NTEZE Ms ION HORATIU CRISAN SPIRITUALITATEA GETO-DACILOR REPERE ISTORICE EDITURA ALBATROS @ BUCURESTI @ 1986‘cuPRINS 2 Pregeodual ou t= Hd enon 5. Gaon strech UIT” Ca 4. Gerda veh es XUMVIE hen) ‘pest urn X berraatenagee te 5: Chur prs aca pent an et ante Capel 1V. PORTRETUL MORAL 1 Teugoute tei, case mld depae te). 2 Lope oe pte 3 CC ae aw ce conta V. ARTA, Stu 2 hea ferODINTE $@ KOEI RELIGIONS 3 Stee 7, Simtatisa eutaalomagich a unr baile 4 Sie ea pm dee oped SI MostESIRT CUvINT INAINTE A: ts a tl ete ald eater nt Yat ie caer tal Se he a ee tate ae ‘are meritd de a fi exprimat ew rigoare i inifieexcephionale neg eal hea i ae fae ca ees i race (eset tae a ieee naire iciriae Renee eee se al See ir eas Bigs Bee Siem eme oat Ae ee ie ah ata aaa api emen eeloreal et ea Tata fa at thy a ee fig He Accel ai ei aoe Edm Facdeah i se ae fear drs cat ee Been nc ae oll ae tee ae oe a ae a a cee cy Bi aie mec eran eae ess ie Soci eee ake ee, phe tin tae saa se a ett ses en ll te inp Saw fatene avr tartar on gf. 0 pate Ds, cones Gate,desigurat, pean sate asumilefevioade, tsria gree debi Bet mas ate crete tmple wet fr eke dus tee mad ac entrar Tosi eet cong ulate qdodaced tn anol Europei ene, conl fe deca al en nt ata procs cingenee roman * Ind decent arbetgs se tad. wah gre dif atu eta te torte te spall y last ke wet ier, ‘prt acre, wor opi de mide 58 cnbadicor ‘hm tact ad ikem tn tame de fat tals sie ear rcp a coigiara s ‘nalts geld, prota lot moral, Proce cove Ian sin hemate si cht alta deters aero tian primed rnd fisfta 3 ing. A eee teed sd ne rect daar ta comand ep ck 5 fu sinarn for hana soe ged. em ‘ataic eu ale fopoarecntonporane i Enropa rte pe Mie fontnene, dete gee paces of aprosimaie ace inept a erolick svat, Cnc id cts ro tpertent ‘ete. contador ew ale eto oot popoare, fi ‘ime Snctauttfctonomte morals girder nu we ade ‘inet chiar find sea de lok diferente opston Teg. de fond general man ‘De aceon am incrpat eu 9 ssid expunere asupre con: crcl rebone’ a. tadocegponton’ tae fotepd hs amt vst din diverse omental Ting nth aloes cmoloie ces Demerol te lpia rin ner Eietaaiogs ear te anim a the fopearsteleepen dricind bier, rita trdivfe eal te hi be fare tim fat Conaratie tinge cceriee onan fad in cre taope rece de ape af ant maa ‘eda tin imo grndactor dened! ronan i 0 ‘oud fonb, i ar vce lain aps fo fis este mien, narcindromantaten popes Biter fort Inivnipee th Spf Corpate-danbans ont ‘Spinola getodarlor rfleté drat onomich itis nume mmc find paterne mare de cate ‘Sem fled edo prcearedeansanble a cinafe mate iia th exten he co instal dor asupra tr aap Incare se riflect egnancaractord de erate, des fhse rape I chip fits, ris mast drs ab daco-romani a monet testa mri ace, roel af tee int ele dont cis, fal coats de vole top: ie foe Doi el apr a et, yr spl, se fr cea tor, ar roe ‘oma ire fabs enclose itt samo tare stir fe Cental Seprcarés mot ts imitate deco, ne explicate yf feted 1 indie parte fail atte se rp of edo 4 Se tlre romauated cl fe innit fede ee iret onsrae Ertl oh dete probe a suave a yeor elem indarh, romano, face romase fecae ‘roprafi sl ctudlogis se'strbdatese se depisese 4 4 fiat tn ebdet rin toss conclare tonal tin Bonpution composted eer papuare ring 1 at ensanGeTo-Dactt Gunn ise 3, obco-osca StRAvaCit . Svat" nit it) cevooact ween (se Vit eX). 5 OEvO.DAGI BEE VE EES. WIEN 1 INDOEUROPENIL Problema indocuopenilor @ fost abordats din diverse ung numero ein nei tel Work antropelgi, fads ef sjuns la un punt’ de vedefecomun, @ “ete Indemni declaboar ner nari Faptal i feet casa In 4 ngurle ft mastrl ef aduck male peemptor au rer de onsite 4 poparslr inorstepens pe care [caoagtem din tvoarle List cate eau Perpetiat ped set Semone oper ore ‘snitate ctoick echo, oreare ar fi ca, se defincgte, ‘ga com spanoa tnedHorodot, pein comusitate de Li, ‘St obtsiut n care ao adaugt toda rigs cl ‘paterls,nivlal de deevltare gh ined onl sft inde Nunai ef ‘nciana diate displ mpicte major tn Teanarea proslemel ne pot afer fen date Aste, Ino, ont de desvllats p tehmilats sti ha Be pate spe mimic ci privire Tinka pe care 0 vorbeaw Fston unis sot afin dine cule mater ste ‘ite Cel molt poate stabi etova din sepetaleidcloge lor inschim fe ofer ate substantial peivnd clara ‘ateralt lag posits de comparare ey fete ae scomafice. Acdeay cecetan evdentant still de acon ‘Ea ald cnt Waa, orc ar Mimatie: spatial de orgie 4 tolor ven toe sport ‘Mas devtoltarea wea su altel dnt cular, Pe de SME parte, Ingvstice audit veehle'tuesmmir salto ‘eles ce near putes commicacevn despre ime porta Felor ashaice, O achintare radical Sn damental calle Inateriale nu implich oblgeton gi achimbareslimbi, tot npiper ee eee a ee Soa ia ea ine ts Pee ae ea et ee sent aan aah eae Seed Mah Set a re Shearidteed ae sented Maries Tinie iteapns ener mmr grog ea te mee et SR See men rea ‘et fins con Tyas meme re te eee ees eet cage pened Sant ve sameete ht Soe core aes fe tin keepers & ac i spl IM soars fo irae Seemann eet SOE ae eae mess Cee ee OR a Oa Coe eae eed Ba pet lad ag a Sere UGCA SES Rindes che fa eae aia ite thc ears hog earn es berg Darel exer sai de ese blag Si eee es Le See oe Cotes Sie Stocco ae So a ee, re Poe eh toga! Si Bat, Or nomen ame stirtvae, datoate fn, primal od migetrit