| APRILIE | 1982 JCera ctLaee Peete aie oo arenes Braet ata onl aed eae nee CC DEG Peer man ia rece rarss Cnr arate ee rtd ays eae react rere ts eet eae err Bot fe meen ce COLEGIUL REDACTIONAL oe Sa ake rae hcp ts Renin Rae xray een Uutoit 1 POON isioie ost aes tre ae Tea ware Prien i ie ovens cas Cierra os Coe ara Kem ces LeAeceas hy) Revistd lunard de stiinté si practicd_ apicold editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine Ce ee ee 24 din Republica Socialisté Roménia aE oe CUPRINS \, SAFER; Efectuarea transporturilor familiilor de albine in stupirit_ pastor loace auto. D, STANCIU pastoral ! 1. CIRNU: S& sporim peoduetia la vita de vie prin polenizare ci ajutorul albinelor. S& respectim normele stupdritului N. GRAMA albine. Al, VARTOLOMEL Evolutia citerenyiatt a familiilor de lntrnlucerea miteilor ir St. POPESCU : $8 folosim rans claditoare, M, ATANASIU : Stupusorul de transport ©, ANTONESCU zaharisita si zahi Prepararea tuctelor din anere 1 OGRADA: Varroozs — posibiliraqi de com LITA: Cum combat nosemoza, Tr. POP: Cum am salvat familiile de albine de Nosema apis. P, BUCATA: Poleaul florilor. O bogtyie naturald perfect valorificabila. Z VOICU polenului CU; Coleetarea si conditionares DOCUMENTAR APICOL CALENDARUL APICULTORULUL DE VORBA CU CITTTORI Goperta I: Stupine de selectie si producere a materia lului biologic din cadrul stat for zonale ale Institutwlui de cercetir| si producjie pentru apiculturé de la Maldaristi— 2 $i Bineasa—Bucuresti Foto: Tx, ¥EFECTUAREA TRANSPORTURILOR FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPARIT PASTORAL, IN ANUL 1982 CU MIJLOACE AUTO Ing. V. SAFER Organizarea valorificisii superioare a principalelor surse melifere, constituie 0 problem’ important’ a apiculturii, Comisia centrali de bazi _meliferd si stupirit pastoral si Asociayia Crescitorilor de Albin din R. §, Romania desfagoarii in fiecare an o larga activitate pentru or- ganizarea in cele mai bune conditii a stu- paritului pastoral fn yara noastra. In cele ce urmeaz ne-am propus s% re- amintim wnitatilor socialiste cu sector apie col precum si apicultorilor cu. gospodarii personale, reglementirile in vigoare cu pri- vire la asigurarea transporturilor auto, pre- cura si unele misuri ce se aplici in cadrul actiunii de stuparit pastoral. fn sprijinul sporitii productiei, de miere, fructe si seminge, Ministerul Agriculturii si Indusiriei Alimentare a elaborat ordinul ar. 22 din 5 februarie 1974 privind apzo- barea regulamentului de organizare a stu paricului pastoral in Republica Socialist Romania, iar prin ordinul nr. 23 din 5 fe- bruarie 1974, a fost constituic’ Comisia central’ de bazi melifer’ si stuparit pasto- cal ozganism caruia fi revin urmitoarele sarcini : a) repartizarea disponibilului de resurse melifere de interes republican comunicat de comisiile judeyene 5 b) controlul modului de valorificare a principalelor resurse melifere ; 6) indrumarea §i coordonarea activitatii comisiilor judeyene ; 4) urmarirea asiguririi mijloacelor de transport auto necesare desfisuricii stup’- rivului pastoral, intretinerea familiilor de albine in deplasare si asigurarea misurilor sanitar-veterinare. In ierarhizarea acsiunii si, misurile ce decurg din aceasta, Comisiile de bavi meliferd si stuparit ‘pastoral judeyene re- zolva toate problemele legate de organiza- rea stupiricului pastoral si vegheazi la repartijia judicioas’ a resursclor melifere si stabilesc vetrele pentru amplasarea stu- jnelor, Acestor comisii care isi au sediul a filialele judeyene ale Asociatiei Cresci- torilor de Albine urmeazi si se adreseze pentru rezolvarea problemelor de prac care a stuparitului pastoral, atic unitiile socialiste ou sector apicol cit si apicultorit cu’ stupine personale. Deoarece din ansamblul, problemelor ce le ridicd practicarea stuparitului pastoral cea mai important’ este aceea a transpor- turilor auro, §n materialul de fay vom i sista Indeosebi asupra misurilor legale de asigurare a acestora. Atit in cadrul Comisiei centrale de baz meliferd si stuparit pastoral, cft gi al co- misiilor judeyene sint numigi specialist din cadrul rejelei Ministerului Transpor- turilor si Telecomunicasiilor precum si a LTA, juderene, cSrora, le revine inda- torirea si sprijine acyiunea de deplasare a stupinelor prin asigurarea mijloacelor de wansport auto gi si interving operativ pentru eliminarea unor dificultisi de trans- port ce apar a timpul campaniei. In acest scop functioneaz’ gi tin dispe- corat la Comiverul Executiv al Asociayi Crescitorilor de Albine care sine legivara cu dispeceratul Centrale de transportyri auto pentra rezolvarea operativ’ a unor probleme ce se ivese in asigurarea trans- porturilor. Pentru o mai bund organizare si des- fSsurare a transporturilor Comitetul Exe- 1cutiv al Asociatiei Cresciitorilor de Al- bine, tmpreun’i cu Centrala de transporusti auto din Miniserul Transporturilor si Te- lecomunicagiilor an elaborat_reglementi- rile nr. 415/112 din 30.IV.1980, prin care s-au precizat toate masurile organizatorice si de desfSsurare a campaniel de stupirit pastoral — cu privice la trasporturile auto. Aceste reglementiri sau aplicat in activitatea de transporturi auto in anul 1981 si au fost transmise filialelor jude- yene ale Asociatie’ Cresciitorilor de Albine cu cireulara 12/28: 1981. Asigurarea mijloacelor de transport auto in sezonul activ al anului 1982 conform indicayiilor Ministerului Transporturilor si ‘Telecomunicatiilor se va realiza si ia anul 1982 cu respectarea reglementirilor sta- bilite in anul 1980. Unmare a acestei comuniciri, apicultorilor urmitoarele : 1. In anul 1982, Centrala de transpor- tari auto va asigura ca si in anii prece- denji, necesarul de autocamioane si auto- trenuri pentru transportul famililor de albine sia utilajelor utile in stupiritul pastoral pe baza solicitirilor ficuve la timp de filialele juderene ale Asociajiei Transporturile auto in cadrul actiunii de stuparit pastoral — solicitate de citre filialele judeyene pentru apicultori, sint asimilate cu transporturile din campania de recoltare — ca urmare Intreprinderile de Transporturi Auto si autobazele din subordine, vor acorda prioritate si intreg sprijinul pentru buna organizare si com- pleta satisfacere a transporturilor solici tate de filialele judetene ale A.C.A. 2, Prevederile privind reglementarea de- plasirii stupinelor se-aplicd numai in ca- _ aul transporturilor solicitate de la fntre- prinderile si autobazele din subordinea acestora prin filialele A.C.A. judeyene. 2 din 28 aprilie preciziim Apicultorii interesati fn efectuarea trans- porturilor stupinelor vor solicita in scris filialet din care fac parte, locul si sursa al cirui cules dorese si-] valorifice, in cind in cerere; data deplasirii, numirul familiilor de albine, utilajele si accesoriile ce urmeazi si fie transportate, precum si mijlocul de transport (autocamion, auro- tren sau tractor). Apicultorii care benefi- ciazi de transporturile ce se efectueaz’ prin Intrepriaderile de Transporturi auto sau Stajiunile pentru mecanizarea ag culturii achiti costul transportului form tarifelor legale si un plus de 10%/ pentru eventualele diferente din regulari- ziri, numai la filialele judeyene ale Aso- ciaici prin care au efectuat comanda. 3, Potrivit acestei reglementici se yor lua masuri si se evite ca apicultorii bene- ficiari de teanspocturi sk stabileascl re: lapiz directe cu soferii, autobazele sau cu autocoloanele de transporturi, in vederea primirii autovehiculelor, Apicultorii care au solicitat mijloace de transport pentru deplasarea stupilor in pastoral vor lua contact cu autobaza sau coloana de trans- port numai in ziua efectuirii transportu- Tui fn baza repartitie’ primite prin fili- ala juderean’ 2 Asociatici Crescatorilor de Albine. 4, Plata transporturilor ce se efectueazi cu autocamioanele Intreprinderii de trans- porturi auto i tractoarele Stayiunilor pen- tu mecanizarea agriculturii se face numai prin filialele judeyene ale Asociarici din contul acestora, in conformitate cu pre- vederile tarifului stabilit. pe baza Decizici nr. 392/24.XII.1980, aplicindu-se ,tari- ful pe cantitate” calculat in functie de distansa dintre locul de incircare a marfii locul de descSrcare si in functie de greutatea bruti a incirciturii, (baremul 1-B 1 tabela 1 din partea I din Tariful pentru transporturile auto). con-Antovehiculele cu remorci (autotren) se tarifeazi potrivit capacitiyii care pot fi cumulate, autotrenului aplicindu-se ta- riful prevazut pentru autocamion de ace- easi capacitate ca spre exemplu un autoca- mion de 7,5 tone plus remorcd de 5 tone, se calculeazi ca un autocamion cu capa- citatea de 12,5 tone, Menyionm ci timpii liberi pentru ope- ratiunile de incircare si descircare se sta- bilesc potrivit Tarifului pentru dislocarea mijloacelor auto, tabelul 11 din tariful unic partea a Ila. In cazul remorcii tariful de dislocare este egal cu 200/y din tariful de dislocare corespunzator autovehiculului de aceeasi capacitate. In cazul unei incdrcdturi ce apartine la doi sau mai multi apicultori, departajarea sumei tarifare pentra cursa respectivi, pe apicultori, se face de citre filiala judeyeand a Asociayiei Crescatorilor de Albine. 5, Pentru toate culesurile de Ia princi- palele bazine meifere din yard, metodolo- gia de angajare a transporturilor si regu- lile speciale privind tarifarea lor sint ace- leasi ca mai sus. Unititile socialiste pot solicita direct mijloacele de transporturi auto de Ia unitiyile de transport ale Mi- nisterului Transporturilor si Telecomuni- catiilor de pe raza lor de activitate. 6. Impreun’ cu stupii cu albine pot fi teansportate materialele apicole si acce- soriile necesare apicultorilor in actiunea de stuparit pastoral (caban’, obiecte de cazarmament si menaj, produse apicole ete). 7. Transporturile care fac obiectul pre- ventelor reglementiri, vor fi excutate in condiyii de circulatie legale, cu amenajarea ‘corespunzitoare a mijloacelor auto potri- vit specificului incirciturii pe timp de Roapte cu yiteza cor wzHtoare si cu autovehicule avind montate inalyatoare. Autovehiculele defectate in parcurs yor fi reparate sau inlocuite de cei in deep in mod operativ, aplicindu-se regirmul sta~ bilit pentru transportul de mirfuri peri- sabile, 8. In masura in care in comenzi se vor solicita autotrenuri (autoyehicule cu re- mora), utilizarea remorcilor se va face cu preoidere pentru transportul materialelor apicole si accesoriilor. 9. Privitor Ia nomenclatorul. de fnea- drare in tarifele prevazute a fi aplicate pentru mirfurile apicole transportate ou mijloace auto (Tr. 2/832, aprobate pria Decretul ar. 392/1980, al Ministerului Transportarilor si Telecomunicasiilor cizim urmitoarele : a) stupii cu albine, cu san f¥r% acc sorli de pastoral (cabana apicola, utilaje, ambalaje de miere, precum si miere de albine) sine neadrate la baremul T; b) stupii goi sint incadrapi la baremul bi 10. Autovehiculele vor circula numai noaptea, cunoscindu-se ci autobazele vor Iva misuri pentru asigurarea odihnei ferilor si vizarii foilor de parcurs némai find necesar a se opri cu ineSrcStura pe: tru lwarea fn evidenyd a autovehiculului respectiv la statia de tranzit, 11. In conformitate cu’ actul Centralei pentru Transpormri Auto ar. 415/10/ 5.1.1981, transporturilor cu autocamioane precum si cu tractoare, in actiunea de stu- parit pastoral organizaté prin Asociatia Crescitorilor de Albine li se vor asigura carburanti $i lubrefianti de cure autoba- zele respective si nu de catre apicultori. Privitor la tracyiunea pavilioanelor api- cole sia remorcilor cu stupi, conducerea Ministerului Agriculvurii si Industriei Ali- mentare a aprobat ca in anul 1982 apicul- torii interesati si se adreseze filialelor ACA juderene, care, prin comenzile facute de acestea vor obtine de la Staziunile de mecanizare a agriculturii tractoarele nece- sare. Plata transportului se va face de filiale pe baza tarifului legal.Sa respectam normele stupdritului pastoral! ‘Med, vet. D. STANCIU Pregedintele Filialei AC.A. — jud. Britile Judesul Briila are o buni bazi_melifer’, su- ficientd pentru cele circa 23000 familii de al bine din toate sectoarele, cu disponibilitayi si pentru alte stupine din alte judese. : Ym anul 1981, la salcim, pe lingi cele 8121 familii de albine ale stuparilor nostri au mat fost transportate in pastoral im judequl_nostr inci 6400 familii din Tulcea, 70. din lasi, 2 vilioane din Ifov cu 150 familii si 220 famil din judetul Constapt La_Hloarea-soarel ‘baptinag wi de cei rimasi in satcle lor — au avut dislecate 4 21479 Boto- 14820 familii, iar din alte judoge si anume din judetele : Neamy — 4875, sani — 2450, Suceava — 5344, Baciu — Iasi — 390, ‘Tulcea — 3100, Galagi — 630 si Constanga — 220 iar suprafata de floarea- relui din jude (impreund cu sectoral socialise CAP. si LAS. —) fiind de 32 100 ha, reieyind i incarcitura a fost de 1 familie Ja ha, destul de fejeri deci. Pind aici toate bune: Rful incepe inside la modal cum nif stupari respecti repartiviile st amplasarea stupinelor Ia solele ce le-au fost re- partizate, dar yi mai riu este faptul ci nume- Tosi stupari din alte judeye vin fri acte, auto slaagie si certificat sanitar-veterinar, ajezindu-se Oriunde le convine, motivind ci su contract, pe care insi niciodati nu izbutesc sil arate. Si chiar cei ce au repartiyic nu vin i fact recunoasteres solelor_repartizate, Iuind cunos- tingd de baza meliferd respectiv’ doar prin au- torizatiile primite de Is secretarii filialelor, care vin i pun viza la filiala Braila global si abia apoi Je distribute solicitansilor. Astfel, datoriti acestui_ mod de a, Iucra fark acte ji fird controlul sanitar-veterinar, bolile albinelor se rispindesc in voie. Si peatra ed nu vin sf faci recunoajterea ba~ zei mefifere si nici nu iau contact cu cercurile apicsle ale comunelor. respective — care le-ar indica precis ce suprafese din comuni sint dis ponibile asistim adescori la incilciri flagrante, Syezarea ficindu-se chiar peste sau in imediata apropiere a stupilor localnicilor, astfel incit in- carcitura Ia hectar devine de 3—5 ori mai mare pe uncle sole, iar stuparii din sate nu de rare Ori sint nevoigi si_plece de acasi in alte parti. De ce trebuie ficuta recunoasterea? Pentru i 0 comuna are 3—5 sate componente ji so Icle sint impirsite pe aceste sate. Datoriti acestei nerecumoasteri se produc une- ori ingrimidiri, uncle sole riminind astfel ne- viritate de nici o albini pe de de altd parte ge pot produce a igh gi dis- cufii intre apicultorit localnici si cei dia alte judete. 