| APRILIE 1990Romania apicola Revista lunara de informare tehnica gi stiintifica, schimb de experienté si opinii editata de Asociatia Crescatorilor de Albine Romania Anul LX¥ «Nr. 4 * CUPRINS F, TODEROIU: Economla de piath — delimitari eonceptuale unele 1 NOV intervenfij in stupina (11) ILIESIU : Obiectivele planului anual de | || Maria DRAGAN : Despre cresterea matcilor ll v. NEAGU : Fair play in apiculturs | V, VALEAN: Drepturile omului? Dar ,,drep- | turllew.. albinelor 7 14 ||| N, NICOLAIDE : Importanta valorific: || surilor timpurii de primavard 16 ||| A, PAPADOFOL ; Pifigoii CIRNU: Zmeurul si zburdtoarea, valorcase e melifere 22 ||| N. BORCESCU : Varrooza si virozele — pr ||| palit dusmani si famitiilor de albine i 26 ||| T. MARICAS: Unele gregeli in lucrarile de | crestere a matcilor 27 |i] Blena GROSU, Gr. FOTA : Contributia albi ||| melifere 1a sporirea productiel de c&psunt solarii 28 ||| INTREBARI SI RASPUNSURI 30 I] DOCUMENTAR APICOL Conertal: Un zimbet si o jloare de la o tindré apicuitoare (foto + Pavel TANJALA) Coperta IV: arh, Florin STEFUREAC ‘Tiparlt ta LEA, APIMONDTA, COLEGIUL DE REDACTIE Ing. ELISEI TARTA (redactor set) PETRE MIIAT BACANU, SORTN BODOLEA, biolog PAUL BUCATA (redaetor We rubtica), ing. AUREL MALAIU, ing, EUGEN MARZA, VICTOR’ NEAGU, ing. STHRA’ SAVULBSCU, ing. TRAIAN VOL- CINSCET REDACTIA §1 ADMINISTRATIA, COMITETUL © =XBCUTIV AL ASOCLATIE] CRESCATORILOR, DE ALBINE DIN ROMANIA, @ Str Tutus Euetoke nr. 17, Bucus Festi, seri. 2 @ Cod 70201 @ Tel. 1147.60 @ Cons wir. 4980013 BAATA fala municipiului Bucuresti. ELECTORALE Deet sintem in ptina campante eicetorala Incere simi pun oarecere ore dine i ginauri pt preferinte, #4 ascult glasul proprie} ratiuni intre dows demonstretii, rei profituri polittee prozente tcapan, stingact eu zimbet stercotip sau cu aplomb im spatial oferit’ de televtelune eampanie! electorate si zeeile, autele de articale de ziar ee-mi vorbese Intr-un timvey de te pa. ternat-sjatos 1a ditirambic. — neocolind inveetiva si atacu? ta Persoand — despre co este st co va fi cu Ubertetea noastra, Mi-am facut o veritebild cotec- fie de semne electorate si chter de dzsene *i catrone pe marginea acestora. Int airag ce un magnet privirile, Unele sint simple gi ai- yecte im mesaj, altele mat com- pllcate, adevirate blazoane ate democratiei, vor sé spund tute doodata gi din start. Sé speram cd tot ce vor si spund este de Dine pentre tofi! Coa mai jrumoasa surprise ne-au oferit-o celar care tubim apicultura dowd partide care 1-20 ales in accastd hersiates sui-ne- nerts albing ca semn distinctiv, Partldul Democrat at Muncit cu un desen reprezentind © albinirt harnicé ce ne face veseid semnul victoriei st Partidut So- elat Democrat Crestin Roman at carui meemn este imaginoa nck albine eulegdtoare. Sé te urdm succes ca 3 futuror celoriaize artiae, dar ea amin tim celor care cu pe blazon al- bina ea este simbotud ordinil, at munell flra preget st a! déruiri de sine pind ta sacrisl- elu | Blazonut vd oblind domnitor ! Sorin RODOLEASa cunoastem cit mai exact pentru a acfiona corespunzator ECONOMIA DE PIATA — UNELE DELIMITAR! CONCEPTUALE Filon TODEROTU Cercetétor stiinfific principal Institutul de Economie Agraria BEDE EB asa BREUER Mee ee Na crefiem ci existi um termen economic mal frecvent adus in disontia publica cotidiant decit economia de piafé". Adeseori acosta este folosit pentru a nu se mai apela Ia compromisa categorie de ,,economie planificati“ (i cu atit maj mult Ia oca de tip socialist). §i pe bun’ dreptate, Mult prea adincd devenise pripastia dintre nivelul nevoilor materiale i spirituale (multe dintre cle de esenja clementard ale poporului) si gradul de asigurare a acestora de citre regimul dictatorial ceausist prin sistemul planificat de distribuire si redistribuire a ven tului national, Mai mult chiar, ajunscsem Ja limitele existenjei biologice a natiei in timp ce nomenclatura regimului comunist ne ,plasa", iresponsabil, in primeie rinduri ale natiunilor prospere. De alffel, nu neapirat,‘atributul de ,planificat* trimbitate si realllitile de o cru Semantic, economia de piaté ar putea in- semna, intt-o prima accepliune, 0 produc- fie de bunurd si serviclt destinate pietel, re pectiv care satisfac o utilitate finald. Dar productia nu este depersonalizata. Ea este realizata de subiecti (agenti) economici in- dividuali sau de grup, iar recunoasterea socialé a muncti lor se face pe piafa méar- furilor si serviciilor. ‘Un alt segment al economiei de piaté are in vedere piata capitalurilor necesare finan- iri productiel curente de méirfuri gi ser- vicil, dar si reproductiei pe scard largita a activitatilor creatoare de venit national. La rindul lor, capitalurile pot fi propril saude smprumut. In fine, al treilea segment, dar nu ultimul ca importanta al conceptului de economie de piatA se referA la piafa fortei de muncé. Subliniem ca nu ultimul ca importanta pentru ca resursa ,muncé“ este cea prin eare se activeazi aparatvl productiv al ori- cérei economii nationale, Este evident c& piafa marfurilor si serviciilor este rezulta- tul unei multitudini de combinalii ale re- surselor umane, materiale si financiare, intre care intervin relatii de eomplemen- taritate sau de substitute, modificabile att in timp cit si spatial. ‘Triisitura esen{iala a economie! de piat& este, dup opinia noastra concurenta sau al economiel socialiste a compromis-o definitiv im ochii poporalui roman, Hipercentralizarea deciziiler economiei de plan, intocmirea acestuia dup’ concepttl ,plan la plan", ruptura totalé a planului in raport eu resursele dispo- nibile au adincit pink dincolo de_insuportabil e dramatica, §i atunci, din refulare, poporul roman gi-a adoptat 0 alfé condulta : opteazd pentru ,economla de piati*. crepanta dintre ,performanicle* competitia economicd, Fri indoiala, com- portamentul concurential al subiectilor eco- nomici ofertanfi de valori de intrebuinjare. sintetizeazi influenjele fenomenelor de com~ petitie de pe piefele resurselor antrenate. Stiri tensionate de pe una sau alta dintre pietele resurselor indue, fntr-un mediu eco- nomico-social de competitie normalé, anu- mite perturbari pe plejele ofertelor de m&r- furi si servicii care, la rindul lor, pot ge- nera, daci nu sint sesizate si comensurate ca intensitate in timp util, conflicte de in- terese intre cele doua ,tabere“ esentiale ale organismului economic’ producatorii si con- sumatorié.. Este cazul, considerém, si. facem o re- marci si anume ci starea de concurenti perfecté pe piaté nu prea existi nici in {rile cu economii de piati consacrate si, cu atit mai mult, In economia noastrA ac- tualS, caracterizati prin grave dezechilibre structurale si o rudimentaré capacitate com- petitionalé, In aceste condifii, opinind c& economia hipercentralizata si cea de piata pot fi considerate ca extremitifi tipologice ireductibile, devine necesar un interval de trai fn care, prin intermediul liberali- zAvii, al descdtugarii initiativelor individu- ale ale oamenilor, sii se cristalizeze din mers configurafia activitafilor sl mecanismelor 1caracter se aspir: Operafiile de grefare a segementelor nou- lui tip de economie pe actualul organism economico-social, nu sint lesnicioase. Libe- ralizarea inifiativei individuale mu poate functiona rational i eficient in conditijle actualului ermetism al formelor de proprie- tate gi de gospodarire a mijloacelor de pro- ductie, aproape exclusiv de tip colectivist. Din acest punct de vedere, consideram ci, deocamdaté, doua ramuri ar putea contri- bui_ substantial, in condifiile deblocérit inl- {lativelor particulare, la’ relansarea repida a crosterli ceonomice, Este vorba de agri- cullurd gi servicit, In aceste domenii, carac- terizate ‘printr-o inzestrare tehnick redus’ ca fonduri fixe a forjei de munca, efortul investijional pentru crearea unui nou loc de munca este mult mai mic decit in alte beanse ale economiei, pentru ci aici poate interveni mai puternic investifia de interes uman individual in promovarea nifiativelor creative de mirfuri si servicii, Pe cale de consecinta este de agteptat prin revitalizarea interesului privat pentru gospodarirea pa- mintulul, o anumitd crestere a capacitatii de absorbtie ce cétre agriculturd a exceden- tului potential de forti de munca care de- curge din restructurarea radical necesara a ramurilor industriale. Totodata, cel putin la acelagi nivel pe importantei in configurarea unei eco- 1 de piati competitive, se situeazS sistemul pirghitlor economico-financiare (ntre care prefurile sl fiscalitatea le consl- derim drept_prine! componente) care trebuie si devini un adevarat catalizator stimulativ al activitatilor producdtoare de marfuri si servicii destinate satisfacerii unei cereri solvabile reale, Asadar, firi a avea pretentia epulzirii extrem de discutatului concept al ,econo- miei de_piati*, consideram ca cele citeva elemente definitoril prezentate se pot con- stitul fm tot atitea subiecte de reflectie si actiune, adaptabile, dupa opinia noastrd, la oricare dintre ramurile si subramurile a- griculturii. lar in eadrul acesora, apicultura ‘tice economiel de plat& spre care se preteazA cu deosebire la competitia e- conomies, Cu o conditle Ins&: Pachetul de masuri comportate de liberalizarea iniflati- vei pariiculare s& nu dezorganizeze din exterior sistemul organizat (din interiorul familiei de albine) si mai ales nici pe cel care defineste actuala structura a Asociatiei Cresciitorilor de Albine. Aceasti organizatie profesionala a apicultorilor romani repre- zinta un model structurat conform unei concepiii global integratoare in care ele- ‘meniele componente : cercetare-invatdémint- productie sint armonios articulate pe verti- cal. Este vorba despre funcjfonarea In cadrul aceleiasi structuri pe o platforma comuna a Institutului de Cereetare si Productie pentru Apicultura, a Heeului st gcolii profe- sionale de specialitate, a Combinatului Api col — unitati de baz ale asociatiel. Existi totodata 0 efictemté integrare in profil teritoriai a activitdyii, integrare con- eretizala prin cele 41 de filtale judetene, peste 2000 cercuri apicole municipale, ord. Senesti si _comunale, multe avind gestiune proprie. Proiectul platformei-program al asociatiel deschide larg orizontul de afir- mare a liberei initiative, a competiticl, a concurentet loiale intre unitatile productive particulare care sint stupinele apicultorilor individual, stupine ce insumeazi 85%/o din patrimoniul national apicol Infelegerea exacté de citre fiecare apl- eultor (chiar dacd aceasta presupune un efort) a conceptelor economiet de piatd, li- berd concurentd, inifiativd particular ca si modul in caze, in noile conditii, aceste con- cepte dobindesc substanfa sl continut pre- cum $i mecanismele de functionare concreta a lor reprezintd conditii esentiale in stare sa garanteze propiigirea apiculturii, Este important de subliniat c& in apleul- turd privatizarea constituie deja o compo- nent reali a activita{il si e& toate masuri- Je — menite a propulsa eficienta economicd si rentabilitetea — se pot infSptui nestinje- nit gra{le unui cadru de real democratie Drecizat si In Statutul asociatiei, Bae WSs Pe:Agenda apicultorulul Obiectivele planului anual de interventii in stugina (11) N. V. ILIESIU (urmare din numtrut 3) Th functie de sursele vegetale nectaro- polenifere disponibile, de condifiile geo-mi- eroclimatice din zonele unde pracilcam apicultura, am mentionat rezumativ si principalele faze fiziologice de dezvoltare @ coloniilor de albine in decurs de un an, cuprinzind atit sezonul activ, cit si peri- sada de iernare, Referindu-ma_ la acesti 3 factori esen- fisli care conditioneazd practicarea apicul- turli, am amintit in articolal precedent si de pregatirea teoreticd gl practicd a stupa- rului, In raport direct eu tofi acesti fac tori, in mod informativ si enun{ativ am enumerat si principalele _obligafii pe care orice apicultor trebuie s4 le indeplineasca in stupina sa pentru a satisface cerintele actuale ale unei apiculturi sistematice si utile din punct de vedere economic gi stiin- ut Din Calendarul apicol repartizat pe cele 12 luni ale anului, s-a observat cé unele din principalele activité}i fn stupind se repeta gi fau o anumita ritmicitate specifi- c&, care nu exclude ins& aparitia unor de- reglari cauzate de modifiedri meteo-clima- terice cu influente directe asupra surselor nectaro-polenifere si implicit asupra dez- voltirii colonici de albine, O sehimbare a raportulul normal dintre factorii naturali (surse vegetale si conditii geo-elimatice) §1 procesul normal de dezvoltare a coloniel de albine poate fi determinaté si de unele cauze de altd natura, cum ar fi: aparitia unor boli, sau chiar a unor gresell sau lip- suri datorate apicultorului negitient sat ne- pricenut. De aceea, interventiile apicultort- lui, in toate situatiile, fie ele normale, fie accidentale, trebuie sA_ respecte anumite metode previzute de tehnologia si experi- enta apicold verificats. Acest sistem al or- ganizirii muncii in stupind oblig& la apli- carea corect a metodelor eficiente, cunos- cute si care exclud improvizatiile si opera- fiunile superficiale. Efectuarea lucrivilor im stupind presu- Pune, de la inceput, existenta unui plan organizatorie, Acest plan impune aplicarea numei a metodelor eficiente care implicit duc la reducezea timpulul de lucru ia stu- pind, cu efecte favorabile asupra rentabili- zarll agriculturit, Vom argumenta cu citeva exemple, = Sintem in luna noiembric. Un timp c&lduvos pentru interventii in stupind (zlle cu temperaturi la Bucuresti intre 15°C la 22C). In cuibul coloniet de albine nu mai avem puiet, Cuibul a fost pregatit pentru iernare, impachetat din punet de vedere termic si asigurindu-se ventilatia necesara, Aceste operajitini au fost executate la toate coloniile de albine din stupind, atit la stupii orizontali cit si la cei verticali, in baza pro gramului de organizare a luerarilor, alcd- fuit in scopul pregatirli coloniilor pentru jemnare, la data de 2 noiembrie, Acest sta- dia de dezvoltare a coloniilor si de iernare a lor ne permite si aplicim un alt plan ce intervenii privind tratarea tuturor colonii- Jor cu Varachet impotriva parazitulut Varroa, Ce prevede acest plan organizato- ric? — Procurarea medicamentulut pentru toate coloniile din stuping, irea placufelor din tabl& si plas& din sirmi, prin care se introduce pe urdinis cartonul-suport al picaturilor cu Varachet, aceasta constituind 0 metodd efielenta. Herea (indoires) acestor cartonase- ntroducerea lor pe jumatate sau tn plicufele din tabli si plasa ‘Varachet — Fre: pentru a inlesni cu ugurintaé intro- duecrea plicutelor. — Pregitirea unor somoloage de htrtle sau pinz pentru inchiderea etansii a urdi- nisurilor, dupa introducerea plicutelor me- talice, . = Frocurarea unei brichete necesare a- prindsrii cartonaselor-suport umectate eu Varachet. Operafiunea de tratare propriu-zisA consta — In functie de volumul fiecdrui tip de stup, cu ajutorul pipetel, aplicdm pe fiecare carton-suport intre 3—4 picéturi. — Aprindem cu ajutorul brichetei vicful cartonului suport aflat deja in placa meta- lic si il introducem in stup prin urdinis, pind la mijlocul soctului stupului, sub cu! — Urdinigul se astupd imediat cu somo- jogul de hirtie sau pinzd, raminind afara doar sirma care constituie coada placii me- talice si de care ne servim pentru scoaterea 8el din stup, dup& 80 minute de la intro- ducere, — Dup& 20 minute se seoate somoiogul, se trage de sirma placa metalicé gi se veri ficd daca cartonul a ars integral si dac& fumigafia a fost realizata. In caz eontrar, se repeta tratamentul, dup& care se mon- teazd urdinisul, cu deschiderea de dinainte, — S-a constaiat c& operatiunea de apli- care a