populaiet de nr din senor pice pre Danaea deo, Pon: f Peninsda Balan. ‘entra poptlaile din epoca nelitlet =a_peeupas ct ar fi vorta de atehtont ce au evaluat din trie pipe Icoltie sau, mal plauzib ed agecullorsedentar ai Euro alomaiics ar mig dn Aue Autocar, fk a Be Thea vorbu de mari mist repie, ch de 9 expansiane pro- vd, lent Se pretupane arf vorbie a limb. ren aropeand de cafacter ie jafetitz™ (caurazo-bast) fe ‘moditeranean , Teriteral Greet ar f fost lock deo Populate preindoceropeantapropiatd cect tin Ania Mic, Talia eu pela mention semdlogendar in iavoare Arise, Popa prosiens tepiilor qe ar ft de den ‘eat in'unele toponime eu ufixele sot i tathos® Gert mal veh sa a ale cle din lina ene ‘an dovelt ea prizornts 4 pee iit mlenialot HT hen A outd Burgh ae at le ar bulvers evolu inert ‘Tot inirerupt de putronderea anor elementeetce sine. Vainepe 0 perioadaagitata de tranaformir, de nol si feze eice gcultrale. Mavle framiptaleno-cuturale Sau fcutsimtite in sande sudice pela 2500 Le, mated Sirgad Teel Itt interapees deevoltat broneal tie pede sudvest anstollan. Deplastile st restructure de Tiburi din perionda Ge tanec dela nclite la epoca bron SSI cn oe spain ers fet serene in Grecia 3 Avia Antetioars. Priest grt Sp fa” apariia fe lnana 1900 feoncad vu 8 otros eatin hl raf cet ee es ele Rate Sans centinees Aa tn “oes nts fs RevanneSis arc. VS, i an ie i si 8 ine ‘wre 13me Se ne ec ee mal ate! neo-encolitice In urma unui impact, survenit Intro {erate de asmenea peop cs cea Talat ees de sranzifie spre epoca bronzului, ree eel cin es ae ieee gee eet etl Serbitont de lib afm ate stor), ated cd a Pi ae ‘comunitatea indocuropeans,® iret = ee Bene au formula dood tpotere poeple, une aperinc aes a i Seria de ude Gite), a oa fou watts weenie ee ce dome Europa central si tot teritoriul dintre Marea Baltic’ si Bee Ct pm hy 9 Eta coer iat ig sorbeasel o limba din care, dup o vreme nedetcrminabil, S outs nesta o limba indosuropeant Unita a ettat eins ane nn ate ai ate SE pand Spar dedi Cereeviele moder te ge Viotka?an daboeat'metoda seconettanlar interne be Iilor, ag-numitagloocronsogie pe bara crea se admite {ated tomental Sproximativ al separieddaletlorindo- turopene: hitiiluvits,qreco-micetiang, indosraniad te, Incepe cd im milena Tiles, representing totodatd ‘ol find deity al wit» Sa ermal pre. Fon imconformitate en care migralta din nrdal Marl Negre Spt Eine seta sis Balen a fs its do e inshore a eles ta mio teria IV tem ioe a ‘ev lngs tori. migrations, mpSrpitt de marca ijoritate a ceretatoror, care ede procesal de indoeure- recat a aya al populist venite Gin zone fin epee dere ‘pape peste populisautontans neon pind: ‘efopeai'ea emie in ultima wremeo not tere eabo- ‘ats e lingvst- Adept nol teor, tn frante eu VI. 1. Geor- ev, vAd ‘in oament epock neaitice ql chiar pleat, ‘Sortito de limba indctropeani. doctropenit dn Europe ‘au din Asia Sica mari terltaal el mageafit oe a uel Eadktetaehen, probabil pe amestcurt geome, te parcusul mal miter meni“ Ar vorba ded de o des: olla autahtonsneinrernpt Park ints im prea amulce ‘eral, wom presenta argumenteleprinipale ale acdora are susfin nota tere. Bina de eurind e eredench fv Asia Mica nu poate i vorba de indocuropen inainte de sfiital dullenilo al Teles fe. Decfrarca textelor hittite ce se dateazd sce. XIX-XIT Lema dovedit ed hittitaduvita ‘ste o limba indoeuropeanice sa desprina mai devreme Sin indoeuropesna comand, contucndse ca. un idiom tn dndloie Reis, Wis sn seen SP “indo Envopl brates aedeagus, Pais, WOW Pe ITS 1sou ee a a ee ee sara gage em BAG reece ert cu Spee ues ar eee hahaha tine para tae ear deowbl substan Ue imbe hititotovt, Hind ied Hien nore Lo dpi a re soit Cet tar (docs nS) ae Soeiieg patie a te wos Bi date iat nae XP Ril, on eke at ck apn padre rants a oo So Gerd ede proms Syma feo ae wet, Tea R Sito." bgir grad Pn epee ut, ip 23T” SSN Wind Bs pote Eee ws emg ndetrepcne prtengue, Lmvbine, 15E ipa, ei gma ams gence abe 16 costa ha enum un copa hp rag eae Reticence reer Seg Cre cots eae tant nyetretarrs Ba Fetes tae es eee ee fee pel ee Sree eete ory fea re a ore emit en ae cet a ee ee Se ones Geers Seren es eet ee aa Se ee a a Pam ea cae ete eames Te ee eae ea pein mmerntemnreier in| seboae percent marries ae see eee ee eee pe hegern ire tender ee. 4 eh ee ee eee Stary ries oe titer al Sern at are cer teas ae ae ae Meee ee re eer ess eee SES pees ee ae reece ae ae ee ee eee eae eerie a saeierr reece ete eer ees ee sae Ser ees eee ee ee ees terior, ete tesa ileal ch eae alee ee eae ert oes see Spee oe ee Sesh eee eee eres eect sera Soca Recetas Pelee opi legen rarer ne Sm A Btn Triton, 6 i, 1, aincon, rte los fot cual, ne cre. teu final (Raranovo VI) §1 epoca timpure a renal (arom VD na exit gt continue fra rt, descoperieteatheclogice fac Wovada e& spre etsial ‘pocitnvoitiee in Europa se conststs dout ant tinct ha notd-pontick en o civizaic mat primiti, caracter« 2atd prin fnmormintiitumulare 91 depunerea ‘de ota In Smormate, rato ists semenamd pastoral og ‘are social de ip patina Cea dea da are e cope Europa centals st fona belcaniel se carctirard prince ivilzatie avansits, printeo Visid-agseol seule Tact ‘ela stnital epoci Reltice ve contiath namcrease ini ‘east apot pitrunden ‘in prima fn cea de a dows ae Purahdele Pau feat suc topertoada avg’ ds timp, ewnoscuta sub numcle de perioadl de tranaie spec «para brongul, ce a cuprins cet al mare parte a mle hole TH team Ceretarte dia ‘lima rete! doveese ch In prinade de won a4 eseat dive restora! Primi part {orl af cultarlor cu eeramict pitts (milenial VE ew) dle pe teritorul fst moastre If au orgies tn Thessalix cultura Protosesko) dupa cum o dovedese Gexcopeie le a Cho) (Gara Bacal) Choos (fd. Dalle are 8e Sangh alte afeart recent eercetate Neolitial nosirw (nilenile VV ten) sa format tein amesteculsutohtondor epee ew clomeate sds fin zona egeo-anaiolina thesis. La sigalg ‘eoitice, in asa-numita pefioads enelited, initnin Sheva altar ine tnvidvaiaate®Gumelnifa,. Salata, Prep H Cucutent THpole, Bodrogkerestsr al dolce ert de 21'S pal sect ain ni TIT Len}, Dak ert verbeau’o limba indoeuropcand sia ni, ete greu de spa Uni lingvigttpresupan un ume de cosine ain abe, romini care provi din substrata ff preindocuropene st » a ry ti sts, Sirs any eee oe her eat tere goed Enea is gine Sorepondes i beater A Seis Mie arene areata one eae nie ee ala _Sceuiacs anak oe Sore Se rie ane ame [tice dim spatial Romani primele perturbar se constata Eee meieree eee ae #ataraien a pranye on ioe Se en eareat Sai pert acme cay ae te eae ears = Sopra er i Sah Pa gree coats Sugoi fin outta sce nde itt a Ccoctenl ‘Ae vor deci Seb fra tne InltiTente nol, Conroe enpmaaifes potlacrd wt te eo And Bomar Ont he oon. ery 8 p= fone te aad slump. O82008;¥. Chal Rarakines Baye ‘Seater tne if Soe tation, Moke, tet ersten peers re et int fe Teepe (acs = ar eeetn soe pit 0279 Ya Stina au Sabena Geet cee King na ee aaa, as Rael Betas large Sel sy aus de Raceenteg sn ede lin net Ses bomen cet spt ay an al a tae dig scalp ace Sa eter iccnipee Na moa saa, pa Sa Se int Conga ge MORE, Se oe dmriente alist ae eee rea tg iia es Clef ces oag ‘ster ele aba eats pe pe feb Sey ating ingat seta Ricordcea! anit gina ee, coe snc gine Soin pats oes fae” bree scanty cabin eae, iin et Sides Tat oaks eel ae aed agg en 8 Be a inde anc nr dn cnc an fears ri a Bis Game Ae i gents iS sti dled acti Si Selmi noes ean ect tae Jee i nae ac a ee Se teerans aaa aro Can Sees ser 3 ae Ee oop eae ile Fade wees Ff fee des cot ge, 1 op Rott BD 2 Bie ern Se ae ae erat Mode, arhepin Mares Un sontiaen 40h Med fot ta alice afoot 2 re noi verti Ua ral important BU sth doin open ate) doen Hcantaine, cuvretsate mal hes neuf Caray scetea se adaugs infuentetaportur nice tinge Bop cnt de ddr aon sa dn Stopes nord-pontice. wn jaral smi 2000 be.n.= cons: ESR Noses est Se api cnrto talcant-pontse vatra de foci attrac, din care aa ermal apot dacogfitq simend de’ atunel # pint aol me {tint Trp ima a tien sina’ popor, cae. alm, 500-7600 de ant al ‘btenj tle all Conosut rub mame de gto-dc. 3 GETO-DACIE STRAVECHT (swe XPILE-XIL tas) a eee a ea ea miata tat ie ee eae eee ere cree eee io al pres mia Weare See ‘ad Sl cl tel i ‘so tand tePeae cated Seto, opi 1 SDs £3, 10.49 we nd Tinta pee ae At eae spieiads ree ees te ae See, eet fam vante Ca kg ho ines pose spre ri er ns Sear ieer Recreate PSY cathe gt tare BTS Maca ae Ais ih "ug Sin eto Rw Sa iat Ra Netra nro 86 ait fa one "Tne ear ae par Pec ioe i a cent 8 iat. Cia wee ‘i ie Sl", ecw ce tae =H, at Dee ar 8 9 ot Se4 Dunit de Jos gn nordeatel Balearic, apoi cultura Gite Schceteatig ‘ain Munena, Olea: fateh ‘Tranalvanil, dn Banat gi im nord-ital Trasalaie oe op aevvella caltore PerantPeciea Otomani 9 Ni iat In 4003 dealuslorsubearpaiee caitere Montebra, fa eat vas nagiere clturBogdanest Be parca etapel mile (1550-1350 Len) vor con Linon tcl dine alte tape precedente Yor hg arte ele fe yor costa dn cence ra xt? nara coltrh Gina va aa taqtcre cura Tet opi tan central sudel Munteniel cu ptrundert i Sud eal Traine tal Dani eh Verbiiars ca Brinde o mare. parte din ‘Banat, intreaga Olen vesal ‘Munteniek din stings Olea, precum 92 perte dn words ‘esl Bagaret si nord-estl Sebi In Meldova de su ests nocdal Minti, ouptnd si pod central eldo- ones, 4 cominnat 8 se dervlte Cltura Montearus ba ord de trburile altars Monteora locuan purtator cul: ‘ri Costa, iar In podigal Traian! eta cltur Sight. soars-Wielenberg*. Cea mai_tepresntativd eltord in hordvestul Romie cuprieind nordestl Ungar Suestal Slovace, este cutra Otomani cei are face tal nck tn pencada Urnpore epah Drouzalu Tot Bord-vestul far pe curt inferior al Somepul, in ve Grasne, Lapuyuial gi Eruai, extinsindese' in nor@-ctal Ungarc, sadestal Slovaies si Ucraina tramsarpatica, 2D, Bec Zr eed te Cap le Dante, cue 986; 2 eae trp uot ee Cone: meee Gel Sloe ‘a dara, Sl, S13 WB Bre, Be Jorn, . Hoi an chi Clin 7 Meu 965: 8 Mee, tia ge a a, 8.8, 5, 1361; 8 Mote toad Med Ps S26 0: WTB; Xn, se Bie Be Ott msn Tran, Base Pn eovolts, foepind de Ia sits tape timpari, cultura Secu de Sue Tn sud.vestol Rominiei vs continua se davolt eu tora: Perlam-Pecica sau coltura Meg (com este dent 15" anima wreme) gor lua nate fatorle Valine la Mate, Zato Bedo st Crucen-Beig, opine n sven) Romine, ordeal Togosavih gt nord-vestl Bulgar nie Dunate Muth Baleat wor existe aceasta sila wordt Dunas catare Te @ Vato Gina are™ Setumitace stds fawte ca prtie ln ceraee calor ale epcis bons in