4 Exemplificim cele rclatate mai sus prin eazul unor stupari din Bacdu, care s-au amplasat in 1981 cu stupinele la alte baze melifere decit cele ce le-au fost indicate prin autorizasie. Sau cum a fost cazul unor apicultori venisi de la Constanja Ia ‘culesul de la salem si care nu sau prezentat la filiala judegeand A.C.A. Ga- lati. Un alt exemplu negativ este al unor aptcul- tori din judeyul Neamg care dupa culesul de la saleimul I de Ia Galayi pentru care aveau au torizatie in loc sf plece acas¥ au trecut in ju- dequl nostra si fri nici © autorizatie si-au amplasat stupinele pentru cules la coriandru care in judey este cultivat pe o suprafasi de numai 700 ha gi Ia care gi aga incfrcitura era de peste 10 familii pe ha numai cu stupinele apicultorilor localnici care au cultivat corian- drul_respectiv, Este adevieat ci legea prevede sanctiunl pen- tra cei care nu respecti normele stuparitul pastoral gi care nu dispun de certificate saini- tar-veterinare dar cel ce urmeazi si le aplice — medicli yeterinari — tree adeseori pe ling aceasti problemi, care le revine pe drept prin lege. jntr-adevir medicul veterinar este cel ce ris punde de sinitatea familiilor de albine. el este cel ce elibereazi certificatele de sinitate, care ia misuri de depistare a bolilor declarabile, care impun misurile de carantini ete. De aceca con- siderim ca o necesitate de actualitate organiza- rea pe Ting casele agronomului din cadrul fie cirui juder = unor cursuri pentru reciclarea me- dicilor veterinari in scopul reimprospita nostingelor acestora privind sinitatea albinelor, actiune care in prezent se incadreaz3 pregnant im procesul revolutiet agrare. Neamplasarea stupinelor in locurile reparti- zate, ca si deplasarea in pastoral fri acte le- gale sau riminerea la alte culesuri locale nere- partizate pentru stupirit pastoral locuri care si aja sint insuficiente localnicilor, cum ar fi culesurile de la flora de balti sau de Ia co- tiandru, sint scyluni ce trebuie cimbitute si penalizate conform prevederilor Icgale. De aceea profitim de ocazie spre a atentiona si pe accasté cale pe toyi apicultorii ce se de- plaseazi ia pastoral ci, in cazuk nerespectirit prevederilor legale se expun sancjivailor pre- vizute de lege ce vor fi aplicate cu severitate fn anul 1982 pentru abaterile mai sus mensio- nate de la normele Jegale in vigoare. cuSA SPORIM PRODUCTIA LA VITA DE VIE PRIN POLENIZARE CU AJUTORUL ALBINELOR Dr. ing. 1. V. CIRNU Pe plan mondial cultura, vitei de vie dateazi din cele mai vechi timpuri, de aproximativ 10.000 de ani. In tinuturil farii noastre, vija de vie creste spontan si se cultivg, de peste 3.000 de ani 3. Dintre continente, Europa detine pri- mul loc atit ca suprafaya cit si ca produc- tie mondiala de vin. Prine cele mai mari yiri viticole din lume se citeaz3: Spania, Tvalia, Franya, UR. Portugalia, Romania, Algeria, si altele. ‘Astfel c& tara noastra deyine locul al saptelea din lume, cv o suprafayi de vita de vie de 284 000 ha. Suprafetele viticole cele mai importante se gasesc in zona dealurilor si a colinelor_subcarpatice, in centrul, vestul si'sudul Transilvanici, Se- sul Dundrii si Dobrogea. , Turcia, Argentina EPOCA DE INFLORIRE §t FACTORIZ DE ATRACTIVITATE PENTRU INSECTELE POLENIZATOARE Vita de vie infloreste esalonar, in fune- tie de soi si microclimat, incepind din luna mai si pind in luna iulie. Florile mici, galbene — verzui sint dis- puse tn inflorescenje denumive raceme, atractive de la distanja pentru, poleniza~ tori, mai ales in plantapiile viticole unde Tipsese alte speci nectaro-polenifere mai bogate in nectar, Desi in general, viya de vie este considerar’ ca o planta anemo- fil, la care polenizarea fncrucigath se efectneaz’ in conditii_meteorologice fa- yorabile cu ajutorul vintylui, totus: pen- tru asi asigura o polenizare incrucisati eficient’, planta s-a adaptat in decursul mileniilor si la. polenizarea_ entomofill. Astfel, florile vijei de vie furnizeazi in condigii meteorologice favorabile cantitiyi apreciabile de polen gio oarecare secretie de nectar (5—10 kg miere Ia ha), ceca ce constitule pentru insectele poleniza- toare, respectiv pentru albine, elemente vitale de atractivitate. Rolul albinelor in sporirea productiei de sruguri se evidentiaza mai ales Ja soiurile autosterile, ca de exemplu, la : Coarni neagri, Coar’ albi, Coarna ro- sie, Tita vacii, Braghina, Negru virtos, Ceans alb, Ceaug roz, Crimposie si altele. Florile de ia soiurile autosterile se re cunosc cu usurins’, deoarece prezinti gi neceul (organele sexuale. femeiesti) nor- mal dezvoltat, dar staminele sint scurte, denumite si flori functional femele. La aceste flori polenul este steril, iar gedun- ciorii de polen au forma de cupa; in timp ce la florile hermafrodite cu andro- ceul (organele sexuale birbatesti) dezvolt- tat normal -denumite si flori functional mascule, polenul este fertil, iar griiunciorii prezinta forma de bob de griu. Trebuie si subliniem ci soiurile de vii, ai cSror graunciori de polen sine sterili, nu rodese cu polenul propriu, fiind ne- cesari polenizarea incrucisati cu_polenul fertil de la alte soiusi bane polenizatoare, ca de exemplu ; Feteasc’, Aligoté, Chasse- las doré, Riesling italian. In vederea asigurarii unor, recolte bo- gate si de calitate superioari, plantayiile de viyi de vie se efectueaz’ in urma unei alegeri biologice judicioase privind soiu- rile care necesit polenizarta si cele bune polenizatoare, astiel ca. polenizarea, in- crucisata si fie sigur’ si eficienti. Sha ples si colaboratorii (2) pentru a. stabi rolul albinelor fn polenizarea vitei de vie au Sntreprins 0 experiensi Gu 3. va- riante si _anume: prima variant’ a con- stat din izolarea in 5 custi din plas de plastic, a cite 3 butuci pe rod fn fiecare cused; a doua variant a fost identics, 5plus cite un stup cu albine tn fiecare cuyca, iar @ treia variantd a constat din acelasi numar de butuci, dar in parcele neizolate, respectiv cu polenizare liber’. La recoltarea strugurilor s-a constatat ca bobijele din custile cu albine precum si_cele din parcelele libere au avut in me- die fiecare, cite 1,79 si respectiv 1,84 se- minte in bobiyi, comparativ cu 1,65. se- minte in bobita la custile fara albine. Pe baza rezultatelor objinute s-a_stabilit si. corelayia existenté ttre numéarul mingelor in bobie si greutatea medie a acestora, conform datelor prezentate tn tabela 1. Tabela 1 seals 3 Hed 23 a ery Otserafi ae | 6B 0 | 16 | Ciorchinis au preventat ta, medie cfte 1 4,1 | 12)1%/> respectiv 12,30%) bobite fara 2 | 60 | seminge. in custie eu albine gi in 3° | 7,3 | parceldle libere, comparativ cu 4 82 | 16.50% bobie fark seminge la bie 5 9,9 |cuci izolai in cugti fara albi Asupra rolului, diferisilor agenti externi fn polenizarea si, fecundarea florilor de vind de vie, pirerile specialistilor sint im- partite, in sensul cS unii atribuie un rol mai mare vintului, alyii dimpotriva sus yin c& insectele au rolul preponderent pentru o polenizare inccucisat’, eficienta Majortatea cercetitorilor ins sustin, pe baza rezultatelor experimentale obti- ute, ca polenizarea cu ajutorul a‘binelor este necesari si rentabilX nu numai la so- iurile autosterile ci si la cele autofertile, deoarece si acestea reactioneazi favorabil Ja polenizarea incrucisat? entomofila. Cercetitorul. sovietic V.D.Laiok expe- rimentind la diferite soiuri de viti de vie, eficienta polenizirii cu albinele a ob- yinut urmatoarele rezultate (2): Ja bu- tucii din imediata apropiere a stupinel a fnregistrat o productie medie de 22 kg struguri pe butuc, la cei aflari la 200 m distanyi 18 kg/butuc, iar la 600 m dis- tanya de stupinad numai 15 Ig/butue. Din aceste date rezultd evident rolul insemnat 6 al albinelor in sporirea productiei viticole prin polenizare. Cercetarile tntreprinse in yara noastra fn acest domeniu au precizat ci albinele viziteazi intens inflorescenjele parfumate ale vitei de vie, ¢n special inte orele 9 si 12, cind anterele se deschid in mas’ si elibereaz% polenul, In acelasi timp secre~ tia de nectar este maximi. Eficienta po- lenizitii este sporitd in podgoriile unde perioada de inflorire a vijei de vie nu coincide cu a altor plante nectaro-pole- nifere din apropierea stupinei. RECOMANDARI PENTRU PRODUCTIE Polenizarea suplimentard a vizel de vie cu ajutorul albinelor este deosebit de efi- cient i rentabil%, deoarece din cerceti- rile intreprinse in sari i in stringrate, sporul _medin de productie se ridick la 20-30%, Ia o norm de polenizare de 1—2 familii de albine puternice la hectar. Paralel cu efectuarea poleniziii se rea- lizeazi si un bun cules de intresinere ; jar fn cazul in care culesul de la viga de vie se asociaz si cu cel de Ia alte plante nectaro-polenifere din zoni, se inregis- tear. zilnic, tn condijii meteorologice favorabile gi unele sporuri de miere. In vederea intensificirii procesului de polenizare Ia vija de vie se recomandii progitirea familiilor de albine in prea- Jabil, astfel ca acestea si posede o canti- tare mare de puict necipacit, Aceasta de- termina in cadrul familiei de albine nfoamea de polen* respectiv o activitate intens§ de colectare a polenului. BIBLIOGRAFIE 1. Martin, T, — Viticulture general. Edituca didacticx” si” pedagogies, Bucuresti, 1979, 2.Mc. Gregor, S. E. — Insect pollination of cultivated crop plants. Agriculture Handboock nr, 496, Washington D.C. 1976,EVOLUTIA DIFERENTIATA A FAMILIILOR DE ALBINE N. GRAMA Urmirind cu atenyie dezvoltarea fami- liilor de albine si notind constatirile tn carnetul de evidenyi vom observa ci fie- care familie se dezvoltd fntr-un fel deo- sebi, chiar dack au miatel de acceasi virsti gi la fel de prolifice, iar conditiile de hrand si adipost sint asemanitoare. Astfel, incepind cu primele controale de primivari vom gasi-familii cu cantititi exagerate de albine tinere si puiet care de multe ori neputind supravieyui pina fa inceperea culesului vor constitui un ba- last. Pe de alt& parte, alte familii cu ace- asi grad de dezvoltare nici micar nu au fnceput ponta. : Dezvoltarea familiilor nu va continua conform faportului de forye existent la un moment dat, ci unele familii ramase fo urma vor progresa in ritm mai rapid apropiindu-se ca potential de cele frun- tase sau chiar depisindu-le pe acestea ; altele isi vor ncetini dezvoltarea pentra Ca apoi tersul sinuos s& continue cu sal- turi saw regrese mai mult sau mai putin perceptibile in intreaga perioad’ a szo- nului activ. Vom avea ocazia sd constatim c& unele mitci, indiferent de virsta care au fost pistrate peste iarn cu tithn de re- cordiste regreseazi in anul viitor in asa misurd tncit se impune inlocuirea lor in prima urgent’. Nu consider necesar si prezint exempli- fickri cu date certe ale numeroaselor si interesantelor constatiri, Oricine doreste se poate documenta, notind periodic in carnetul siu, fncd de la inceperea zbo- rurilor de primivar’ numirul fagurilor ocupati de puiet, suprafaya acestuia in dm®, daci este compact, sau cu goluri etc., ceea ce se poate stabili cu ochiul liber cu suficienti certitudine, calculind apoi can- titatea numeric’, cunosceind ci pe supra- fayasde 1 dm? de fagure se gisese pe am- bele fese circa 800 celule, Notarile minusjoase mai cu seaman perioada de primavars sint necesare pen- tru dimensionarea cuiburilor si protejarea Jor, stimularea corespunzatoare in vede- rea cresterii puietului, eventuale transfe~ tani de puiet, combinari sau desfiingari de familii, combaterea bolilor etc. Dupi primele faze ale primiverii, res- pectiv dupa suficienta intarire a familiilor hu mai sint necesare noviri atft de minu- ioase, acestea putindu-se referi mumai la numaral fagucilor cu puiet, prezenta bot- cilor, starea sanitard §.a. Canzele fluctuatiilor in evolutia fami- Iiilor sine multiple. Exist? cauze de naturi biologicd (ere- ditara) care facilitear’ sau frineaz’ dez- voltarea si evolvyia iar striduinjele de- puse privind selectionarea nu au putut i- chida toate pargile negative. Existd. si cauze de alti naturk. Astfel este iernarea mai mult sau mai putin co- respunzitoare determinati de puterea si vigoarea familiei; spajiul, aerisirea si protejarea cuibului, cantitatea si modul de agezare a hranei in cuib, condiiile igie- nico-sanitare, linistea in stupin. Condi- fiile iernarii imprim’ startul mai energic sau mai anemic la iesirea din iarni a fa- milliei, In continuare soarta familiilor este net influentaté de calitatea mitcilor, cici fn prezenja unei mitci necorespunzitoare, uzati, cu defecte sau incl tinirk dar de prolificitate redust orice stridanie a api- cultorului devine de prisos. De important’ capitalx dup startul de primivari este dimensionarea varia- bili a cuibului, pastrarea miccoclimatului potrivit si bineinteles asigurarea hranei. 7In aceasti conjuncturi, acum, putem in- fluenta in mod determinant dezvoltares familiilor. Nu numarul fagurilor cu puiet conteazi, ci concentrarea acestuia intr-un spatiu cit mai restrins. Doi faguri bine tn- ereati cu miere, unul in stinga si altul fn dreapta fagurilor cu puiet vor servi ca adevidrate gratii Hanemann peste care gnatea nu va trece. Urmeaz restul fagu- flor, in primul rind cei eu polen (fark teams cA polenul nefiind, chiar in ime- diata apropiere a_puietului ar diuna cu ceva), apoi fagurii cu miere ce eventual or mai fi necesari dar in num&e cit mai restrins. In continuare yom extinde cuibul nu- mai in masura in care albinele vor soli- cita acest Incru si anume cind fagurii cu puict mai au un numir redus de celule goale iar spariile sint bine populate cu albine. Stupilor puternici Hi se vor adauga bi- lateral (atensie la mersul vremii) cite un fagure Iingi cei cu puiet. Familiilor mai slabe nu Ti se vor da in nici un caz mai mult de un fagure. De altfel, acestora din urmi li se va da in continuare tot numai cite un fagure si tot in acceasi parte (directie) pentra a nu deranja echi- librul puieralbine existent, Fagurii se vor introduce numai atunci cind si spatiul dinire ultimul fagure si diafragm’ este bine populat cv albine. Sistemul -restringerii severe a cuibului familiilor slabe va inceta dupi ce aces- tea vor ajunge Ia nivelul cerinyelor si pentru ase preintimpina tendinta spre roire. In modul aratat, familiile slabe vor putea fi aduse la nivelul celorlalte fa- milii bineineles asigurindu-li-se hrana ne~ cesar. Evolutia familiilor mai este influentati de furtisag care pe ling’ nelinigtea pro- dusi duce la pierderi de albine si mitci, diminuarea culesului, discrugerea total’ a nor familii. 8 Perturbatii cu urmiiri severe se produc de citre apicultor prin taierea reperatd 2 botellor de roire, ducind uneori la impo: sibilitatea redresirii complete a_familici in decursul verii, Este mult mai practic sk se permit roirea c&ci prin. prolificita- tea deosebiti a mate roiului_ primar si eventual redarea dup’ 2—3 zile a_puie- tului in totalitate sau partial familia se redreseaza rapid. Se pot observa cazuri de migrare a al- binelor de la un stup la altul cawzat® de amplasarea nepotrivitt a acestora pe te- ren, De exemplu: migrari spre capetele rindurilor lungi ; distanye prea mici tntre stupi, curenti de aer. Sint si locuri spre care se indreapt’ albinele chiar daci acolo sine asezati stupi goi. Un aspect nedorit este cel al eresterii masive de puiet paralel cu pericadele de cules principale, fenomen ce’ poate ajunge pind acolo incit familia nu-si poate aduna nici hrana pentru iernat. Din cele de mai sus rezulri cil sintem expusi oricind nor eventuale surprize neplicute cea ce impune verificiri ale familiilor la termene potrivite, luind din timp misurile cuvenite. Sa unim si dack este cazul si lichidém rk ezitare familijle a clror mentinere este contraindicari.Introducerea mitcilor in istupi AL, VARTOLOMEI ‘foamna, familiile bezmetice vor fi desfiintate’ daci au albind puting deoa- rece toati aceasti albind este bitrin’ si uzaté gi constituie un balast pentru fa- milia primitoare, atunci cfnd se incearci unificarea acesteia cu o familie normali In nici un caz nu se recomandi i se strice © mated pentru o asemenea familie. Dack inst familia bezmetici este pu- ternicd si tn faguri mai exist puiet c&- plicit de’ albini. Iucrtoare, deci se pre- supune ci in familie mai exist? incl mult albind tine, neuzatk, _atunci aceasta se ya uni cu o familie normali. maetice peste cea normal far insk a ise dao mated tina. Unificarea se realizeazi astfel Citre seari se ridicd din stupul ber- metic toate ramele si se scuturi albina in stupal respectiv dup% care acesta se aco- perd cu podisoral si capacul. In dimineaya urmtoare, stupul se des- coperé complet. Albina care sti pe pe- retii stupului se stropeste cn putin sirop subtire (300 g zahir/litra api) si se Iasd. suupul descoperit pind seara, cind se pune peste ramele familiil6r primitoare un ziar neperforat iar peste acesta se agar cor- pul de stup bezmetic cu albina din el, avind urdinigele astupate, Se stropeste cu sirop subtire albina bezmeticd si se pune peste acest corp podisorul si capacul familie! primiroare, lisindu-se inchis 24 ore. Ziarul udindu-se prin stropirea ca si- rop