tratamentului cu Varachet, a durat in total pentru 80 colonii adapostite in stupi orizontali si Dadant, 2 h si 30" (de la orele 16 la 18.30), flind efectuati de doi stupari, metalice in prealabil pre- ‘Din acest exemplu rezulta deel c& prin or- ganizarea temeinic’ a muneii in stupina si prin aplicarea unel metode eficiente, timpul de lucru a fost redus la maximum, Un alt exemplu: organizarea muncié in stupiné pentru hrdnirile de stimulare si completare in luna éuilie, Dupa extragerea mierii provenite de la saleim, ojetar si tel, odalé cu returnarea in cuib a fagurilor centrifugati_au fost_mon- tate hriniicarele uluc dupa diafragmi, eal- culindu-se pentru fieeare stup o cepacitate de 1,5 1 sirop @ hranitoare). Decl pentru ambele operajiuni o singuré manipulare in stup, prile} care a fost utilizat si pentru marcarea pe podigat a locului unde se aflé montate hranitoarele, — Pregitirea siropului : concentratic 1:1, cu infuzie de plante : (fori de mugefel, de soc gi de tel, cu adaus de 1/2 g acid citric la 1 Lsirop si 50 g triturat de larve de trin- tor ,apilarnil* sau 50 g polen pulvis). Di- zolvatea biostimulatorulul ,.Apistim* in apa cald’. Astfel preparat si réeit, mereu a- mestecat, se pune, strecurat, in sticle de Japte cu capacitatea de un litru si se astup’, — Pregatirea siropului se face dup& ora 19 (aumai seara), In fiecare zi, timp de 10 zile, cite 1 1a 1,51 odatd. — Constatéri ; in aceste condifii, In eiteva ore intreaga cantitate de 1,51 siron este tras din hr&nitor, astfel c& dimineata — daca albinele lucratoare zboaré pentru ciu- tarea de nectar floral si polen, activitatea lor zilnied obisnuit’ nefiind stingheriti din cauza hrinirilor administrate seara cind toate albinele se afla in cuib. Prin compozifia siropului astfel presiitit, ca si prin cantitalea dozati uniform, pentru fiecare zi de hrdnire consecutiva, matca si colonia sint stimulate pentru cresterea Dui tului si, in acelasi timp, fl completeazd re- zerva de hrana in fagurii goi rimasi dup extractia mierii de dinaintea inceperii hré- nirilor. — Prin folosirea dozirii fn sticle de lapte si administrarea in hréinitoare.cu amplasa- tea lor cunoscuta (sub podigor si dupa dia- 4 fragma), operatia dureaza foarte putin, este usoara gi inliturd iurtigagul obisnuit 's& se declanseze atunci cind umblam in stup_si turnam siropul direct fn faguri sau aplicam alle metode de administrare dificile si ne- racomandabile. in acest exemplu evidentiem, de ase- menea, avantajele realizate prin organizarea muneii de preparare si administrare a hri- nirilor, rezultate ca urmare a aplicrii unor metode tehnice prioritare verificate i care reduc substanjial timpul de lueru in stu- ping, Si acum s&i analizim un exemplu de munca in stupind, care nu respect un anumit plan de organizcre a muncilor pe care trebuie sé le realizim intr-o perioadé a sezonului apicol, 7 lnte-o frumoasi zi de var din luna iunte ne gasim intr-o stupin’ cu stupt ver- ticali, Stuparul si-a Twat masea si dalta si -a adus aminte cd in aceasta lund trebuie crifice coloniile sale in vederea extin- deri cuibului si, eventual, pentru punerea corpului II, Era pe la ora prinzului, iar al- binele se aflau in plind activitate, A ridicat capacul si apol podigorul bine fixat prin propolizare. A lucrat’ greu numai cu dalta, Avea nevoie si de un cutit care era in ca- bana, L-a adus, dar vrind si scoata un fa- gure din mijloc, printr-o manipulare mai brutala a enervat albinele, iar una 1-a gi intepat. Si-a_dat seama c&-i trebuie si afu- matorul, A lasat stupul deschis, a plecat din nou in caban& s4 caute afumitorul. L-a gasit, dat mai grou; a adunat de sub o bu- Fuiang niste sureele si apol pind a dat de chibrituri (nefiind fum&tor nu le avea la indemina) care erau ascunse undeva intr-o cutie din caband.,, a mai trecut un tim) A venit la stup cu afumatorul eare nu voia si arda, surcelele find umede (culese de pe jos). Pini la _urmé, ajutat si de un cocolos de hirtie a inceput si fumege. A afumat stupul care fntre timp se lintstise... Cu greu @ scos fagurele din mijlocul euibului, Dar unde si-l pun& era acoperit de albine, avea sl pulet si poate pe el era gi matca, Prevazator I-a reintrodus in stup si a ple- cat din nou la eaband s& eaute un corp gol. L-a gisit, l-a adus si 1-a_asezat lingé stupul la care Verifica cuibul. In fine, a scos din nou fagurele din culb, -a asezat in corpul gol, ereindu-se astfel spatiu de lucru in cutb, A constatat ca aceasta colonie este blocata, c& trebufe 84 i se creeze spatiu de lueru prin agezarea corpului If. A lsat stupul deschis sia plecat iardsi la cabanii si caute corpul TI cu fagurii goi, La sasit, dar fagurii nu erau curétaji, unii erau negri, cu propolis si chiar cu molii, A ales, totusi, unii mai potriviti, a incereat la repezealé si curete si corpul TI, in care a asezat neudati fagurii Tespectivi, Desi s-a grabit, aceastA operatiea durat sproape 0 jumitate de or’ de »lucru* in cabana, In final, a ajuns cu corpul II la stupul controlat, | asezindu-1 deasupra _cuibului, Aceasta ,Jucrare“ in total a durat aproape doud ore, Ia un singur stup ! Se facuse ora 14, era cald, s-a obosit sl a intrerupt ,.mun- ca in stupind. Mai avea 29 de_,,colonii”, Cind si le mai verifice si pe acestea ? Las la aprecierea cititorilor s& stabileasca cite greseli si cit timp risipit preaint& exem- plul negativ semnalat, datorita lipsei unui plan de organizare a muncilor pe faze prio- ritare (preg&tirea prealabilé a fagurilor, a eorpurilor, a magaziilor, a utilajului apicol, a sculelor, a léditei de lucru, a afumitoru- Ini, a echipamentului de protectie, a orei de lucru in stupind ete). © astfel de munci_,intimplitoare“ nu poate contribui la reducerea timpului de lueru in seopul rentabilizarli apiculturii si nici mu poate — fn acclasi scop — asigura diversificarea produselor apicole in respec- tiva stupind! Dar o corecti prestare a muncilor apicole prevazute in ealendarul aplcultorului — de care ne-am ocupat in aceste articole — poate contribui si la ren- tabilizarea apiculturii, prin diversificarea produselor apicole, Se intelege de la sine A aceasta actitine presupune un aport mai mare al stuparului, ca urmare a imbogati- Tit si perfectionarii cunostintelor teoretice si practice apicole, legate nu numai de cla- sicele produse ale stupului: mieze, ceara si roi, ef si de celelalte produse biologic-active cum sint: polenul, l&ptigorul de mated, apilarnilul, propolisul si veninul de abine. Aceast’ diversifieare nu este lmltativa numai Ia grupele amintite de produse api- cole, Se poate obtine o diversificare a pro- ductie] apicole chiar in cadrul unul grup de produse. De pildd, la miere: se poate obtine o miere uniflorald si alta poliflorala, Un sortiment de miere unifloral de saleim, de tei sau de ment. De asemenea, se poate obtine mierea de man& apreciata pentru cormnoritia sa bogaté in siruri minerale so- licitate de organismul uman, dar improprie pentru hrana de iernare a albinelor, Un alt sortiment : micrea poliflorala de fineata. Se poate obtine micrea in faguri (In secti- uni) ete; La ceard : se poate obtine ceara de albine obisnuitt, prin topirea fagurilor vechi sau ceara recoltaté din ramele clAditoare. Dat se poate obtine si o cear special din des- icitura. La veninul de albine : se poate obtine venin de albine printr-o tehnologie care permite recoltarea Iui datoriti unei excita- {ii impulsuri) electrice, sub forma cristali- *ai4, sau se obfine un’ pulvis care repre- Zinta corpul integral al albinel mature (deci, inclusiv punga de venin), congelati si apoi Kofilizata, cunoscut sub numele de Apitotal. La materialul blologie constituit din roi, de asemenea, se poate vorbi de o divers ficare : roi la la pachet, nucle sau familii dezvoliate.. Toate produsele stupulul se tneadréazi deci in actiunea de diversificare a produce Hel apicole, in seopul rentabilizdrlt apleul- turll. Corelarea valoric& a produselor apicole a fost realizati prin oficlalizarea si practic carea notiunii de unitate conventional miere* (U.C.M). In condijil normale de dezvoltare a co- loniei de albine, de asigurare a bazei nec taro-polenifere si a condifillor favorabile de clima fn sezonul activ si de iernare, in- clusiv starea de sintate a coloniilor de al- bine, de la aceeasi colonic se pot obfine absolut toate produsele apicole amintite mai sus. Deci, diversificarea produselor stupu- lui depinde, in primul rind, de puterea co- loniei de albine sia condifiilor de mediu, si in al doilea rind, de tehnologiile 51 me- todele aplieate de stupar in scopul reali: rij acestor produse. Cu alte cuvinte, de la aceeasi colonie de albine putem obtine: roi, _miere de diferite sortimente, cearA, lptisor de mated, apilarnil, venin de albine, polen, propolis si apitotal. Ce se intimpli dacs aceste conditii nu sint asigurate ? Se mai poate vorbi de ren- tabilizarea apiculturi| prin diversificarea produselor apicole ? Raspunsul la aceste Intrebdri necesita 0 analjz& mai subtild, bazati pe o documen- tatie biologied, tehnic& si economic’. Documentafia biologic’ ne demonstreaza cA o colonie de albine poate fi dirijaté pe toatd durata anului, atita timp cit cerintele ei principale fi sint asigurate si respectata unitatea ei biologic, formata din mated, albin lucratoare si trintori: mecesarul de hrand complex: hidrocarburl, proteine, saruri minerale, apa; habitat ‘protector! stupi, rame, faguri, ventilatle, lniste, cél- dura’; stare de sindtate : fara infectii, fara Virusuri, #ir& paraziti si asigurarea condi- fillor de autoaparare, in apicultura sistematic’, aceste cerinte biologice sint satisfuicule, ‘in general, de naturd si de om, respectiv de stupar. Tn situafiile in care naturanueste damicd din diverse motive : elimatice, vegctale, polua- ze etc, stuparul poate suplini deficienjele naturii in ceca ce priveste sursele alimen- tare, prin hr&niri stimulative si de comple- tare, aga cum poate interveni fara ares si in restabilirea unil&lii biologice a colonici de albine, sau in asigurarea habitatului pro- tector, precum si pentru menftinerea st&rii ce sanalate prin instituirea de tratamente 5medicamentoase eare potenjeazi factorli soprii de apiraze din organismul albinei Documentajia tehnici priveste in exclusi vitate pe stupar si ca obliga Ja cunoasterea iuturor metodelor si tehnologiilor care se aplica in apieultura stlintifics, salisfacind atit cercetarea teoretica, cit si’ cea exper! mentali, avind ca obiect : respectarea con- difiilor instinctuale gi de comportament ale albinelor ; organizarea stupinelor ; organi- rarea interventtilor n stupina ; metodele de organizare a stupéritulul pastoral ; aplica- rea metodelor eficiente de intrejinere si hrémire stimulatorie si de completare ; m- multirea coloniilor de albine ; aplicarea tra- tamentelor de uz veterinar ; perfecfionarea utilajului si uneltelor apicole, inclusiv a materialelor de protectie ; tehnologia de rea- lizare a produselor stupului ; tehnologia de conservare si prelucrare a produselor api- cole; tehnologia si metodele de lernare a coloniilor de albine ; tehnologia de amelio- rare gi selectic apicoli. Documentatia economicd stabileste gradul pe care trebuie si-l atingA diversificarea productiel apicole in functie de posibilita- ile de valorificare rentabilé 9 acestor pro- duse si de capacitatea de satisfacere a so- licitarilor de materii prime — biostimula- tori, medicamente si materiale de fabricare a stupilor si utilajelor apicole — necesare si care condifioneazA realizarea programului de dezvoltare a apiculturii, rentabilizarea ei prin diversificarea produselor apicole si participarea la actiunea de polenizare a culturilor entomofile, precum si pentru satisfacerea cerintelor de consum intern si ale exportului. Tinind seam& de indicii stabilifi in pri gramul de dezvoltare a apiculturii {&rii noastre in viitorii ani, precum si de faptul ca in ultimii ani, datorité calamnitatil registrate, condifiile naturale n-au fost de pariea apicultorilor, in mod temeinie putem afirma ci nici pentru anii care urmeaz4 nu ne putem bizul numai pe aportul surselor naturale de nectar st polen. De aceea, con- sider e& pentru atingerea indicilor dia pro- gramul de dezvoltare a apiculturii, de pe acum sé contim pe un aport mdrit al tutu- ror apicultorilor in a suplini deficientele naturii, prin interventiile lor posibile ce a asigura la timp hranirile de stimulare si completare, precum si pentru efectuarea riguroasi a tuturor tratamentelor medica- mentoase. Este adevdrat ci pentru aceasta este nevoie de o mai mare cantitate de bio- stimulatori sl de medicamente, Dar este tot atit de adevarat ca, in acest caz, de repar- tizare in cantitate satisfictitoare a biostimu- latorilor si celorlalte materiale interesind dezvoltarea apiculturii, si apicultorii sin? o- bligatié sd contracteze la fondul de stat can- tiji. suplimentare de miere si alte produse apicole, raportul dintre biostimulatorii acorda{l si produsele apicole contractate fiind usor de stabilit. In privinta preparatelor medicamentoase nu poate fi vorba de vreo corelare, interesul general al farii cere si se asigureo ‘combatere sever a bolilor albinelor. Ansamblul acestor constatari si propuneri constituie si prineipala concluzie a temati- ci dezvoltate in cele dou’ articole. ii ine (4 APILARNILUL?)? UN GENOCID, DOMNILOR |! === ADESPRE CRESTEREA MATCILOR blolog Maria DRAGAN Sef colectiv cercetare in Institutul de Cercetare gi Produ ctie pentru. Apicultura Ideea de a multipliea un material biologic, verificat ca deosebit de valores, existent in stupind, determin’ pe apicultor si giseasci medalitatea cea mai eficace si fri riseuri de’ a-si realiza acest scop. De multe ori iwsi, dezideratul este irealizabit prin faptul ei apieultorul, bun practician in fapt, clement evidentiat prin insisi_activitatea de ameliorare permanent dirijata a matcrialului biologie pe eare-} define, eoncretizata si prin producfiile realizate, manifest’ o refinere in a incepe o activifate mai migileasd si anume de mulfiplicare a acestuia in condifii create. In fapt producerea mitcilor, edci despre ea este vorba, este relaliv usoari atunei cind se eunose : — biologia albinci si fenomenele care se succed de-a Iungnl unni sezon in familia de albine ; — fenomenzle si mecanismele care determini gi declanseazi erostcrea de mod natural in familia de albine. Odati cunoscute aceste elemente biologice naturale, apicultorulul practician ii este foarte usor sa le simuleze. mite giilor de obfinere a mitcilor, evidentiaz’ faptul cd Ia baza lor stau combinate in proportic variata eele 3 cauze naturale de aparifie a boteilor, in vederea ob- Winerii de matci: a) accident, care duce la aparifia botcilor de salvare ; b) schim- os bare linistittd ; ¢) roire. Pentru a incuraja pe apicultor! s& produ- cA mitei in stupina proprie evitind esecu- rile inceputului, voi cauta s& punctez in acest articol, momentele principale de care trebuie si se {ind seama in desfasurarea activitatii de erestere a mitcilor si anume : 1. familia de prasil (familia donatoare de larve) ; 2, familia creseditoare 3. pregétirea si folosirea materialului de erestere ; 4, imperecherea mate si folosirea ei. 1. Familia de prisild (familia donatoare Ge larve) ; Este o familie recordisté din stupin’, e- videntiatA prin comportament si productie, realizate tn eel putin 2 sezoane. Aceasta familic va avea asigurate toate conditiile pentru a furniza larvele necesare producerii de miitei (hrana, spatiu de ouat). 