillata, M. arvensis), fie cu inflorescenta spiciforma, compusa din verticile dicaziale nefoliate (de ex. M. viridis, M. rotundifolia, M. longifolia, M. x piperita). Corola este actinomorfa, cu tubul aproximativ egal cu caliciul, Filamentele staminale sunt egale si divergente. Plantele din acest gen au un miros caracteristic, placut, datorité uleiului eteric secretat, bogat in mentol. El are aotiune anestezica, spasmolitica, antibacteriana $i antiinflamatoare, Menta intré in compozitia a numeroase ceaiuri medicinale: antiasmatic, anticolitic, antidiareic, gastric, hepatic. Uleiul volatil se mai utilizeazé drept corectiv pentru gustul unor medicamente. in scopuri farmaceutice se valorifica, in special, frunzele de izma buna (M. pipentta) si mai rar frunzele altor specii de menta bogate in ulei eteric. Genul Mentha cuprinde cca, 20 de speci ierboase, cu numeroase subspecii si forme, dintre care una singura este cultivaté (M. piperita. denumita popular izma buna, care este un hibrid format din repetate incrucisari ale mai multor speci de menta, ca de exemplu M. aquatica si M. spicata) 22a CE) Bpeieu 91S9 JojozuNy eeuIBseW ww ¢-} ep unos injolled no “WO Cf) @p 918) 18 WO ‘1-9/0 op {Bun} “aJeno-ye1 Juns ajazuNLy ad no. guedooe ayse eueld ebeanul Wo Op-01 9p eIleUl 1S 2zeq &| ep PeoyE! euld\n no ‘eused BqUeId o 2153 ugung injn6yp euoz ul asep ap jnysep 18 ejedwoo 1}ejndod soun ewoy ans y1se6 1S0) & “EIeIpNIs eucZ 4, “euqwieides euny U1 gud oyM 2un) wip puedeouy @}S2u0yu) greiodwe} eaunioeosn 1S 18mjo} puguodns ‘iojunde) ‘ojade njew ed ‘eygepunui ‘eseounsepu undo) Ujid e\Se19 polUejog S1ayosaq (@ 6y) eyseo1d ewz; sioyqueo jngoinsng - "7 wniBiaind eyruay £9 ezeaziin as eieindod euroipaw uj “939 unseyer ‘SelB IZi0e8 UI]OD ‘UIUE} 18 UNUCD eeuewase aq ~o}e eUUI9}SOWY “eUo|waul uy ‘guobaind ‘uesyojyew up yeULo} jHeIOA 19In- uuoD ajazun!4 a aualiee ayued ezeayjooa, as ajeulsipour.undoos ul 64 ozz op $ alpew uy 2180 se;>8y e} eveIWs ep elfonpoig “auIgle Sp EIIE|/6 05-0 ayewroide ap ‘piooa, ele ap jonpoud ezeezieas 98 ‘@se20.0/@A uNsaino aye NO EzeDOSE 98 I81$E01q eUIZ! ep \nsBINd PUD 'jeUoIidedxe Ue. U) 48) uIgle @p e1) EVE OZ-Gu. o898Rdap a0 asoILU ap 91}0981 Ullgo as yHGeIOAD} llUe U| ‘@ijanpold 9p sjueyedu! unsajno ezeaziun, I$ augMO}O-a1)n) u) eSe10yUI 19)SeC1q euiZ} SIayIsW DNSUAIEIeD bby EIUAW ep Hloads ayje ap 1a}Seo1q eulzi 8Seqasoep aue9 |ediouud jnueyese9 puly “eusequy eeyed u! so4ed asa 19[0109 Ingn, “alyoety-a8o1 nes gsI4OSap-J9[01A a}S@. ej0109 “eUIeILI Bevied uy uge/6 quns ‘ieingns \woymy “ejosoue| UNS snjnioj}eD \hulG aquaUNLUaoId uNmeU QL guIzaid 1S soNgM ese InIoI|eED ‘2110180 2ye Ise6 Jod rew as areouadns Jojezuny evensgns @} “ouuoyinyides ajomen u! ajedniB uy yzeA P| e]uazasd Jod 9/es aptieoyiuies 1S eurdin |, “@jeno ullnd tew Nes yw (2u) uns @ezuN4 “eZUNy ep 1Y9}S joDI98ej UN No UOSsepe eulWE, 28 iuidim e@ gredouud exy ‘eusled asa ejueld eyjuayy jnuad 10} 8 J9MIe ep ‘ajeuen ayo) o1@|OBIED BIUIZe/d eo|ds Polubjog aiauinseq INjnjeued jnpury ed ‘aeo9s Neia eajseoe goep nes ‘jade njnon| esdnseap ‘uedssep nes nieGit 9p dj9]eUeO UL EIEIPNIS euoz UL eHISeB ISO) e (a}Se01G EW) ‘epawn 4190) ul Uoaun ‘aveojeigis nes aeoje6ino ul) ede ui ejusrvay ais3 pug eeq UI jeloads uw, ‘weUNg 2 elgepunu| eoUN| us ayeuwasu, aigyesdns ednoo Jep ‘eve eje0) ul uejwods aiSa19 ‘BieonioeW ewizi 1S uoynalde ep. gyunuep'iaiseo.q ew) (By) ereonioew ewz} ie\Seoig ewz| - “7 eanenbe eyuey :eyjUY (nua urp euejuods ayeIqe> eueiuow eouniBes ut eued aidwed e) 3p ‘iouny uud ‘so|un\ues e “iojede eeuiS1ew ad ‘apawn undo} Uy 9819 eo-euoy.'§ uNUSB eseosoWINU IS adsqns aynW jew EUIZeid aie sisuAKIE yy iS tunbeind wy ‘eoyenbe w ‘enoybuo) ‘W_ ne 0 e1e\\|\qeUeA Bi2W lew e32 earse0e ax]UIQ (giseoud euiz)) ‘wen (7) eyoyBuO) Ww ‘(pesyos eledsyo "7 edsLD ‘yy 7 sipuuA yw) 7 eyeords yy ‘(jeySeog ewz!) “7 eoyenbe yy \(InInqied eulz)) “7 sisuane yy ‘(9\!Q/20 |NDOINSNa) 7 tumiBaind ‘29 “ejueU MjNUEH 12 HoBds e)\nwi 982.0 81)SBOU NB} e EUEIUOIS e304 UL F ¥ ‘@IeUIWOPAe foI]09 “upJoDIYey UI ‘aNeU|UED ‘oneWo1esau prezinta zimt{ foarte mici. Florile'sunt de culoare purpuriu-roza gi sunt dispuse la subsuara frunzelor in verticile dese, globuloase. Caliciul este bilabiat, avand cei doi dinti inferior! mai sourfi si in interior un inel de peri, caracter care deosebeste busuiocul cerbilor