efectuati, va fi cu usurinyi perforat de ambele familii si unificarea se face fir4 nici un rise sau incident. Dupi 24 de ote se ridicd corpul familiei: bezmetice si zarul. si se pune tow! fn ordine fn familia unificat care va intra astfel tn jarnii foarte puternicd permiyind ca ta primivar’, dup’ salcim, & fie reficuti familia bezmetici desfiintaré in toamni. In toate celelalte cazuri de fnlocuire a mitcilor personal procedez astfel : Intr-un stup gol, pus in spatele celui cituia voim sii dim o matcé noué, se pun toate ramele acescuia cu tot ce se gi- seste pe ele in afard de mated. Aceasta este omoridi sau se foloseste fn vreun nue cleu, Se distrug totodatk toate borcile pe care albinele le-ar fi fcut eventual pe aceste rame. Stupul cu rame se sine des- coperit circa o ork sau se acopers cu tie fon sau plasi deasi de sirm3 pentru evi- tarea furtisagului. Carre sfirsitul acestei ore se aduce matca nouk fn colivie, care se pune cu capicelul de ceard fnchis, deasupra pe rame, citre mijlocul stupului, care este lsat in continuare tor descoperit, Stupul vechi se ridicd de pe postament si se duce in alti parte tn stupind iar pe locul Iui se pune stupul nou. Albinele simpindu-se orfane in ora th care au stat in stupul nou, vor elibera matea din colivie dupa care totul reintr’ tn normal, Prin acest procedew albinele nu-si vor ereste o alti mated pe parcurs asa dupa cum se petree Incrurile in unele cazuri cind se folosese alte metode de inlacuire a mit. Dac dorim si unificdm dou familii sau si formim o familie nou prin roire dirijaté, se pun tn mijlocul stupului now 3 rame cu albina de pe ele, inclusiy cu matca si se last stupul descoperit, Aducem apoi, aici, alternativ, cite o rami luatt din cele dous familii cu totce se aflé pe ele si le asezim tn scupul non, de 0 parte gi de alta a aucleului for- mat din cele 3 rame aduse inigial cam la 3—5 cm departare. Distrugem a dova matcd sau botcile aflate pe ramele aduse in stupul nou. Dupi citeva minute cind vedem ci al- binele aduse cu ‘noile rame incep si se Indrepte citre nucleul cu matci, apro- piem aceste rame tnoet de nucles si tn focul Jor continuim sf aducem celelalte ms mart 7 Map ME rame din cei doi stupi pe care fi unifi- cim, procedind ca mai’ sus Unificarea se face astfel fark nici un risc sau incident. Dupi complerarca efectivului de rame gn seupul nou acesta se acoper’ si $e pune Ta ocul lui viitor i totul reintr fn -or- dine. To nici unul din cazurile aratate mai sus métcile nu'se fachid tn nici 0 colivie si nu se foloseste fomul. pews ae 7 wee EE TED Ee sa folosim rama claditoare Ing, $t. POPESCU Rafna clditoare cunoscuté de multe generatii de stupari, in. ciuda multiplet Bre eficiente, vadit sporita in ultimii, ani, continus smu fie folosita pe mésura Gvantajelor ce se pot objine in urma uti Tizarii ei. Ea este considerati, in special de catre stuparii incepitori, numai ca mijloc de Sbtinere a unor cantititi sporite de ceard. ‘Avantajele ramei cliditoare stint uemi- toarel — introduse fn numiir de 2—4, de pre- ferint’ intre doi faguri cu puiet necapa- cit si tinute in cuibul stupului din aprilie i pind in august, rama claditoare sath face instinctul de cldire a celulelor de trintori gi oferd albinelor posibilicatea de a valorifica secretia glandelor_ cerifere. Tntr-un sezon, prin ‘ierea fagurasilor adit din 3 tn 3 zile tm timpul culesu- lor abundente, in funcyie de numarul albinelor si virsta lor, se poate realiza peste 1 kg de ceart de Ia fiecare familie de albin rama cliditoare din cuibul stupu- Tui face ca fagurit artificiali introdusi th cuibul albinelor si mu aiba forma celu- 10 Ielor modifica si si fie claditi numai cu celule de albine lucritoare + — dind albinele incep si clédeascs f&- gorasi pe aceastd rama stuparul, gue ci eeeeit. timpul potrivit si introducd fa guri artificali tn cuibul albinelor 5 pe misuri ce albinele incep 58 clé- deased. celule de trintori se stie et fami- fis se apropie de stadial premergator roi- tului s w dack celulele de teintori sint_um- plore cu nectar este dovadd ci exist un Pies bogat si cd instinetul de roire este frinat 5 — apariia inceputurilor de botci pe aceasti ram denot c& familia va roi si Stuparul urmeazi xX ia misuri pentru in~ Teterarea roitului sau pentra formarea roiurilor artificiali : vevalbinele nu clidesc fagucasi dack familia este orfan’ 3 = in cazul familiilor puternice si in prezenta unor culesuri abundente rama Ukditoare se poate folosi si pentru obti- erea de miere in secriuni. Rama cliditoare are un caracter pre~ dominant aplicativ, totusi eficienya ei de- pinde in esent’ de felul cum se realizeazdlegitura dintre stiinja si productia api- coli. Pentru argumentarea acestui adevir am ales un singur exemplu strins legat deo nous functiune, deosebit de importanci dobindits de rama cliditoare in ultimi ani, Este vorba despre folosirea acestei rame ca mijloc de combatere biologic’ a varroozei, mijloc care are Ia baza sa toc- mai folosirea rezultatelor unor cercetiri fn legatari cu ciclul evolutiy al varroozei si transpunerea lor in productie. Numarul diundtorilor care devin re- vistenti sau imuni la tratamentele chimice ereste din ce in ce mai rapid si face ne- cesar si se adopte 0, metoda care si im- plice un vast sistem de mijloace, substante chimice si biologice care si fnlature peri- colele ce ar putea submina serios ef Gienta si randamentul economic al luptei chimice tmpotriva diundtorilor Revenind la ciclul biologic al. acarie- nilor stim c& peste 900/) din acarienii fe- meli pitrand in celulele de trintori, de- pun oud gi atack larvele lor tn virstd de 4—5 ile. SX reyinem ci in cazul ramei cliditoire obignuite, fégurasi cu celule de trintori apar trizin st astfel combate- rea biologic’ nu poate fi aplicati. prima- vara timpuriu, finlesnindu-se astfel inmul- tirea rapid a acestui parazit. In aseme- nea situatie apare necesara prezenta tn cuibul albinelor a unor faguri cu celule de trintori in care matca 4 depun’ pri- mavara timpuriv, oud nefecundate si ast- fel combaterea’ si fie posibili cit de tim- puri, Se procedeaz’ in modul urmitor : cu ajutorul unei sipci cu grosimea de 10 mm si légimea de 25 mm, introdust in pozi- tie vertical fntre speteaza superioar’ si cea de jos, imp3ryim rama din cuib fn doua jumatayi egale A si B. Pe jumira- tea A, dup ce intindem 4—5 sirme ori- zontale, fixim un fagure artificial pe tata suprafaya lui care dup ce va fi clédit cu celule de lucritoare va crea sparli_ pentru ouatul mitcii. Apoi, tinind seam de dimensiunile spatiuiui B, con- stevim din sivci subtiri si late de 23 mm doud ame de dimensiuni egale care si se poat introduce si scoate fn si din spa- tiul B, Pe partea inferioar’ a speteze! de sus de la aceste rame se fixeazi cite o poriune de fagure artificial cu [étimea de 1—2 cm si introducem rama mici in spatiul B din rama cuibului. Albinele vor construi celule de tintori @ matca va depune oui nefecundate, Se injelege ci eficienta va fi cn mult mai mare daci rama B va fi echipara tn prealabil cu un fagure clidit ined din anul precedent cu celule de trtntori. Este necesar si avem dou rame mici B, deoarece dupa cipi- cirea puietului de trintori din prima rami §i scoaterea ci, putem introduce imediac in golul rimas, a doua ram gi astfel ouatul sf nu fie intrerupt. In: urma folosirii ramei cliditoare tn modul mai sus descris se realizeazd ur- matoarele avantaje : Sopa Goa a ae foloseste rama standard nu sint necesare noi investitii si nici cheltuieli suplimentare ; — ramele mici (B) se pot folosi de mai multe ori ; — taiatul puierului de trintori cipticit din ramele B se poate face la o distanii oarecare de stupin’ si astfel se asiguri Tespectarea unor conditii sanitare ; combaterea varroozei incepe. mule mai timpuriu si cu eficienta foarte mare, intrucit acarienii femele sint distruse pri- mavara timpuriu cind tratamentele chi- mice nu se pot splice ; in sezonul de vari tratamentele chimice pot fi reduse sav chiar excluse ; — in cursul. sezonului activ, atic tim, iy ese posh ceesteres pula trintori, acarienii pot fi distrusi in mare masura si fSrk fntrerupere. Sa exemplificim: In cazul fn care avem in cuibul stupului dou rame stas prevazute fiecare cu cite 0 ram mick B, rezulta ci numarul celulelor de trintori din cei doi faguri va fi de minimum 6 000. Degi literatura “de specialitate precizeazt ca numérul acarienilor gisiti pe 0 larvd de trintor a depasit in unele cazuri cifra a7, & erenplel oe, ae ee cifra medic a acarienilor este de numai 10, rezultd cd prin folosirea acestui pro: cedeu vor fi distrusi, cel putin cu ocazia primelor schimburi de faguri cu puiet de trintori. c&paciti, minimum 60000 de acarieni. iStupusorul de transport Ing. M. ATANASIU Denumirea aceasta se refer Ia o lidigd pentru 4—5 rame de stup, de construc- tie simpla, previzut’d cu dow’ toarte, ase- menea unei sacose sau a unui geamantan de dimensiuni reduse. Tn afara functiunii de transport, acest stupusor portabil este atit de util, incit near trebti sé. lipseascd din nici 0 stu- Pind, Foloseste Ja formarea, si ad&posti- fea roiurilor artificiali, pink la un anu- mit grad de dezvoltare, De asemenea, poate fi utilizat la intervenjia in fami- Hille de albine care se pregitesc ‘de roit, la imperecherea matcilor, transport de marerial biologic ete. Cu 0 mick amenajare, inlocuieste cu succes co5- isa de prindere a roiurilor, Cea mai organizare, frecventa utilizare in cadrul stupinei este formarea roiurilor artificiali si mutarea lor pe o alta vatri, pentru ca albina zbu- ritoare sf nu revind de unde a fost luatd, depopblind nucleul. Dupa 20—30 de zile, familia formata este adusi la vechea vatra. Dimensiunile exterioare ale ladiqei sint urmatoarele : pentru 4 rame: 51 cm [ungime, 17 cm aime si 38 cm inalsime 5 ntru 5 rame: [ayimea este de 20 cm, celelalte dimensiuni rimintnd ace- leasi cu ale Jazii pentru patru rame. Materialele utilizate pentru construc- jie sint modeste si de wz curent. Pentru © mai bun’ inyelegere va fi prezentata lista materialelor necesare pentru un stu- pugor cu patru rame, In tabela 1 sint date dimensiunile finite, astfel inet com- ponentele si poati fi asamblate direct (fig. 1). si zame la transport Tabela 1 Ne (ee . if y 1, | Scfadurd brad 1 34X16 17 presi frontal 2. | Scinduri brad 12 51x 18% 1,7 fundul stupulut 3, | PEL. 2 51 36X0,4 pereji laterali | Sipet BLSCaSxA : 4, | Sipci brad f oct ram’ capac 5, PRL. 1 54319504 acoperis capac 6. | Sipei brad a |S saascanet ans ms o> Baia - | tem ne ae 7, | Riglete brad 2 46x21 sprijin rame 8, | Riglete-brad 2 47x2X08 rami siti aerisire | 2 16% 2x08 | 2 1220.8 9, | Plasd sicma galvanizact 1 15x46 sini aerisire 10, | RigletS brad 1 15x1,5%1 distangier sith M1. | Inchiedvor urdiniy 1 Stasi lu 12. |Guie de fier 2 fixare siti de aerisire Scindurile pentru pereyii frontali si fond (1, 2) se incheie in forma de U, cu cuie sau mai bine in cepuri, In acest caz fnss scindurile pentru peretii frontali (1) Vor fi tiiate mai lungi cu o grosime. In ambele cazuri este bine s4 se foloseasci 12 la incheiere clei saw aracet, Mai inainte de asamblare se taie urdi- nigul, 15%6 cm, la baza unuia dintre peretii frontali. Pentru o corecti si bund incheiere, la- tura deschisé se fixeaz cu ajutorul uneiFig. 1, Scupujorul de transport: 1 —_ perete fromals 2 — fund; 3 — perete lateral ; 4 rama capacs 5 — acopenig; 6 — rami pentru sprijinie capacul ; 7 — riglete pentru spri jini tame; 8 — ram% pentru sita de acrisire ; 9 — stk de aerisire; 10 — distanyier sith; 44 — inchizdtor de urdiniy; 12 — cuie. sipci si douk cuie, astfel ca s% formeze unghiuri de 90° Ia toate colyurile. Apoi se fixeaz pereyii laterali din PEL, folo- sind cue cu floare lati de 2,5 cm lun- gime. Cu aceasti ocazie se taie si inchi- Zitoral de uridinis, care trebuie si intre putin presat, Pe fata interioari a perejilor frontali, la 3,5 cm de la marginea de sus, se bat cele dou’ riglete (7), pe care se sprijin’ umerii ramelor din stup Rama sitei de aerisire se face din 6 sipei. Dintre acestea, dows au rolul de fntarire a ramei si se bat sus. Aceasta trebuie fa- cata desml de fix, pentru a nu [isa albi- nele si jas din stup, prin crapaturile de a margini, Fixarea sitei de aerisire pentru trans- port se face astfel: se pune distantierul (10) transversal peste rame, apoi se asazi sita, apisindu-se ugor pe cele dou’ capete. Dup’ o ujoard arcuire pe peretii fron- tali, deasupra sitei, se fac doui semne, In aceste locuri se dau dou3 giuri in care sa poata intra usor cele doud cuie (12) care vor fine rama ‘sitei de aerisire usor arcuita. In acest fel atit sita cit si ra- mele din stup vor sta nemigcare. Pentru transport, stupusorul s2_umple cu rame. Daci nu dispunem de atitea rame cu albine, este obligatorie comple- tarea cu rame goale. : Capacul este confectionat dintr-o rami facut din cele patru sipci (4). Peste aces- tea se fixeazi placa PFL (5). inainte de montarea acestei plici, se taie aerisicile, 71,5 om, pe cele dow’ laturi mici, dupa care se inchid cu plasi de stem’ galvani- zata, fixati cu cuigoare Ladijei de transport i se pot fixa dow toarte dintr-un material flexibil, montate pe latura lungX a ramei pe care se spri- jind capacul. Toartele demontabile, tn- chelate dup principiul nasturilor sau altfel, sint si practice si comode. Inainte de a fi vopsit stupusorul, este bine ca plicile din PEL si fie pensulate pe dinafari de doi ori cu ulei de in fiert, Devin astfel mai rezistente si nu se vor deforma in timp din cauza intempe- niilor si a umezelii din cuib, Pentru protectia fundului, acesta este bine si fie vopsit la partea din afar’ cu un amestec din smoali si benzini, la consistenya vopselii, in care si se adauge si puin ulei de in fiert. Fixarea a dou’ riglete de lemn, de-a curmezigul fundului, citre capete, fereste contactul acestuia cu pamtneul, Iungindu-i viara. Prin constructia sa, stupusorul de trans- port poate fi asamblat din materiale fi- nisate, gata pregitite la dimensiunile ari- tate. Placile PFL este bine si fie un pic mai mati, pentru a se ajeza bine pe rame. Aducerea lor “la dimensiunea ceruta, se face apoi cu o rindea sau un cusit, dupa 13care se finisear frumos cu hirtie sticlaté fnfiguratd pe o buciyick de seindurd. Revenind la _utilizirile stupului de transport, este interesant dea deralia modul in care poate fi folosit la intro- ducerea mitcilor, in nucleele nou formate sau la inlocuirea mitcilor batrine. Pen- tru aceasta sé scutura albinele in. stupu- sorul de transport, din care s-au scos ta- mele, Se loveste apoi usor de pémint, pentru a cidea albinelé de pe pereti, se arunci induntru.matca, se ayaza sita si se intoarce de doud, trei ori pe o parte i pe alta pentru usoard amestecare. Dupa Aecasta, fara a pune capacul pe stupusor, se duce {ntr-ua loc récoros, la tntuneric, unde se tine 2—3 ore sau mai mult. Cel mai bine este intr-o pivnija. Ramele pre- gatite pentru noal nucleu sau cele de pe Care sa scuturat, se pistreaz’ in stupul care va gizdui mucleul, Dack acestea nu conyin provizii, se va prevedea un hra- itor cu putin sirop de zahir. In astfel de conditii, mavcile nu vor fi atacate, iar albinele, tn lipsa ramelor, se vor stringe in ghem, asemenea unui roi. Pentru trecerea albinelor in stupul, deti- nitiv, se loveste Iidita usor de pamint ca toate albinele si cadé pe fund, se scoate sita si se ristoan’ in stupul deja pregé~ tit, Dupi inchidere albinele tmpreun’ cu marca vor ocupa ramele. La aceasta ope- ratie trebuie folosite albinele de pe cel purin 2—3 rame. Daci se foloseste doar ta pumn de albine, acestea vor omort matea la primul contact cu ea. Dacd stu- pul este prea mare, se foloseste o parte Gin albine, dup’ capacitatea stupusorului si la nucleul cu matcd se va face unirea dup’ procedeul clasic. Trebuie fnsX avut fn vedere ci la for- marea nucleelor de imperechere sau