2. Familia erescdteare Este familia care asugura cresterea cores- punzatoare a larvelor ce urmeazii sii deving mitci, Prima fazti in cresterea mateilor este obfinerea botcilor eu larve ce vor deveni miatci, In aceasti familie pot fi simulate cele 3 situaii determinante de crestere a mitcilor prin unele proce \ \ © cereetare amSnunfita a tuturor metodelor, tehnicilor si chiar a tehnolo- \ \ \ — scoaterea mitcii determin’ declansarea artificial a starii de organizare, albinel flind eapabile s& inceap& s4 creased matei ; — mutilarea intenjionatt a miitcilor sau izolarea parfiala altereaza automat activi- tatea de ouat s{ albinele simt nevola si 0 schimbe ; — micgorarea artificial a suprafetei cut- bulut in perioada normald de dezvoltare (mai-iunie) simultan eu existenta albine- lor tinere si a hranei din abundenta de. termini declangarea artificial a fenomenu- lui de roire gi implicit cresterea botcilor. Familia destinatS a fi crescAtoare, inca din primavara este hrinit’ din abunden{& pentru a stimula ouatul mateii sia asigura © cantitate cit mai mare de puiet si albina tindrd. De asemenea, se asiguri din abun- denti hrana, miere si pastura, procedin. du-se simultan si la strimtorarea cuibului, ‘Toate aceste preaitiri au drept scop adu- cerea in starea fiziologica de a putea de- clansa procesul de crestere a matcilor, ‘Adusa in acest prim stadiu, pentru a a- igura reusita cresterii, apicultorul asoci- az una din cele 2 situatii deserise mai sus — lipsa miteii (ofranizare) sau reducerea, influentei acesteia asupra unei parti din populatia cuibului (tendinta de schimbare linistitd). Dupi metoda pe eae o folosim vom yorbi de crestere prin ofranizare si crestere in prezenja matcii, =Cregterea prin orfanizare Orfanizarea familiei poate fi partialé sau total. Vorbim despre 0 orfanizare parfiala atunei ¢ind se ridic& din cuib matca cu o parte din ramele cupuiet, in special cel foarte tinar si albina acoperitoare, proce- dindu-se 1a formarea unui Toi, In eulb ra. min ramele cu puict mal mare precum 61 albina acoperitoare (de cuib gi culegatoare). Dupa circa 5—6 zile, perioada in care s-a administrat hrand, se distrug toate botcile pasrate, in cuib raminind numai puiet ca- pacit, Albinele nemaiavind din ce si crease botel vor accepta cu usurin{d botcile cu larve oferite. Cind folosim orfanizarea totalé afamilici proceddm Ja ridicarea cu 6 ore inainte de incoperea cresterii a méitell impreuna cu toa te ramele cu puiet din familia creseditoare. Ca albine sint luate maximum cele existente pe 2 rame care asigura impreund cu matca formarea unui roi, Celelalte rame cu pulet dup’ sctturarea complel a albinelor in cuibul familici creseétoare se introduc in alle familii din stupina, insemnindu-se pro- venienta. In acest mod familia strinsa pe maximum 4 rame de stup multietajat sau pe $ rame STAS cu hrand (miere si pasturs) ‘peneficiaz’ de aproape toatd populatia in— trun spaliu resiins si asiguré o crestere optima a botcilor eu larve oferite. Cresterea in prezen{a miateii Metoda poate fi folositA cu succes in stupi verticali. Ca baza de plecare este simularea instinctului de schimbare linistité a mitcli prin neperceperea mirosului de cétre o parte din populafia stupulut. La stupul orizontal, cuibul este impartit printr-o diafragm4 separatoare (prevazuté cu gratie pe o suprafaté de circa 2 dm’) dowd compartimente — compartimentul de crestere si comportamentul mateil ‘Compartimentul de erestere, mai mic, are iu pentcu fagurl organizat in ordine de la perete spre diatragmA: 1 fagure cu miere si pastura ; 1 fagure cu putet de dife- rite virsle (spre eipticire si proaspat cap: cil), spafiu pentru rama de crestere gi 0 ami eu puict la eclozionare. Compartimentul matcii va cuprinde cui- propriu-zis cu ramele cu pujet comasate ¢ diafragma gi apot ceilalti faguri (pen- ‘u ouat si cu hrand), incit se asiguré pra ¢ 9 continuitate a puietulul desparfit prin gratie care las& insa albina doieé si umble hestingherit% $1 s& hrémeascé puietul pro- prit si implieit boteile date de aplcultor, Doud lucruri sint importante in moni nerea in stare optima a familiilor erescé- toare si anume — piistrarea permanent a aranjamentulul vat, prestabilit in cregterea mitcilor 5 — hraniri cu sirop in momentul pregati- rii_pentra crestere, Ovicare ar fi metoda de crestere folosita se recomand& hranirea stimulenté a fami- liei, mai ales inainte de introducerea celu- lolor cu larve. Se foloseste de obicel sirop Til. Aceasté hranire stimulativa, dupé unit autori, nu ar fi eficace atunel cind este fo- Josita permanent in perioada de erestere pentru cA dirijeazi doicile spre prelucrarea Sopulul si nu spre ingrijirea corespunza- foare a larvelor din botei, 3, Pregatirea gi fofosirea materialului de creglere Materialul de prisili — de crestere (lar- yesau oud) se recolteazi din familia recor- dista, care devine familia de prisili, Aceasta famille poate fi chiar familia crescitoare, fn cazul cind si ea creste Jarvele (mai rar folosim oud) menite a deveni matcl. Luerarca prineipald de care se tome apl- cultorul im aceasta actiune, este ,transva- ‘Probuie si scot in evidenta ale reusitei Inerdrii, pine gtiut fib oe eh procesul de producere a matcilor de bund calitate, virsta larvel preluate consti- tuie un factor important in obtinerea un iniGaial de bund caitate (din punctul de vedere al cresterii. © larvd a elrei virsti a depasit 3 zile duce la obtinerea unel matci calitativ slabe, Ge multe ori chiar a nor produgi inter mediari intre matc& si albina lucr&toare (; yecomanda folosirea Jarvelor cu o virst& optima de 36 b) Larvele se pot introduce in familia cres- eXtoare folosind $1 unul din procedecle de mai jos, evitind folosirea aga de temutei twansvuzari : — Folosirea ramet cu larve; procedenl constA in taicrea ramei ce contine larve Ge virsth cunoscutS pe orizontala in partes jnferioar3, in asa fel incit sA ramind un rind cu celule intregi, Dupa 24—28 h din momentul cind au fost trase botcile se pro- cedes7A la distrugerea a 2 botei si pistra- rea numai a unciadin ele, fay erminant in asigurarea cresterii g1 ingrijirii optime a acestora. — Folosirea remei titiate im are: proce- deul considerat cel mai accesibil Inceptito- yuu nd folosirea unui fagure de culoare deschisd care se tale in forma de are cu partea convexa la exterior cu aju- torul unul cutit flerbinte (fig 1). In dreptul irmelor se taie cu atentie eu o foarfeck si nu fie vitdmate cclulele. Dupa 24—28 h se procedeaza la aceeasi Indepartare a 2 botci si pistricii uneia dintre ele urmiirind ace- in procedewl precedent. caPagure doeupat in semicere eu Dutel ereseute aS au erescut 4 botct Pig. 3.— Secfionarea unut fagure penirit '@ se creste Dorel m. Fig. § — Celula decupata ke NaI NAY NaI Ne NA 4 NA NA Na A NA NA A Y CS Fig. 4 — Rama cu doud leaturi portbotet (in detatiu boiel) SAAR | pat — [ LLL A Fig. 6 — Modul de pleniare a voteitor (secjiune sf plan frontal)— Folosirea ferestrelor-in fagure ; proce- deul recomandi tdierea unor ferestre de ca 10 cm lungime si 5 cm latime avind gvija ca thietura superioar§ sA cuprindA celule cu larve de virsté foarte tindra. (fis. 2). Dupa24—28 hse procedeazé_ la rarirea botciior ca in procedecle amintite mai sus. Numarul de botci $i respectiv mitei obti- 2 este mai mic, dar reusita operatiei rupe ,bariera de feama* a apicultorului incepétor in eresterea matcilor. — Folosirea celulelor naturale cu larve decupate ; procedeul consta in taierea in fisil a fagurelui cu cclule continind larve de 1 2i (fig. 8), Fisiile contin un singur rind de celule a ciiror ingljime este redust la 1/3, Figia se Upeste ca atare pe un suport de lemn (leat) cu ajutorul ceri lichide, Se r- rese celulele ca in procedecle anterioare ; 0 celula rimine, 2 se distrug. Leatul se fixea- ZA pe o ram de crestere (ram& normala de cuib, fir& fagure, la care pe lalerale S-au spat lacaguri de fixare). Pe rami se pot fixa 12 leafuri de crestere. Dupa eum se vede au apuirut 2 elemente noi — leaful de exestere si rama de creste- re, (fig. 4) elementele care deja asigura, A80a si necesite prea mare indeminare, ob- mai mare de bolei gi pentru cel eu mai multa execute (ilerea unei singure Celule care se poate lipi cu ceara lichida pe © pana triunghiulari din lemn foarte sub- re, carton, cu alt material (ig 5). Pana se inlige cu celulain jos pe un fagure cu pas- turd si miere jar acesta se introduce in fan ia de crestore. Se pot aplica 12 rinduri de astfel de pene la disiante optime de crestere, Dupa ce erescéitorul a procedat 1a intro- ducerea celulelor eu larve destinate a de- veni mitei, (fig. 6) deschide un caiet de evi- den{a, imperios necesar,tn care isi noteazd num4cul familiet in eare a introdus larvel pot fi mai multe familii sau poate si fack mai multe cresteri succesive), data cind twebuie A fie izolate a 14-a zi de Ja ou sau a 10a zi de la introducerea celulelor cu larve tn familia creseitoare. Data izoli- tli coincide cudata cind pot sa fie folosite mai departe ca botei si pot fi si desprinse peptru a fi introduse in unititile biclogice c&rora le-au fost destinate (roi, familii aju- tStoare, nuelee de imperechere) ; data ecio- 10 zion&rii_(cind sint folosite ca mitel, cu prealabila izolare a boteii in vederea eclo- wionarli in cuyti speciale destinate acestui scon). 4. Imperecherea matcii gi folosirea et Imperecherea miatcii se realizeaz& utili- zind 0 unitate biologics numita nucleu de imperechere, care poate fi de diverse tipuri si marimi sau poate {| realizatd intr-o uni- @ biologic ce are destinatie precisi, a- eeea de a deveni productiva, roi now format sau de a as mirirea puterii unei fa- milii de albine de bazA in anumite perioade a familie ajutatoare, Toti specialistii sint fm acord unanim ca singura ulilizare ratjionala a unei matci va- loroase — si apicultarii de aceea doresc si-gi insuseasca tehnica cresterii méatcilor — con: formarea unul roi sau a unel fam. titoare, In aceste douli situatii o mated este primité foarte ugor. Roiul in- frijit bincinteles corespunzdtor, devine in anul urmator, 0 familie puteznie& de pro- it aj ductie, Familia ajutétoare, prin albina produst, uniti cu familia de bazi mai ales toamna, © intareste, asigurindu-i o iemare. cores- punzatoare gi o iesire in primavard cu po- tentisl optim, in ambele cazuri acceptarea miteilor la ere este foarte usoard, evitindu-se accidentele de acest fel, de multe ori ea consecinje grave pentru apicultori. Dar despre introducerea matcilor si im- plicafiile acestcia intr-un viitor articol.FAIR PLAY IN APICULTURA prof. Vietor NEAGU Un vis frumos — libertatea—, pe care am dorit-o cu t0lli pe timpul tiranici, acest vis la 22 decembrie a devenit o implinire, oferiii de eroicul nostru tineret. LIBERTATEA, ce frumes suna, ne bucu- ram de ea sau invajim si ne bucuram vorbim gi scriem nestingheriti de nici o in- grédire afard de aceea a, propriului nostru bun simt. Tocmai acest bun sim} imi impune sA arat ca ,fair play“ din sport trebule s& su- fere o mutafie definitiva printre apicultori, Recent tn aula Facultafii de hortieultura a Institutului Agronomic ,,Nicolae Baleescu” in cadrul anului scolar de formare (ciclul 1) 1 perfectionare (cielul 11) a apicultorilor s-au prezentat dowA expuneri pentru cele dou categorii de eursanti. Cursurile se bucur& de um mare interes, asta explicA si numérul mare de amatori, semnificativ flind aspectul e& avansagil vin In ora 2 la incep&torl lar tncepatorii rémin jn contiuare la ora avansatilor. La eiclul T ‘a predat cunoscutul apicultor Zaharia Voi apiculior cu o bogati experienté prin numarul mare de ani de practicd api- cola, prin permanenta cdutare de nou si de adaptare a noului si esentialé e predarea ‘a acestei experienfe acumulate, pe in- felesul si necesarul cursantilor. La accasti lectie a participat ca invitat si dl. Nicolae Borceseu, inginer sef la LCP.A, care a facut o succintti expunere a fenomenulul depopularii familiei de albine, incriminind drept factorl determinanti varrooza si aso- cierea ei cil noi virusi. A prezentat mésuri de prevenire printre altele si cu ajutorul anti- Bioticelor, din grupa lor rezultate mai Dune avind penicilina (in urma experientel_cer- cetitorilor) si feramicina (oxitetraciclina) aceasta prezentind o gama mai largd de aciiune. Cielul IT era condus de catre apicultorul ‘Dumitru Sofronie, la acea data fiind invitat sf ex apicultorul Dumitru Barbulescu. Surpringiitor dar adevirat, frumoasa si ac- fuala pledaarie a ing. N, Boreescu (ing. N. B, nu se mai afla in sald), privitor la rolul folosirli judicloase a medicamentelor in combaterea bolilor albinelor este adus4 la zero de catre apicultorul D, Barbulescu prin cuvintele ;,2u nu folosese medicamente, vd recomand sit nu 12 folositi, nici ceaiurt me- dicinale, nici suc de ceapd, nicl... nici... ed doar albina, din vremuri strdvechi, nu a fost crescutd cu acestea, La discufii am incercat s& dau cistig de cauzi necesitifi folosirii medicamentelor in actuala con- junetura caracterizatd de asocieri ale unor boli, dar am fost interpelat, cu regret si de unele voci din sali, Cu greu am putut sa le explic ci anti- bioticele sint necesare sl cum sé fie folosi- te, subliniind problema teramicinel, cu, pr cizarea cA atuncl cind aceasta isi schimba culoarea, din galben auriu in cenugiu, nu mai este cficace si devine chiar toxica pen- tru aibine. Toxicitaiea se manifesta prin cepopularea familiilor uneori in mod vio- lent, vizibil, sau alteori lent, fenomen care, in ultimul ca, devine grew’ observabil ra- portat Ja gradul de toxicitate urmare a de- gradarii teramicinei Aceasta indicafie sau contraindicalie de utilizare nu apare fn nici un manual de specialitate, personal aflind-o din intim: plare, desigur cu cfecte piigubitosre asupra puterii familiilor de albine. Am fost inter- pelat, desigur ca efect al democrajiei si nu e rau caci toli am cistigat acest drept pre- tios DEMOCRATIA, dar ea trebuie rapo1 tath constient si la legile economice. Fata in fafa. Democratia se poate invita sl, se se... invatd, Sa nu uildm ca legile economice —"manifestarile lor — sint legate si de bolile albinelor cu rigoarea si inflexibilita- tea unor legi avind corelalii obiective. Ne- cunoscule, ignorate, aceste legl devin ina- mici redutabili ai eficienfei si rentabilitatii orickrei stupine. Am pornit pe un drum al jnvatdrii, al transformarii si dezvoltarii, drum care este al nostra si care poate constitui cu adevarat 0 op{iune fundamen- fala a tuturor. Condifia noastraé uman& 0 yrem cit mai rapid si radical sehimbatd, dar noile schimbiri sint in report direct proportional cu orizonturile spre care nd- zuim. iIn_spiritul celor arétate pun intrebérile urmitoare la care rog cititorul si réspund fieeare in felu) tol : 1. De ce s-a anulat toaté pledoaria stiin- fificd necesaré si oportund deci justificaté in etapa actuald privind combaterea bolilor moderne (varroa-virusi), tocmeé acum cind stim ca aceste maladit fac ravagit in multe ari? Wo tnarmarea apicultorilor tncepitori si avansati cu uncle cunostinte privind folosi- red judicioasa a medicamentelor ar fi dau- nat? 3. Nu contest jrumusetea stupinei apicul- torului D. Barbuleseu si faptul cd nu joloseste medicamente asa cum a afirmat, dar in spatele acestei afirmatit citi zeci de ani de experienté apicold se aflé? 4, Practicarea stupdritulut stationar pe care il face dl. D. B. se potriveste cu cel pastoral pe care il practicd majoritatea cursantilor ? 