de alte speci de menté Caracteristici medicinale De la aceasta planta se recolteaza partile aeriene (Herba menthae pulegii) in momentul cand 50-60% din flori s-au deschis. Tulpinile se taie de la locul de unde pornesc ramurile, inlaturandu-se partile lemnoase, gi frunzele brunificate, Uscarea plantelor taiate se face in soproane bine aerisite sau in poduri acoperite cu tabla pe prelate pentru a nu se pierde frunzele si mai-ales florile. Uscarea se poate face si pe cale artificiala la o temperatura a agentului de uscare de 30-400C. Din 3.5-4 kg de planta proaspata se obtine 1 kg de planta uscata Datorita proprietatilor antiseptice si colerice, din aceasta planta se preparé un ceai care se recomanda in cazul afectiunilor digestive si hepatice. De asemenea, se poate utiliza ca expectorant, stimuland secretia brongica si usurdnd expectoratia. Empiric se utilizeaza in guia sica stimulent al sistemului nervos. Mentha longifolia L. - Menta proasta; |zma calului (fig. 3) Crete freevent in locuri umede, pe |anga rauri, pe marginea santurilor, flind foarte raspandita in flora tarii noastre, de la ses pana in regiunea montana, cuprinzand peste 70 subspecii, varietati si forme greu de diferentiat. In zona studiatd, menia proasta a fost gasita In vetre compacte, intens cercetale de catre albine, pe marginea canalelor de irigatii sau desecari Particularitati morfologice Planta este perend, tnalta de 120 cm. intrega planta este acoperité cu peri, avand un aspect tomentos. Frunzele sunt sesile, iar cele de la baza pot fi scurt petiolate. Fiorile sunt grupate in inflorescente spiciforme terminale, cilindrice, de 5-15 mm diametru. Caliciul este regulat 5-dintat, p&ros, cu. peri conici, simpli $i drepti, si cu gatul fara inel paros. Dinti caliciului sunt subulati sau filiform subulati. Corola este de culoare albastruie, tubul corolei fiind glabru in partea inferioara, caracter care deosebeste menta proasta de alte specil de menta inflorirea are loc in perioada iunie-octombrie. Frunzele au 0 compozitie chimica diferité in functie de varietate sau tip. Totusi, sau identificat unele chemotipuri bogate in mentona Mentha arvensis L. (fig. 4) Planta este raspandita pe marginea aréturilor, a parloagelor etc Este perena, cu axa principal a tulpinii adeseor terminata intr-un fascicol steril de frunze. Florile sunt grupate tn inflorescente verticilate numeroase, dispuse la baza frunzelor, sau in inflorescente capituliforme dispuse terminal, globuloase sau scurt oblongiforme. Caliciul este campanulat, cu dinti adeseori triunghiulari acuti, mai rar alungiti acuti. Tubul corolei este, de obicei, paros in partea inferioara. inflorirea are loc in pericada iulie- septembrie. Fig. 4‘wean aung tew ajao ng 1 ‘a11U)Bed uy jnd0) eoseases | JS-RS o1e9 18 teysIA91 injyoud ad yx<} 1S juiBeuN oye ‘sap e} op wEydorsy ' I “Peis}Aod |e [eU0}Ze90-ANsej JeWINU UN-AUY a}20d Nes TODIdy HWNVINTY JouIA un | 1 -nu1 ~ Huapuodsaioo fie &] ap ound Wingujuos eauawose aye ap LUNJEIe — N90] [Seb 1 [408 181 9/0 eye0d 18 ouSneu uns JODIdV INTINTALSVa O18 Bons g 9190 “sap |nzed UI | 1 9eid au (aj,nsion) 9j9 eoep Jey eoneWBesd anROW Up Weo!gnd nu HueIGep e| ap , | UNss9n oeI0ud op nypeys wy sewwe: e InsUosnueW ‘jueg ySRB ne-s NU WN qUese.a\U! 1180) 4B Blelopul e1e} a4 unjon inun juuedA ezeq e| eeIS eS a1e9 suOSNUeW , un sndoid ne sey \Woyne yep quewow un e7 ‘JlUpWOy e eieiby a1Bojostous | $ eL0}s| ep sjeuoljeN ouRoIZodwig eAioye> |nipeo uIP |uMynaide © eucisi ap eijoas Ut uoyne ap eyeo1unwoo pully 9}9 aquip ojoun syueseso1U) ajoomue op austin © 1u1eIU 194 19)8/Aa eF}99/09 puEBuNoseY “hesDeSUOD JUPWIOI Heod 18 OWLS JUN ae «9}001de* aj!1inquyuOD yeUEWUDAU! Ne a1e9 Noseinciq-nosedog ULeW 1S e113 -euewos | lequin ap wsoier uosajoid sunsip 1op ap, emul" YeNWHaL-vuntinoidy SWeueWued gouqns o ynAe We tue HinW rw Nd EuLUN Ul ‘eoROOd ey!