in- mulfire, acestea si fie duse pe o now 512 ol? « vate, la cel putin, doi kilometri, fiinded in caz contrar, albinele zburatoare se vor relntoarce in siupul de unde au fost luate. S-a amintit mai inainte, ci acest stu- pusor transportabil se poate utiliza foarte bine si la prinderea roilor. Pentru aceasta este nevoie ca pe fund si se facd o usita, care si se poata Iua sau deschide cu ba- Jama. In acest din urmi caz, usita se va ce spre unul din capetele fundudui. Ast fel pregatit stupusoral cu rame in el, cu capacul pus § cu sita fixati in cele dowd cule, se ajazi deasupra roiului, folosin- du-se pentru legare cele dou toarte. Cind toate albinele au intrat, se inchide usita Ge Ia fund, Urdinisul se mai last deschis, ca si mai intre gi albinele rkmase afar. In cazul in care stupujoral nu poate fi asezat deasupra roiului, se scoate. ca- pacul si sita si se scutura albinele direct beste rame. Aici poate rimine pind cind Gezvoltarea sa: depiyeste capacitatea Ia- dijel sau poate fi dus tn alté pare Tn cazul in care in stupuyorul de trans- port se fac nucle de imperechere a mat- Eilor, ca si in cazul unor familii ad&pos- tite temporar, trebuie luate niste masurt de precautie. Lasat in soare se incilzeste prea tare. Chiar dacd, aerisirea este des Chis in zilele calduroase, albinele nu mai pot lucra normal. De aczea este bine ca peste capac si se aseze 0 copertin’ {3- furs din tabli, scindur’, PEL etc. Aye- zati. pe dou’ cirdmizi sau pe doua ca pete de scinduri, tine si umbri dar asi- gurd si puyina ventilayie, Data fiind pu- ferea micd de izolare a stratului subjire de PEL, cildura din cuib poate deter- mina albinele si plece sub forma de toi, parisind chiar si puietul. Daca din contri, Limpul este ricoros, peste sita de aerisire Se poate aseza o bucata de ziar, care s-0 acopere partial sau total, dup’ nevoie. MICA PUBLICITATES: CUMPAR albine rojuri la pachet co san fri matci, Tel. 65.60.77, Bucureytl @) VIND 35—60 familii albine pe 17 rame. Tel. 950/71.433 (st) TAS. Dealu Mare, ca sediul tn Urlati, eiegilor 12971 $i 57/1974 si compird familii de albine pe 6 yc 8 cultori in conditi rame la preyuri avantajoase. u Crizantemelor 48, j |, Prahowa angajeaz’ 7 api-INTREBARI SI RASPUNSURI PREPARAREA TURTELOR DIN MIERE ZAHARISITA SI ZAHAR Ne propunem s& rispundem in ¢ urmeazS intredicii puse de F. Raduew din Wedea jd. Arges i. privire la modul fn care’se pre pai turtle din mitre raharisiti si zahir gi ce mai purem alinga in aceste turte inainte de a le da la inceputal_ primiverii familiil de albine ce-an fost lipsite de provizii La prima vedere sar pirea problema fn sine poate fi consi- derati ca fiind usa din cele simple si mai_usoare. Probabil acesta a fost gi motivul pentru Garg, procedeul mt a fost raat in uunelé Tucrari, de special — trebnic sf recunoagtem ci nu este deloc simplu si inti de ce Majoritatea sortimentelor cristalizeseat iar zahdral din comer ful tos — este gi el cistalele cunoscute nor turtite ayind “formarea 1 componenta mine gi pe cele de cawe albine mai extct numai ce ie previn sub form de materie mai mule , ANTONESCU sau mai pusia lichid’ sau viscoast. Restal, adick toate cristalele din miere ‘si rahtir nu, pot i consu- mare. Ca urmare sint aruneate pe fundul stupalui si apoi — cind timpul permite — scoase afari din stap. Prevenirea unos ascmenca pax gube nu este complicati. Se folo- seste_micre lichefiat’ sau granu- ata fin (avind consistenta untu- lui) si zahir pudrit din comers sau zaliir wos avicinar sav pisat in condivit gospodiresti, Mierea cristalizatd se lichefia7’ Sn bain-marie. Pentru a nu se de- naira prin pierderea -enzimelor, Viraminelor! ga, (este un produs vin) apa ineilzitt fn care se tine vasulcu_miere pentru lichefiere nu trebuie si aibX temperatued mai ridicar de 45°C. Dispunind de micre granular fin sau micre lichefiar proveniti de le Tamil sinttoase si. zahar pudrd, ture de care se intereseart cortspondentul nosteu se realizeara astfcl: miescaprefnedlziti se toarnd peste zaharul pudrii_ (0 parte micro si circa patru parti vahir, la greutate); se irimint ca si aluatul_de pfine pind Is omogenizarea intregti cantititie Citre sfirgitul perioadei de ier- rare si la incepural primaverii este foarte indicat ca pasta din miere + zah&e sf congina si ceaiuci me- dicinale penteu albine. Ele au efecte binefScitoare penetra stimi- area activitfii_ si apirarea stink {Sli acestora. Cu cfecte deosebit de satisfacitoare s-a dovedit in- fozia din urmitoarele ceaiuri me- dicinale : cimbrisor (Hlesba thy- mus sp.) ; ism (Folia menthae) 5 tei (Flores tilliae) ; roinitd (Folia mellissae) ; sundtoare (Herba_hy- perc); musefel (Flores chamo- millae) ; gifbenele (Flores calen- dulae) ; coada soricelului (Floces millefolit) ; coade calulad (Herba equiseri) } “miices (Fractus cynos- bati) ; soc (Flores sambucus). Se ian cite 45 g din fiecare 1X mentionata mai sus, Ames de plante se macereaza circa 10 minute cu trei parti apa rece, Apoi se adaugi api clocotit pina Ja un litru, Se amesteci bine si se asi acoperit timp de 30 minute, Infuzia rezultat3 se strecoark prin~ tro pinzX curati, In acest caz pasta’ se prepari din o parte migre -- 0 parte ceai medicinal +, zahic pad dupt ceringl (pink ce amestecul dobinceste con- sistent aluatului de pfine), adit gind 1 g sare Timfic Ia kg. Pasta se administreazi sub for mii de turte in greutate de 0,3— 1 kg, cel maj simplu — ayezate pe o folie de material plastic de Grea 15X15 cm, deasupra ght raului, Ia care albinele au acces de jur imprejural acesteia, AVEL LABUSC. 1926—1982 cu diruire $y muncit in cadrul al Asociatic Riipus fulgeritor din mijlocel nostra, ing. Savel Libugcit este regre- tat cu durere de tofi cei ce Lau cunoscut si au colaborat ex el. Moste- nind de la pivimii sti dragostea pentru albine, el a practicat apicultura ne neobignuite, inci din frageda copilirie si pind tn ubimele sale clipe de viata, Absoluent al Facult%tii de agronomic din lagi wide a funetionat i ca asistent pink in anul 1955, de In care dat a incilor agricole din Suceava si apoi din Botosani, ing. Savel LABUSCA, pentru meritele sale deosebite ca specialist in api- cultura fost ales din and 1971 si tn continuare pint la decesul sist ca prosedinte al Filisled AC.A. jud. Botogeni, De accasti insircinare sa achitat cu cinste fiind deosebit de iubit si de apreciat de Comitetul Bxecutiv Creseitorilor de Albine din R. S. Romania gi de tofi apicultorii din judet, pentra care a fost un exemplu de daruize si care vor piistra 0 nestearsi amintire. 15,VARROOZA — POSIBILITAT! DE COMBATERE ‘Med, vet. I. OGRADA © privire de ansamblu asupra rezultatelor obtinute in combaterea varroozei_scoate in evideng constatarea deloc imbucurdtoare, c& expansiunea acestei fa nici una din yirile in care ea a patcuns si, complet asanati in urma tatamentuluiaplicat. oli mu a putut fj stavilita’ ‘asemenea, ¢3 nici o stupina nu a putut fi S-ar pares, prin urmare, ci apicultorii din aceste ici vor fi nevoisi si se obigmuiascl eu prezenya acariamului Varroa (Ja fel cum farile occidentale s-au obignuit cu prezenja Iui Acarapis Woodi) i si-si concentreze atentia asupra. menfinerii muimfrului de parazigi din familiile de albine la un nivel minim posibi care si nu afecteze sinStatea si productivitatea acestora, Pentru realizarea acestui obiectiy av fost folosite pe plan mondial numeroase metode de lupti, de naturi chimicd, fizica sau P pe biologi ‘Ta cele ce urmeaz voi trece fn revisth cele mai witare meotde de combatere folosite pe plan mondial impowiva varroozei, astfel incit apicultorit si le poatd aprecia si, in misura posibilititilor folosi. A. PREPARATE FUMIGENE Fenotiazina Singur sau in combinatie cu alte sub- stanje (paraformaldehida de ex.) fenotia- Zina a Jost primal gi-cel mai wtilizae pre- parat impotriva varroozel desi_rezulta- tele obtinute sint puin satisfcdtoare Este produsul care sti la baza Varroa- zin-ului, preparat in R. P, Bulgaria si a Varroatin-ului, realizat in U.R.S.S. In jara noastra acest preparat a fost folosit pentru combaterea braulozei, ins se poate recurge Ia el si in cazul acaria- nului Varroa Jacobsoni, tn lipsa altui medicament mai eficace. Instructiunile de folosire au fost difuzare prin filialele ju- dejene ale Asociasiei Cresedtorilor de Al- bine si se gasesc de asemenea in manualele de specialitate. Folbex Este medicamentul consacrat in trara~ mentul acariozei. A fost folosit si in var- roozd ins cu rezultate mediocre. Sub- stanfa activ consti din clorbenzilat, care este impregnat in tichete fumigene, ce se introduc tn stup si li se di foc. ‘Aceeasi firma (Ciba Geigy din Elvetia) a produs un now preparat special pentru yarroozi, denumit Folbexforte, care con- fine ca ssubstanya ‘activa bromopropilat, impregnat tot in tichere fumigene. Trata- mentul const din arderea unui tichet in 16 fiecare stup, la interval de 4-7 aile. cercat att in RPG. cit si in Tunisia Sa constatat ci in urma a dou’ aplicatii pot fi distrust cea 901% din acarieni. Varostan. Produs pe baz de sulf, realizat de o fi- Hal a firmei Bayer din Jeponia, Substan- fa activ’ este ambalacd inn-o capsuld metalic, tn care se introduce un. fit ciruia ise di foc dup introducerea tn stup. Actiunea acaricid’ se produce in primele trei zile de la inceperea tratamen- tului. Increbuinjat pe scar larg’ in RPG in anul 1977, acest produs a trebuit sé fie abandonat din cauza toxichapii ridicate atit pentru albine cit si pentru operator. Danikoropor Substanyele active sint conginute frim-un rulou de carton, caruia i se da foe si se pune in afumitor, cu ajurorul ciruia fu- mul rezultat este introdus in stup prin Tratamentul a dat rezultate bune fn Tunisia si in Tugoslavia, procental de acarieni cézuyi find de cca 97%/e. B. PREPARATE VAPORIGENE Acid formic Tratamentul cu acid formic este reco- mandat de prof. dr, F.Ruttner (RF.G.) care afirm’ ca dup’ o intrebuintare de trei saptamini a acestei_metode, in prezenja puietului, acarienii Varroa sint omoriti$n procent de cca 800/, iar in absenja puietului procentul de acarieni mortise apropie de 100*/s, Tratamentul const din introducerea in fiecate stup, sub familia de albine, a unei sticluye cu cca 180 ml acid formic in concentratie de 980/,, prevazuta cu un fi- ul_din hictie de filtru sau bumbac. Pentru diagnostic stichuya se last tn stup timp de 14 zile, iar pentru tratament 28 vile. Cantitatea de acid formie evapo- rata se regleaa prin alungirea sau scur- tarea fitilului, astfel incit substanta sa seada cu cca 10 ml pe zi. Concentratia optimi de vapori din stup depinde inst nu numai de canti- tatea de substanti evaporati ci si de pu- terea familiei de albine, de tipul stupului si de temperatura exterioari, astfel incit dozarea corect’ este inconvenientul prin cipal al acestei_metode. Al doilea incon- venient este mirosul puternic al acidului formic care se transmite si mierii, fapt ce restringe folosirea acestel metode nu- mai Ja perioadele cind in stup nu mai exist? miere destinati. consumului uman (dopi ultmul cules sau dupit celelalte culesuri imediat dup3 extractie). Naftalin3, camfor sau timol Au o putere acaricida relativ buna insa fir cazul supradozarii sine periculoase pen- tru_albine si, tn plus, au o actiune polu- ant asupra mierit, cdreia {i wansmit mi- rosul de medicament ; dezavantaje ce fac ca utilizarea acestor produse si fie reco- mandabilZ nomai {a lipsa altui preparat mai corespunzAtor. Intrucit mare parte din acarienii cizuti sint doar ametiti, ei trebuie scosi afard gi omoriti, ceca ce se realizeaz prin puncrea, inainte de apli- carea tratamentului a unei hirtii pe fun- dul stupului (unsd sau nu cu o substanya grasd)., Doza de naltalind sau camfor este de 10-20 g, care se presar seara pe hir- tia de pe fundul stupului. Mirtia, cu pa- razivii c&zuji si substanya ramasi, se scoate a doua zi dimineaya. fn cazul t- molului, doza este de 50-100 g (dupa witerea familiei), care se infasoard intr-o Teeae ob ain ef x inde pe fandul an: pului, Hirtia, cu parazizii cdzuyi si timo- lul ramas, se scoate dupa 2-3 ore. Folosirea nafialine’ trebuie ficuti cu multi_precautie, intrucit_o expunere pre- Tungitd sau 0 concentratie prea mare de vapori in stup provoaci moartea larvelor in toate staditle de dezvoltare. In URSS. naftalina este interzisi din cauza rezidiller care ajung in miere. Asemeni tuturor medicatiilor aplicate ) Impotriva varroozei, tratamentul se re~ peti si to cazul acestor treisubstanye de 1-2 orila interval de 10 zile, pentru a se putea actiona si asupra _paraziqilor aflati Ia daca primei administrari pe pu- ievul capaci, Timolul. rimas la prima aplicajie poate fi folosit in fazele ulve- rioare ale tratamentului. Acaramin A si'T Realizate si folosive in Uruguay, aceste douk produse sint considerate ca’ foarte pain toxice pentru albine, Primal actio- neat prin contact, al doilea sub form de vapori, Avind 0 compovijie diferitd, ele permit efectuarea unor tratamente tn- crucisare, lucru important tn evitarea apa- ritiel unei_rezistenge din partea acarianu- fui, Principiul activ al Acaraminului T 2 hidroxi 1 isopropil 4 metil benzen) ¢ ‘olosit i in URSS. G. PREPARATE PULVERULENTE Sineacar-concentrat Este preparat roménese, destinat atic pentru diagnosticul cit si” pentru. trata- mental vartoozei, El are o inalti selec- tivitate pentru acarieni, fapt ce permite ca, in dovele indicate, s% acyioneze puter- nig asupra acestora, fri si diuneze wo- tusialbinelor, mitcilor si puietului de albin’. Sineacarul-concentrat se livreaz $n cutii metalice cu capacitate de 500g. Inainte de folosire, cele 500 g Sineacar-concen- tat se dilueazi, amestecindu-se (treptat gi indelung) intr-un vas smilynie cu 4,500 kg fiink de griu, pind se realizeazd o omogenizare perfect. Se prefer’ ameste- cul cu faina fayk de zahie puded intru- cit fina mu este mincatd de albine, ra mine mai-mult timp fn. stup, asigurind un efect medicamentos de lung’ durati. WwPentru diagnostic se presari peste al- bine, printre rame, 50-100 g Sineacar di- Iuat, dup’ ce in prealabil sa pus pe fun- dul stupilor de control (208) dintr-o stu- pind mare si la tofi stupii din stupinele mici) o hirtie alba. In dimineata urmé- toare se retrage hirtia si se observé cu ochiul liber sau cu lupa prezenya sau ab- senta parazitilor. Pentru tratament se presard peste al- bine, printre rame, cantitatea de 100- 150 g Sineacar diluat (in functie de pu- terea familiilor), dupa care se introduc prin uridiniy 5-8 rafale de fum obignuit Gealizat prin arderea lemnului) pentru agitarea albinelor si realizarea’ unut con- tact cit mai perfect intre acestea si pre- parat. Dack in loc de fum obisnuit se introduc 20-30 rafale fum de fenotia~ zina, se potenjeaza eficacitatea Sineaca- rului si asupra braulelor. La stupii verticali se trateazi separat fiecare corp si magazin. Intr-o stupini afectati de varroozi se aplicd ; doua tratamente la interval de 10 zile primavara timpuriu, cind albinele au parasic ghemul si efectueazi zboruri zilnice ; ce 1-2 tratamente vara dupi culesurile principale (a doua zi dupa ex- tactia mierii) si dow’ tratamente la inter val de 10 zile toamna, cind nu mai existd. puiet fn stup sau exist foarte putin. Tn anii care urmeazd dup’ aplicarea acestei scheme de combatere, este suficient un singur tratament de toamni, format din 2-3 administrari, din care cel pusin una si fie aplicata dupi rerminarea pu- ictului de albine. Malation In Grecia s-a folosit mpotriva varroo- zei_un amestec pulverulent _continind 0,5-1%o malation, din care familiile de al- bine au fost pudrate zilnic cu cite 1-2 g. Rezultavul a fost satisfacitor inst metoda necesit multi manopera Timol In afari de folosirea sub form’ de va- pori timolul poate fi folosit, cu rezultate mult mai bune, prin pudraj. Experiente facute in UR. au aratat ci acarienii pot fi distrusi in procent de 73-989/ daci familiile de albine sint tratate in 18 mai multe reprize cu cite 0,25 g timol in amestec cu zahir sau fina de griu, pre- sara printre rame. Sulful A fost incercat*mai ales in U.R.SS. pentru combaterea varroozei. Pornind de la informatia ca apicultori din Hong- Kong isi protejeazi albinele cu pulbere de sulf, cercetitorii sovietici experimen- teazi in prezent acest produs pe zeci de mii de familii de albine. Primele co cluzii referd ca se poate reduce numirul acarienilor dack se presarX cca 1 g praf de sulf (100—200 mg de fiecare fagure acoperit de albine) pe leajurile superioare ale ramelor si se repeti aceasta adminis- trare de 3 ori la 12—14 ile interval. Se atrage insi atenyia ci dack se depSseste doza sau temperatura exterioari este mai mare de 30°C, larvele necipicite mor iar albinele adulte vor fi si ele afectate. D. PREPARATE ADIMINISTRATE PRIN ASPERSARE Kelthane Desi acest preparat are 9 bunt activi- tate acaricid’ totusi administrarea lui prin stropire pe fiecare rama in parte este foarte dificilé si, in plus, tratamen- tul nu se poate aplica decit ziua, ceea «= face ca o parte din albine — culegs rele — si rimind netratate. E, PREPARATE SISTEMICE K 79 Acest mijloc de tratament a fost folo- sit mult timp in fitopatologie impotriva acarienilor, Preparatul , K 79 contin 35 mg principiu activ (chlorodimeform- hydroclorid) dizolvat in 50 ml ap’ in- dulciti, Aceasti solutie se administreact fn picdturi printre rame cu ajutorul unei pipete, de dowd ori la interval de 7 zile. Prin obicein! albinelor de a-si trece hrana de la una la alta, substanta acaricid’ rece fn hemolimfa albinelor, de unde o preian acatienii care se hrinesc cu, aceasté he- molimfa, La scurt timp dup’ administra- rea preparavului, acarieni Sncep se des. prinda de pe albine si si cada pe fundul stupului, unde sint colectati_ cu ajurorul unei foi de hirtie unsii cu grasime.Desi preparatul K 79 a dovedit o pu- tere acaricida ridicaté totusi utilizacea lui nu a fost aprobata din cauza posibiliti- tilor de poluare a produselor apicole. Metoda termick Constatind ci acarienii se desprind de pe albine lao temperaturl intre 46 si 48°C, cercetitorii sovietici au preconizat 6 metoda termicd pentru combaterea var- roozel, metodi care consti din supunerea albinelor fa temperatura de mai sus $i centrifugarea lor pentru eliminarea_para~ zisilor despring. Pe ling inconvenientele pe care le presupune prelevarea albine- lor, introducerea in diverse aparate si re- aducerea lor in stupi, metoda termici prezinta gi riscul omorisii albinelor, ca- noscind cX acestea nu suport’ o tempera- turd mai mare de 49°-50°C. Metoda biologica Se gtie ci in perioada d= tnmulsire fe- mela acarianului Varroa intra in celula cu puier, se lask cXpacita impreun’ cu acesta si tsi depune ouile. Pornind de la aceasta’ caracteristica, cercetatorii _ger- mani au preconizat o metod’ de lupti biologic’ impotriva varroozei, care con- sti din a obliga matca (cu ajutoral, gra tiei Hanemann) si insiminjeze 1-2 faguri (la fnceput de sezon sau dup culesurile principale), faguri tn care femelele Var- roa se vor grabi sf intre pentru iamul- fire si care, dupa cSpicire, vor di distrusi, impreuna cu parazitii pe care-i contin. Prof. dr. F, Ruttner consider’ ca prin aceasta’ metodit familiile de albine pot si fie liberate aproape complet de varrooz’. Principalul inconvenient este insi, in afara volumului mare de munci, necesi- tarea de a se renunta la o cantitate in- semnata de puiet si aceasta tocmai in perioadele cind dezvoltarea familiilor de albine este mai necesari, Pentru evitarea acestui dezayantaj ma- Sane eeetonands gall mesod rmule mat rezonabil’, care consti din climinarea continua a puietului de trintor cApicit, puiet pentre care parazitul in cauz¥ are © predilecyic deosehitd, Acest obiectiv se realizeazi prin menginerea__ permanant Bing cuibu jet a unei rame colec- toare de ceari, in fagurele cireia matca va depune puiet de twintor si care, dupa capicire, va fi topit, distrugindu-se ast- fel atit femela Varroa care a ouat cit si descendentii acestela, Metoda va ft com- pletati. prin taierea si eliminares portiu- nilor de faguri (in special de la partea inferioaré a, acestora) care contin. puiet de trintor cdpacit. CONCLUZIL 1. in cazul cind exist Sineacar, tra- tamentul varroozei se va face cu acest preparat, dovedit ca cel mai eficient din- tre toate care au fost incercate pind acum pe plan mondial. Inconvenientul este ci formula sa inte substange din import, Ja aducerea cirora se produc uneori in- tirzieri (aja cum sa jntimplat de ex. fn anul 1981). 2. In lipsa Sineacarului se va folosi, — tn ordine — camfor, timol, fenoviazin’, acid formic sau naftalina, conform indi- catiilor i precausilor mai sus ardtate, com- binat cu eliminarea periodics a larvelor de trintor cu ajutorul ramei clidiware de ceara, 3. Indiferent de produsul medicamentos folosit, tratamentul yarroozei trebuie {a- cut de toti apicultorii, pentru sciderea in- tensiti,ii parazitului la nivel nagional gi consecutiv, pentru. evitarea reinfestiri- lor dupa tratament. 4. In conditiile unei infestayii_minime (maximum 10 paraziti in familia de al- bine), realizat% printr-o contaminare re- centa sau prin aplicarea a trei trata- mente cu Sineacar fntr-un an (de prima- vari, dup’ un cules principal 1 de toam- nd), ‘combaterea varroozei se poate re- duce la un singur tratament de toamnit cu Sineacar (2-3 aplicatii, din care cel putin una dup’ terminarea _puiecului) acesta find obiectivul imediar pe care trebuie si-l urmireascd fiecare apicultor. BIBLIGRAFIE 1. W. Ritter: Une grave menace pour nos abeilles (tad. Gérard Claers, in: Revue fa. nr, 398. 1891), 2. Bs Gesprich mit Professor Dr: Friedrich Rat ner, in: Bienenvater, nr. 10, 1980. 3. Gustave A. Duffour : La varrodse, in: La santé de Tabeille nr. 65/1981. 19CUM COMBAT NOSEMOZA D. GHITA Din fericire de citva timp citim ev in- teres © serie de articole aparute in revista sApicultura in Romania® fn legiturd cu nosemoza si mijloacele de combatere a acestor boli, problem’ ce intereseaz’ pe fiecare apiculto Articolele publicate, fie cel belgian in traducerea dr. I, Ogradi, fie cel al lui VI. Humeni, au dat nastere unot discuyii si analize critice importante, Desigur, cu- noscutele infuzii de ceaiuri cu muyerel, pelin, coada soricelului, muguri de brad si altele, precum si siropul de ceapi — adaug eu — se stie cd dau rezultate bune primayara, acestea accelerind dezvoltarea familiilor de albine. Cit despre siropul de ceapi, cercetitorii sovieticii au constatat c& acesta prelungeste viasa albinei ow circa 5—6 zile, Ce este nou? Oretul de mere cu sirurile sale minerale $i urzica bogati fn proteine. Dupi 0 judecata fie chiar sumar’, ne dim seama de impor- tanta acestor’ produse si se cuvine si fim recunoscatori atte revistel cle si autorilor pentru stridmia dea ne impartasi con- statarile Jor, stiut flind ci acestea sint rezultatul unor preocupiri de durata si cercetiri minusioase ficute din pasiane si dragoste pentru albine. Se stie ci discutiile adue alte discuti dupi cum o idee nagte alt idee, nu e ni- mic nou in asta. Trebuie si recunose ci cele dou articole m-au ajutat si reflec- tez si si reacrualizez o stare de fapt cu oarecare vechime pe care o practic obis- nuit impotriva nosemozei, cu rezultate muljumitoare, Dar si mi intore puyin inapoi. Datorit3 discusiilor dintre apicultori purtate intimpliivor aja cum obignuim noi, am inceput si tratez albinele cu infuzii de ceai, dar nu pot spune ci au dat re- zultate prea bune, Nosemoza isi ficea in continuare de cap. Acum vreo tei ani m-am_hovirte sf aplic si Fumidil, Abia ca atunci lipsea din magazinul apicol. Ce era de facut? Din fericire am cunoscut un bain piran stupar, nea Tudor, un om de isprava. La 87 de ani ai lui, mai 20 ayea 10 stupi. Avusese mai mulyi, dar mai vinduse din ei fn ultinul timp, de cind- a ramas singur. Acum avea zece familii, dar foarte puternice, 0 mindrete. Din vorba in vorbi, am aflat ci nea Tudor trata familiile doar cu infuzie de usturoi fn sirop de micre. Am reflectat pusin: usturoiul este acceptat de medi: cina popular incé din timpuri imemora- bile, Mamele il ofereau copiilor seara ori de cite/ori aveau grips, Ce poate fi rau? Doar bulbii de usturoi sint bogayi in sub- stante nutritive, fn. viramine si mai_ales in substante antibiotice. Cum. sporii. de Nosema iriiese in intestinul albinei, atunci acolo tebuiesc atacagi, iar usturoiul este tocmai indicat, Nea Tudor spunea eX el nua vazut nici un fel de boalé la stupii Tui, desi ii ine de 0 viay. Mai mult inca mi-a oferit ocazia sf m%_convi e viu, verificind 3—4 familii. Erau foarte sn&toase. Am fnceput tratamentul, fSrd insi a renunta le ceaiuri, Am pisat 2 kg de usturoi pe care I-am pus tn 3-4 1 de api potabili fiarti si Tacit. Dup% trei zile Lam strecurat si Lam amestecat cu 20 | sirop cu miere, tn cate aur pus #0 Joie eRe mace gerel si coada soricelului. L-am_admin trat familiilor la fiecare trei zile, seara. Totodata am stropit si albinele. Cant tatea pregatita astfel este pentru 40 de familii. Amestecul i] administrez toamna si primivara, Dupi trei ani de zile, pot afirma c& primavara nu_am_mortalititi, afari de cele inerente, firesti, cum sint albinele ce mor de bitrineye, Nu pot afirma of usturoiul distruge sporii de nosema, nu stia inci. Stiu tnsd ca usturoiul frineaz’ tnmuljirea parazi- tului, impiedic acesti spori si se desfact si si dea nagtere formei vegetative, de inmultire si de agresiune asupra orga Hisauk pase ecru tncalt ereeees este rindul specialistilor si-i rugim si faci analize gi sa-ne spuna si noua, dack nu cerem prea mult, ce alte substante mai contin usturoiul pentra ci repet + sup) Tui nea Tudor nu suferean de nici un fel de boald, iar Ja mine nu mai mor albine prima vara.| CUM AM SALVAT FAMILIILE DE ALBINE DE NOSEMA APIS ‘Tr. POP Practic apicultura dia octombrie 1977 cind mi-am cump%rat 20 familii de al- bine, care se prezentau la acea dati pe 3-4 rame ocupate cu albind fard a avea hrana suficienta, Vazind acest lucru, am trecut de indatd la stimularea lor cu si- rop de zah’r 1:1, profitind si de tim- pul favorabil al luni noiembrie 1977. Siropul a fost administrat neacidulat si $n el-am incorporat Fumidil B contra no- semei, Datorita insi timpului tnaintar, siropul n-a putut fi prelucrat de albine in bune conditii, albinele iernind pe miere necdpicita. De la sfirsitul lunix de- cembrie 1977 si pina la 24 martie 1978 — cind prin partile noastre incepe cule- sul de polen — le-am administrat zahar candi. Dupi. aceasta dati si pina la in- Hlorirea pomilor fructiferi, le-am_ stimu- Jat ca sirop 1:1, Controlindu-le in luna martie am gasit 4 familii de albine in- festate grav cu Nosema apis, din care doud au murit iar celelalte dovd, desi Te-am salvat cu ajutorol Fumidilului B, au fost neproductive in anul 1978. Vizind aceasti situaqie, ca incepiitor am solicitat sprijinul unor apicultori mai priceputi $i specialist, DatoritS sprijinului_primit si a cuno- stinyelor acumulate din literatura teh- nick de specialirate, tn anul 1978 am in- ceput hranirea familiilor de albine de la 1 august cu sirop de zahar 1:1 acidu- Jat cu 3-g de acid acetic la 1 litru de sirop, continuind stimularea pind la 6 sep- tembrie 1978. in acest sirop am mai in- wodus si un comprimat de izoniazida (bidrazida, izonicotinicd) la un litra de si- op. La sfirgitul lunii decembrie 1978 am administrat familiilor de albine turte de past’ cu zahar preparate tn gospodaria personal aitfel: 1 kg de zahar pudra, 200 g micre fluidd de salcim, 200 g lap- te praf degresat si 2 comprimate de izo- niazida. Cantitatea respectiva a fost fra- mintatd la consistenta aluatului si a fost fmpiryits tn 2 portii destinate respectiv pentru dou’ famil; Aceasta hrinire cu turte am efectuat-o pind la 24 martie 1979 cind am trecut Ia. stimularea cu sirop de zahar 2:1, acidulat cu 3 g de acid acetic la litru de Sirop. La 1 1 sirop am incorporat si un comprimat de izoniazida. Heinirea cu sirop am continuat-o ping la inflorirea pomilor fructiferi Rezultatele obyinute fn urma. acestor stimulari si a medicamentelor (hidrazida, acid acetic) incorporate in hrana au fost remarcabile, intrucit in cei trei ani urma- tori, respectiv 1979, 1980 si 1981 nu am avut cazuri de nosemoz in stupina mea, in acelasi timp realizarile economice au fost mai mult decit satisfacdtoare, intru- cit in cei trei ani am reusit sa-mi dezvolt stupina de la 21 la 51 familii de albine si Si vind si 65 roiuri, in afara celorlalte produse apicole obtinute. Consider ci Ja tratamentul ¢i eradicarea nosemei in stupina personala au mai con- tribuit si urmatoarele masuri vate con- comitent cu hranirile medicamentoas — igienizarea stupinei prin. dezinfectia cu var a vetrei stupinei in fiecare an si prin spilarea cu soda de rufe 4%/ a [a- Zilor, limpezirea cu ap’ fiartd a acestora si flambarea lor, apoi transvazarea albi- nelor in [zi curate, lucrare facuta atit toamna cit si primavara ; — adoptarea unor ‘misuri contra. ume- zelii tn stupi prin reducerea numarului de faguri, respectiv a cuibului la un numér rame ocupate in toralitate de albine si prin asigurarea unei ventilayii cores punzitoare a stupului, fiecdrui interval ocupat cu albing corespunzindu-i_un cen- timetru deschizdtura a urdinisului ; schimbarea mitcilor in fiecare an, mai pusin a celor recordiste pe care per- sonal o fac la doi ani 5 schimbarea fagurilor din cuib din doi fn doi ani, cunoscind ca fagurit vechi sint focare de infectie. Fagurii cu semne de diaree au fost topiti chiar daci erau noi intrucit fiecare pata de diaree consti. tuie un depozit de spori ai Nosemei apis. 21POLENUL FLORILOR. 