5. Metodic, citi dintre cei din sala ar putea sé facd ceea ce face apicultorul mai Sus amintit si dupé cigiva ani? 6. Sti mu uitém ca majoritatea apicultori- lor au tendinta de a realize o nmultire acceleratd @ efectivului familiilor de albine cu efect imediat : sldbirea puterii familiilor si aparific bolilor, 7, Dacd apicultorul in caused a gresit cu voie (dar cred ed fird voie) de ce titularut cursului mu a intervenit, menyinind o stare de tncertitudine ? Trebuie si arat cA acei_cursanti m-au interpelat, tocmat acestia vor ff primii care vor fi surpringi de manifestarile boli- lor albinelor intrucit a desconsidera, a nu primi, a avea o atitudine retinutd fata de rezultate evidente a nu te modela in per- manenjd la nou, toate acestea au ca efect plafonarea iar albina nu iarta. Intre apicul- torl se spune cé daca ai bani si vrei sé seapi de ei, arunci-i pe fereastrd sau in- vesteste-i in albine céci vor... zoura. ‘S& Incercam s4 devenim liberi in gindire si acfiune cu toate cA este greu ca pest noapte s& arunel fntreg balastul duplicitatii si dogmatismului in care am trait, Este usor sd te purifici de obsesia cA sincerita- tea eo stingacie intr-o lume in care aga am gindit decenii la rind? Daca wiji ca a- devarul e un teren minat, unde trebuie si umbli cu grija, risti st sari in ser. Am redat cele intimplate eu dorinta sin ceri cA la alte cursuri-expuneri de la noi sau din alte judete si nu se procedeze 1a fel, iar FAIR PLAY-ul — simbol al com- pottérii_ morale — ba chiar al progresului civilizatiei, sé-si facd aparitia la modu) de- finitiv si printre apicultorl, (CAA TECAEALEA EP EOBAT CEEOL TELM RP A EEDEEA DALES EUG SEUTSALSUETHEL DREPTURILE OMULUI.. DAR ,,DREPTURILE“ ALBINELOR ? Vasile VALEAN In unele clipe de Uiniste pe care uneori le avem simfim adesea un indemn, un dor, de a ne deplasa la stupind desi in acea pe- rioadd, respectiv in plan, nu avem de facut nici un fel de lucrari la fomiliile noas- tre de albine. In acest inceput de primd- vara in duminica de 8 aprilie e cald si pe cer nick un nor, Zborul albinelor atrage privirea spre urdinis. Dupa un. timp de pri- vire se remarcd feptul cd din 10 albine ce se intore, 7 sau 8 aduc poten stoi celelatie 2 sau Saudesigur gusaplina cu nectar sau apd necesare siele cresterli puietului. De- Sigur in interiorul stupului este mult puiet sila aceasté daté familiile trec printr-o crizd de populazie, Albinele ndscute in sep- tembrie si ceva mai tirziu, si-au indeplinit misiunea si acum s-au tmpufinat dacd nu au disparut complet. Albinele nou ndscute incepind cu finele lunii februarie si cele 12 nascute in martle nu mat pot acoperé bine puietul ajlat acum din abundenqa in interi- orul stupului, Indemnat de acest gind, deschid stupul ca sé mé conving de justefea acestei idei, Pre- clzez ed in aer termometrul ardte cea. 16— 18C. Cind am ridicat podigorul in acecagt clip m-au infepet pe miint, pe fata si pe cap mute albine, Repede am pus podisorut la loc $i.in grab desigur cd am mai omorit inca cel putin 10—12 albine. Dupa ce mi- am scos acele de pe miini $1 fatd, asa cum este descris in manualele de apiculturd — cu lama unui cufit sau razant cu unghia* in ccea zi mi-a rémas destul timp sé rejlectez la raul pe care-l facusem acestet famitti de albine, Am céleat cea mai elementaré lege @ vietii; ,dreptul lor natural de a-si ocroti si inedlzi puietul". Am facut acest lucru toc-mai in aceste zile cind ele trec printr-o mare ,crizd de populatie". Tot acum tre- buie si mai amintesc $i faptul ed in accas- td pertoadd de timp — unit apicultori ince- pdtori — ew scopul de a forta si mdri spa- fiul de ouat al méteii, sparg cuibul. Prin desparjirea luk in doud, albinele nu mai pot cuprinde si acopert puietul in situatia now creatd, In loc de aceasta manipulare, era mult mai bine ca rama cu ajutorul céreia s-a spart cuibul, sd se fi pus dupd ultimul puiet respeetind asifet dreptul albinelor de a urma linia lor de dezvoltare, Aceasté ocazie a deschis in mintea mea un mare cer de lumind privitor la ce tre- bule sd urmdarim atunci cind deschidem un stup. Albinele au_o comportare constanta $i instinctivd pe linia lor de supravieruire. Daca nu ar fi aga, atunct cum ar fi putut supraviefui in decursul mileniilor tnainte de a fi supuse atentiet gi interesulul omulut ? in acest sens natura le-a inzestrat pentru aparare cu un ac legat de o pungd vu ve- nin ca s& se poatd andra fotd de cei ce le nealed ,drepturile” ia viatd, la perpetuarea speciei, Dacti acest drept este cuprins in legea naturit, atunci tu apicultorule, ctnd foci dijerite mamipuldri in interiorul stupu- lui, trebuie si le faci numai pe linia tor de comportare, Neiodaté s@ nu deschizt stupul unel, jamilii de albine pentru a-ti satisface curiozitatea pentru a vedea ce au mai facut ele“. Deschide stupul mumai atuci cind in caletul itu de stupina ai notat la acea familie $i la acea daté trebule si feci 0 onumité manipulare. Si aceasté ma- nipulare stt se tnscrle obligatoriu pe linia lor de comportare. De aceea, orice manipulare trevuie facut in cadrul unui plan anual at apicultorutui dinsinte stabilit, Acest plan va fi imbund- tai: de Ta un an la altul prin prisma rerultatelor anului trecut, in asa fel ca sé se elimine greselile anterioare. M-am referit mai sus la un singur drept at atdinelor : aceia de a-si ocroti puietut in scopul supraviefuirii (perpetudrii) nea- maulai lor, Mat sint si altele: de addpost, de hrand, de trai intr-un mediu nepotucnt, de sprifin si asistentd impotriva bolitor etc, Si tolugi aict mai trebute amintit din now dreptul suprem de supravetuire a familii- lor de albine si obligafia apicultorului de a supraveghea acest drept al lor, Pentru a nu avea surprize neplécute in primavard e bine ca Ia finele luni octombrie sd se contro- leze din nou presenta mateli si rezervele de hrané dacd sint suficiente ; iar la fami Lille addpostite gi sistemul de stup multi. etajat ,drumul de trecere“ a ghemului din corpul inferior in corpul superior. Orice lipsd ce se constatd trebuie imediat reme- diatd. In afard de aceasta cind se observd ceva neobisnuit la unadinfamiliile noastre dealbine, fard nici 0 ezitare trebuie deschis acest stup $i controlat, Acest control se face si in sezonul rece cind ele nu rdéspund la ascultarea cu furtunut sau cind se observi cé wnele dintre albine pirdsese stupul. In acest caz se alege o zi in care sé mu ii fie prea frig epicultorului si na albinelor. In acest caz vom constata c& familia noastré de albine, 1) a decedat; 2) este in pragul mortit din Upsd de hrand gi 3) ta famille de albine adépostité in sistemul de stup multi- etajat nu pot trece din corpul inferior unde s-a terminat hrana tn corpul superior unde este hrand din abundenji. In aceste ultime doud cazuri familia mai poate fi salvate efectuind atent lucrdrile specifice. Si acum ca incheiere privind alvinele noastre prin linia ,,drepturilor® lor cred cd e de datoria noastré si le apérim aceste drepturt, Familiile noastre de albine, care jormeazd stupina noastrd si locul care ne atrege si odati ajunsi acolo, ne oprim st cuprindem cu privirea fiecare stup in parte gi De urmad pe tofi deodatd. Dupa aceca ludm in mind ,caietul stupinei* in care se gisese insemndrile lucrdrilor pe care tre- buie si le facem ari si uitim cu totul Iumea din afara stupinei. tn aceasta zi de duminicd tréitd in mijlo- cul albinelor noastre, oboseala fizicd e ca un indemn la viata si 0 noud dozd de sd- nétate. In drum spre casd te simfi impacat si cu cei co te-au suparat in decursul sip- taminis incheiate si simfi nevola de a fi din now intre ci. Acesta este miracolul sdvirsit de albinete ‘noastre cind reusese sd ne impund dreptu- rite lor, 13fn ajutorul apicultorului incepdtor INPORTANTA VALORIFICARI CULESURILOR TIMPURI! DE PRIMAVARA ing. Nicolae NICOLAIDE In cursul priméverit, pe masur ce timpul se incdlzeste se impune a se asigura fami- Milor de albine spafiul necesar peniru ouatul matcii, in vederea cresterli populatiei i Geci a inticirii familiilor de albine. Operatiunea de largire a cuiburilor se executA la familiile la care albinele ocup& bine toti fagurii si au trecut pe fetele ex- terioare ale fagurilor laterali Largirea cuibului in prima perioadd se execuld cu faguri claditi inchisi la culoare din care au eclozionat clieva generatii de puiet si care inainte de introducere se stro- pesc cu apa indulcita sau se umplu cu sirop de zahér, find asezati cite unul alaturi de ultimul fagure cu puiet. La familiile puter- nice, odati cu stabilizarea timpului, cuibul se poate largi introducind periodic ~ odaté la 7—10 zile — cite un fagure cladit plin cu sirop intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, procedeul purtind denumirea de »Spargere a cuibului*, In general largirea cuibului se face cu a- tenfie in aceastA perioada care se catacteri- zeazi prin inlocuirea albinelor virstnice care au iernat, cu albine tinere eclozionate din puiet crescut la inceputul_primaverii, urmarindu-se ca in fiecare familie si existe atitia faguri cit sint acoperiti de citre albine, fn a doua perioada a primiverli Mirgirea cuiburilor se realizeaza cu rame cu faguri artificiali care se asaz& in stup alaturi de ultimul fagure cu pulet si deoarece albinele au fnceput si produc ceara, vor cladi acesti faguriin cel mai scurt timp. Parale] cu lérgirea cuibului se urmireste Sn continuare asigurarea famililor de albine cu rezervele de hrana necesare cresterii pu- ietului, fiind urmérita de asemenea gi pro- ductivitatea mateilor, © importanta deosebita pentru dezvolta- rea familiilor de albine si pregatirea aces- tora pentru culesul principal — salcim — © prezinté valorificarea rational a culesu- rilor timpurii. Dintre plantele melifere care prezint& important in asigurarea timpurie a unor culesuri de neciar st tn special de polen, pentru intretinerea si dezvoltarea familiilor de albine este saleia ce creste sub forma ce arbori sau arbusti in locurile umede gi sn zona montan’, ocupind suprafeje marl mai ales in balfile din lunca Dunarii. Sal- 14 ciile si rachitele infloresc primivara timpu- viu (martie-aprilie) oferind nectar gi mai ales polen. Dintre speciile de salcie mai raspindite in tara noastré, care prezi th importanfa pentru apicultura mentio1 salcia comund, saleia ciprease’, zilogul, salcia plingitoare, rachita ete, Arinul sau aninul furnizeazi de asemenca polen primavara timpuriu, cel mai apreciat fiind arinul negru, Alunul, infloreste primivara foarte tim- p (februarie-martie) furnizind de ase- menea cantitaiji fnsemnate de polen, Cornul infloreste de asemenea primavara timpuriu, furnizind familiilor de albine atit nectar eft si polen. Flora timpurie de pidure furnizeazi in perjoada martie-aprilie familiilor de albine cantitati insemnate de polen si unele can- titdti de nectar. Printre plantele cultivate ce oferd culesu- ri timpurii de intretinere si dezvoltare, trebuie s4 mentionam rapita a cérei inflo- rire ineepe fn luna aprilie, producind in anii favorabili insemnate cantititi de nectar gi polen. Livezile de pomt fruetiferi prezinté im- portanjé pentru apicultura datoriti cule- surilor timpurii de nectar si polen ce se realizeaz&, In raport de mersul vremii, ceputul infloririi se produce cind tempera- tura aerului atinge 8—12°C avind urmatoa- rea ordine : ais, piersic, cires, prun, visin, par, mar, gutui, nue, castan comestibil etc. Productia de miere difer& de specia pi milor respectivi, socotindu-se in medie in livezi circa 30 kg la ha. Dintre pomii fruc- tiferi cei mai apreciati pentru apiculiura sint marul gi ciresul. Valorificarea acestor culesuri — in raport de zona unde este amplasati stupina — prezinté importanta pentru apicultura prin aceea ci polenul proaspit recoltat de albine, precum si nectarul respectiv stimuleaza dezvoliarea intens4 a acestora, cresterea puterij familiilor de albine, pregatindu-le astfel pentru valorificarea optima a cule- sulul de saleim, Pentru ca familiile de albine si poata valorifica in conditii bune culesurile timpu- ril este necesar ca acestea sti fle pregdilte din timp in acest scop, Astfel, la cirea zece zile dupa efectuarea controlului de fond al familiilor de albine se vor lua miisuri pen-tru intensificarea dezvoltarii acestora, prin? treun complex de masuri aminti Stimularea familiilor de albine pri c&pticizea period dup’ diafragma, a unor portiuni de 1—2 decimetri patrati de mlcre cépécita in fa- guri sau, in lipsa acestora, hrénirea famifiilor de albine eu mi apa, sirop de zahar, serbet miere si zahér, In aceasta perioada, o influenta pozitivit asupra dezvoltérii familiilor de albine oare si hrana proteicid — p&stura sau polenul proaspiit — care, atunci cind lipseste, poate fi Inlocuit cu turte sau cu sirop de zahSr la care s-au addugat inloeuitori de polen ca: lapte praf degresat, drojdie de bere us catt si inactivatd, find de soia degresat: praf de gélbenug de ou etc, Pentru pastrarea in aceasti perioadi a unui microclimat favorabil, cuibul familii- Jor de albine trebuie si cuprinda atitia fa- guri citi sint bine ocupati de c&tre albine, urmind ca largirea cuibului si se faca numai dupa nevoie. © alt masura necesara pregatirii familii- lor de albine pentru culesurile timpurii este $i unificarea celor slabe si uniformizarea puterii la eelelalte familii de albine din stupind. Urdinigul stupilor se va lirgi treptat pe masura ameliorarii timpului si dezvoltarii familiei de albine. din ca sau turte din qm Zein 2g ha TDs/Mtl it N SE ie Sean Cu aceste misuri familiile devalbine se Gezvolté treptat, ajungind astfel capabile si valorifice in condifii bune culesul de salem, primul cules timpuriu de mare in- tensitate din {ara noasir’, La culesul de saleim familiile de albine trebuie sA dispund de spatiul necesar si su- ficient alit pentru ouatul mateli eit si pentru depozitarea nectarulu. La stupii orizontall depozitarea nectaru- lui are loc dupa realizarea coroanelor de miere deasupra elipselot de puiet in raméle aflate de-o parte si de alta acuibului, in timp ce Ia stupil verticali, RA 1001, vertical cu un corp si magazin multietajat, depozi- tarea mierii are loc in partea superioar’ in ramele de magazin la RA 1001 Sau vertical cu corp si magazin sau in corpul superior Ja stupul multietajat) Trebuie de asemenea menfionat cA in pe- rioada acestor culesuri timpurii — odati eu aparijia florilor de cires — familiile de al- bine incep secretia de ceari si deci con- struirea de faguri, fapt ce trebuie folosit de catre apicultor in scopul completarii stocu- lui necesar de faguri, prin introducerea pe- riodic& pentru clidit a ramelor cu foi de faguri aritifictali, In scopul productiei de ceard marfa este indicat folosirea in aceasta pe- rioada a ramelor cliditoare — una pin la dowd rame — in raport de puterea familiei de albine respective. sporivii i fm i mePasarile si albinele PITIGOI Aurel PAPADOPOL ar eee In loe de introducere, Spre deosebire de multe animale pe care mu reusim sé le cunoastem din observatii directe in natura, datorita viefii lor discrete, retrase in jocuri anume sau, la unele, nocturnd —cele mai multe speci de pdsiri tsi desfasoa- + ra activitatea, desigur in locuré diferite, la vedere. Ba, mai mult, pasdrile constituie ‘un grup de viefuitoare atractiv, interesant prin. compl2xele comportamentale, frumos prin siluete, colorit, migcdri, emistunile de sunete — ce ajung pind ta trilurt $6 cin- tece variate — care invioreazd toate peisajele, mediite naturale si pe cele antropice (locuite si amenajate de om), in eure aper ; si, putem spune ci nu lipsese de niciiieri. Sub aspect ecologic, at muliiplelor gi complicatelor relatii din meditle lor de trai de peste tot (reprezentate de plantele si animalele respective), pasdrile sint componente Blologies ‘mportante ole diferiielor ccosisteme, cu precidere ale biocenozelor din ecosistemele date (adicé a ansamblurilor de viefuitoare, plante si animale, ce alcd- tuiesc fieeare biocenozd). In acest context rolul pisirilor este deosebit de important in mentinerea echilivralui natural, in biocenozele din care Jac parte, in mod deose- bit prin relafiile lor trofice (respectiv in legdturd cu hrana pe care o consumé). Se cunoaste ci, ficcare specie, sau specii fnrudite de cprocpe, au un regim alimentar caraeteristic (dupé loc, anotimp, virsta exemplarelor etc), care reprezintd hrana lor de buzd (prejeraté), la care sint