|IqISUEs o\UapIA9 ! NE 29 JoNOIHID ape eaied jod eyed IUIBed Joun yedseosd yuswsHJAAID ap ejOU 10 oonpe Je ajo ajeod Isp unsian eolignd as eaid nu “yy Ul HteAJesqo anBuIs wind! | edng ‘esarzigjuy axe091€0 no edep se1Y9 easeosu3s 18 eyes6o}0) weoyqnd e> epearop | ‘iwednjs 18 eunyeu ‘ouiqie ap ejes auauUDS “SAP ojoseouny yINW Wis!oo1dy ‘20}240qEJO9 Ns}SoU injeUIS ‘08 injnsojoepau jnsundsey ye ‘gpadsau 18 pups ny canqusysad Punuasap ‘nipostop mos nu anuaunpuor a1saI0 “howe jmev wy “sajaiuiausg vonq “‘Injnandhd 48 mays — suds aisouuaos ad jou — nos ayo>ydo namosony # poparuaf ‘arz20d x (puased 2p ipo> un) | minds wind tivsso2ee pups uy puyo wip poup (t40}9 spo #8 aod 18 mo dads) poyars t-nu aipyyymoade | ap fdiayys-o2nnyay K syousofa saronans wiunuoad um 240 vjaridy viupuoy Distros KOCy eS somupoy aymauog amuys *§ | 1 | 1 | t “podsos ouppu ny “funsap nigwed 9298 109 july t94juo2 209 uy -2oygnd as-vs Sod anquortgnd 1999 1 jgoxdaoou | | sompzumdsas09 [oaqu un oF suns aprunsion vo Naapystiod aiisnpas vyusoU0 vou “TOMdY TILSVd O" Lsepnyur un enced VEAL TAA BINN ajoUIgy pansy) 28agn} 2109 40729 YOUN arivospep | 40.99 8 sup vmaugnd of v4 vo Impupd no apv0d 0 VTO.IIAY VINY ION J21bupe4 juts) YS 2499008 ‘un wip Ise 2809 2409 U8 vownicey up rlunnquanyo-pmuyo mprpou wo pun v9 one | 1 0y1GI vinKs Map apmioUL Lensans tt mopea Os ‘punudans Ds wo4eDUE WAY jE He ome 1 ease te | pou assotinap 018220 » pposop 0 sojniaumo pm ngsou pisopof 1 ooung aad nazomung yung 2p | 1 2408p} a1p2suy symumemue 1098930 10 “sojousg]Y Jo songn} (8 xonHhuBUs 2Ius0)0I5 UN IK 19 AosDAMUpD 4 POMS UN Sous MD 16 J8Of wD Yano proO}fuUL wt tN HR thoSDX, ‘atisopey vinta” I i ssre0su98 1288998 lp winaids “eloqwea Iniepni ‘iee-eueD;np. eunuioo ‘sng ep euedina! IMes UIP NVEY3S VaUIS NDOO IMuoyinside e| ap a1eorjosu; aieosii9s o 1S IeysIAal Ve euadoo ewe ed esnposdas 10}09 eyesBoj0) auld we euin un dung imsep no | | ; : | ViwadO9 V1 alivomdxa 3q 907 NImo, | montanr! RIB S.C. INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA S.A. a reluat producerea medicamentului de uz apicol: Medicamentul este deosebit de eficient in combaterea varroozei si braulozei. Medicamentul asigura sanatatea familiilor de albine si prin aceasta un potential biologic ridicat. Medicamentul se distribuie prin Filialele A.C.A. din fiecare judet, farmaciile veterinare gi direct din I.C.-D.A. Efectuati din timp tratamentul de toamna pentru combaterea varroozei, deosebit de | important pentru viata si sanatatea albinelor dumneavoastra. INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU | APICULTURA - Bucuresti, Bulevardul Ficusului 42, sector 1 Telefon: 232 50 60; Fax: 232 02 87 | E-mail: apicult @ sunu. rnc. Ro 26UG (etixepey) jaoed Uy eoseouy|po |-es nazaulung “ejseou easnujwe uy oUpUIE! BA |9 es eouNIodajaju! 18 Inwjeo ‘eeyeyeung “elueWwo nqUad ‘ee}Sa0e B]e0} NsAUAad “y"O'y e Ejuaj9oxo op euio|diq jluiid e eje1A ap iue Hunn Ul “aASeOU Ja}S!AOJ |e axjoepai op InBajog uy naquiaw yso} B Jue 0} adeoidy “(eojeu! ap injnuoSyde}| IWULigo e1Boj}ouYya, e| aseoyWajal ajo njduloxe 9p) yewyad ne-s nu Ize\Se |91U e1e9 e2]UY3} sBWINJpU] JoUN jnIO;Ne eISe 18 WIODIdV VINYWOY ®3SIA2J ul ayeorqnd ajoonue ap al © SUIS e Injndwiiy jNBuN| B-oq yoopied a1Soaujod as 1 waseduino RS |UBNE O1E-U dUID» :ea1soIZ esSenuid I-29 uJ “B'S (e761) EUNUaBIY ‘(1261) “S'Sun PISO} *(6964) EIeUUeD BIeIepe4 eoligndey ‘(e96}) eIDeACISCUeD UIP VIGNOWIGY eyuniuned nes eeses6uo9 e| jeuosjeu jnjuednys yeyuezeudea ne aieo ajitjeBajop ul yeydooo e| ‘lepuow 18 ASoueuIO! IMynoide ajauRsep eednpuco aleD UI epeoliad ul ‘ale9 J99 feusey Ae|s99q “Bur “sp “Alun “Jorg JoynaIde ojeseW ap yeIDeIde NW ISO) y "gleuojjeussyut 18 ejeuojeu a1aj$eounsas 1S niBySeId ‘aJeUp!OS Pulpuegop eyoAzep as eNseou eljezjueB10 a/e9 U) Epeolied u! eAnelsose H9IA 1 JUgOYo JOJeUIIUe UN ‘eoo!de ajuInSuOD ap 40J9NASUOD UN 3s0) e gD ‘Sei e gue} ‘ounds Wetnd eo jase injnuio mays EOseouNs es siuuad ne-| jeoIpUIs IS|ANNOe B10 320 epeolied ujp auewin inj aj.inyeBo] 1$ 9 soyNASUOD ep Inj E\eooA ‘nISeINDI0, eUeYEZ 3803 © o1e9 yBjDadSa4 40] InjnJoyuoU edMs UI INsaooNs ezZeaIO}eP II IoU ND 1ueLOdule}u0D ounoide Hinw ‘sfeueyew 18 NSaayns ioeses ep eseojeonpe 18 eIIGEIS gjeucIsajoud |YEYANDE O-RUI eoSeeHeAUOD 9S BS Jo] ouNised 18 insezajUl ED Naud aiesazou ejunsouns ajaoe Yoynoide eulAsp es neaiop leo aun JO}INW EYWSUER es yNNs © ‘oiGoBepad y9e} 18 yuele? jIqeoseWe, UN no ‘Bojoyisd ung 4sinAle 1§ so1sUeS ‘izeISe ynosounsai 18 jnasouns jeuolsajosd-o90s ynjE}s in PulpuEgop te anUIp Hinu! ‘Yoynoide ep weieue6 entows e ajeuojsajosd IWeUO) 1S j4BUMOJU! O-eI2eSUOD, e ‘o/s. Ih0IA ale Huecep ajouinin W! s9je Jew “injndwi e ated evew OC “NOUNW elepe ojoside ayiow Nayuad wU9sU09 40} E-1 16} UL ‘e120 NAUEd ydaip EjeuOIsajo1d S]ENANDe es eGEaNU eTUO}OEIED