0 BOGATIE NATURALA PERFECT VALORIFICABILA Biol. P. BUCATA Institutul de cercetisi si productie pentru apicultsr Dupa opinii unanim si lesne de accep- tat mii si mii de tone de polen apar in fiecare an fn aproape toate coljurile lumii. Aceasta constituie de fapt modalitatea naturii de a se asigura ci speciile vege- tale — fie ci este vorba de culturi agri- cole, piduri si plantatii sau de diversi- tatea altor plante din flora spontand — ramin cu noi pentru generasiile viitoare. Gea mai mare cantitate din acest polen, cel care nu participS accidental la fecun- dare, este [nat de agenfii atmosferici, dis- pare fn lacuri, este transportat de vil- toarea riurilor si dus tn oceanul planetar, dar totusi rimine © parte din el si aga s-a intimplat de milioane de ani si se mai fntimpli si astazi. Gasim polen in depozitele sedimentare, tn cirbuni de tot felul, la noi sau in alte piryi. Cantitatea de polen recuperaté cu aju- torul harnicelor albine, conditionatk si vindutk de Combinatul apicol. din Bucu- resti si de Institutul de cercetiri si pro- ducrie “pentru apiculturi, ale Asociayiei Crescitorilor de Albine din R. S. Rom4- nia, singurele unitiyi. specializate pentru acest gen de Iucriri din yara noastri, de- Piiseste 200 tone pe an. Este o treabii fantastic daci tinem cont de bilioancle de granule de polen care intr fatr-o toni si de volumul de lucréri inglobat in co- lectarea gi pregitirea pentru piayi. In contextul actual al foamed de pro teine manifestat tot mai pregnant, in- dustriei polenului i se prevede un viitor plin de perspective incurajatoare. Despre recoltarea polenului s-au_scris teze de doctorat, adeviirate monografii. De pilda, tn Franya, J. Louveaus a sustinut 22 in 1958 teza sa de doctorat la Faculta- tea de Stiinje a Universitagit din Paris cu tidlul: ,Cercetiri asupra recoltirii pole- nului de catre albine (Apis mellifica L)", publicata in acelasi an fn revista ,Anna- Ues des Abeille“, Daca mierea este considerat aurul dul- ce al naturii, polenul, supranumit ,ptinea albinelor® este 0 sursk inepuizabili de proteine’ naturale. Poetii $i nu numai ei au vazut fototdeauna fn floare simbolul primaverii. Apicultorii, oameni mai prac- tici, vad in multimea florilor tor atttea surse de nectar, dar $i de polen, deci ve- nituri realizate din diversificarea produc- tiei, Rolul imens jucar de polen tn econo- mia stupului sia stupinei impresioneazt tn egal miisurd si pe cei care nu se ocupi de ingrijirea albinelor, Intrebat intr-una din zile despre preo- cuparile sale si despre munca sa, cineastul Walt Disney a rispuns figurativ ci el crede c& este ca o albinuja care merge din studio in studio adund polen si-l dice acolo unde trebuie™. Mai amintim un ducru nelipsit de int res si anume ca tn dowd numere ale re- vistei franceze Paris Match* pe luna martie 1981 este prezentath o mare pre- miec% fotografics: microdocumentele lui Lennart Nilsson savant de renume, foto- graf suedez, detindtor al Premiului Nobel pentru fotografie. Colectarea polenului de citre albine este infijisat® fn toate dstaliile prin toate posibilitiyile oferice de camera fotograficd si de mina, unui mare artist. Considerim util sd reamintim ci tot premiul Nobel, de data aceasta pentrustudiile de comportament animal, a fost decernat ined din 1973 savantului Karl von Frisck, aflat acum la venerabila visti de 95 de ani, Comunicarea prin ndans® (0 suitd de migciiri caracteristice ale albinelor care dintr-o tendiny antro- pomorfizant& a fost denumiri aga) a in- formatiilor privind sursele de cules (de nectar si de polen) de cétre albinele unei familii reprezint’ cea mai fascinant& des- coperire, care se alSturi altora la fel de interesante si pe care le completeaz’, tn cea ce global se denumeste ca fiind stiinta etologiei, adici a comportamentului. Gvantumul beneficiilor in_urma recol- tSrii polenului cu ajutorul albinelor — si sé nu Ie trecem cu vederea mai ales pe cele ce nu se pot contabiliza, adick cele rezultate din polenizarea _fncrucigati * este de natura ca pe multi dintre contem- poranii semicentenarului utilizdrit colec- torului de polen la stupi si-i determine si acorde momente de reflectie. diversifi- ctii producriei in stupina proprie, $i pen- tra ca in final si aducem o dovadi con- creti, netendentioasi, este suficient amintim ci numai in judeyul Sala}, unde conditiile pedoclimatice si de flora sint favorizante unor astfel de activititi, fi- Jiala judeyean’ a Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Rominia a strins de la apicultori peste 50 tone de polen tn- trun singur sezon. * Actiunea de inchiriere a familiilor de, albine fn scopul polenizirii culturilor agricolae a inceput sé devind o practic’ cucenta, In uncle yéri, in special in $.U.A. se objin yenituri importante din aceasti acjiune, Cum am devenit apicultor F, REITER O simpli tntimplace poate avea darul ca, in multe cazuri, omul si-si descopere anumite inclinayii sau pasiuni neb§nuite pina atunci, Un astfel de eve~ roiul tnt stup. Imediat dup cea cunoseind ci in apropierea_m: mai tirziu — am reusit si prind dobindite, ca urmare a partici 0 cutie improvizati ca parli_mele active la toate ma- nifestirile cu caracter apical, —~ cicluri de invatamint, conferinge, discutii, mese rotunde — fn ca locuieyte em drul cabinetului tehnie gi a vement wivt de sine mea ficur @picultor experimentat, V. Po schimbucilor de experientX orga- S& devin un pasionat apicultor. Jn amurgul seri de 1 septembrie 4977, fiul meu Uwe, care, pe amunci avea numai 9 ani, a ye~ nit fugind cu sufletut Ja gue, simi spun cf undeva, in pri ding, sau adunat pe un pom, 0 geimadi de nbize"! insoyin- Gul ca simi arate unde sint pbizele", miam dat seama ci de fapt era un roi de albine. Fiind pus in faye unei situatil cu totul neasteptat’, i desi nu posedim la acea vreme nici un fel de cunostinje despre apicul- tur, impins tomsi de curio rate’ si de ambitie m-am. stra- duis — i aga dup cum ma fndemnat pastunea ce avea Si SH declangeze gi si m¥ stipineasc peseu, secretaral Cercului apicol Timisoara — care de altfel avea apoi simi devin si mie men- tor, ase dupS cum lea fost $i multor altor apieultoritncezs tori ca: prof. 1. Borlovan, «ng. I, Datiu, fav. A. Meghesi, V. Duma sa, — mam dus la cl si iam povestit intimplarea. Dupi ce m-a ascultat cu s8b- dare si uimire, deoarece cazul relarat era jesit din comun, al- binele neroind fn luna septem- brie, mi-a acordat cu amabili- tate, primele notiuni ale albini- ritului. gi mba fmprumutat un stup ja care am transvazat din cutie roiul prin de mine. ‘Aplicind cu pastune si persey rengi, ta practic, canostingele nizate pe plan local de cercul apicol, pot sk afirm ¢ fn pre- zeat, cu riscul de a fi, conside- rat lipsic d= modestie, sint un apicultor experimentat cs 0 doz de cunogtinje teoretice si prac tice. Penoru sustinerea acestei a Firmagii imi sti mirturie reali- zarea tn wei ani @ unei stupini formate din 11 familii de al- bine, plecind de la acel unic roi prins inrimplator, precum si ob- inerea, an de an, a unor’ fn- semnate cantititi de produse a- picole: 46 kg miere marfi in 1978; 93 kg in 1979, iar in 1980 — an greu pentru apicul- torii vimigoreni — 85 kg miere marfi, si pete 80. faguri noi clidigi. 234 ' COLECTAREA SI CONDITIONAREA POLENULUI Z, VOICULESCU Acum cind sfera utilizérii polenului se Hirgeste continua ia tor mai multe do- menii de activitate, eficienta si consumul acestui produs cunoscind 0 tot mai mare solicitare si aplicare nu numai in consu- mul alimentar uman si tn apiterapie ci si tn zootehnie in furajarea tineretului taurin, porcin si a puilor de gain’, con- sider ci este necesar si se acorde 0 aien- sic mai mare acestui_ important produs apicol. Sint convins ci polenul poate fi recoltat in toate zonele yarii deoarece este tot dispunem de bogate resurse po- Tier caegen © peda pede la 15 marcie si pind Ia sfirsitul Tunii oc- tombrie in cantititi mai mari sau mai mici. De aceea fiecare apicultor are obligatia si cunoasc resursele polenifere din zona fn care practicd apicultura si si foloseasca colectoarele de polen firi teama ca astfel isi va infometa familiile de albi prin lipsa polenului. Un exemplu pozitiv in sustinerea acestei afirmagii ni-l prezinta apicultorii din cadrul judeyului Sila), ¢are recolteaz’ polen tn _cantititi mari incepind inca din anul 1972, firk ca stu- pinele lor si fi suferit cit de putin din aceastd cauzi, stint fiind doar faptal ci agezind colectoarele Ia urdinise nu se re- Fine nici 20% din cantitatea totali de polen pe care albinele o adue in stup si fn felul acesta nu numai ci nu le pe clitim cu nimic existenta ci dimpotriva le oferim posbilitatea dea ius! bloca cui. burile, polenul find depozitat de albine cu predilectie tn celulele de culoare mai inchisi din care a eclozionat puietul. Co- Jeetoarele se instaleaz’ atunci cind fn na- turd este polen destul de mult, la acele familii care sint bine dezvoltare, adick au mai mult de 4 rame ocupate cu puiet. Aceasta deoarece cu cit este mai mare suprafata acoperiti cu puiet cu arit este mai mare si cantitatea de polen ce se aduee zilnic in stup. Un singur lucru se mai cere si anume ca si fie Tisate colectoarele la uridini 24 fn mod permanent, timp de 7-8 zile, cind se ridict cu ocazia controlului periodic al ficcirei familii. Si nu ne preocupam de zborul tintorilor ci numai de colecta- rea polenului care este un izvor sigur de yenituri care contribuie din plin la ren- tabilizarea scupatitului. Colectoarele se vor aseza in pozisie ac tiv, seara dupii oprirea zborului, iar di mincaja, cind albinele yor pirisi stupul trecind ‘prin placa activa, vor recunoasie noua situayie. In ziua cind se face con- trolul, colectorul se ridicd iar dup aceea se asazi din now. Fiecare colector trebuie sf fie protejat de ploaie si de razele soarelui cu 0 co- pertina ce poate fi cu ugurinyd improvi- zata de citre ficcare apicultos. Polenul trebuie ridicat zilnic din, colectoare si tn mod special din cele fixate la urdiniy unde, din cauza aerului cald care este eva~ cuat din stup, se produce un condens pu- ternic datorat aerului rece din atmosfer’, fapt cei méreste mult umiditarea. Polenul colectat trebuie uscat cit mai repede si apoi predat filialei. El mu tre- buie yinut prea mult timp in condigii ne- corespunzitoare deoarece in contact cu aerul poate primi o serie de microorga- nisme care i fac de nefolosit. Si nu uitam ci polenul se utilizeazd ia cantitiyi mari in consumul alimentar si in apitera- pie, simplu sau ca component la prepa- rarea unor produse folosite pentru ali- narea sau tratarea unor maladii sau sufe- ringe umane, Pentru aceste considerente trebuie si pistrim intacte toate calititile polenului sisi tnvayim de Ja albine care pentru al proteja — dupa ce au bitut polenul de 2/3 din capacitatea celulei — il aco- perk cu o pelicul’ din ceara si propolis. Prin asezazea polenului peste o hirtie su- gativa pus pe deasupra podiorului fa- miliei de albine nu se obtine uscarea po- lenului ci numai pierderea unei paryi din smiditatea ce-o conjine, uscarea propriu- zisi realizindu-se doar cu uscitoarele depolen, fabricate la Combinatl apicol si aflate in comery sau construite chiar $i de unii stupari insisi Temperatura optim’ pentru uscarea po- lenului nu tebuie si depajeased 45°C, De asemenea polenul nu trebuie si se ‘punt la uscat in tivi pe marginea aragarulul sau plitei din bucttirie intructe uscat ast. fel devine inutilizabil pierzindu-si princi- palele calititi. Singurul mijloc de ‘uscare corecta consti numai in folosirea utila- jelor anume construice in acest scop §i in care se realizeazi temperatura de maxi. mum 45°C fie prin puterea unel rezistente electrice sau folosind un termostat anume reglat in acest seop. Polenul este bine us- cat cind luat intr-o mind si turnat $n cea- lalté mind se aude un sunet metalic asa ca auinci cind vinturim fasolea sau ce. ealele uscate, Un alt mod de a con: stata gradul de uscare a polenului consti in.frecarea inte degetul mare $i arstitor a 4-5 ghematoace de polen care datoritd foryei noastre se sfirima dar sfirimaturile Ru se omogenizeazi ci rimin indepen- dente, Dupa_uscare ghemotoacele de po- len se separa de eventualele impuritati, prin cernere. Dupi conditionare, polenul se depozi- teazi in _bidoane sau in. borcane inchise ermetic fie in prezenta bioxidului de car. bon fie a tetraclorurei de carbon. Bioxi- dul de carbon se obtine din capsulele de autosifon iar tetraclorura de carbon se 10 losesie ca reactiv in laboratoare si far- macii. Pentru 1 kg de polen in vederea conservarii contra moliei polenului sint necesare continutul a dou capsule de au. tosifon sau 20 pictituri de tetracloruré de carbon. Dupi introducerea conservantu- Iwi in polen, vasul se leagl la gue cu celofan. Un alt mod de conservare consti fn punerea polenului in saci de mast plastic’ sau tn recipiente perfect inchise ce pot fi pistrate tn locuri récoroase unde temperatura mm depiseste 8°C, tn beciuri sau in frigidere. Deoarece polenul uscat este higroscopic, sacii sau recipientii in fare este pistrat trebuie si fie perfect etangi Polenul destinat firinirii timpurii de primavars a albinelor cu. turte proveice poate H conservat in amestec 0,5° ky za- ar pudrd la 1 kg polen proaspit. Folo. sirea de zahar tos nu este indicat tntrucit el se pierde pe fundul stupului cind sint preparate turtele, deoarece umiditatea din polen si din miere nu dizolv gr¥unjele de zahir tos, Objinerea zaharului pudré poate fi facut fntr-un mod simplu si anume prin zdrobirea zabirului tos prin rulare cu o stick de un liu pe o suprafayi durk. Ati pe fundul ambalajului in care ur. meazi si fie conservat amestecul de za- har cu polen cit si pe deasupra ameste- cului dupi umplerea ambalajului, se va turna cfte un strat subsire de zahir pudri. Dupi legarea vasului Ja gurd acesta poate fi pistrat la temperatura din ca- meri pind primvara timpuriu cind va fi administrar albinelor in vederea dez- voltirii puierului, Daci apicultorul doreste si conserve 0 cantitate de polen proaspit pentru con: sum propriu va proceda astfel : 1 kg po- len proaspit dupa alegerea tuturor corpu- rilor steZine va fi omogenizat intr-un vas cu 0,4 kg miere de bun’ calitate care a fost in prealabil fncilzivi in baie de ap’ la 0 temperatura nu mai mare de 32°C, Pasta objinuti se agazi in borcane care legate Ja guri cu celofan, pot fi pistrate fn frigider in compartimentul de sub con- gelator. In fncheiere, personal, recomand ruéu= ror stuparilor care au conditii de practi- care a stupiritului stayionar si-1 prefere celui pastoral, dar si-si organizere din timp realizarea unor producyii apicole cit mai diversificate pentru a-si rentabiliza activitatea, cunoscind totodati ci in acest Scop polenul ocup% un loc important, fie- care familie de albine putind recolta pind la 10 kg pe timpul sezonului activ. 25,Aalaclat de Institutul Internaflonal_ de Tetnotog! CONTINUAM PUBLICAREA UNOR_ REZU- MATE ALE REFERATELOR PREZENTATE TA CONGRESUL AL XXVII-LEA AL API- MONDIA. Dezvoltarea apiculturli_ moderne in, Birmania iT HLAING — B/RMANIA ‘Aproximatiy 500 tone miere sint cecoltare in Rees an. din cuiburile albinelor silbatice in Spedal de la Apis dorsata ¥ alre dowd speci lo- Spire “Apis corana indica i Apis florea. Apro- Gmatv 5% din productie ajunge pe piayd le irrea cu amsauntul, Acea miere este eray im. Foufieatk deoarece recolrarea ci este fécuré prin Feerogerea aut 2 albinclor cit si a Fagurilor care contin puiet si polen. Tun 579/80 a fost efecwuat studiul de invest it in apicaleurs sub coordonarea programului de cooperare tehnicd al FAO, sees soudia. inigial 2 descoperit aspecte de un mars sporenfial. pentru, dezvolcarea _apicultari Runyia’ sa indreptat cltre practice de specilé eee apicultorilor. Un total de 161 practi 7are Mole cursurile de specializare in apiculeura Etadamentala predate la Centrul apicol din Ran- Elon 20 de practicanti care au absolvit acess soon au fost trimigi in stekindrare pentru 0, alta Shed sudil in apiculcurd. In acelasi_timp ay foe sCfroduse albinele italiene (75 coloaii_nuclee) fia fose create. qapte svupioi de practicl expe S wena fa. diferite zone ale piri cu acess ara de asemenea 0 stupina cu albine locale ‘Apis, cecana indica. Mai viraiu av mai fost instar fate faci 250 de nucle. “5 “Eele, mai importante realiziri in dezvoltarca apicalturl pind acum sine: cresteren mlscior, inc soiree cofoaillon, producerea miesii imediat dups mulives Noductia de faguri artificiali si de utils) reel precum spesializarea_personalulo, apie! col Pirsi importance plante melifere din Bu wait qatfel observare pind acum sint guizotiay mamtaral, floarcasoarelui, copacii fructferi in spo mafarmicele, arborii de cocos, arborii de caucive si susanul. SEAPTC asemenca citeva probleme in legéturk can yutroducerea apiculturii moderne si, cea mal Slav este susrepuoilicaren albinet melifere Apis Bellifera 1a infestarea cu paraziti StiiSigarea coloniilor infestate cu un amestec ck fenodanind cu njtrat de potasiu si mmegus $4 seni a fi foarte eficientS impotriva parazi- tului Tropilaelaps clazeae. 26. 