adaptate, Dect, si albinele au hrana, comportamen- tut si modul lor de trai caractertstic, eu toate relariile lor cu mediile de trai din dijerite zone — cu sublinierea ci, albinele din stupii amenajati de om (de diferite sisteme), sint mai aproape de viaja si conditiile dijeritelor animate domestice, cdci ele beneficiazd, pentru o serie de certnte, de asigurarea acestors de cétre om. Intre asigurari trebuie avutd im vedere gi ocrotirea lor (instinctul de apdrare find in mare mdsura pierdut prin condijiile domestice), ocrotire la baza cdreia irebuie sd stea diferite amenajari tehnice, in nict un caz distrugerca unor pdséri foarte utile, ei doar sisteme de evitare a acfiunit acestora, de indepartare a lor prin diferite insta- iapié simple, In acelasi timp, diferitele pasérele silbatice, intre care si cele citeva etichetate cg ,@dundtoure* stupilor, isi indeplinese in mod firesc rolul lor in ecosistemele si biocenozele respective, in care sint prezente permanent, sezonier sau in anumite pericade, Intre acestea au fost semnalati — inci de mai multd vreme pifigoit, Jara a reprezenta isi o primejdie sau factori diunitori importenfi, asa cum se \ mentioneaza foarte bine si in Manuclul cpicultorului Ed. VI, din 1986 (pag. 360), re in tem%, pe care proveeate accidental de ac foarte pe scurt est grup de neajunsuri pasarele foarle utile altfel. Din cele 10 specli de pi Dupa aceasta pur am_considerat-o necesard, si in general, vam prezenta gol din_avifauna Ppasiri — PITIGOI — cu pricipalele as- noastré, un numar de 9 speci! fac parte pecte din viata lor, obiceiuri (comporta- din familia PARIDAL (a ul PAS- Tente), rispindires, hrana gi rolul impor- SERIFORMES). Numai o specie, pitigoiul fant eg-I au fn general pentru na Ge-stuf (Panurus biarmicus L) face parte pentru om, in mod direct si indirect, toc- din familia Paradoxornithidae. Accasta din mai prin relajiile lor trofice (hana consu- urma, cu o lungime medie (de la virful mati), Tinlod seama cA apiculiura se prac- cieculul pink la virful cozii), de 16 cm tied de lingé yirmul miirii pind sus la fn nud), este 0 pasdve de munte, zone de altitudine in care irdies risuri mai intinse,' unde se cuibareste, @ nu are tang ARIDAE (Pig. 1). sur (Parus palustris L), diferilele specti de pitigoi, este utilt, cre- dem, pre @ acestora spre cunoastere gi eventuala identificare a celor ce vin in contact cu stupil sub diferite forme cuprinde cele nti in general eu stupil, 9 specti mai Jucru important pentru perfectionarea unor misuri practice de evitare a eventualelor 16 mic, cu lungime medie de 11—12 em. Este raspindit pe cimpii si dealuri, in paduri deFig. 1, Diferite specti de pitigol: 1, Pitigoiul mare (Parus major) ; 2 Pit (Pa Piti- rus caeruleus) ; 3, goiul-de-bridet (Parus ater); 4, Pitigotul mo- tat (Parus eristatus) ; 5, Pitigoiul-de-munte (Pa- rus montanus) ; 6. Diti- gusul codat (Aegithalos caudatus); 7. Boicugul (Remi pendulinus). foioase mai zavoaie, umede, tn lunci tmpiidurite, livezi, mat rar in grddini_ margi- 2. Cuibaraste in scorburi (sAlcii, plopi, arini, etc), depunind la o ponti (0 depu- nere completé de ova) 7—8 ova. Scoate 2 vinduri de pui anual (rindul al doilea de ova in numir mai mic). Pifigoiul-de-munte (Parts montanvs 1.) aseminitor cu specia precedenta ate fi confundat), are lunais pind la limita in find — in fumetie de condst — un rind de pei. (Parus_ lugubris are lungimea medie ciocal ceva mai puternice. Este in paduri (cu arbori mai vivouie, livezi din cimpii si alu pe pantele montane sudiel, mai rara seory opacilor mai rar . Deoune la 0 ponth fructifer, seolind dows rinduri motat (Parus cristatus L), are edie de 11—12 em fiicind parte dintr mici, user de recunoscut dupa m at) de pene de pe cresiet, negtu, Este mai putin ‘ ceilalti_pifigol. Traieste turile de conifere cu desi- suri 5i jar gi in cele mixte (cu 17foioase), sau chiar numai de foioase (fas, mesteaciin etc,), Cuibireste tot in seor- burl, din trunchiuri putrede si alte gauri naturale. Depune 5—7 oud (car mai mulie), scofind — in functie de conditiile anuai¢ dowd rin- Pifigotul-de-bradet (Parus ater L.), lungimea medie de 10—11 cm, scufie nea- gra cu opaté alba pe ceafa, caracteristica, Este réspindit in padurile a cele mixte, in pareuri nele montane, Iarna, : unele cxemplare ajung si la cimpie (chiar pind la Dunare, in iemile mai grele), asociindu-se uncori cu eeilal{i pitigoi, Cuibareste in scorbur joase din trunchiuri, in gAuri din iduri si cele din malurile abrupte, Depune Ta © ponta 7—8 ou, scotind unul sau doua rinduri de pui, dupa condiliile anuale. Pitigoiul albastru (Parus caeruleus L), are lungimea medie de 1I—12 em. Nu- mele fi vine de la culoarea de pe cap, aripi gi coadd, de un albastru-cobalt viu. Este raspindit in toate zonele aril, ca si specia urmaloare (Pitigoiul mare), ’ fiind insé ceva mai rar, Cuibiritul este de asemenea asemanitor pitigoiului_ mare, cepunind la o pontd 8—10 oud (rar 11)! Scoate doua rinduri de pui pe an. Pitigoiul_ mare (Parus major L), are lungimea medie de 14 cm, Ca toti pitigoii, este 0 pasdre foarte mobili, executind felurite migciri chiar acrobatice, in toate pozifiile corpului — cum execut& si cele- Jalte speci, Este rispindit de Ja tarmul mari pind la munte, find cel mai evident si des intilnit, in p&duri felurite, in 2i- voaie, livezi, arborl din grédini si curti, in Iungul soselelor si apelor etc. Cuiba- reste in scorburi (incluslv in cuiburi pa- ite de ciocinitori), in gaurile — zidu- Tilor gi alte cavitati — ocupind cu usu- rintA si cuiburile sau seorburile artificiale instalate in acest scop in diferite Iocuri Depune la o ponta 8—12 oud si scoate dou& rinduri de pui anual (uneori chiar trei rinduri), ultimul rind = cu numar redus, Pifigolul codat (Aegithalos caudatus 1), are lungimea medic de 13—14 cm, avind o coadd lungi — de unde si numele — un penaj putfos, cu nuantiri deschise pind Ja alb, pe cap, piept si abdomen. Pastre vioaie, cu misc&ri acrobatice, Cuibareste in cuiburi globuloase, pe care aceste pa&- séri le construiese din vegetale, pene si puf, bine acoperite si mascate cu licheni, av © micd intrare latoral-superioard, Depune la o pont’ 7-10 oud (rar 12), Seojind doud rinduri de pui pe an. Locu- rile de trai: piduri, zavoaie, parcuri si 18 gradini cu boschete si tufiguri din cimpii si de pe dealuri ete, Boicusul (Remiz pendulinus L.), are luagimea medie de 10—11 em,‘ Pasare mobild, vioaic, ca toti pifigoli, tdieste mai ales in Delta Dundrij si luneile riu. rilor mari, fara a fi o specie prea nume- roasi. Cuibul, construit mai ales pe ra- murile subltiri ale sdleiilor, atirnat de virlul acestora, este in forma de para (25—30 cm lungime), cu o desehidere ca un mic burlan lateral-sus. Din fibre ve- getale, lina, par si mai ales puful, abun- gent primavara in luneUle cu sAleli si plopi, adunat de aceste pasari, cuibul are structura unei piste moi si dese, addpost excelent pentru pul — leganat de adi a vintului. Depune la o ponté 5—7 oud, la ervale ceva mai mari, ineft puii au marimi diferite, ccl_mai mare incalzind pe cei mici, cit pasarile adulte sint in cautarea hranei, Scoate un rind de pui. Daca cuibul este distrus, il refae gi depun © nous ponté de inlocuire, cu mai putine oud. Ce trebule si mai retinem, dupa aceasta scurta prezentare a celor 10 specii de pi- figoi din fauna {aril noastre, este marea Jor importanté pentru echilibrul naturii si implicit pentru economia omului — ca_plistrl, unanim recunoseute, printre cele foarte folositoare. Hrana lor de baz o formeazit insectele, cu toate stadiile lor de dezvoltare (oud, larve, pupe si insecte adulte), intre care, pe baza multor cerce- tari stiintifice, s-a’ constatat ef, cele dau- natoare agriculturii si silviculturii sint in procent mare, Perloadele in care hra- nese puii la cuib, deci cele in care trebuie si prindd hrana proprie si, cea, a numi- raluj mare de pui in general (care siau in culb peste 2 siptamini uneori), reprezint’ un consum de insecie si larve impresionant, reusind sd ucida larve mari (omizi, uneori Jungi cit corpul pAsarilor), Exemplificam doar prin datele despre pitigoful mare la care in 15 minute s-a constatat cé au adus puilor 48 omizi culese dintr-o livad& (dupa C&tuneanu, 1952); deci hranind, pull # ore pe zi, timp de 16—18 wile, in- treaga familie ajunge si consume isi sd distruga) peste 27.600 omizi diferite si inscete, Autorii diversi mentioneaz’ 330— 390 venizi la cuib eu hrana (de fiecare data cel pujin cu cite o larva sau insects) in cursul unei zile, Noi am costatat $2 veniri cu hrana gi o durata de Ia 12 Ja 13 ore do hranire a. puilor, deci este semmifi- cativa situatia rolului lor — fapt care este yalabil, in linit generale, la toate speciile. Numal in sezonul rece hrana devine, in procente variabile, si vegetal; iar in zile nefavorabile, grele, pisirile recurg pentru a supravielul, la diferite alte elemente dei sl vioaie cum sint, de nei ajung si produca si uncle mici n stupilor, care impun evitarea si tarea lor, nu distrugeren acestor f: ullli, protejati de legile ocrotiri faunei peste tot, De altfel, micile rele insectivore | ai cinfe gi diminu&ri ; rita pesticidelor (insecticide, ete), folosite in combaterea daunatorilor. Montarea de sperietori (eventual siluete de pasuri, care sa fie migeate de vint, in jurul stupinelor ; sforl cu franjuri din material plastic, pentru a rezista la plol, bine vizibile, pentru a nu d&una pasarilor in zbor care s-ar lovi de ele, cum se intimpla cu firele telegratice ‘in timpul migra- fillor, etc). Ar mai putea fi montate un gen de elici, in genul celor pentru Girecila vintului, care si fie mai lale si vopsite cu benzi viu colorate, Hriinitorile sint si ele utile, ducind la evitarea atacarii stupilor, céici pasarelele gasesc hrand in ele, in sezonul_rece cind aceasta este greu de procurat, Experimental se pot amenaja di- ferite tipuri de speriefori si sisteme de ocrotire a stupilor, inclusiv dispozitive care si nu permita apropierea pasarilor de ur- Ginis. In acest scop pot fi facute si schim- buri de literatura apicoli cu diferite aso- ciatii din alte fari, in care pot fi gasite solutii experimentate si cficiente. Oricum, prezentarea unor aspecte concrete. des- crise exact, pe adresa cedactiei Revistei »Roménia apicoli« in functie de loc si conditii, ar putea fi analizate mai bine oferind unele solutii mai eficiente, prac- tee, BIBLIOGRAFIE BRUUN (B), SINGER (A), KONIG (CL), 1071 — Die Vogel Deutschands und Europas in Farbe. Der Kosmos Vogel- fuhrer. Stuttgart : 266—271, CATUNEANU (0, 1952 — Pésirt folosi- iware agriculturii (paséri sedentar- eratice si sedentar-migratorii), Edit, t. literatura stintificd, Bu- 549, MENTIEV (G.P.), GLADKOV (N.A), SUDILOVSKAIA (A.M), SPANGEN! BERG (EP), BEME (LB), VOLCIA- NETKI. (1B), VOINSTEVENSKIL QLA), 1954 —Ptifi Sovetskogo Soiuza, Moskwa, 5: 730-741, DOMBROWSKI (R.), LINTIA (D), 1946 — Pésdrile Roméniei (Ornis Romaniae). Bucuresti, 1: 225—254, NIETHAMER (G), 1987 — Handbuch der Deutschen Vogelkunde. Leipzig. 1: 217240, PAPADOPOL (A), 1987 — Pitigoiut — 9 pasdre folositoare, Apicultura, Bucu- resti 10 $19—22, PAPADOPOL (A), 1965 — Contributions a la connaissance de la biologie de 1a couveison et de la nutrition des pous- sins chez Parus major L. (Aves). Trav, Mus. Hist, nat. Grigore Antipa". Bucuresti, 5: 319334, PETERSON (R), MOUNTFORT (G.), HOL- LOM (PAD), — Guide des Oiseaux @Europe. Ed. Delachaux et Niestle. Paris, Ed, 3: 235—240 ; 249, —0—0—0—0—o—0—o—o — eeeeeneee MICA PUBLICITATE Vind pavilion apicol modern pentru 78 familii, férd albine. Pret conve- nabil, com. Ivesti, judeful Galati, telefon; 87 o progabild si familit de albine, telefon Cumpdr pavilion apicol cu stupi orizontali minim 60 jamitii, ex 29.46.20 cufie ire~ (10) Cumpar urgent jamilii de albine, telefon : 911/11358 (a1) Vind remorcé pavilion apicol e telefon : 941/32868, Craiova (12). ipet cu 48 lézi orizontale fara olbine, 19Album de specii melifere Zmeurul si zhurdtoarea, valoroase plante melifere Dr. ing. Ion CIRNU Plantele melifere din zona montand pre- zinté o deosebité importanta pentru api- eulturd, mu numai prin suprafefele imense pe care le ocunt, ci si prin potentialul tor nectaro-polenijer superior. Dintre acestea, zmeurul si zburdtoarea se situeced pe pri- mete locuri, asigurind in conditié favorebile insemnate culesuri de productie. In vederea unel mai precise orientdrt a enicultorilor in practicarea intensd a stupe- rituini pastoral Ia aceste resurse melijere prezentém in continuare 0 caracterizare vio-apicold a acestora, 20 Zmeurul (Rubus idaeus L) este un arbust forestier din familia Rosaceae. Creste spon- tan in zona de munte gi dealuri inalte, mai ales in tdieturile de paduri de réginoase si fag (fig. 1). ‘Masivele de zmeurig mai renumite in fara noostré sint in judefele : Arges (Valea Lotrului, Valea Argesului), Bacdu, (Valea Asdului,’ Valea Bistrifei, Valea Tarcdului), Brasov (Valea Zizinului, Bran, Zérnesti, In torsatura Buzdului), Prahova (Secut, Lunca Frumoasa, Teleajen}, Bistrita Nasdud (i- bles, Rebra, Colibija, Valee Ariesului, Vatea Mare, Obirsia Lesului), Cluj (Bondureasa, Valea Driganului, Valea Belis, Valea Récd- tdu), Gor} (Valea Tismanei, Runcu, Valea Sadului), Mehedinti (Closani, Baia de Ara- md), Hunedoara (Valea Steiului, Marginec, Valea Murgugului), Harghite (Tulghes, Bor- sec), Mures (Valea Rece, Gropsoara, Stin- ceni-Neagra, Valea Gurghiului), Sibiu (Valea Cibinului, Valea Sadului) si Suceava (Poj rita, Holohogea, Cimpulung Moldovenese, Vatra Dornei, Gura Humorutui) etc. Caracteristici apicole. Infloreste in lunile iunie-iulie, avind o durati de inflorire de 20—J0 zile, in raport cu altitudinea si mer- sul vremii. Secretia de nectar la zmeur este intensd pe intreaga perioada de inflo- rire, iar in condipii favorabile de temper turd vizita albinelor nu inceteazd de dim ‘neata pind la apusul soarelui, Intensitatea maxima de cules se inregistreazd cind tem- peratura din cursul zilei depageste 20°C. Productia de nectar la zmeur in zona fo- restierd partazé de la 1,6 la 3,0 majfloare, cu 0 concentrafie ridicaté care oscileaza intre 42 $1 64%, 2ahar. Productia de miere la masivele de zmeu- ris a fost evaluatd 1a 200 kglhectar, Mierea de zmeuris este de culoore deschisd, aromatt si deosebit de plactud la gust. Cristalizeaza relatic usor dupd recoltare cu cristale mici, fine, care-i dau aspectul unui gerbet de ca- litate superioard. De obicei mierea de eme- urig se obtine im amesiec cu mierea de fi- neaja de munte side mant, care-i méresc si mai mult valoarea nutritiva 9 terapeu- J masivele de emeuris, care crese tan in zona de munte, 2meurul se ecvent ca arbust fructifer prin ini gt lveei pentru fructele sale aro- , deosebit de apreciate, fie ca fructe pete sau suv forma de dulceafa, gem,Zburktcarea sau réscoagea (Chamaene rion angustifollum (L) din familia Onagra- ceae, este o planti erbacce, perend, de talie’ inaltd, Creste frecvent in tdieturi de pddure, in zona faguiui $4 a molidului, ta altitudint de 500—1 550 m (fig. 2). Suprajefe importante de zburdtoare se intilnesc in toaté zona montand, din Carpayi. Caracteristicl apicole. Zburdtoarea Ince- pe sd infloreascd in luna tunie si se esa- loneaza in functie de altitudine si expozi- fic, pind la sfirsitul lunii august, Florile mati, de culoare roz-violaceu, sint dispuse in inflorescenfe alungite, ‘deosebit de airactive pentru albine, Glandele nectari- fere ce se gisese im partea superioard a ovarulut sint formate din ingrosarea bazei sepalelor si sint acoperite de o garniturd de perigori, Temperctura optima de secretie a nec- tarulut se situeazd intre 20 st 26°C iar wmi- Gitatea atmosfericd cea mai javorabild este de 60—70%, Pe Ung temperaturit si umiditate atmosjerici, secretia de