Ne eayeyZoUas 18 eaUIPNyHI9IOD “y'O'y Je ese} ed injniysUOD je nuquiow 380) & 1We ap o¢ adeoude ¢96) UIP Je! BILEWION UIP euIqly ep 40|N0IB9SAI5 oH\EIZOsy 1 nog] ininjapn{ e 18 ySesnong ininidiowunw yale14 |e auIpasosdoo1A ep eijouny qurdapul © - $261-0961 tue eu! - ae}ewn! 16 niuasap UN ap eulesA “eseouEg sjooidy JOUUOME|d ae IPE] enayeo eoyIpe ne-s o1e9 UI duIN eUIG|Y ap JoI01e9Si5 eljeloosy Up eanpoid ap Joj0a5 tnun je Jes eo yespeous 3s0} © Z961-r96) epeo}iad Ul WOUNW e Ejes9UaH exesepajuoD EleaIpUIS ErezILIEBIO UI jeUed ystAHoe 380) & JUe } ap EPeoLIed Q “NSeunong sonASsUOD | [N}sn4y 1S eJeIOUNY UNeYeUNqUI) ap Injsna ej Won.ysuos nowg ap 498 16 JanUeS op JoS pueBunle ‘ee} uip aianues oy19)1p od Pursunw ionasuod uy yeleBue e-s go} Ul se31)1U InjniGeys eosoejsHes edng “ISese|eD e| LE6L Ul WAJoSge e-| oHe0M} ned!) se} NjYe7 e| O-ynoey e E1eUILAG Ejeo9§ ‘euoised swoynoide e| wujeiuy o aueo ad «ejeia © ap ajso6eip» eeoe no y/Seupul e-9| oJe9 od sojauiqre e oun) Bjueulosey op yeidoide e-s a1se|!do9 Ug ‘9}e}1/290) UIp ajuna ap wepodsob — nosensioq elas 1S ajise/ Jeljiuey eseo neajduin Heo aides 1@9 wip jidoo eainged je ei ueojjuiofe) inueBeieg Up n11Ye7 IMjeSe1o UL 1Ue ap Lg UNDE ynDseN “LEIA Op tue Les NwnIN U! es} @ WND ee SILI 1S sepoWw ‘annseu ad Yas0sIp aiso1eoju EEy jnwiNip ad lou anuIp jeoald Y ‘eleUOIfeU 1S eues)Seunong ejooide eau) ui jouNsip feuosuad un “eyenjuss0e ayeweuosiad 0 ‘joalde ysloyqgnd soiByseid ‘uoyndide ap 40yeul405 ye IU9Ie} ‘WedMs JeIDaIde 18 nosound UN NIsainaloA eueyeZ jSo} e a1ed jo yIsesed eeu pueuno ag 200g 1 ZZ — FEE} Sliquiaides ¢ NOSAINSIOA VINVHVZ 4. WOW NIOQ Apimagazin OU Breviar de informare apicolA internationalé redactat sub auspiciile Institutului International de Tehnologie si Economie Apicolfi al APIMONDIA si al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultur’ BIOLOGIA ALBINEL DIAMETRUL $I SIMETRIA CELULELOR DE ALBINE E.K, ESCov Literatura stiintificd de popularizare in cazul descrierii instinetelor constructive la animale subliniaz deosebita simetrie si stereotipie a celulelor din fagurii construiti de albine (Litinetkii, 1968; Freide 1986 gi altil). Totugi inca de la jumatatea secolul lea cand in Franta s-a introdus sistemul metric zecimal la lungime, a fost refuzata propunerea de a se folosi ca unitate de masura dimensiunea celulelor din cauza marei variabil Pentru determinarea diametrului cu ajutorul riglei se masoara distanta ocupata de cateva celule (de obicei zece), prin care se reduce eroarea masurarii, dar care excludea posibilitatea determinarii precise a valorilor minime si maxime. Distanta intre unghiurile opuse si a marginilor fiecarei celule construita natural (fara fagure artificial) 2 fost determinata cu ajutorul unui micrometru-ocular al microscopului stereoscopic MB5- 40 cu precizia de 0,01mm. Rezultatele obfinute in urma masurérii a circa 43 mii de celule au stabilit ca distanta dintre unghiurile lor opuse (diametrul exterior) variaza de la 4,7 la 7,7 mm (asemenea valori, sau apropiate, au fost mai putin de 1%). Cel mai des s-au intalnit celule cu diametrul de la 5,0 la 5,5 mm (de albine) gi de la 6,1 la 7,0 mm (de trantor), 42 si respectiv 35%. Dupa cum se stie marimea celulelor descreste in procesul de acomodare a albinelor in noua locuinta. inainte de roire albinele cladeau celulele cu diametrul care in 78% din cazuri nu depasea limitele 4,9-5,4 mm. Roiul, in noua locuinta (intr-un stup gol) a cladit 83% din celule cu diametrul de la 5,1 la 5,6 mm. Pe masura ce stupul era umplut cu faguri aceasta marime scadea. Dimensiunea celulelor, cladite in locurile accidentate (s-au decupat portiuni de fagure cu dimensiunea de 5x5 cm), depinde de localizarea lor in cuib. Pornind de la centru spre periferie diametrul lor se mareste. In particular, in cazul cladirii portiunilor in centrul cuibului aceasta varia in limitele de la 4,9 la 5,4 mm, iar langa peretele lateral al stupului de la 5,1 la 5,8 mm. Asimetria celulelor (diferenta distantelor intre unghiurile opuse ale aceleiasi celule) creste 0 data cu marirea dimensiunilor lor. Astfel, valoarea maxima a acestei marimi la celulele de albina lucratoare atinge 1,4 mm, la cele de trantor ~ 2,4 mm. Partea primelor a fost de 0,05%, a celorlalte — 0,06%. intre albinele lucratoare cel mai des (60%) s-au intalnit asemenea