spatial cerat-alenic ou dove in eluda tare lor divest, el reperatyo untae ce fell g' unitate cine. Simeroaae elit oglndee Tectia tile, dr ores ont grape de tite fare {Ste cm limbs, sbiecon eecngs datalace tshmicd ete Tee versle utter ale port ‘bronsalol saw constatat {mprumatarreciproce, leitun permanente gi ntererete ‘Schu putut stabit chia 9 wigs, supraporer um af e eyempla In cazal cullur Otomant care din Spal ‘Se origne se va estindeasupra une zone destul de vaste © Tegitar multiple se vor comstala nu toma Ize dveste calor dit zon taleno cepa, men miceman, ‘gr-anatliand, lacepind mai les sola AV Flea Len Thfluenfele miceronss avat crpt romiat notslsle poe igese ih Genvllaren metaorgie Pensa, tn tec de {Gricare In domenial spinel ® Pe parcursal epoc bron ae conta 0 diviare « society o freer serial care a contin Ss ce {seze.Se'or Inca untu tatale reflects In mai fort feat, cea ce tehid te erage 1 vale do pain ‘el de hectre:Prosprtates se evident a nesafdrate Sao gos nO Arg wae ee li te ne i Pape orice genie ie teers Saati erent d TT Moe i, 3 1 Saga te a eB aha 6teraure ce cupind pie de aur, fr vorbim de mumeroa- scle Epona de bron cima wll eto af, coi pares pod bonsai! ta produ, dferenieres lingyee fie fire trac, telly dali ete. Unt ngegt si de lees char fi vorba de'o apropleresecondart acer tne amare Ramet re ct Teciproce, Boe gre de a cate era dferenele in pt de Vedete linguistic. infe portitors divercar ‘call ae rect bronzlul din zona ‘arpatotaleanik, Cot mine ek fap ca Incepind in sce pericads ‘se dlinteash un complex cultural cu grope regional, mat salt sou mat putin legate ite clea vutieeane demente, comune, fae ne dt oeptal ab resopuncm cl format deja ut popes, rca aoa eared tal tha pest Edgetodac, 9 fot ait de stgrestr un alt fap asume fi mete de cates intervene mal tein nu bor scm Snitaleastabiita fn epoca bronealai, Populfile ajumse in zona carpato-ileanes vor ft asimate, vor integrate Inmase auloitonlon Tncepind din cool at X1V-tea fem, epe itl epi ‘wonsulat so constath not bulverst ringette pope suai oe at-bat pe aa al ‘ase. coprneind ftfenga Peninslt Belehie, extn: foes pint In Asia Mich oi chiar ma depar ‘iene cretane, precum qs statuai hit In Macedonia $e conatas ditrugeen ayezisilr din epoca bronaula spot is ct eg ents at Medes, I i ‘jung pina in Delta Niles. lvoarse egpteme vor despre wctrile pe care leas cbtinut asses inet: ‘lot, mui popearcle mic, faraoal cum a fost mat Intl 1. atatnia ia Sn det tnd tet cn pcnai tp 3 racdgh Steg Het Pw Symp ota 30 A. Hy, Parte Maco, Cree, 193K, eet Gruner dr er Praag hencan Ea Hog, Tie Tar cove ie Sry ion a Lin Meneptah al Ten (a04—1210), al apa Bila, alot, pepo Cale pte clic Set at tate Bear ee? ne ral eh ee eee ction ake ae esol remiaetaet Sr game carne a el ee SLLIEEN Doppler et Set gle Peal name Rina ope eetiae anaes cee Boece aaa erga Ee ie Vea eres oS fe tome Vi comer ea a ‘tea Se ae a Stee as ere, ar Sette aa i al lp Pee ccgas atria races Seated pepiole rg Nac ish ita oat ys ae heertenista Sr Pal El Shatner Sie res aa AY Mies certian Rebel Ae fan see Tee ety Sr ch Stir eae ener eae bee ‘Shel R ends, He aa kas’ Gea Gevne Sere reat agate aa ‘ane Sri ‘sai inate “pip Be pa bt oa ‘Speen apr sred NE Fem Cea 6 mas etn ak, Ah 2Is rod ot sc tna pt afar Sat eet rence Sees ok Ge eee Sieeaee og aaty eoaerecue oman perpen teh aerrs Aiet eae me tet dey pal eas ca Selma tetera ce en SUD Boas Pine ea eae fa weie kane ita an eee Win Sic ee ee acct se ie gee ceva reac Pea tl ean porate eds aa eon aegis aia dt etcetera Sie eal mean ne anes soot uh oie a cee rear Sooner faa SPLINTS eJteh sea Stk been aoearteera ge aa Berna alors, teenie, Som ie ates renee: pate Cicer s ett arene Rear cee kaart eat Selene eat ere eee Soe eae ree reraar ang So Chien aes Ee ce ac oir nae nu onae aee a ¢ ae e Ses Sees hot maa rete piso sents SSSA Gee eae ae SOT Sa 7 Ae he es eS enero bale Rea et Sp gare hee ae SA 2 circulate @ putut favoria genetallzarea unula dintre idio- Sure vorbite Ta epoca bronealai care se va dovedl af ‘acormocdiea 4 ETO-DACIL VECHI (see. X-VIT 2.) Tapas pte tel cain a Boe che r,t is ptt pd Seta, trance dca Sa ie at at et neal" a Taree riper waa in pea sfc ae ee Taek Se a ok ee ee seri hon de poco ten Satan e Poctaaatremi same poi ies Buin een pesca Rint etnies nacre ae See ten anna ee iret Sosa fra nomena ewer oa eatson Seca Eanes oa Seen rca St sToo dl cr oe cha oa Regi aence Src ne oat cs Se peel pcm ai ieee ris iene ae sina tl cote state he ane tae eee Rau fiona ete mene he Soon aarare ata att eet Fae te alone Sinead (ORAL Satceseotanys estes Bae ist n e ‘Tiron Bonn Boney 16] Al Nabe, opiri, ia incpind dn sel 91 Ie te trons aft nut era. Contactless i Pe a one Shree, ona stone te owns etal solide? tan aie rita ep fra (120/100-0000 ie) a fost. Imire peo Saute dee AD Troon s9y Pea asta aren 4 una tree (Hallstatt, 650-500 400). a pecioaa tim Send ome ei Sa aon ea SE nt esse a ee ee EE ot ele ices fel Stel sper Ello tin cut tos pure Ca cock Fairer Oxonan! Serie Va Ee Bei cae meta cot ata a ee thoge pnt ies Maret. Bera eee tbe tee sa ot ticeteaenspe ee pio diese derante "anil Wea ceee Soa pop intial At Sl Sn mined Ur aPayes mete ccna peal ne, Seay repindt i Rann, Seton, Ss eel Spent gin Canine