7 Enonomnia Apfools al APINONOTA” —" Bucurest! ‘Osientiri pentru studial potensialalud apicol al unei regiuni D, PSPINA PEREZ — COSTA RICA Avtorul se referi la zone wopicale st, ba: read pe experienya sa directé fa Cuba, Republica Pomincans, El Salvador, Honduras, Costa Rica si Venezuela Pentru a stabili potentialul apicol al uael re- giual ceea_ ce intereseaza este Trecventa infleri- wroe, eantitatea qi calitatea lor. Este recomanda Hl & se fatocmeascd o harti pe care si sé ine semge provisoris, diferitele zone, pe Baza infor” Satilor disponibile fn legiturd cu solurile, Tadinea, regimul pluviometric, flora si culturile Nedominante in. zoni. Datele corecte, provenite Bin cbservarea directs a_florei i a colonitor i9- Sialate in prealabil (stupine sonds) vor servi pen salve Torecta clasificarea provizorie si a stabili imite precise subzonelor respective. Observarea florei se poate face simultan cu © ancictd care si cuprinds toate seupingle instans goeichts, Tntereseaza in mod special descriered st 1p mourraiia relativi. a plancelor melifere si_in cual in care sint inflocite, invensitatea cu care sint vizitate de albine, Observatii preliminare in_urma folositit a douk Gietede ‘pentru combaterea varroozel in Grecia L. A. SANTAS, N. G: EMMANOUEL — GREGIA ‘Au fost folosite dou’ concentragii de malathion (19 st 0,58) si sapte tipuri_ de concentrate, Cie Tent pentru combaterea hii Varroa ja— cree eri Oudemans in-experientele d= cimp in Grecia Tn rate carurile sa observar actiwea acesl- Gee Fo mortalitare considerabilé. a populatiet Garante dar av s-a puvut obvine eFaricares: com pleX a parazitelut. Din cauza acjiunii reziduale de scurts dusatl a malaghionmiy sint necestre aplicari repetate in spe: aaa impul perioadel de inmulyre @. paraziti'ui- ‘Malathionul mus prezentac nici un elect secun- dav nuciv pentri coloniile de albine melifere, dar faigsindavse in timpul iernli cheeva tipuri de dis-povitive cu degajare lenti (a malathionului) “au Fost observate efecte nocive de diferite grade la puiet sila albinelemelifere advlte. In timpul Primiverii si verii insk astfel de efecte nocive hu au fost observate, In aceste anotimpuri folo- sirca disporitivelor cu degajare lent poate fi de folos. pentru menfinerea populayiilor de Varrooa Ta White sczute, Acarioza traheali a albinelor (Acarapis i Rennie) in Valle Del Cauca, Columbia A. MARIN QUINTERO, L. F. BERRIO TORO, J. QUINTERO FLORES, J, B. A. CUARTAS, R. MOSQUERA — “COLUMBIA Acariona raheali a albinelor (Acarapis woodi Rennie) exe afectiunea care provoaci cele mai mari pierderi apiculturii, ramuri care fa 1978 a inregistrat cea mai mare valoare de export. : . ‘ Entitatea patologici se caracterizeaz4 prin ab- domen umflat, excremente dizenteriforme, mers evaziv si dificultate de zbor. In Valle del Cauca, Columbia, incidensa reali atinge 38,50, vatiind fatre 21%/5 in zonele mai putin infectate pink la 52,907) in cele mai_grav afectate, Boala nu are legitur’ cu factorii_ meteorologici, ca de exemplu, temperatura mediului, a! (P<0,5), ceea ce concordi cu alte studi eu- Topene si americane, ‘Analiza a 217 mosere de albine (35 albine per mostri), in 27 de municipii din Valle del Cauca, Columbia, a demonstrat 0 incideni reali de 38.5% acarior ‘traheali, asociarS in wnele ca7uri cu Candida sp. incidenga per municipii a varia de Ia 21,7%/o in Calcedonia 1a 100%/o in Bugala- grande si San Pedro. S-a constatat, de asemenes, ci tratamentele prea- abile nu schimbau evolutia’ bolii (P< 0,5), care a fost moderati in 63,39% de cazuri gi grav in 31,6204, Nu stu inregistrat nici schimbari sem- nificative in starea populatiei stapulni (P<0,05), cu exezpyia eazurilor complicate eu Candida sp. Polenizarea caisului var, pulida cu ajutorul Iui ‘Apis mellifera D, R, PRIORE, G, SANNINO — ITALIA Printre varietXtile recent introduse fn cimpia Hfului Sele, se numird gi var. dulida ear rink calititii fructelor sale (coacers timpur Tum mare, consistent a pulpei, et), rentabild deci boccucia di Eboli. Productivi varietiqii dulida nu este insti intordeauna sat chtoare, In scopul identificarii cauzelor acestui_fenome: au fosu studiace unele aspecte ale activity: pol nizatorilor. Experienta a fost sfectuatX pe un teren de aproximativ 2 ha, cultivar co yar. bulide, asociaté cu Doccucia di Eboli $i prete a vederea asiguedci tunel polenizisi incrucigate ; toate erau_grctate pe Prunus mirabolana L., si plantate 1a distanye de 5m, Pentru a impiedica polenizarea envomofili8, ay fost izolate noud plante dulida si wei boceucia di Eboli, Alte nous plante libere’balida au servit drept_ martori sin’ apropieren lor au fost m= plasayi, la data de 4 martie, 6 stupi foarte buni. In timpul infloricii (327 martie), sau im gistrat ploipersistente. Numiral. vizitelor a nelor a fost satisf&cKtor. S-a constarat 0. scutirare masivi a florilor in peoporgie de $9,520/ la plantele irolate gi de 81,040/) Ia plantele bere, urmati de o cidere apreciabili de fructe (24,5%) — la primele si tai redusd (10,8204) — ia cele din “urad Procental mare de scuturare a florilor. trebuie pus pe seama ploilor abundente care au favorieat i dezvoltarca lui Sclerotinia laxa. Fructe s-au_objinue de la 16,9!9/) din florile supuse polenizérii an albine si de [2 7.950% din florile mactor. Dat fiind o& producia carmurilor libere este de peste dod ori mai mare decit a celor izolate, Bfieacitatea.albinelor in. polenizarea caisulvi var. bulida a fost pe deplin dovedits, : Cercetisi asupra migrii rerultati din culesuri fortate J. NOWAKOWSKI — POLONIA Autoril prezintii rezultatele cercetirilor fntre- prinse timp de 8 ani, cu diferite rase gi sue de albine, asupra mierii produsi exclusiv san in plus faji de meccar, i din sitop de zahir cu sucuri aaturale de fructe, El a constatat ci aceasti miere nu difers de mierea dia nectar in privinga continutului de sub- tanga ascatl, indiferear de’ consimutul de diverse sucuri in sirgp. De asemenea, mila constatat nici © diferens in ceea ce priveste tipul si continutul de zaharuri. Mierea din sirap cu suetri are. par- fumul fructelor din care a fose obyinut sueul folosit, “Aceasti micre isi pisteears calitagile la fel de bine ea si cea din nectar. Cristalizarea de- pinde de proportia i felul sucului_din. sirop. Autorul a studiat si aspecte fiziologice cum sint_neurosecretia la insecte, utilizarea siropului (Ge cftre albine), intensitatea ponte, activita- tea de cules, gi rata de supravicjuire a albinelor, Ela constatat in _mod curent ei, albinele nu acceptS siropal de zahir cu sucuri, refuzul lor depinzind ce felul si cantitarea de suc din sirop. Cantitatea de miere ebtinura prin hrinire cu sirop cu sucuri este destul de scizuvi. Tn privinga in- tensititii ouatului, depozivirii de miere si- polen jin stup, gi ratei’ de supraviesuire, producyia de micre din sirop de zahir cu sucuri nu ridicé nici © problemi. 27a Calendarul apicultorului fn ajutorul apicultorului incepator LUCRARI DE SEZON In luna mai famille de albige normale cin toate zonele si localitayile din tard ating sau sinc pe punctul de a atinge dezvoltarea maxim’, Ciwe Sfirsital primei decade — uneori ceva mai de- yreme, alizor ia decada a doua si chiar ma rai — incepe si infloreasc%,saleirmul 1, apois fn lang, salcimul I si HT din zona_colinari, deluroass, subcarpaticd, din podisurile ‘Transilva- nici, nordui Moldovei exc. Aceasta dezvoltare a familiilor de albine se face pe scama albinelor finere, viguroase crescute indeosebi pe _dorata Tonii “aprilie si care dispun de intregul porensial produetiv pentru yelorificarea culesucilor Tn decursul_ luni mai, acolo unde albinele va- lorific eulesul de 1a salcim in raza lor de acti yitate stu. sint transportate in alte zone, fami- Tile de albing respective si odari cu ele cresci- tori de albine respectivi culeg roadele unei acti- Yititi porate cu aproximatiy un an in urmi, wScadenga” acestel activitigi ‘nu este lipsiti de Inari, emotii: sosegte prima recoltz de miere, ceari, polen, propolis si alte produse care reflect SMjnainte de toate — modul cum au fost ings jie si dicijate famille de albine si se dezvolte Sfaturi deosebit de utile fn sezonul apicol precedent, cum au fost pregi- tite pentru a iema fara pierderi, cum au fost sti- mulate si se dezvolte la incepatul primiverii, prolifictacea mitcilor dack s-a contvibuit in, su- Ficient} misurd_ la ameliorarea materialulul bio- logic prin selecyie dack li s-a aparat sinftarea — a prinmul rind prin innojrea fagusilor de cuib etc. ‘Astfel, ia luna mai, in toate stopinele cresci- torii de albine profesionisti si amatori_an_ mat mult de lucru fa stupin’ faya de alse perioade din seconul activ. IN STUPINA © stimularea dezvoltirit. familiilor de albine 3 a productie’ de ceard prin lirgirea in continuare a cuiburilor cu faguri artificiali in funcyie de ev Tusia si intensitatea sursclor de polen si nectar $ "@ menjinerea ‘familiilor de albine puternice in stare activa, prin ridicarea periodick de faguri ev pulet cliptcit si chiar albine tinere pentru inti fire familillor care intirzie cu dezvoltarea s @ folosizea din plin a colectoarelor de polen : © inceperea lucrdrilor privind cresterea estifi- alia miteilor, si de seleetic; © inscalarea si alimentarea topitorului de cearé solar (lucrarca se continu in toats perioada care Favorizeaca secreyia de ceard, clidirea fagurilor antificali, inlocuirea fagurilor vechi co faguri_ noi cevcladiti segulat si formarea fondului de materie primi de ceard) 5 ; © organizarea si efectuarea traasportilui de stu- pine de catce crescitorii de albine mari ji mic. fare Sint nevoiti sf practice stuparitul pastoral ¢ @ extragerea si valorificarea miesii pe sorti- mente, IN ATELIERUL STUPINEL Condifionarea si uscarea polenulu recoltar de albine destinat valorificdrii 5.2. APARAREA SANATATI ALBINELOR CONTRA INTOXICATILOR. Aproape ck nu exist Jocalitate. din gar. in ju- sul careia culturile agricole, livecile, padurile etc Si nu fie tratate contra daunatorilor cu substanye nocive pentru sintates si chiar viata albinelor. Prin area actelor normative ia vigoare’ fa- miliile de albine sint protzjate contea intoxicayii- for provocate de substanjele folosite in comba- vieulturil. terea daunitorilor agriculturii_ i Yn ciuda acestui fapt sau inregistrat fn uleimii ani numeroase intoxicapis soldate cu pierderi_grele de albine, puiet si chiar picirea in fnteegime a Familiilor de albine din unele_ stupine. Pentru prevenirea unor asemenea pagube se re- comands ‘cresc&torilor de albine cu mai putin experieng si jink o legituri permanent cu con Siliile populare pe raza clruia se afls su a fost 28 teangportati stupina, si colaboreve $i spin lee gutura cu unitatile socialiste care sint interesate §% combat d3undtorii culturilor agricole gi silvice, Ca personalul care aplici tratamentele si fn pric mul rind ca organizayile teritoriale A.C.A. pene tru a cunoaste din timp ziua stabiliti efecewiril stropicilor, subscanta care se ya folosi, durata re- Imaneafei acesteia etc. Numai in acest mod, con Sderim ci fiecare crescitor de albiue va putea & impleteasca constmetiv activitateasa_privind apirarea sinatitii albinclor (Inchiderea provizorie a stupilor cu albine, transportul -acestora in lo- Caliviti neafectabile intoxicatiilor 5.0.) s% activi- tatea acelora care au sarcini referitoare 1a_preve- nirea pagubslor cauzate de dXunitorii culturilor agricole si padurilor.ORGANIZAREA $I PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL Este sau mu este economic a se recurge Ia prac ticarea stupiritului pastoral ? Dack tomisi anumite ‘considerente impun deplisarea stupinei Ia una sau ‘mai multe surse de cules in alte zone av este mai ine, mai economic, si se prefers susse de cules situate Ja distanje Scurte? Nu cumva prin, prac ticarea stupScitului stapionar cind poti dobiadi o secolté modest de miere si, — in, acelagi timp — se poate wece la o largi diversificare a produc ici prin producerea de roiuri, -polen, pasturd, Uiprisor de matci, peopolis, apilarnil si_alrele, ac tivitarea in stupind va deveni col pusin toe atic de economick sau mult mai economick in com- parazic cu avantajele (mai tordeauna nesigure) oferite de stuparitul pastoral ? ‘Acestea sing in esenji intecbErile pe care tre- buie sii le pund fiecare amator de stupirit_pas- toral, Tn. sfirsit. 0 dati lua aceasta hotarire, eresektorul de albine are de luar si de tadeplinic urmatoarele m&suri i regult — si cear’ si sk ‘obyin’l formele Legale, preeum i spriiinul de care are nevoie pentrs deplasarea Stupinel de la cereul apicol sav filiala A.CA. judeyeana de care apartine 5 — ef canoasci pe viu noua vatri unde urmeari a fi instalata stupina, starea drumurilor, a pode- felor etc, s% amenajeze noua vatri de stupind, si Participe, la aevoic, 1a aienajarea drumurilor ide acces, xeamenajarea fintinilor etc. -ginile rurilor si pira — deplasarea stupinei si se cfectueze numai fn baza certificatului sanitar-veterinar si autori- zajiei de stuprit pastoral, conform prevederilor legale fa vigoare 5 amplasarea stupinelor p@ noi verre s& se fack cu respectarea strictX a_distantelor legale, fnscrise in autorizapile de stupirit pastoral, micio~ dati pe directia de zbor a albinelor din stupinele vecine si in funcyie de potentialul melifer al sur- selor de cules. Inainte de efectuarea transportulsi stupinel se procedeari la o revizie aminunfita a starii st Pilot, a orificiilor de aerisire, cunoscind ci prin Crdptturi_ neastupate si gluri prin caze poate ies numa cle o singurd albini se piecd familii de albine in intregime, pot pieri prin sufocare cele mai putemice gi productive familii si multe alte necazur. Vetrele de stupini nu trebuie agezate in apro- ierea apelor cu suprafege Gntinse; cle trebuie in- dopartate de arterele cu circulayie intens’, de eld Girile publice si de sursele poluante. Cele mai riscante vetre peatra amplasarea, st pinelor in practica stupScitului pastoral sint mar lor din, zona colinelor yi dealurilor, viile si piraicle din zona _montani, dealurile Fir seurgere din zona de cimpie etc. MENTINEREA FAMILILOR DE ALBINE IN STARE ACTIVA Yn Tuna mai — aga cum sa aritat — 0 mare parte din familiile de albine normale ating nivelal Tnaxim de dezvoltare si drept urmare se pregatesc $3 roiascd pe cale natural ‘Aceast’ supuncre a oricirel vietiti Ja legea su- prema a perpetuirii speciel poate fi stipinita in- fegral de oricare ceescitor de albine prin formarea unui mare mumar de roi artificial, fn diferite scopuri. Formarea de fainilii noi seujeyte cel_ mai bine anunci cind crestitorii de albine in caur stipinese tchnologia cresterii actificiale de m&tci. Tn cazuri contrare ei trebuie si se aprovizioneze [a timp cu mitci selecfionate produse de Statiile zonale de ameliorare si producere a materialului biologic dle Tosimutulut de eercetied 3 producyie pentru apical din cade Assay Ceescitorilor de © lncrare Ja fel de eficiensX fn mentineres fa- miliilor de albing in stare activ’ consti din fa- Vorizarea ‘manifestirii nestinjenite a insusirit acestora de a produce ceark yi clidi faguri Ia ni- elul cerinyelor lor biologice, Lucrarea const in Tirgirea la timp a culburilor despre care a vorbit in numarul 3/1981 al revistel_noastre: i cl&dieea de faguri naturali in ramele claditoare de ceard, Fiecare familie de albine poate clidi primavara si pe durata culesurilor de procucyie dintr-un sezon apicol cite 6-12 faguri artificiali, iar peo weme deosebit ce favorabilX producyiei de ceark, cite aproximativ 12-16 fagusi, fapt care permite innoi- rea fagurilor de cuib aproape in fiecare an, indife- rent de zona sau Jocalitatea unde se practicd albie naritul. Reprezinti primul ¢ cel mai sigur. proce- eu pentru. stimelarea prodvctiei de cear’, menyi- erea capacititii productive gi apSrarea sinitiqu. DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI APICOLE, Este foarte important si se gtie ci in peezent rentabilizarea muneii erescltorilor de albine gi, in- ‘vestifiilor din albinarit se asigura prin diversificarea productiei, E incontestabil, valorificarea numai 4 Producyici-de miere nu inseamnit walorificarea po- ‘tengialului productiv al familiilor de albine ! "Acest potential se refera pe Itngi miere si ceari, Ja Biptisor de matci, roiuri, polen, pisturi, pro- polls pa. cae into proporie’ mai mare say mai micS sin uyor valorificabile in orice stupin’, Credem ei nu existi crescltor de albine care si mu aprecieze aceste posibiliciti, Tn legarur% cu toate acestea merit evidensiat si alt aspect: ma- yea majoritare ezitt s& teack la valorificarea ‘acestor rezerve din cauza lipsei de expeciensé. Dar cum spune zicala — Incercarea moarte nu ate — Gsiguram eititorii, pe, cel ca mai pusind experientd in special,