celule la care distantele intre unghiurile opuse se deosebeau cu 0,2-0,5 mm. La majoritatea celor de trantor (66%) aceasta diferenta a variat de la 0,2 la 0,7 mm, Partea de celule de lucratoare la care diferentele analizate nu depageau 0,2 mm, a fost in medie 22,4%, la cole de trantori - 18,1%. Portiunile de faguri recladite in partea centrala a cuibului si cladite in spatii mari libere la periferia lui, iegeau in evidenta prin asimetria celulelor. In zona centrala diferenta maxima a distantei dintre unghiuri a fost de 0,7 mm (12,9%), in spatiul liber la 286c eSUeAS einje2G2] © ezeasjsiBa1uy 98 Je4 ep M58 “P6L'0-S0S'0 OP 150) F !oIpuI NSooe onUIp ‘eueje109 9p Imuaioye09 4 UIP UNZeD Ef UL “JO|19}0q NUINIOA I$ eoWI{eU! o,eB9) JUNS BINSEU O4eUI LeU) Bed Us eo JeyELe e |jL494Ip [UE UY IOIPU! BAUIP Ialfe|o109 eouelpMAS ‘Neapiouios eurdms 121; 9]20 97603 us ‘JuN|suaWHIp 44599 210} (4661) 1ue wun Uy 421 ‘eyeuWesujaU yuNs 9]Z941PoUL ‘injnUIN|on aja2ipU! eSaaud 20 eoDD Ur "eoysa9e 2720} ND “EveIpauuusyut aljizod o yedn90 Ne ‘¢ “su leuldnyS alps UIP 4O}}D10q ajwunisuswig “B(oeo'oFts‘0) ap ebey H(oFo'oFsa‘0) ese eo 1S Jeo oseaUN| oUNISUOWIP aisanud 09 eae9 Ul | “uu lauldnis ajljUIe) UIP o119}0q Ssaedep a1e> “ew {ew 19309 2se49 sjouigie Z uu jourdMS awe UI Ue a4ed9y UI 29 YIIqeIS We “JeIdoide ajesejduIe Joysew e ai8e19 ep aujdms 19n UI ajts}oq pulpms ‘ue 10 op duly *6(5¢0'0#28'0) ap ednJB od aipaw esew o e| ‘6 ||", e} 07'0 e| ap Jeuen ne eSew! aiSeaud 99 e989 ul o1eIWeyeWU! atuIqesoeq “gw9(961'0FL0'L) - ednuB od injaorpul e e1pauu eaeojen ‘ptuio J1'| — wixeUl [89 ‘gwi9 £6'0 ep ISO} F |19}0q Je NIpaU! uNTUIL jnLUN|OA “wui(ee}0rSs'E}) Anzedsai ‘wwi(oZ¢'Fe0'sz) ND e[e6e 1s0 ne sOjNaWeIed aje edniB ad paw aiHO1eA “Wut go'pt e| ¥9'24 @| ap — BouNje) ‘ui 49'¢z eI Z9'0z e} EP EOyIpoW 8 uozes inun jnduiy U) e4941p UINWES e) Ap JO}I20q NUNTJEU! oJ PAM oLOJeA "%6' LL 9p 380} & ‘eseUI a}SoA'Ud 89 Bae0 UI se} '%46'2 &] 6'E BL OP EZEUEN aljeuseA ap iMUa!oYAOD IN|NUINIJOA 18 muUe} ‘1UUH}jEUI uuojuog “ebojeue aey6o| 0 ezeonsed 9s ‘sOJ!D¥eW v aiaiSa10 ap eUdMS Iseaace Up ‘eWeULNYWeS eLEyP UIP esale so}!o}0q JO[LeWeed WesNseUW! jnzeo Ul 07 0¢0'0F0z9'0 oF'-6¢'0 £6 SL L'0#S90'L ez 16.0 guid ‘INWIN|OA, o'9 szL‘orsg'zL oP wu ‘eoulie) gee BL __ 612'0F6 Zz Vue uuu ‘eouir)j2U) HAD WwW oyu 2]901puy 401/0}0q eonsua|eEeS (12qe}) ej:qerseade: GINSEW O-UI esew Je! ‘qeIS GoINPoU! os inWNJOA 1S oU}e| ‘eoUN|jeU! 29 LOEDIPUL Pousuiase kD e}BIe J0//9}0q JojlUN|suoWIp efeLEA pulnlid sojeyep ezijeuy inseduioo no asesnseui und eawijey 18 Bowijpeul Je) ‘eequed Lid jIGeIs e-s ESeUI ‘JOJI9}0q eaiajduin nauad BYSO|O) ede op e9}eyhUeD ednp jeujUUa}Ep e-s NUINjoA ‘eauwIie) 1§ eaUI!jjeu! ‘esew “InLUNjOA esesepisuol UL Aen] e-s “a1jWEs e1e00y e] op HJeonq Op-0z aye> ‘(aJe9ede9 exR)) OUIG\e ap esnysipau ‘Waanuy 19}0q asele 380} NY “BEEL-PEEL HUE UI ‘ACO - BiNynaIde ap ajequauiiedxo yunteas @ oseuoriers sojnjeu e oiey$219 op iunijeys 104 e Inipeo ul evemr>—J0 150) B ealeson] ‘eoseasns a1paui Bse op JojoUIQ!e 40}19}0q ajjUNISUaWIIP JeIpMs WY 29 soauiqye eses 9P ‘Saino ap ‘oUIgIe op joljtuLey easeys 1S eo4aynd :Li0}98) HinwI ap spuidap o1e> “eoueW ~ H9}0q [NWINJoA “o[I2}eU! ee}ey]20 EZeajuanyU! o1e9 UI INPoW ynosoUND asa NIMMOYN “d-A ILS4SN¥ IGN YOTANIGTY 3TI0LOa LO0aML 4 (esnyinaidy) OALSGOAOTZOd E1S48/ UP AGNWX31v ayseA Bur ap areonpes; 40] JouoUNse e2,e}1/;GeqGoud 1S a4Sa/9 40}9In}99 !JUNISUBWIIP eeseW Nd BEPC -UNBEy no eednooau ejuinso] up Hued 1eje0e jnuinjon eujwuayap e ap JojouIqle eayey!oedeo Bysoje ose2 ydey ‘ajainBey yIpe}D 9150 azeo UL Injnoo} je Joq)) in;nieds eowleW 1 gino uy 40} eosezy}e90] ezeajuanysu} 40}9IN]99 InjnAjBWIEIP eXdnsy “Uo g', ap EoSeagosoop 88 BS jod uojeinjao sojejaweIP e auXeW 1S oUNTUIW dILLOJEA ‘Jaj yse0e Uy “nuyusd Ut Je9ep e}jNW FEU LUO g‘} ap ysoj ne euayued e] wu Z°9 e ajaqun) U! ajuaseyp no o19IN|99 “(%z'g}) WW OL — ININGIND eUajuadintre inaltimea botcii gi masa sa (2=0,522-0,936 in 7 cazul ; latimea betel gi masa ci (2=0,661-0,739 in 6 cazuri). Coeficientele de corelare dintre indicii /atimii botcii-volumul boteii si volumul botcii-masa botcii s-au intalnit in trei cazuri a fiecarei perechi, a nivel de 0,613-0,792. intre valorile inaltimii si latimil botcilor, coeficientul de corelare a fost de 0,565 — doar intr-un caz din 17. Traducere de ing. Vasile