siren ope Rea in cate caldeal dai compler cance in ecm Paps on ta tee ipcnt cca co's Besant Stara: el Bala caller ainda, fr baa pana Moldova Gt Sutame Sakcet, eS, Bata seams Pate stasis pastime: nich aus. Vi arp ibe BE i tenes 35 VAN 6. pat Hons dss frat pons nt fet ound defo Sieh Mom ne, fi 22 ahem teen Errand rant congenic ees ar he i Si Samed Nave Mo sea, 68 WRB 3 Se Eig nt tp 971: i epabies pi dens cea mach 1 27 ie in SCG, 25, 9, 194s pe BD = Asti 22 putut demonstra divizatea din cultura 2uto- Firdo-irls Kare a ceramellcaractristlea. pentru aspeetal ftimosewt sub mtmale de Tasula Banulul, Indeaproaps bra ‘td eu cea de tip Bahadag. ‘Gin toateaspectele regionale despre care am wait, este limpede ed ia perioada timpurie a hallfattala, in fntieaga zon carpatorlaleania (Gatre Tisa si Morava, Nistew $i ioral Minti Negr) a exstato culturd materials pi toa units n Heo geez care poate & bts retrospect pin fn cpoea eavoltics i cafe repreentd ace. Tag etn, In clude tmaliplelor compartimentin titale 3 chiar a not aspeete regionale sub care ne spare cata falctattta ‘in perioada miosis (ec. VINAVIL Lem) se va dex volta gva conoafteo larg! rioplndieagu-mumita culture Bacardi, caracterestt prin ceramics ieraalat3 prin incite Slexciaig, cu euloare alba pe fond inchs. Se considers ck Boceste vorba deeft de difarares la sfirgital secolla} al Vittiea Lena unel mode de Impodobire a eeranil, care amu feflects nitates etno-eulturala In sine, doar un ‘moment, o etapa din evolufia une asemenen wits. Formele ‘de vase stele anterioare, doar decoral este nob, flosind ‘motivstca spiale-meandrickasemanatoare cu cea din epoca ronal.” Cultura Busarabi se cunoaste astial de peo ‘vast zoni din Banat (inclu el srbes), Chia Rowing, Stdul Moldovei, central si nordal Basarabied,bazinal Mure ‘ule, sudal Dunst pink le Beleam, Ea a Toat naytere in ‘edial lea pein perpetuarea tadiilr din epoca broneul Sfirgitel culturit Basseabi, mai bine spus trancformarea ci da iit seceTud al VIE lea gia inceputal ecat url fon ds ete se ell matnal ene pe intey spafiel carpato-danérean, Un bun exempla in acest sens ne olerk noeopola do incinerate de la Fengee (ce se ‘Sateaed Incepind ca ststul seclulu al Vile heat, pis Ts i hh 8 ECG MTR RIA se Ne Rot ot ie merge SER ae eae 3.Sa ins dna ha ny cena pte fe i tt el ae ee Se eat lle anda cecal Geis eee eee a San Soon eens Bare ee ame eee ene GeTo.DAcIE Inte svitort antici ete au fBeut consemai despre getgvaci aw fost wail de Himba greact on Tatnd ear Ie ddeticat chiar opece iret, Una inte cele mat inpotante fev licat-otetoral gt fiosofel Dion Chrysostomes burt-de: fr net aro Bina toana 0 en Bl ae ion’ ajngind in nul 87 ca. fintui gti de ie Pentel Se pesipane cn ft fat cha fa caren ll Decebal, in preajnaluptlor et romani ext ith in Rota Bilin ire Bolan Trea ve rechoma la Koma va stabil ew e! tune raf A unt is jar ane! a, *iy Bt Don in Prasat ta ete sum, a aco cate itil Calea ee Foe pn Asti! plerdas. Tformaren diet a fafa Toca cute. ‘it ebatiueo dovad gut avo eects pe te favote erve il dap staioel aap Bi beeaid fees a inspira enclepedisal Casale (90 tS ae ESCs regal Teodredin ta, eae ats» hate Kem Wont ar es pl han errr W. Sebi, Sal Bacydopaiie der destin “icromoeivemito' (a era ert cont ala et dt erie ae ep ae eee 2 {storie a goilr dim cele mai vechi tiny Sa i Toranes, eae 9 fea " X roads Indelungati, facepied cel putea de fa pragul date Polenal al Helen gi af Plea bern Denumuice Ge Dacia pare In laoarce lferare mai tesa, se. ea fa Pinks eA Batein (Nal Hist 47) gla Cactus (Agrcolay 4, 1). Este foarte probabil fost meafionatt ca state in Comen: tarile geograice ale ut N. VipanisAgsippa, ginrele Iai ‘Stigustas, ce Insofeau harta moc de expand por- ‘Hea Vipsania fn teetlen doceniy al stefitn Ten. Aceste Comentario co tea face noe maaginale. Niel haa gi nie comentarile be sau pistrat. Le canoayiom smal i rele fete de futon care le-au vigut p tu relatet despre ele. *Denuaten Ae'Dacis va devencunoscuth dupd anexarea 1a Tmgeriel rom al io rg one ip nor Dud ene oe fot provinet de eile inpiratal Traian, pertind mumele ttniguli et do bagi. In ce priveyte deniinea de’ Get In igvoarde itera exstto Snguts mentiane, g amume Tviconl de nume de poponre tocmit i ral amutal 520, ijn Ia no intrun rertnat facut pela anal 700 de Hee fis pol near mci eal ete ‘confsieldistre get gol. Getia se aplies Danemarce! ‘Pninste Tathlanda PE’hile medivale Danemarea ea ‘mamta Daca on Geli, pentru cl dust eraw scot snot ‘imi eu dani, oubiect asupeaclruis vot reve “Gx pavie la numele de get side dac,etiogile pase slat nesigure. Porniadtse de la textal In Sta Yer cine Se Fee, gp in a ‘Goce wed Gograptig Beth, Het TS, a(°1, 12 mcr se apn mame whl dw Sa erase ae Bs Se Bik ce ra rere kre he eae Pep eh pee ead tian eas ae ee pomp np sep te pep ence qed Se 2 es ene eens nee eee ee ane ae Se ee Se cae es ees Seu re andere ga ce ae cana a car ene“ fm ira ek teen are ee ee eee ae, locuitorii cetatilor *. eee ot sw incinerate eae meee ere cee Se os aes i ae ag a en Ae ies aye tla ts eae ee aera feces eee oe ee ee a ee GS Ae a one ec cas Ce ee a ee es Se See eae Ace: ie TW Gorn, rah eth, ST; sem, St. ‘A. Wall, J. okey, Veins Witt dr ope ‘soa ale rt ph]. Powe, Ina My 1. Rena, Limba racodeci’, od a Ma, Dacre 1967 (in ‘ter fon coutiuare: Mit of Rt) ST 3, 96D, pe 2 parm eee nates 9 ett Dacre OFS". 