nectar la zburitoare mai este conditionaté si de alte factori externt nedeterminati, probabit factori cosmici. Dupd wmti autori*) secretia de nectar cea mai mare are loc in timpul nop} intre orele 18 gi 6 dimineata, iar concen- tratia in zahér cea mai ridicaté se con- stati intre orele 10 si 14, cind de japt, se inregistreazd intensitatea maxima de vizi- tare a albinelor. Cantitetea de nectar variazt intre 1 st 4 mg/floare, cu 0 concentratie de 4460", zahar, Producfia de miere la zburdtoare a fost evaluatd 1a 200—600 kg/ha. In anit cxceptionali ins productia de miere poate atinge 1000 kg/ha, cind sporurile zilnice la stupul de control depasesc 8 kg miere, Tre- buie sé arétim cé desi zburdtoarea se ca- racterizeazd printr-un mate potential nec- tarifer totusi, datorita exigentelor sale bio- logice, culesurile marl de productie cpor periodic o data la 5—7 ant. Pufulita seu zburdtoarea de api (Epllo- blum hirsutum L.) face parte din familia Onagraceae $i este o planta erbacee perend. Creste tn locuri mldstinoase din pdduri si tufisuri, pe lingd riuri, piraie si lacuri. Prezinté tulpini inalte ramificate si aco- rite cu perizori, Caracteristici apicole, Pufulija infloreste in tunile tunie-iulie si furnizeazd nectar st polen pentru intrefinerea si dezvoltarea jamiliilor de albine, prezentind un povenfiat nectarifer mai scazut fata de specia prece- dentd, Florile sini mari, solitare, de culoare rosie. Cantitatea de nectar variazd intre 0,3 $i 0,5 mg/jloare, iar productia de miere a fost evaluat la 40—60 Kkg/hectar, *) Maurizio An Grafl I, — Des Trachspflanzen- Duch, Ehrenwiran Verlag. Manchen, 1969Un practician fsi spune parerea Varrooza si virozele — principalil dusrani ai famililor de albine ing. Nicolae BORCESCD inginer set al Sindromul de depopulare a familiilor de albine a aparut mai pregnant incepind cu Junile julie-august, 1986 continuind sub o forma foarte grav in toamna anului 19 primavara si toamna anuiui 1987 si slabind Gin intensitate progresiv in anit 198 1989. La gocul de reproductie in exces al acatianului Varroa Jacobsoni sa addugat si acela al virozclor in special virustil paral: ziei acute, virusul paraliziei cronice, virusul botellor negre si intr-o masuré mai mica, prin asociere, virusul X, virusul filmmentos, virusul de Egipt si rateori puietul in sac. Infecfia virotied, de mari proporlii, a urmat indeaproape infestarea masivé cu acarienii Varroa si impreund au cauzat Rominiei cca 400.000 familii de albine pic: ute in ultimil 4 ani, De altfel, asemenca nierderi uriage s-au semnalat in toate fi: rile Europe rasaritene mergind pind Ja Gecimarea familifior de albine in jur de 30 70" din efectivele nationale (URSS, Bulga- via, Ungaria, Polonia, Tugoslavia, Austr Aceste jini gi-au comunieat in mod cinstit, oficial pierderile ai putin RomSnia care inlé una agri- coli" a asa-zisel ,revolujii aarare” nu a publicat oficial nici o picrdere de natura epizootic’, a redus la ze: inifiativa a adevarul prin larea si amenin{area speeialistilor, eladc an di an recensiminte Ce trist& a: ntire, De abia in a lunii 2 anului 1990 vom Iva eunostint rata cifrA a efectivelor de familii de albine din ara noasira si vom putea apreeia co a insernnat epizootia de varoazi si vitoze pen teu Rom: Jn ultimii ani toati Iumea apicoli dis- cutd, cerceteazi s1 ia misuri contra varro ozei. Apicultura din toate (rile, prin reviste si studif de speclalitate ia eunostinté de toate noutitile si mijtoaccte de lupta contra varroozei si virozelor, Numai in Romania regimului falimentar al lui Ceausescu api- cultura, ca de altfel toate sectoarele azro- zootehni¢e, a fost tinuti in intunericul lipsel de informatie, Stiti ctte articole au fost scrise despre combaterea varroozal fn petioada 1982-1916? var dupa act da~ 14? Ne este jend si va dim cifre. Peste tot in Etropa, au abundat lueriri stiinti- fice gi articole de specialitate. Toata lumea spacialistilor (veterinari, zootehnisti, biologi, 22 Institutulu de Cercetare si Productie pentru Apiculturi, agronomi, apiculto butia lor la proc pevienta iar 1 ete) si-au adus eontri- ‘ul de cunoastere si schimb ntganele sanitar-veterina~ re Ge stat, in mod logic, au concluzionat si stabilit linia de conduiti in combatere si tratament. Este bine s4 invajém din aceasta stare de lucruri si sd nu repetim asemenea greseli. Fécind 0 analizi elementara in taxono- mia zoologica observam citeva analogii si caracteristicl biologie deosebit de intere- sante. Apis mellifica_si Varroa jacobsoni fac parte din incregandtura Artropodelo Varroa este artropod din clasa Arahni- deloz, ordinul Acarientor. Apis mellifica este o artropoda care face parte din clasa insectelor, ordinul Hime- noptereto pregint mm naturi peste 1000 jind pe useat, in apa gi aer; tate la injepat, lins si supt, multe i dinize acastia parazitind insectele. Prevints un grad foarte inalt de transmi- tere al unor agenti pategeni gi in special al virozelor, Verroa si albina sint rude apropiate pe seara zoolagie’ gi aceasta favorizeazA enorm zecst parazitism atit de perfect. Teoretic o femeli ue varron poate da o inmultire de cea. 50000 parazigi pe o fe- mela Intr-un sezon, Practice, la o infestare de cca. 300 acareni existenti la inceputul de sczon apicol pe o familie se poate ajusge la o populahie de cea, 2500—4000 acarieni capabili si aque la depopularea acesteia, lipsi de productie si mortalitate. © observatie de mare importan{a este aceea cA numiru) urmasilor depinde in esen|t de timpul de acoperire al celulei, de calitatea proteinei ingerate si mai ales de prezenta hormonilor juvenili, Firk aceste conditil, fertilitatea lui var- roa este mult stinjenité, Din accastd cauzd celulele de trintori sint mai mult folosite in parazitare (acestea se acopera fntr-un interval de timp mai mare de 3 zile decit cele ale lucratoarelor, iar in acest timp devin adulte 1—2 femele ‘de acarienil in plus), La celullele maicilor jworel) acoperirea oud- lor nu dureaz4 decit cca. 7 7ile, astfel Incit nu se pot forma acarieni adulfl. Aceste ca- vacierisliei sin foarte importante in comba- terea bio! si reproductivA pe care o vom efectta find foarte multe luerdri de cercelare in aceasta directie.Konopacka gi Miszynsita — Poloni: fioneaz’, ea in ceca ce priveste raspindirea acarienilor de Varroa Jaccbsoni in colo de albine, 70—80% din femeleie varrea sint prezente in fagurii cu puiet in timpul se- zonului activ si numai 20-30%), e: albinele adulte si trintori. Concalves gi colab. afirma ¢4 sapurtul dintre infectarea puictului si albincle adulte variaza mult intre coloniile de albine din stupind, Ambeie grupuri de cercetare afirma: foarle logic, ca femelele varroa prezenie pe puietul c&paeit sint rasounzatoare pent: proventul ridieat de acarieni cin famili de albine, iar in aceasta situat, 2 poate age coneluzia cio cantitate chiar mi de puiet cipicit primvara gi toamna, re- duce foarte mult cficienta " tratamentelo: chimice impotriva paraztului, decurgind limpede importania tratamentului ce toamnd flird puiet capacit. Din studitle autor stréini e Joung si colab.), rezulta ci ol- bink care populeazi a familie de albine bolnavi traieste in sezenul de vara numai cca. 28 zile, iar in eazul in care este para- vita de 2 acaricni, traieste numai 9 zi Obsarvatiile noastre’ confirm acest Iueru. Varroa netratati sau tratatd incorect se instaleazi masiv in familiile de albine si aduce numeroase prejudicil eiapizate a) Infeap& - lesutul epitelial al albinei provocind Inflamari grave. b) Suge hemolimfa albinelor, insugin- du-si proteine de prima calitate vitala, puno-proteine, oligo-clemente gi hormoni specificl, condueind in final Ia debilitarea albinelor gi apevitia bolilor de asociere, ©) Transmite prin hemolimfa viroze si bacterloze foarte perictloase. Dr. biolog Astrid Kohiich, directoare a Institutului de Apicullura din Baden Austria in revista Bienenvater 1903 constata fn baza unor luerdri de lahorator c4 fami- lie de albine parazitate de varroa prezinta © debilitare grava si cites: ,,Atard de va- tAmarile morfologice clar viribile (greuta tea de ecloriuns mai scizuti, reducerea greuta{li albinei tinere cu 5—10%/e, elbine tinere malformate, durata de 7 scurta, viabilitate se&zuti) se produce 0 mo aficare a hemolimfel, constatindu-se 0 ri ducere a celulelor sanguin da 40% 1a albincle lueratoare, reducerea cantitatii” i tale de hemolimf Ta procentuala de prot consiata la masculi atozoizi $i o mai slab’ formace a v. seminale, a glands! salivare gis glan- delor genitale ; larvei de varroa {i revi insi suplimentar functia de vect if agent patogeni, iar ca voctor al acestei boli, Dac mu co au misurl seriease de combatere a varroozci patem avea suiprize prin apatitia unor pzo- bleme de boals fark rezerve" In 1986 a avut Ice la Bad, Hamburg GEG) o reuniune a expertilor europeni in varrooai finuntata de Comunitatea euro- peana, Printre concluziile la ragortul final este si faptul cl in rma cercetirilor efectuate s-n constatat ci 60% din acarient transmit Virusul pazaliziel la lucratoarele adulte gi in mod ogalnimfelor, In sprijinul afirmatiilor c& gradual de infesiare cu vartea dietearA gradul de in- fectic eu viroze si bincinteles gravitate bolii si implicit, mortslili mari, este si itatul urmator din Rothamsed Report pen- tru 1905 p. 98—100. fn grupa cu infestajia scazuta de varroa, ineidenja virusului para- liziei_acule (APY) a fost sub 3% per total probe analizate, dar ia grupul cu infesta- tie medie cu varroa ineidenfa APV a cres- cut la 40%, in timp ce la coloniile foarte intestate, 80% din probe contineau virusul APY si aceasta s coincls cu declinul rose al colonlilor de 2tbine, constituind cauza primard a morfalitifii la albinele adulte din Germania, Dr. Bretschko, in Bienenvater nr. 5/1988 considerd cA 0 nosemozi puternicd poate provoca eruptia virozelor, iar atacul de varrooz4 intensificd infectia, Virozele cu earacter epizootic pot fi pro- voeate de parazitoze, precum si prin infla- enfa diferiselr substanfe chimice. De aceea nu se exclude posibilitatea ca substantele pesticide folosite in oxees pen- tru combaterea atacului de Varroa sé pro- voace virore, In 1985 Grovov, Guzova si colab. (Pce- lovodstvo nr. 6) au demonstrat expe tal, folosind ieni Infesiali cu. bacte si micelii transmit albinelor sé néitoase, pri alt rulizate, precum $i virugii puietului In si filiform, Prezenta acarienilor a condus la cresterea nurirul de spori ai unor miccze. Faptul ca in combatrea bacteriozelor si micozelor aver lvatamente eficace (im prl- mul rind teramicina $i mieocidinul) a deter it ca in fara anastré sii avem mai p. fine probleme in aceasta directie. In regnul_snimal exploatal pentru pro- dusele sale alimentare folosirea substanjelor pesticide toxice in medicamentatii este sue pus unui control sanilar-veterinar foarte riguros, Se fae cercetiivi minutioase inainte de a se da cuvenitul aviz de fabricatic, Aceeasi situatie se inilmpl’ si fn apicultura care furnizeaz fn special micrea de maturi si mal ales de copi amitraza folosita de nol in sub denumirea de Varachet nu si in Austria, Italia, Spania i alte . Fob loseste in Anglia, Italia, Spania, dar la data actual sint nemultu- miri “in legdturd cu brompropilatal din 23compozitie (Anglia). Apistanul (un piretroid foarte eticace — acaricid) se foloseste cu deosebit succes in SUA, Austria, REG. si Franja. Periziaul se foluseste aproape rile dar Ja data actual sint diseutii in Jegaturd cu unele probleme de intoxicare te la pulet 91 chiar cu efieacitatea te- rapica. Nu existi substan! chimiet acaricida fr& pericol de intoxicatie pentru albina si om, fn plus, un incovenient de luat in Seama este si acela cA tratamentele inde- lungate conferd 0 anumita rezistenté a pa- razitului, find necesaré schimbarea male- culei dupé o anumita perioudd de folosive. Pierve Roben in VAbeille de France— 1986 arati ci produsele chimice aplicate necontrolat creeazA pagube ireversibile co. Joniilor de albine (pierdere de matei, redu- corea fecundititii mateilor, actiune ‘asupra eutlor sau puiettlui, actiune negeliva cu durata indelungatd asupra albinelor adulte). Combaterea haotics eu exces de pesticide @ diunatorifor in agricultura, medicamente pe bari de pesticide date fra respectarea prospectelor privind freevenja tratam:nte- lor gi dozags exagerate de substanta aciiva au rupt pragul biologic in rezisten{a fami- liiler de albine Ja factorii de agresie pato- seni si au condus Ia facilitarea instalirii virozelor. ‘Tehnologii speciale privind eresterea fa~ millilor de albine in condijiile combaterii depopulirii. a) Mentinerea activizérii famitilor de al- bine prin asigurarea permanent a culesu- silor de nectar si polen. Primavara si team- na precum §i in perioadele lipsite de cules se vor asigura stimulari cu sirop de zahar la care se va asigura protofil. In acest mod se va stimula permanent ponta matcilor, dezvoltsrea familillor de albine gi obfine- rea unor produeiii mari de miere. In con- difii de cules gi stimulare, infectia acuta cu viroze (in lipsa varroozel) se instaleaed foarte greu. De accea se insistii in activi- zarea familiilor de albine. b) Matelie se vor schimba anual iar din categoria acelora de dol ani se vor pustra numaj exemplarele testate ca avind o pa 14 superioara si o productie mare de miere, Depopularea familiijor de albine con- duce permanent la pulet mort in celule, al- bine subdezvoltate, moarte prematur’’ a albinelor lucrdtoare si creeazi goluri in populafia familillor de albine, care nu pot ti acoperite decit de o matcA cue ponta foarie buna, obligalé si execute un proces de ouat foarte intens sf prelungit in tt sezonul aplcol asigurind o populatic tinded $i sinatoasa. ¢) Se va luera strias familia de alb: menfinind in cuib cu ajutorul diafragmei, numai ramele bine acoperite de albine. Vor pistra astfel edldura familici de al- 24 bine si condi{ii normale de viati pentru puiet, albine si mated, Gd) Fara nici un fel de exceptie se vor inldtura fagurii care prezintA puiet mort si foarte diseminat, Acesti faguri foarte con- tagiosi trebuicse imediat topiti. Toate perienjcle efectuate au confirmat ci p: trarea acestora in familifle de albine c: duce 1a populare continua, lipsa de prod ite $i pierderi importante. De asemenea se vor inlitura faguril : vechi, in care de obicei se gdsese diferiti agent! pategeni. ¢) inmulfirea familiilor de albine in = nele unde exist epizootii, se va face cind roirea artificial numai Ia tami albine dezvoltate si fara simptomele boli. Din fiecare familie puternicd si sd- naicasa se va face un singur roi prin di- vizare. Este interzisa roirea prin stclonare (roi formafi cu rame de adundiura prove- nite din toate familiife), actiune care ar ajuia foarte mult la contagiunea boli 51 la obfinerea unot roiuri neviavile. recomandi in aceusti directie metoda propusi de specialistii trancezi si ung a forma roiuri dintr-o singura familie losind tofi fagurii cu puiet cdpielt bine aco- periji cu albine, Acestia se vor transporta Ja cca, 3-5 kam gi li se va asigura o fecundata la colivie. Dup& cea, 10 zile se _va procea Ja un tratament cu Amitraza (Va- rachet) care va distruge intreaga populatie de femele de varroa aflate far protectia eapicelelor si pe albine, Familiei de baz& faira rame cu puict eapacit i se va lasa matea proprie, spatiu de ouat sl se va apii- ca imediat un ‘tratament cu Varachet, Aceasta este o metodi de inmultire cu riscul cel mai mic de contagiune a bolii 1 cu asigurarea eficlentd a omoririi paraziti- lor. 1) Se va executa obligatoriu transyaza- rea de primivara a familiilor de albine in stupi euratifi sl dezinfectati. Experienta romaneasca si din alte (2: combaterea varroozei a scos in evidentd tratamentul absolut obligatoriu cu un cea- ricid( in cazul nostra