ALi (GENETICA $I AMELIORARE APICOLA [SERELEC ELE) EXANDRU din'revists PEELOVODSTVO mmr. 4/2000. CUM VOR FI ALBINELE NOASTRE JN SECOLUL XXI? V. GUBIN Fara a privi prea mult in viitor, s4 incercam sa.ne inchipuim cu ce fel de albine ne vom ocupa (sau mai bine-zis se vor ocupa mai mult urmasii nostri — ) in urmétoarea suta de ani. Veacul ce a trecut este consemnat in istoria apiculturil ca un ‘seco! al faptelor neprevazute, care au dus intr-o perioads istorica scurta a disparitia aproape dofinitiva a raselor pure de albine. in prezent, in stupine domneste o harababura genetica. Si ce este mai dureros, este faptul ca aceasta situatie a aparut in urma dorinje! permanente a apicultorilor de a imbunatati rasele existente, Cum vor fi albinele noastre in noul veac ? Féra a ne afunda in. adancunle darwinismului, s8 ne amintim doar de selectia naturala, care a cpatat 0 continuitate practica in selectia artificiala Ultima a fost folosité apoi in stupinele primitive, in care distrugerea familiilor neproductive eta un fapt obisnuit in asemenea cazuri selectia gospodareasca (populara) @ permis pastrarea gi inmultirea celor mai bune familii, fapt prin care s-a asigurat, Inti-o oarecare masura, stabilitatea geptelului (efectivulul) din stupina. In acele cazuri, In cate in scopul objineri mierii erau omordie si familiile cele mai productive, lucru care se petrecea de obicei dupa roire, matcite de baza ale acestor familii se pastrau impreuna cu roil primari. In acest fel, cele mai pretioase genotipuri nu dispareau. Spre deosebire de alte ramuri ale cresterii animaleler, toti indicatorii biologici $i practici pretiogi ai albinelor melifere s-au format ca rezultat al selectiei naturale cu mult timp inainte ca omul s& prind& gustul mieri Noi am. mostenit albinele intr-o forma de maxima perfectiune Succesele i nerealizarile noastre in ameliorarea si_perfectionarea _albinelor melifere. sunt legate de diferitele puncte de vedere asupra naturii acestor insecte. Primul preferd §& gaseasca 0 mare asemanare intre albine si multe alte animale. Un al doilea a aparut © daté cu dezvoltarea unei abordari mai largi populationiste fata de problemele 30 formar. si pastrari_ structurilor _genetice naturale r Drumul lung al apanitiet si conservarii formnelor Stabile ecologo-geogratice a dus ta aparitia acelor populati naturale, a caror Giferenfiere inte ele a permis s& se vorbeasca in continuare despre ele ca despre fase de albine. Starea stabilitatii rasei formate in mod natural, sau a populatiei naturale de albine, este posioila. doar in condilile unui echilibru dinamic stabil al genolipurilor care ii formeaza si defineste sistemul genetic. Distrugerea acestul sistem este “egalé ‘cu distrugerea si disparitia populatiei naturale sau a rasel imprastierea, dispersia in teritoriu a populatilior naturale in parti (segmente). mai mérunte, aparitia in zona lor de raspandire naturala a unor albine din alte rase sau hibrizi, nu poate sa nu duca decat la dispanitia treptata a primelor Nu mai putin clar ne apare acum faptul 6A cea mai complicata problema trebuie consideraté pastrarea_ rasei_ in stupind. Fad a exagera, se poate spune cd ‘aceasta, in condifii obignuite, este tot atat de greu de indeplinit, ca si formarea de not lini productive si de forme hibride intre linil Pe fondul pericolulul prezent in permanenta, de dizolvare a _indicilor selecfionati in cadrul de amestec de tase care inconjoara stupina, problema formérii unor nei rase, agazise «de productien, nu poate sa nu apard decat optimisia. Pareree ca formarea unor fase noi de albine esteBye nes aljoauip o-nu eoyipo eaind son es 120 ‘!zualy |Se109e No 20k} e-ap Bane JOA 1Ue JoyNW jnBun| e-ap €9 eeapi no goseinusiqo @s 28 aingsy) —juoynoidy — “ewojqoud enjoze. ajeod nv auidnys ayuinue Joun inupes Uy tojauigie jase. e@ ejeMound eoundojy 19) &} SueWies Jon ajeldoide jew \1ue0ap @ja2O}EUN UL BD B1ed as “IzugiYy @SiU yeoap juns nu ayseoU Jojeuidms ejaulg}e ‘sojunzer eejeqolew ut wuazesd uy ionqu) 7ez1\291 ap jiqeqoid uijnd 'esul syDeId ‘gisod 9 onaioe, ‘«auge ey exesoyowe ap ayieqisod uns eeseay ‘exeuojioaj0s fowew ep og e ap seop eomy-ro}eW ep eelaj$e19 aunbise os es sese20u ajse ‘ue snBuys un-qurt auniup wip eprayew 33003 SquIIYS OS eS JeOU! JeIe-nU! ‘eaJENNIIO uydep ad ayonzap j$-vs ajeuojoa/05 4ojoeu eezeIqIsod