23-31 ‘se tans Zona Gon Bas, Wm 2 dc, In sfirgit a mai formalat sipoteza et numeledacilor SeGerva dintran cviot s daca, fark a fi atestat fast Helm test ame icare arf fnemanat porate! curb, arma SE hupes species a stdmoglor nogtr,t mumai eX aceasta a mie ea So Tntinete Siti mi tee ie ma ban ic inept lade apelstiv" ge Sea preupus tel ar deriva din in opeahal * gud a vorbh a geai“# sau din *guem = tigers ioc il iu nae ‘ulting problemi a accstut capital se rele I pink Ia care at poate vor de Retondac. Dupa cum bine Ele ovmare parte a spalihi cacpatorbaleanic intrat in dlcitaies Inpertlat roman, Coccrea 34 faut teptat de in sud In nord, In diverse elape g forme de orgatinate. ‘Apart vomanilor in. Pesioula‘Balcanict a avot loc de ‘tapers, pe mal iy al Ada, styl scl fl lites Pen. Prim tertors di aceastd parte a lumi ‘tansformat in. province Toman este celal Macedonil (at hem), cee i armearh im scurt timp Grecia care Independen}s a fost defini lchidats Im ancl 146 Les. O'steme va mente regatal ods a cul autoitate se fa extinde pina fa Dunires petra ce ib anol 13 em fe Conair provinia Soeia ar im 16 ‘Thracian fares Mose a fost preedsta. in ultimil ant a eet veehi ‘den comandament “itar pus sub autortatea’procon= eh lar supravegherea litorallus Mast Negre Tneredingats nel Prasfecture orae Marta. Du const ‘ites Moesiel inutul dels et de Dimum (Beene, i Bul i), din cate ficea parte Dobroges actual, num fpe'hraciae, rimaco vreme sib abtortates fogatulal itnielar odin, pentra'a 6 anexat spot tot Moesll dup GcSnjaces egadall ode consttaiten proviele! Thea in acest 01 intregal tertory entre Balcanl si Dune ya ns inte font roman © wou expan va are toe pe vremea imparatult Patan, cad larg zone din Dit vor ft anexate ics fe provisee Mocs, fe nat Fane acl um ning Spey road Sse va meine pink pe vremca imparatall Aurelian, 25 Rae ene, ep 951 Rp at, 7 IND ten, chad hin Spade, tm, WHind armata 9 autositaile se vor retrage In sul Dun, line sevor constitu douk no prvinel ce vor paca gi le Iumele Je Dacia (Ripenss gr Weditornces)” Crasele yomane, # mal apoi rane baat, sor canwaste uae ‘oar Mactan pe pacusal wtorlr el see, exe bndo-se ort rettiglod-se Ia nord do fli, is anela de ateurile popearlor fy migrate, cave preraa otal din fe ince mal intent pina a ncepotl ecu a VUddea, find aparacs romano nanting vs totrage loud de Bal. can lips dentan va fh pda Ineluderee in lmperal ofan ¥ isemnst. incepta ‘roca de romanizare a auitonlorget-dacl sub toate ‘ipectele, a Inemnat insojeeg nel ills sapenoare, fet romand, ga limb Tatine In inesiorl provnedor et in'alara renielorscestora it lee daclor iter cee tioatal attohton sub raperal cso rattle 9 al Limit poate f wrmirt pint is ncepatal colle at VIC, ath dela cae se poste vorlt de constr unui nog {sie ortter al eet noi limb: Soman lor most. ‘Ajadar, pen desomnarea enicl ce sa Yana for aac poporlat tomia, etic autos al peal car fatobulcnic, poate flos ecnonimel getodacl, en cl gel, como fia senor grec sau dah, urmindast Be diana Sur ramite pl eet reds [re un Singur popor de near’ tac care a Jocat un fl Feportant in detigrarca tones ance “a” subctulat Evopa. tgs0-igs tm contnsre sun Gtk im, pata; oT Seal npc erence Hay, Fe cae cere cee ve daa) 8, LIMBA TEAGONOEMEAT" S SUGSERAUL LIME ROME. 1 CERCETARI PRIVIND LIMBA irk nda ch i existe occa popor flea anti ‘xi mode’ Hs. detne nro. pimorial contd frill aif de cme Ete i dn ese ‘in astemal razatical,exprimind. indies. Limba se aterlisted pln vorare pee fo coral vet Timi as- plrute ca nu oal poate stadt dest pe basa textelor Eine ca ea pat De multe oni astmence texte Ime cam exe caval atrmoylor nog geto-dac Uae Het edem pe Androton faut. gen‘ ain se, View, care asrito Trt a Ane) tach mae hemor ‘isc Clauss hans a spl sola al Tea em, Sigara care noa trananis relataen espe acl a secto™ full gree se indie, pe bun deeptato de un _asemenca ‘pt, enc gotordaeh ao cures, cu sigan. scr, ‘Gur n-an ava sertrs prope care st lavegiatere tala {Strcl be Lia lor Clle stews tonto pasate, eum et Sead pe inal a Bsorowo su iaetipia de 0 lespede {Egat ciscopentt In Komen im nordatl Deeg), SEabe'Cu cancer grec an potat 1 neh dosent Ta alte eel cae et ee teste un nie se mentne dea lane nt sale estate Ru‘ste dee Ye marae et invitag model au acordat ines de timpora interes mb tegen gan ncercat ate Scales Eine ds ac, ty mit ie SGteaw doar cltewa pose, aproximatiy 70-00, cuviate Slate plone sn toste se unbr soto ant, mai als la roiat ep ie ae dace ale nor planted leas date ca echivlene tse ceeiaes See eee oe pareoecr neon ieee Apuleius. uh Fang nia hades Boreas oer glee umd trace fot aolate una Cava et iat ln fry cau textlr err seta aout Sane C a fll maar ac Sint ins de pire cf print laborious examina critica ‘comune. In acest fel sam determina’ nu namat somantisme sean ena ee Radian i wicca iaees mee ners aces ee 2 0. Yaa, dimer med Piper To Lingua Baling, Sot, comin: it aly ee a BS hn pase eSpace ei, 3, 9 0 wen Ne 6 itor sin inst de parere ca texte frglee nu sin integral {Sitbie penta recensttuesimbi tri din Europa, mat ‘ivetal tami onomatiy gant die te tie ‘le itn Sate Hat de tip casianic™, Spocsice, Sau