You might also like

• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• Cenaclu 48

  

  Document76 pages

  Cenaclu 48

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Romania Rurala 19 2015 PDF

  

  Document56 pages

  Romania Rurala 19 2015 PDF

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• 1990 Romania Apicola - 04 PDF

  

  Document36 pages

  1990 Romania Apicola - 04 PDF

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• 2004 Romania Apicola - 05

  

  Document36 pages

  2004 Romania Apicola - 05

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• 2015 - Romania Apicola - 02

  

  Document36 pages

  2015 - Romania Apicola - 02

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• 2015 - Romania Apicola - 12

  

  Document36 pages

  2015 - Romania Apicola - 12

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• 2004 Romania Apicola - 04 PDF

  

  Document36 pages

  2004 Romania Apicola - 04 PDF

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• Producerea Mierii in Faguri Si in Sectiuni - P.dabija, A.harnaj - 1968 - 35 Pag

  

  Document35 pages

  Producerea Mierii in Faguri Si in Sectiuni - P.dabija, A.harnaj - 1968 - 35 Pag

  Cristian Vasilescu

  50% (2)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• 2002 Romania Apicola - 12

  

  Document36 pages

  2002 Romania Apicola - 12

  Cristian Vasilescu

  No ratings yet
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Calimanesti

  

  Document931 pages

  Calimanesti

  Ristea Nicolae

  100% (2)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Analiza Educatie Non-Formala

  

  Document58 pages

  Analiza Educatie Non-Formala

  Cristian Vasilescu

  100% (2)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1713)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (121)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)