ep as eoep eo Pynzos eezese eid WI “@uIGe ap W))WIE, 000'000'04 ¥) eued neve aunjun wl Joqzel @p ajujeup -euDs roj\ediy “;\7A Inuosajosd 2801 JIUBIIP UIP JojauIqe I4aISa10 e (UeA) aunised ap epeoued us ‘gpg jnue u} “yieuiqwos ap 18 apuqiy auLio} ap UYU Jgtwnu njs90e eB aseNUUOD UL eYeos puiAUd Baseqanul e| Wepundses es Weodeou! Bs oul aise ‘ayewee: ap edny au e Bley ‘ouoed pow ul! Wuldepuy ap gisod 16 Jep "gugezijeas one109} se0p nu esul inuede e «aunq» afaye no «=ayseoud» sojauigje luinsow ewa|qor4 ‘ej2jueVe6 gind ese: ap jaye no goseiNo|Uy a} Es eayemIqisod cone 2 1g) ‘Boseasojo} 9} BS enujUCS Wo\noIde ‘epoulooul i$ aieoyanBed ep yiqescap ‘ese wey ~Bauewese JOUN easaUijalju! 188Q ‘say few geo a|uNpode! Uy 10"SeULN auuisue, 98° \felaudosd 18 onsuereveo OIPUL JO\sa0e ealeuiquog ja aInsiut) nes 9)91 ‘aJeoo1U ap 2|unsew ep Ble) 18 wnoaid ‘sojo)euoNpalas 18 Jojouigie J@ 81198/88 ap insed0id u) asndnseid ‘ajuisad eyeuuuesuco “ayep nese aonewesBoid a|uRsaiaqul jeuiajeul u) jue ap loazenop uinsy —yeiedsip—jnwisiudG “ejeuiqre no eounw u; ajiqeoyde ginseus BOW Ul JOP juns “ioja/eWIUE eoIE}Sei0 up. eenwise uud ejenwiniduiy ajijenys WS gjepojew keace 2q. ‘eeryeul ap 18 eseo—uIndau yperop ne-s ‘eimeu yeoed ®@ ep dyebunjepur syugcseou sojauigie aiio9j9s 2p eounu eaid.uo9 aiB9 Jojuedeideu Bis, apedep ap ajse sojcjeonpoide,, & auiaqui tjewayonpo.d e ajeia}eqnws aya|duco 18 “31981IDUewWnss foun eayERiq’SeduL! ‘waypovaduy WIN” Us JojuOjUEs) ~eeeoW UOWE Nd JOWeW sje sJeCrRIduieww ‘8 aieqy) —eeyoareduy ‘(uuu reeieuss inipowiayur und jeypaie © nSajeqeg wed eeiyusueR) ezau@Bouayed BUPUEIOd —Ingenuiay ap _—adeaude HEINE.6 JoWoYNoIde nigoleW e atjoses 2p eounu Ui onpe Jo] eesllinuu ep a}e69] “aleo1id\oo 20\60)019 sojasaz0id 18 s0}@}9esul © piwsje eluelsixe‘a}eyee: u) —eisizaiuey Welepisuoo ed ezeezeq as ‘iHes0U06 2p asap Jojequiyos win UL eyeInsnin functie de hotararea (vointa) apicultorului Desigur, !Asate de capul lor si aflate doar sub influenta selectie! naturale, asemenea albine, in mod precis dupa sute de ani ar putea capata noi calitati, adaptandu-se la conditiile de viati. Totusi, 0 asemenea cale de transformare a albinelor hibride si trecerea lor jin populatii noi naturale practic este imposibili. Genetic ele se vor afla fn permanenta intr-o stare instabila. Tot atat'de greu de spus este felul (modul) in care vor arata acele albine. Totusi, mai mult ca sigur, ele vor avea 0 rezistenta scazuta la iemare. vor fi toitoare si destul de agresive. Culoarea corpului, care nu are 0 important vitala deosebita, va fi foarte variata. Actiunea selectiei naturale va apare in mod deosebit, mai degraba doar in acele cazuri de iemare a albinelor in conditii extrem de aspre, conditii care vor provoca pieirea familiilor mai putin adaptate. Probleme nerezolvate Vesnicele noastre intrebari: «Cine este de vina? si Ce € de facut 2» = mai degraba nu/au raspuns. De altfel, la prima intrebare este mai simplu de raspuns - vinovata este neglijenta noastra si increderea de sine prea mare. De raspuns la cea de a doua’ intrebare este cu mult mai greu, in primul rand pentru cé apicultorii au pareri diferite despre. valoarea albinelor. Pentru multi dintre ei, mai ales la cei cu putind experienta, problemele legate de rasa nu exista. Alti sunt gata sd foloseasca albinele cele mai diferite, dar cu o origine determinata. De. controlat actiunile unora si a altora este imposibil. Nu de rare ori parerea despre albinele proprit se rezuma numai la.amintirea unor matci obtinute candva, de undeva Haosul interrasial nu ne permite s& spunem cum se vor comporta aceste albine hibride, cu toate caracterele indefinite, In viitor. Vor deveni mei bune sau mai rele ? Sau vor fi supusé la o stare genetic instabild, care va duce la. prezenta permanent in stupina. a__famlilor neproduetive pe langa cele cu producti mai ridicate ? Cum se-vor reflecta toate acestea asupra viabilitatii $i numarului de familli de albine in stupinete tri? Doar timpul va putea s4 dea un raspuns la aceste intrebari Concluziile noastre se pot rezuma doar la urmatoarele supoziti 4. Generatille de = ‘hibrizi jmbatraniti, care nu au suferit o actiune permanenta a unor noi si noi comunitati de albine melifere, in decursul unui timp mai indelungat se pot transforma intr-o populatie mai omogena, dare imposibil de ghicit. directia si rezultatele acestei transformari. 