avut in vedere Shae cece cant ear ay atlogi Ini tach ta ete fholog cit de et cae ‘er studirea limba tracilor a fost pase a contribute fenamence ingviatie, cae alataese Substrata unorfimbt france ma lesa mi romne, roman find, nln doiine,urmaslgeto-dacior romanieai ‘Primal fnvitat care wa consacrat staal Tibi tracitor este J. Grimm, mat de: Leo. ‘Orientals Pal de Lagarde vaficel dnt care va studia suo pum de M6 de plow Hacce righ, Bauinduse pe 38 Ihaterbllingetstlefedus,$anume flosele race cle fr [Bate indo aanistal Aust Fite va stabil cu exactitate ES waciSr n eadrl mari fami aindoeuropenior, Va fh ma geen de etl stone ens When ‘Tomaschek care va alettal 0 point colegere de mume trax lon, ormati de alvele eu pivite la numele acice de plante oft Zalman darn i fondamental ew Seren Slascd ve f Die aor Thvaken.publieatt 1693-1994. {Elve primd sinterteaprinatoare &inregual material Zing- ‘isthe Lancet Ta fl sca’ a1 Dee, aralizat com nd numcrose ctimologt,anele nase gi isa ltreprnst apes at Temas ‘SSnatedd in cinda numeral afin Twieale 9 fonetce xatente ite limba trae alte lumbi indocarepene, com Sritiranana, press, armeata,slava gtaltele ea este o limba Teastit, Pe‘bara nor asemnar onomastice $8 4 unor Sree tree feat 0 imparjirea tribune trace din Pensula Bateanich intra grup igianormoesich, din cae fo pac au tecat in Asia MG, apo oa doua graph trac. ropacea triburlor tree yi mulle dintre etimologie propust de splrintee trceloge” eau dovedit ulterior n= Rowlate, Godlaw Meyer indata dupa apart lucas) va oie citeva diate cuimologle I Tomasehck 9 propune SHUG soe aja cum o va face cova mal taiu Paul Kret ert, ad att Tits ct 8.3 aSchmer, fnainte Inst de 2 arita importante contsibutie pe ate acest a aduso la desvoltaes stuilor de Ungcted {age coving amit nude uF. Soon, care feat ‘analiza unorgloce gf insriphi frgiene,stabilindelteva st Iologi corecte att pentru glose cit si pentru hale ane Rrtuher via iba eae 4 papain trae Sa ved piper Ecgpesoine Shag ie eae iran or sae at cee Sicmicr npn nea ela Spat ree gecesi par maou ates oe ei eu sl Uf ate et Timi ae, lento ane links nant aS facet Treen fete cad naan come fer Ted egecd coe na ea at ite tints Ie tals olga SP Ene ag yee mbes epi oreeanll cai aseaee anaes peak {ae de slim nas aa Bae = cope insu va sue aria Herman sun wept aor’ wees se man toda ete ates onal eae Boni suc wept mom Ee ge ea hac se es we Hie, Oe erate Bee Se Writes! Depa el es cb moni era i deve jee sta oe es aca i ier ycocmant ath ioe caer jem le nn Eg Eis eis wih Sc ne ea IE a a en ucigige ieee dell ett ee Bivetiaen tS oaths Shere wad cheb ee SER os ar mee 2 nai mlle ci. Pina dine ele eit cena tut D. Deter inate int adunae toate ater ea veal cle {ise decent sets dela spanner iW. Tomas {S"propur net ctimalogi be lst, nok anaes moto: logic loneticosemantice® D. Deeee vm publica, de ase ‘ene un table general eepritaator, eile a tntregla material lngvsi trace Se wine sl ocuisses cw aces peel alll Tormachek* Tn 1957'v apart la Solis o alta farece atta eng be eae lint art UL Georgiee Acctan autor ra peliica in anol utero Sous earke unde sint rate uns sspecte ne nba tracln? Latoterval de iardg umai un an ae va publica carta I EY’ Rest prima de acta Mera toy ce Canoajte oa lous ee in romney gn in limba gor tmantAclag aator‘vatal pinot monograti care ne Exsbice laments seaitone in limba tomlin, unde int Glsewate pineplse aqpecte ale limb traco-dice, cum 0 ‘mumegte ivafatl roma de I Cj Napocs Se mai cavin fiat aol caret Dasidanow®, Vishow VL. Coo ta GeRegpenton pial cent pth a rien Viacie La monografile meionate vin tse sage ‘enumdrate stud palate n diverse revit de spciaitae {Gin Europa sau da SUA. gi mai eu seam comenicile SEES, mean brome ba alec, te Sits eines ay ae i eet Cie A i ati, Sb, 97. 9 Das Dae (ei at Aon Rat), rs, 196,Prezentate la cele tre congress internationale de traologie finat pi acum eat font publiateftegal sa smal ee form Se rezumate “Totus, carenta iavoarelor pe basa clrora a fost i este sretaté Uma nu au pers eluidaten complet Sestel probleme, Oetimologie este ronsderstavalatls muna tent ‘in evi o concatenate evil in diversee limb luate fn dicutie tn earl numeor propa S28 ha rte comune, ree ceca de ee mai suite ox, atl eimalogia desea post de ‘Sabi Or/ mumele'propritsibt ele mal numerene ce of agen dln es 9 see a Sat line logon sau format diverse pvr ca prvinfs fonts al caracterul generals lanl feacke fal Reale oo adr ale’ dé popoat indoccepene Ca toate greutiileenunfate mal sus, de unde la Incepet fa verhit into confon te’ inbt tacofigand or eae: ink puta stabil gs timba tract este ¢ ht indoeus de ie tote dene doo a agnor a 9 oF 4 allor near, ycae face parte din gpa selet Sq slot bale, ava, gemania,inosraana, Semen lira ete,Deascmenca, ya putut stall nine sale generate Stem fonetc Se curone ase aproxtmatv 1800 Se glse, ‘ume propa ri comune pistrate th texte tera, sep fr fn Etat dor fimbt aloe actuals Pe tne ae fora au patut feconatitu ice 250 de cavine: Haciee Isto limba tracice a fost Sparta dowd pode: toca veche are sar fi Yorbit ping nsetolele IV Ail ren ai traca thai pind tn secole st Vitea em 2 TRACO-DACK ORI TRACO.MOESICA? Cercetaril lingistic istorce ale Iai W, Tomaschek P. Kretichmer an dovedit in mod. peremptori