Varachet) executat foamna in 2 reprize, ctnd in familiile de albine nu mai cxista parazifii in procent de 98—98/o, In situatiile cind in apropierea slupinei exist stupine netratate sau rect tratate, se inrogistreaz Ja fac de albine 0 crestore foarte rapidi a dului de infestalic si vorn fi nevoiti si cam fn fiecare luna tratamentul. Este absolut obligatoriu si se fact perlo- dic controlul prezentei numerice a lui Ver« roa jacobsoni in stupine, la 15—20% din e- fectiv. Dacd vom Intilni o infestatie care depaseste 30 paraziti in medie pe familia de albine sau familii izolate eu peste 50 eo-paraziti, vom mentul specific, Se stie cA in timpul sezonului apical, popu- lajia de femele varroa se gasesie 20—30% liberé pe albine si 70—80%p in celulele puietului de albine. Varachetul gi celelalte substan{e chimice pot distruge 95—08%o din parazifii aflati in afara celulelor (20—30") Ramin deci 70—0Y din numiirul total al parazifilor netratati si de aici consecinta unui pericol permanent de infestare cu varroa desi practic am executat tratamentele. A- pare deci necesitatea aplicarii obligatorii a tratamentului de toamna {n lipsa puietulut c&picit, sau asigurarea in familii a unor geurte durate de puiet necapacit in vederea aplicarii tratamentului. S-a constatat, in anul 1986, c& acolo unde au fost infestalii mari in’ primavara si s-au aplicat doua tratamente cu Sineacar, s-au fnregistrat pierderi mult mai micl, deoarcce s-a redus socul de reproductie al lui varroa de pe pozifiiie de declansare a reproductiei. De asemenea unde s-au aplicat tratamente cocecte in toamna anului 1986 gi in prim&- vara anului 1987 pierderile la familiile de albine au fost oprite. Evident cA tratamentele biologice si teh- nologiile speciale vin s& completeze lupta contra Varoozei gi vor inlatura tratamentel chimice actuale cu acaricide din grupa pes- ticidelor, dar pind atunei trebuie si accep- situatia existenta si 84 folosim judicios Varachetul in functie de biclogia parazitu- lui. reduce de urgent trata- Experienja laboratocului de patologie din ICPA in combaterea varroozei arati ei to- losirea in cadrul familiilor de albine a substanelor_oleo-volatile balsamice ca ti- molul, camforul si eucalipzul in diferite compozi{ii sinergice (Arahnol si Arahno- vir) conduc la o seddere a mumirului de paraziti, introducind in famille de albine un climat antiseptic, care ajuta la menti- nerea sanatAtii albinelor, le intarese tm lup- ja contra virozelor, contribuind la instala- rea stdrii de premunitic, factor deosebit de ortant in oprirea informajiel genetice ce tnmultire virotiea. Privind problema combater!! complica! lor varroozei cu bacteriozele specifice, tra- tamentele cu teramicina (in total 01—0.% ¢ pe familia de albine date in sirop de zabir, canfitatea totala fiind in tret doze egale ad- ministrate Ja 4 zile) dau rezultate foarte dune asigurind o adevaraté asanare a bac- teriozelor, care spre deosebire de viroze, au tratamonte specifice foarte eficace, Stagna- a pentru citeva zile a ouatulul mitcilor in cazul tratamentului corect cu teramicina nu este o problemi, dcoarece ulterior tra- tamentului ponta se reia la un nivel foarte crescut, Este necesar s& se execute corect si la timp tratamentele de prevenire in pri- vinja nosemozei si puietului viros, prin fo- losirea protofilului, respectiv a micocidi- nului Cu deosebit succes in combaterea de- populdrii familiilor de albine in stupinele institutului am folosit tratamente cu micoei~ Gin la care am adaugat 2,9 g teramicind la kilogram si l-am aplicat prin prafuirercon- form prospectulut, ‘Am aplicat acest tratament de 2 orl la interval de 7 zile In lunile aprilie si august (un flacon de 1 kg pentru 10 familii), Privind seriozitatea aplicérii tratamente- lor de la o stupina la alta sau in cadrul unel zone geograto-climaterice, exeprienjele nozstre araté cA o stupind bine tratatd gl care coabitear4 ling& stupine netratate pot s& marcheze o inmultice de parazili pe 0 familie de albine la cca 1600—2000 1a finele sezonului etalind ecaguri grave de depopu- jare, Experiente foarte importante au fost f&- cute in ecea co privesie geadul de Fezisten- {a al parazitilor de varroa amplasafl pe florile melifere in asteptarea albinelor care urmeaza a fi infestale. Parazitul inzestrat cu 0 deosebita vitalitate poate astepta timp Ge 9 zile prilejul de a parazita albine in trecere Ja culesul de nectar sau polen. Circulutia albinelor intre diferiti_ stupl esle mult mai frecventi decit banuiam st Constituie mijloace foarte sigure de ras- pindire a varroozei. Stupinele netratate sau Tncorect tratate constitulese o surs& perma- nenta de infestatie pentru stupinele corect tratate iar transhumanja in pastoral ampli- fica aceasta situatie, Din aceasié cauzA apare necesitatea ab- soluta eaexccuta watamente contra yarro- ozei in mod unitar si simultan pe supra- {ote eeografice climaterice cu arcale foarte tinge, Numai fn acest mod se poate con- cepe o stagnare a infestafiei permanente care are loc la data actuala. Sub conducerea Directici sanitar-veterinare sia Inspectiel veterinare din eadrul Ministerului Agci- culturii, cu sprijinul ACA si a celorlalte iastitutii interesate se pot exeeuta ase nea actiuni, care deja au fost organizate in Austria si Fania. Lupta pe frontul contra varroozei cont nud. Importanta economica pe care o ridi- .c& este deosebit si dicteazd direct gradul de producti superioare gf in final de ren- tabilitate. Sintem’ cu tofii direct Interesati, In nu- merele viiloare ale revistei noastre si con- tinuam informarea reciproca gi si ne adu- cem in mod liber contribujia noastri mo- dest de care rugim sf se find seama, iar Directia sanitar-veterinara din Ministerul Azriculturii s4 traseze mijloacele de Tupta eficace contra acestei periculoase epizootii cu implicatii nefaste in apiculiura roma- 25DIN EXPERIENTA UNUI APICULTOR EEE UNELE GRESELI IN LUCRARILE DE CRESTERE A MATEILOR Toader MARICAS Cresterea mitcilor nu este asa de usoara, cum o cred unii stupari, mai ales incepatori, care isi dest&inuie din secretele lor profesionale in ma- niera: ,,desparti o familie in dou’, sau faci un nucleu si ii pui o ram& cu puiet de toate virstele, iar albinele isi_vor creste negresit mate... La inceputul indeletnicirii mele ca stupar tot aga flceam, dar rezultatele erau rele. Roiul artificial format din familie recordist chiar, nu-si crestea in cele mai multe cazuri 0 mated pe masura asteptarilor : nu oua mai mult de 4—5 rame, desi mania ei se extindea pe 12—14 rame cu puiet. Pe parcursul anilor am tras inva- faminte si am inceput si crese numai matci de calitate procedind’ astfel : Incep cresterea matcilor si forma- rea roiurilor atunci cind constat pre- zenfa primelor semne care indicd in- trarea in frigurile roitului. Aceasta familie imi va creste tot sez0~ nul mateile sibotcile de care am nevoie. © familie care intrA in frigurile roi- tului este 0 familie’ perfect sanatoasa si cu multa vigoare. Sint mul{i stupari care din aceasta familie fac primii roi gi isi cresc matci in micronuclee sau nuclee, Eu nu procedez astfel intrucit in cifiva ani ag avea toate familiile roitoare, rezultatele fiind cunoscute. Cind am gasit prima fami- lie intraté in frigurile roitului ridic matea gi o sacrific intrucit nu este de valoare, distrug toate boicile, Las familia linistita noua zile pentru ca toate larvele ce au iesit din ponta mitcii si fie cipicite. Se distrug toate botcile care au mai aparut intre timp. Intr-um cuvint, albinele sint aduse la disperare, intrucit mi mai au de unde si-si facd o noua mated. Cu trei zile operatie pun un aceasta familie care inainte de aceasta fagure nou in prezinti insu- 26 siti deosebite: neroitoare, linda rezistenti la ierni grele, bund clidi toare de faguri,recolte mari de miere, cu 0 cipaeire uscata, Pentru ca boteile si poatl fi re- coltate fard a Zi vatimate, deeupez transversal din rami doud portiuni de circa 5 cm, cit mai departe de sirme. Dupa patru zile de la introduce- rea ramei procedez la selectionarea boteilor. Dac& doua sint alaturate dis- trug una din ele si pastrez 7—8 in plus fati de numarul de botei de care am nevoie. Albincle preiau lip- tigorul si-l folosese la hranirea Jar- velor din boteile ramase Dupa sapte zile fac o alta selectic a botcilor, in sensul ca le distrug pe cele care sint mici sau exagerat de jungi. Actualmente nu mai gisese in familii botci lungi, intrucit am efec- tuat o selecie continua de-a lungul anilor. Dup& cum arata gi literatura apicola, boteile cu o lungime mare sint cele in care larva a cazut de pe liptisor si este infometaté. Din mo- mentul desprinderii de pe patul de laptisor, larva nu s-a mai putut hrani. Cum eliminam aceasti cauza ? Cind asez in mijlocul cuibului rama pe care se crese botci, nu o mai seutur. In afari de aceasta ung cu vaselind consistenti distanjatuarele ramelor pentru ca albinele si nu pro- polizeze. In momentul cind rama este propolizata si inceredim si o des~ prindem cu dalta, ea primeste un soc, datorita caruia o parte din larve se desprind de pe liptigor. In mod eronat unii stupari trec la recoltarea botcilor dup& cfipicirea acestora, Operatiunea provoaci de cele mai multe ori r&cirea lor, Recoltez botcile in ziua a 14-a de la introducerea ramei la ouat, pentru a fi cit mai proape de eclozionare si pentru a nu réci in micronuclee sau in roi stcloni,CONTRIBUJIA ALBINE! MELIFERE LA SPORIREA PRODUCTIEI CULTURILOR DE CAPSUN IN SOLARII biol. Elena GROST, i Intensivizarea culturii c&psunului este necesaré ca urmare a cerin{elor sporite pe pial pentru aceste fructe cu msugirl gus- talive de exceptie. Ele prezinté importanja pentru céi satisfac nevoile de consum intr-o perioada cind celelalte fruucte lipsesc. Rea~ lizarea intensivizirit poate avea loc prin introducerea de soiuri noi productive si teb- nologii de mare eficien{3. Polenizarea cap- sunului in spafii protejate, cu ajutorul al- binelor este 0 mésur& deosebit de Impor- tanta, menit& si contribuie la cresterea pro- ductiel de fructe, Pe plan mondial, polenizaren efisunului in sere si solarii cu ajutorul albinelor este © preocupare de dal& recentd, Kitagawa S (Japonia) in anul 1985 s-a ocupat de bio- Jogia florilor de cApsuni stabilind tot odata numirul de familii de albine nece- sar unei polenizéri complete, precum si condifiile de temperatura si umiditate ne- cesare pentru mentinerea activitajii optime a albinelor in sera. In vederea studierii comportamentului al- binclor in spatil protejate si a eficientei activitatii de polenizare a acestora, in anul 1979 am montat 0 experienta in dowd solarii, fiecare avind suprafata de 1 ha. La inceputul infloririi cAppunului s-au montat in ficcare solar, izolatoare confec- fionate din siti de sitm& si un numar de 6 familii de albine. Familiile de albine au amas in solarii pind 1a sfirsitul infloririi c&pgunilor, find hr&nite periodic (la 2 zile) cu sirop de zahdr, pentru menfinerea acti- vitatii optime a albinelor. Taflorirea elipsunului in solarii s-a declan- sat in primele zile ale lunii aprilie si a du- rat pind la inceputul lunii mai, inregistrind o durai& de inflorire de circa 40 zile. Sfir- situl fazel de inflorire a coineis cu prima recolté de eipsuni, iar coacerea fructelor s-a esalonat pe o duratd de aproape o lund de zile Frecventa de vizitare a florilor de catre albine a inregistrat in medie 3,81 albine pe minut gi m?, respectiv 38 100 albine/ha, din Grigore FOTA care cu polen 40,7% restul de 59,3 find culegitoare de nectar. Aportul albinelor in polenizarea cép nului fn solarii rezulta din gradul inalt ce fructificare, care depiyesle 80%, comparativ eu varianta izolatt (nepolenizati) unde s-a inregistrat un procent intre 50,2—59,1% Sporirea procentului de fructificare ca urmate a activitatii de polenizare a albine- lor s-a reflectat favorabil atit asupra cali- ‘tii fructelor (forma, marime) cit si dircet asupra volumului productici de capsuni. Astfel, lungimea gi diamentrul fructelor oscileaza la varianta polenizaté intre 2,92 si 3,10 cm, in timp ce la varianta nepoleni- zat&i indicii calitativi prezinté valori de numai 2,27 cm $i 2,72 cm, Productia de fructe inregistreazi la va~ rianta polenizata cu ajutorul albineler spo- ruri importante, semnificative, ce variazd de la 91,92% pind la 122,08%, (media de 107%). Datele prezentate demonstreaza necesita- tea folosirii albinei melifere in polenizarea c&psunului cultivat in spatii protejate ca o misur& sigur de crestere a productivit3jii acestor culturi, 27— Ge este si la ce serveste oglinda stupului? Cum se face dezinfectia el? intrea- baStetimescu Letitia Oltea din Radauti, str. Lenin 14, jud. Suceava. — Prin oglinda stuputui se infelege suprafate terenului din jota stupului pe o intin- dere de circa 1 m? intrefi- nuté curat gi care trebuie sd fie cit se poate de netedd. Denwmirea daté acestei por- fluni de teren din foto stu pului este potrivita deoarece ca oglindeste intr-adevar, a~ tragind atentia apicultorului asupra diferitelor situafii de moment in care se poate afla familia de albine din stupul respectiv, dind astjel celui interesat posibilitatea sd tn- tervind si sd. ia operatiy mé- surile corespunzétoare, Oglinds — stuputui, find meren curdtata si sub pri rea stuparului, atrage ime- dia atentia cind se obserod pe ea prea multe albine moarte, resturt de albine sau larve etiminate din stupt sau chiar una sau mai multe métei moarte. Astfel apicul- tori observa gi poate inter preta diferite situati dupa aspectul si eantitatea atvine lor moarte aflate pe oglinda stupulwi, Se pot observa al- bine moarte sou resturi de aibine, larve moarte, larve pictrificate, albine suferinae, prezeniind diferite malfor- matii, albine intovicate, pa- raticate, cu abdomenul’ um- flat, care nu pot zbura si mor chinuite, In aceste situatit se recomanda a trimite pro- be de albine la laborator pentru analizé st diagnostic, Daca obserudm ne oglinda siupslui o mated moarté, a ceasia situate se poate da- tora uneia din urmatoarele cauze Familia de albine gi-a schimbat linistit. matea saw 28 ‘matea a fost omorité in ur- ma unui accident sou furti- ag neobservat. Matca moar- 1a poate fi rezultatul esecu- lui introducerti unel_mitet intr-o familie orfand sau vezmeticd sau in urma uni- rit a doud familii de albine, Matea moarté poate fi o mated tindrd de la un stup wecin, rdtdcitd la zborul de Amperechere (gregind urdini~ sul ea a fost omorita), Familia de albine care a voit si apot a renungat de a mai Tol omoard si scoate a fard matcile de prisos. In toate cazurile, stuput in care s-a gisit matca moarté trebuie controlat spre a sta~ Dili sf la nevoie a Tua mésu- rile ‘corespunzdtoare. Oglin- da stupulul mai are st 0 tm- portanta igienicd, nepermi- tind adapostirea in epropie- rea urdinigulut a unor ddu- natori ca pdianjeni, broaste, sopirle ete, Este bine ca o- Glinda stupului sa fie sub observatie permanenta, si fie intretinuta curat albinele ‘moarte sd fie adunate si arse iar pimintul sd fie sdpat, mérunsit, nivelat si dexinjec- tat periodic cu var sting in cantitate de 0,5—1 ka/m?, de preferat inaintea unet ploi, Taté deci e& apteultorii au destule mothve st ingrijeascd oglinda stupului. — Cum putem preveni fer- mentatia micrif de alvine ? intreabi Mariea Dumitru din Bucuresti, str. Prevederii 28. — Fermentatia miert este produsd de o categorie de germeni, in special drojdii, core au capacitatea de a se dezvoita $i in solutii concen- trate de’ zaharuri, nw ‘microorganisme _" osmofile. Dezvoltarea lor este condi- tlonatd de wn continut mi- nim de apa af substratulut nutritiv, In eazul mierii de albine umiditatea limité pen- tru dezvoltarea germenilor osmofili se situeaza la nive- Tul valorit de 20%, Depasi- rea acestei valori, chiar gi cu citeva fractiunt