2. in condifiile unor ierni blande albinele hibride gi albinele originare din sud, aflate in conditii favorabile, pot supravietui un timp nedeterminat. 3. In conditiile de cules favorabile productivitatea hibrizilor imbatraniti, mai ‘curand se va pastra la un nivel apropiat de media calitatilor mult diferentiate a unor indicatori cum ar fi rezistenta la iernat, roire, agresivitate, intensitatea dezvoltarii, rezistenta la boli. 4. Practica stuparitului pastoral va influenta aparitia_unor noi combinatii genetice, care vor slabi si mai mult apartenenta albinelor la o anumita populatie natural Diferite incereari ale apicultorilor, lipsite de continuitate si fcute la intamplare, disparat, in scopul reducerii transformétrlor nedorite, “intémplatoare, aplicateasupra albinelor hibride, nu pot stabiliza ereditatea famililor de albine Izolarea si necorelarea_actiunilor apicultonilor in urma diferentienii in convingeri (sau a neintelegeri) asupra problemelor si a cailor concrete. a muni de selectic cu albinele, de multe oti convingerile simpliste privitoare la albine ¢i la animalele domestice, pe de o parte, si. fata de insectele semisalbatice, greu'de dirijat si care se lasd greu de condus de cdtre om, pe de alta, - toate acestea au complicat, complica si vor complica’ rezolvarea problemei pastrarii albinei melifere la nivelul populatie! naturale jn acele forme ale echilibrulul stabil dinamic ai genotipurilor, care determina prioritatile absolute ale tuturor formelor diferite naturale de albine melifere Traducere de ing Vasile ALEXANDRU cin revista PCELOVODSTVO (editatd fn Federatia Rusa) nr. 1/2001 Rubrica redactaté de ing. Elisei TARTAS$ 1TODIdV XATAWOD '9'S 2? supord “AMAA IS UAW NIG TALALO Mownsuod ‘wagyiyoa wsyoqnjaut nun basautjuoUt 18 1USA3Ip aung 1aun naiw.ANsIsP LUA WLVLIN ON (000Z'LL‘OL/0EZ “YN INZIAY NO ILLWLYNYS INHALSINIW 3d LvZiAV 31S3 IS VY'W ¥ 9661'60'8/S8261 “YN VINSON ans .voluav4 3LS3 Insndoyd -aspa8 tunayoupne soun vasmunsuias ydup soyamndou vide pupuduyinesd yynusow ausotip 0 pankisn atau 18 1am ap sata ap aiuindiny prop v psou aanzaif my vosvUnsiiOy ge appLianip imintsuopiadiy nena uy 18 tunsaad “atmijtg iorzoN 18 sopysiuea ‘ansayp mymmpanilo ajtmurjaafe a aauinans Yo pauauasn ap aap -aopsinjnoiran ap tuntioafir ejaue usin uy yBunjaul ponoazaut 18 212if laofe ap aptsnzp2 Uti pansojof pInaipUA. aise, JafisV. -aguTojonul Lapis toun Dadtuadaad 18 Dasainguior 1) pINpUPLUOD?A ASO AAU AS AAW NIG LATALALO Paarunsuo Ul 8 “PaHWO49 jvsOGO AabIpAD? LADANGyAT NI PIMIOSP THpHZAGO jnZI UL IS jIIpUl aise] pyNLUSHPBLO JP wana gyoymatt jnpasavoad Paapansejsop uy api aunzua 1 aumtuntr “pppdatalit LOLs ap pRApsevou P=pa;reitos “injeSups nazpypion 18 Pawn aun tiydo nagijiysa mun pa.otujuat piuaiot{a DIIgasoap 0 Ra pansisy -amipULs ap ajpsaua® navis peapasyd 18 yipiyens vesaset9 pj ajngtamuor wspjod ap Ipotplt juntajued ujid diana i asa inp pijejo ‘aatnisnd top onpns panfh Uy ojo ap amiaun.ios 10yjn dapontadns aaynadniay 18 aatanu pena uid wzpie12p.0 sepord un aise “ANIVIV AG AMAIA 1S AIGA Nid TALaLO 3u7IW IS 2v3aW NIG LILO 89 86°0S°2e2 xe4 ILSAYNDNG ‘| 403988 ‘Zp InINsnd/4 jnp-A bLLsr'Zez ‘ostzzez tol “YS 1ODIdY XI1dWOD ©S.C. COMPLEX APICOL S.A. B-dul Ficusului nr. 42, sector 1, Bucuresti. ofera din stoc sau la comanda urmatoarele produse si prestari servicii: Unelte si utilaje apicole - inure? gama necesara practicarii stupi (rame corpuri, capac, ecur. podisoare) centrifuge din tabla zincata, furculite si cutite pentru descapacit, topitoare pentru ceara, masti apicole si alte utilaje specifice. Complexul Apicol executa pentru apicultori: zahar candi, fondant, faguri artificiali cu materialul acestora sub forma de prestatie de serviciu. Pentru agentii economici-Complexul Apicol pune la dispozitia acestora produse cosmetice, energovitalizante si alimentare s realizate pe baza de materii prime apicole (laptisor de matca, ? ; propolis, RPlEns, oplere, ceara de albine). a an Din gama produsel jor - alimentare va oferim: - Otet din mere si miere. in sticle PET 1 sau 1/2 litru; Miere de albine la boreane, in toate sortimentele. " _ Calitate garantata la preturi minime Rem ~ smd Lash EY | e : Nu eézitati ‘s ne contactati la telefon: — ie ta 232.21.50 sau 232.48.71, fax 232.50.98, telex ROMAP 12.057.