de pro- cent, conduce la instalarea procesului fermentativ, Albinele nu cépdcese celu~ lele cu miere decit atunci cind umiditatea ei a scizut sub 20%. Prima conditie pentru prevenirea fermenta- fiei este aceea de a nu ex- trage mierea din faguri de- cit atunci cind cea mai mare parte din celule au fost ed- pacite. Mierea este higroscopica. Pastratd in spatit umede si in recipiente defectuos in- chise, ea absoarbe apd din atmosferd si cind s-a depasit pragul de 20%, declansarea fermentatiet devine iminentd, Agadar, a doua masurd se referd la pastrarea mierii in spafit uscate, bine aerate si in recipiente bine etansate, Instalarea procesului fer- mentativ este condifionata si de nivelul contamindrii cu germeni osmofili, Cercetdrile gi observatiile practice au aritat cé in cazul unei con- taminari masive fermentatia se instaleazd st ctnd umidi- tatea miertt este mai micd de 20%. In legdturt cu a- ceasta dr. Eva Crane (repu- tat om de stiinfé englez) @ stabilit urmdtoarea corelatie intre continutul de apd, den- sitatea levurilor si tendinga de fermentatie a mierii. Rezultéa deci cé a treia méasuré se referd la asigura-rea conditiilor severe de igien’ pe intreg circultul — Confinutul de aps mierii, de la extractia din faguri si pind in momentul — yy consumului, tn asa fel incit contaminarea cu germenide 194 1—10/g Rise de f Jermentatie s@ fie cit mai 161 il — 1000/g Ae redusti posibil, 17, Pesie 1000/3, a R&spunsurile au fost date de sub 17,0% - ing, Traian VOLCINSCHT si dr, Nicolae POPESCU mare de 20% _ Perical permanent entare ULTIMA ORA Aflam cu bucurie o& efervescenfa politics ce caracterizeaas in aceste vile intreaga fara se regiseste si in rindurile apicultorilor. Dup& cite eunoastem niei un pariid, nicl o formatiune care participa’ Ig alegerile din 20 mai nu au inclus in mod expres in programele lor pro- bleme legate de apiculiura, ocupatie plicuts, eficienti si rentabilé care pol: rizeazi interesul si pasiunea unui mare numir de cetitenl. Dintre acestia, Asociatia noastrd cuprinde un uumar de peste 100000 membri din toate categoriile sociale, persoane de virste gi nivel de pregiitire dintre cele mal diverse. ‘ata cA din teriforiu ne-au parvenit stiri conform ciirora pe listele de candidati 1a viitoare alegeri s-au inscris pentra Camera Deputatilor a Parlamentului trei apicultori care candideaz’ independenti. Este vorba despr 1. Di, ION HUMITA — presedintele Cereului Apicol Municipal I: fi vicepresedinte al filialei judefene — in circumscripfia clectorali nr. 24 Tas 2 DI, prof, CONSTACHE PAIU — prosedinte al cerculul apicol orasenese Rimnicu Strat, vieepresedinte al Comitetului Executiv al A.C.A, — in circumscripfia electoral nr, 10 Buziu, 3. Dl. Dr. ing, CLAUDIU OCRAIN — secretar tehnic al filialei jude- fene Buziu ACA. — in circumseriptia electorala nr. 10 Buziu. Urim aecstora ca si allor apicultori care candideazs independenti la alegerite pentru Camera Depuiatilor — succes in activitatea ce 0 vor destisura in campania electoral si me exprimim convingerea ci cei care vor intruni numaral de voturi si vor fi alesi in Parlament vor reprezenta corespunzitor si interescle apiculturii nafionale, interescle obstei stuparilor romani. (ET) « ‘Tondinta de fermentare diferent de levurilorDocumentar aplcol Raspunsul guvernului federal german privind tema: APICULTORUL ALTERNATIV 51 PRODUSELE ALBINELOR SALE Mierea confine pnd ta 49", hidratt de carbon mo- no ‘sau policaharide) sub forma de zahér ‘invertié circa 70% find un amestec de glucozd si fructord. Con- finutul de apd esie de cirea 10—20'jg, ‘mat gasim cant titi mici de substanfe mi nerale, vitamine, acizi, sw stante’ aromate, — lipide! ibstangele de balast lip- sese, tar proteinele sént sub forma de urme. Pentru a evidentia ealitatea, in prin cipal trebuie stiut conzinutut de zahdr. In opozitie cu pro~ dusele objinute | industrial din zahdr de trestie, mierea naturala ajunsé in corp, nu trebuie tntil si fle digeratd, cl trebuie sd se gdseas intestinul subfire pentru fi transportatd tmediat Cireulasia singetud, Mai s aproximativ 159 parti com- ponente ale mierli cu o mare valoare in climentatia logied a omului. Albinele, pentru produsete lor principate mierea si cea~ ro sint de mult timp cunos- cute ca fiind cele mai inte- resante insecte. De o jum: tate de secol, stiinta a dove- dit cunostinje ‘exacte demne de premii Nobel. Societetea internationala a apicultori- lon, APIMONDIA, are insti- tute de cercetare pentru studiul albinelor, Recomandabiti este redac- torea ui Gottlieb Fbel in cartea sa ,,Binecuviniarea al- Dinelor* “care se rezuma astjel : 1. Mierea naturalé nu iri- 1a peretit internt ai eparatu- lui digestiv, 30 Andreas DEMIAN Corpul wman o asimi~ repede $i ugor. 3. Cedeazd repede energia necesard. 4. Da posidititatea efec- tudrii unul efort fizic mare (ex. sportivi) revenind in scurt timp la normal, 5. Este cca mai bine tole- Tati dintre toate produsele zaharoase de cdtre ficat si rinichi. 6. Produce in intreg cor- pul un efect calmant, 7, Medicii acordd valoa- te medicinala, Mierea care este depozitatd mult timp pe rafturi, in magazine, in lumind natu- tala sau artificiald nu este consideraté a fi micre, A- ceasti miere este ,,moarta. In conditit naturale, mie- rea ca si laptele nu ‘trebuie finuté in tumind. Lumina soarelui si lumina artificiald sustine ‘prof. dr. Dustmann deranjeazi vatoarea peroxi- dului (inhibina) din miere, Se cunoaste din vecht tim- puri in medicina populara despre valoarea tratrii cu miere sia altor produse alz albinelor: — propolis, ceari, polen, lptisor de mated sé venin, apiterapia dezvatuind avantajele produselor natu- rale si biolagice. fn acest sens, editura APIMONDIA a publicat o brosgurd ,,Pro- polisul“ si cartea cercetato- rului gtiinfific rus prof. dr. Yoyrish ,,Viaja albinelor® cw un subtitiu ,O familie de viejuitoare “asiguré viata noastra“, De asemenca in ADIZ 9/36 au apdrut artico- lele ,,Istoria naturté propo~ lisului“ — st ,Propolisul 54 virusurile — reprezentind © scurtd relatare asupra cer~ cetdrii dr, Kinig de la Insti- iuful de cercetari Celler. Piecare familie de albine din Europa gi din alte conti- mente este ameninjaté cu condamnarea la_moarte de edtre sarazitul Varroa, In principiu familiile de albina sint sub observatia gi pro- tectia apicuttorutui. Parazifii trebuie finufi sub supraveghere cu ajutorut chimicalelor astfel ineit fa- miliile de albine sit poati supravicful. Mijloacele de combatere a lui Varroa in- festeazd ceara sb propolisul. La wn control al reziduu- rilor mierii si cerii, in cea- rd s-au gdsit valori de peste 100 de ori mai mari decit in miere. Domeniu de valor Substanta (ng/es) Brompropytat Miere 0,001-—0,18 Ceara 0,03 —182 Polen 0,02 Coumaphos Miere 0,901—0,21 (Cear? 01 —29 4,4 Dibrombenzophenoa — Miere 0,006—0,06 ‘Coard 012 31 Cloridmebrom Miere 0,005—0,06Brompropylat este sub- stanta activd din Folbex VA , iar Coumaphos in Pe- rizin, Pentru combaterca varroozel, Ministerul Sand- tai din REG. admite un procent de 60% acid formic sub forma de IMP (Iilertis ser Milbenplatte placa contra acarienilor cu acid Jormic). Prin aceasta nu se pune problema aparifiei re- ziduuritor. Desigur, epare si obiectia de ce nu se foloseste si aci- dul lactic? “Un prim ras- puns este acela ca nu este aprovat. La Institutul de cercetare pentru apiculturé (Oberur- Sei) $-a experimentat com~ baterea varroozei cu acid lactic si s-a concluzionat cd albinele pot suporta usor tratamentul si este destul de puternice tmpotriva aca- rienilor. Se cunoaste efectul aeizilor organici, cum este si aeidul tactic” ampotriva acarienilor, In revistele api- eultorilor se relateazé trate- mente diferite cu acid tactic impotrira varroozei. In ADIZ 1/1988 se publica un articol in care se arata c& efectul tratamentului a fost in medie de 70—90%, Cu alte mijloace s-au obfinut — rezultate ega! seu mai bune pro- eedeul cu acid lactic fina costisitor si s-au gasit urme si in miere. De cind familiile de albi- ne sint atacate de Varroa, existenfa lor e pusd in peri- coi, iar apicultorit sint obli- gayi prin interesele lor pro- i si morale sd le tind in Deca privim Iucrurile mai de aproape, avem o singurd alternativé. IMP cu el se poate lucra foarte precis st nu _sint probieme — privind rezidwurile, cum apar la alte produse, Se atrage atentia in jolo- sitea preparatelor —necon- trolate si netestate (neapro- bate), cum, sint, substanta caticerigend amitraz si aci- dul oxalic, care sint pericu- loase pentru apieultor. Cereetarite privind prepa- rotul ,Folbex VA New au ardtat cd substanta de bazé brompropylatul se depune in faguri. Din aceasta cauzd, nu se mat foloseste (admi- nistreazi) in regiunea Hes- sen. In ,,Perizin’, substanta activ @ coumaphos, care de asemenea se depoziteazd in ceari, si se foloseste numai printr-o severdurmarir Nu este permisé vinzarea cerlé sia mierit tn portiuni de faguri, din stupii in care s-a administra Perizin. In concluzie se foloseste cu rezultate dintre cele mai dune IMP care prezinté ur- mmdtoarele avantaje! nu se intilnese urme in produsele aibinelor. Acidul formie intré im celulele c&picite si distruge acarianul. Acest procedeu de tratament se cunoaste de cirea 5 ani sia Institutul Apicola al englezi, germani, revista’ trimestriali Federatici Iternafionaie Sint publicate ar informare — apicoli de International de Technologie si APIMONDIEL editeati spaniola, »APIACTA“, a Asoci larg, fost pus la punet de api- cultorul Hgo Gudetla din Darmstadt Prima daté s-a seris des- pre el in ,,Nordwestdeut schen Imkerzeitung*, iar in 1988 au cerut asistentd si apicultorii suedert pentru a invdfa metoda, Gudella aco- peré cu un tifon in totali- tate ramele fagurilor din stupii_cu magazin, — astifel incit decd se ia capaeul de la magazin, albinele sé ra- mind inchise. Pe acest tifon se pune IMP si se pune ca- pacul la loc, in acest fel al- binele nu via #n contact di- rect cu acidul formic. Tifo- nul me trebuie sd aibe gdurt fochiuri) mai mari de 2.5 mm, pentru a nu trece albi nete prin el. Cercetdrile faeute de dr. Ritter din Freiburg la Insti- tutul de igiend antmald aw ardtat cd IMP este un medi- cament complex in terapia varroozei, Un inconvenient in munea cu acidul formic este acela ci trebuie si se poarte médnusi de eauciue, Acidul formic folosit im hrana de iarnd, duce la in~ cetinirea dezvoltirii Nose- mei. Nu se foloseste ceara in scopuri_apiterapice, eare are urme de suif, naftalind, parediclorbenzon gi pesti- cide. Traducere Ge Marlen PETRICA din_revista ADIZ (Algemene Deutsche Imker Zeitung) nr. 10/1989 Economie in limbile franceza, bulgard gt romani organ de presé al lor de Apicultura. economice si de purtind semnitura rusi, unor personalitati ale viefii apicole internationale. Abonamentele se pot face unui abonament anual este asociatiel noastre, — Costul de 100 lei. la filialele judefene ale 31Din istoria apiculturii odata cu aparitia primelor doveri ale ezistentel_omulut 2, Istorla apteuiturié ince descoperit. In seorburile eopectior duleeata fagurior pe pamint, Tn edutarea, tr cu miere, lasing marturie (tina), In dreapia presen sejureac. indtoarea cuiburilor de albine grditoare pieturt rupestre ‘nterpresant originaio ale’ aeestora, tn visiunca, ark. Florin #19, 1 — Cea mai veche marturie despre vinétoarea cuiburilor de albine. Fragment dintr-o pictura Tupestra din estul Spaniet (Pestera Patanjenulut) Fig. i — Ploturd rupestrd din Indie reprerentind culbut pe un singur fegure at atbinet gigente Apis aoreat Rhodezia, tn care se BL Fla. $ — Pletura rupesira tmjaftyind um windsor ae faguri eu micro din ae arate elim era folostt FerDANS CE N P, TODEROLU : L’économie de marehé-quelques dclimitations eonceptuelles ; N. V. LLIESIU: Les objectifs du pian annuci dimterventions au rucher GD + Maria DRAGAN ; De Télevage des reines ; V. NEAGU : Fair play en apiculture ; V. VA- LEAN : Les droits de ’homme? Mais les ~droits> des abeilles 2; N. NiCOLAIDE Limportance de la Vaiorisation des mietiées préeoces de printemps : A. PAPADO- POL: Les mésanges charbonnieres ; 1. CIRNU: Le framboisicr ct te laurier de Sain(-Anioine, d'importantes plantes melliféres ; N. BORCESCU : La varroase et les viroses, Ids principaux ennemis des familles d'abeilles ; 'T. MARICAS : Quel- ques fautes dans Jes travaux d’éevage des reines ; Elena GROSU, Gr. FOTA™: La contribution de Vabcilles mellifére & augmentation de la production de caprons sous {innel ; QUESTIONS ET REPONSES ; DOCUMENTAIRE APICOLE. Les lecteurs de Véntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Dépar- tement exportation-importation presse, PB. ©, Box 12201, téles 10376 prefir, Buearest, rue Calea Grivitei, no. 6466 MERO ee IN THIS ISSUE) —-_—-_—_—_-_—_-—-_—_-—_-_-_- _—-_-_-_--—-_-—_-- -—- F, TODEROIU : Markel economy — certain conceptual delimitations ; N,V. LIE- SIU: The objeciives of the yearly plan for bee yard interventions (11): Maria DEAGAN: On queen rearing; V. NEAGU: Fair play in beekeeping: V LEAN: Man rights? What about "bees* rights? N. NICOLAIDE : The importance of evaluating carly spring forages; A, PAPADOPOL: The tilmice; 1. CIRNU: ‘The raspberry and the fireweed, valuable melliferous plants: N. BORCESCU Varroa disease and the virosis — main encmies of honeyhee families; T. MARI- Several faults In the works for rearing queens ; Elena GROSU ; Gr. FOTA: ‘The contribution of the honeybee to increasing the strawberry yield in solar houses; GUESTIONS AND ANSWERS; APICULTURAL DOCUMENTARY. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P, Q, Box 12—201, Telex 10376 prsfir. Bucharest, Calea Grivitei SL, No. 64-66 IN DESSER NUMMER _._-_-_ F, TODERIU: Die Marktwirtschaft — einige Konzeptbezrenzungen: N. V. ILI- ESIU : Johreseingriffe aut dem Bienenstand (1) ; Maria DRAGAN: Uber Kéni- ginnenzucht ; VY. NEAGU: Fair play in der Bienenzucht; V, VALEAN: Mei sehenrechte ? Aber die “Rechie« . . , der Bienen?: N. NICOLAIDE: Die Bedeutung der Auswertung der Frithjahrstrachten ; A. PAPADUPOL : Die Meisen ; L. CIRNU: Die Himbeerc und das Weidenrischen, wertvolle Nektarpflanzen; N. BORCESCU : Dic Varroatose und die Virenkrankheiten, die bedeutendsten Bienen- T. MARICAS: Einige Fehler der Kéniginnenzucht; Elena GROSU, Gr. Fora Der Beitrag ‘der Honigbienen zur Steigerung der Produktion der Treib- hauserdbecren ; FRAGEN UND ANTWORTEN; IMKERDOKUMENTATION Auslindische Leser kiinnen sich bei folgender A\ ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-import presi. P. 0, Box 12 10376 pr: Bucuresti. Calea Grivifei. nr. 64—€6 vesse_sbonnieren 201, tele: B OTOM HOMEPE 2. ©. TOREPOW: Prnownas sxonomaka — HeKOTOpMe KoKUeMTYaTHBIe oNpEAereHts 5 H. B. HJIMEUMY: Wear rogosoro naana nacowsrx pador (11); Mapa JLP9PAH: © wuwoae watok; B. HATY: ap naeit 9 nveaononerne ; B. BAIS: Tipana sei0neKa? A enpanay... ner? H. HMKOJAHJLE: Suaxenne ncnonssonanina panunx Receintx MeaocOopon ; A. MAMAMONOJ: Cuan; H. KBIPHY: Mauna m xunpeli — neaume Meaonocbt; H. BOPYECKY: Bappoaros m mupycnise sa6onepating — ritaniiue apeni- yea 10 : 1. MAPHKALL: Hexotopnic oumndxu m onepanuax no swaony Matox; Eaeia FPOCY, [. ®OTA: Braan wenorocn kayOnuKn s yeaonnsx Tenumust; Bonpoc 4 OTBCTH nuestonogcroy. Hucerpasunie wivareat Mory? noayauth Haw 2KYPH TEWTHA, Tenaprament sscnopr-nvntopr nesare, TI O. Bor Bynapec, ya. Kanea Tpimana 64—6 i nvens mn yuenecHne oat Tlokymentaapibie naneeie MoInstitutul de Cercetare si Productie pentru Apicul- tura pune la dispozitia dumneavoastra prin magazi- nele apicole matci selectionate si verificate produse din ecotipul local in Statiile zonale bioapicole ale {aril | OS ST JUDETUL |AS| ——= SITIMISOARAL—) == JUDETUL TMS ——} eas S&S ) PopisuL =< YRANSILVANE! = e 2 TIMISOARA er al Picaravacy PIPER, ®@ ALEEA PRIVIGHETORILOR Stik Waste