ci tract (Gncate int, rete, caring! gi geto-dac) sat un ela apart eosebii de germani, eli i slay, Totusi (mal ev seam Tingviii vozbean inet deo aprpiats nrc dite teeth 50 Shi, de ont tacos. Pein, ani ingen opus nome tacd'vexal Penne Baan, Belt basalt he loan err ite pr! ied tas g lis" Draca-— Denar pnt ‘ita Garg, Smell anaes feta anette feel i ma ales, de SGecemna popolajia. dintre Adnaties. Drs pind le Mordva, fits 20 posts tas, fej, Se oe eg rn eer Berries iieeerr meee ms ee aes een areca iro aetaraint etn a a tt Ee ecencari aries tear redat 0 numise dace-moesic. Mocs! orf mis, cam au fost SS peace Dex, Jo ia, nM. He, Reo tr Pree, town, pita lente ene fe Timber emt Beli htt pt x om as soma Dor Vhs Tne md rao i sterterin pe care va lua najtere provincia romant Mocsia. ‘Acetta ca staat pe male dropt a Duna ineepind de isan ffeior al Drove, pina vasarea Dante fa mare. pre eit, Mocsia se targnes cu Dalmatia, iar pre sud, Vardar in @ ie co cara Mun Hae tvs pinta Marea Nears o despartenn de Macedonia # de echt 1 sti hal‘ oad oes operons 4 Taterioarhy lat partea Shin Mie [Dobrogen e ail Ant antie, ca Pini a Bier, Sian, clement Caen fle doe sniea generch de eet pentru desea pe traci e fet ite etl Moe de rors prtra etn pate de, ‘ent a prone, Da tt ef oral autor, eile din inp pment al inare era impart gore si mec, fone cha ean dimen pe vl tra erobial, peti, trogloditi 9 alt a partes de vets ima teal, clear, dard, tacos or piena. Torin despre gt, pe ae ta soot de near traci, Staton (VIE 5, 3 ne spone ce Aceqt get lula $ipe'un mal gps cella al stall, ea 3 mis care sn Ei act aed el se mmesc moe Salustias (67 Len sen), primo! mace stone roman dna edra ueare i lel icy iatalatd Peon i au pstst doar cltevs fragment, itidentifies pe gett cw mocal Neamol silat al ger 3 fexstat pe veeienstrsmoyl; eae ol snt moedt" 1,18) ‘ite deli foarte probabil cl mis, mili ma trait wes ca gi geliy de altel, au teprecalat mumrle unor bu Ftaportante. care generalieat si asupra allortaibuct tal Indoor in spain von: Povo rome ‘snaliea onomastici(hidronime, oro, toni, nme de iibur gt antroponine) a avila ec este identi In oes # Dacia, corespanaad tertorisot Roméniss Ungaie as ext, nord-estat Tagosavit qt pti ceptentionsle a Slgatel, Toponimele acest eaioal se termina in -dava, tip sara, spe deoseire de cea situa la de Balan, ‘hak Yopninee su terminaia im fre, Ba, aioe ASIC fonsatat ci din Al de localital care se termund afta. Stato, 25 nt in Dacia, 11 in Moca Tofecoaa 4 in Mowsia Spier Hua, Macedonia ut ngra in'Tracla De acts tras concinia eh arf Vora de Gout 2 nk oes ac a ul de un Balen gh dace Tnteaga onomasticS traced a fost grpats th daies pink ta Hamas tac Ia sud de acqt mnt far Moesia a fost Timp B Superoar, Ja vest de@Utes, st Inferior, la nde acest vi (a Vidin, care se vast for Dune in fata Oltat) inte ese 136 de hdronime eutoscut, 33 snk in Sac ab infer 1 mee Sopeins.a bn Traci, Corespondenta cen mai apropinta pent higrnimia dscoracsica we giueste fn Hime baltices far 0 tetetturd ‘elie o comstiate suflzle fee ~ sith, ineaatent iMSimba trace. Oronimeledacice ma te inelnese mctle in Tala, ‘In privintatoponinlor, din ttall de 901 ete se cunose, in Dacia unt 90m Mocs Tnferoart 103, in Mecsia Supe” Souk Ila 75 rect Di ee dace dr fin munis’ de (9 Ip gisee corespondenge traci! 18 in Moesia Inferioal g 16d Mocaa Supentack,Dintre anroe ponime se cunose | 109 traci, 90 date, 199 in Moesa Tafe- Fai g30'tn Moceia Supesionra Antroponimele dace prep jae. ries Trelis mule pee ieee rac ne da ef am Shmete de ret princi dae au nt exnoscute tn Traci, tn total din itfeage onomattiek doar 1% din lemente snk panttacce. La toate acrsten Se adaugt 9 spatial malt prea DNL pe care sl se fi vorbit 0 singars limb Decl, daco- Tnocsea av fl fost o Himba indo-esrepeant de tip salem, Tnieaprope Inmudia ev limba acid, dat cu o evelafie sea gnc uf de jae len Baran eater eemtion ater ol filaugh i faptal of autor antic, atunch cad vorbese de {tac decale mal tale of lt singulariearh pe. geto-det rai ales pe basa tne abil reine rligioass tin, ei ha, 579 6-8 am, Bar - a “9 7h am, ott ie ‘tinge Seka nods Baling date te dees ‘geass Bute 8S fe dem > Durdser Du atc wed oak tecten Selene ent gue Belge Sb I, 3, 3Be acete angumente se spin lingvatit care considers limba dacp-moesil ate deowebila de cen traced qe ou ges triad hte ale ano i din moa cg umentarea arheclogiet pee st sprijine 0 sare opiione Bln i evenflo Tie enn ea ord See de [sud de Balean as exsist numerease deosei cae vor enti gin fara de maxima devoltare a ciilesiel getor lade Ih piviga dalectlor (ale nor dvorchin Teste) fle au fost postulate inca de Masia Se pare ct in cadrul limit dacotoesicecxista ct sone care int susceptible de distin ingvitce pe bara toponimeor. tn zona Castel Savini termina dia, n partes de nordeat a See icin pr (Antupa, Scenupa), sepa (Zaldapa, Busdapa). iat ia Mortia Supetioara a tye a vest de Cerna Ipacye terminalia deans Pentru Dacia intra 9t subearpatied ste Iimportata hironimia cu sulla “eis —afo}e-~ iia = ‘g(bhes limes = Tibia, Marion — Matisia, isos ~ Cr a, Ordesos Hieron ete). ce Se Habe de eter atin eet, el mi racce gia uneia daco-morice, exist invita lingvigt au, ‘Slonic fae ant de pivere eta fi vorba de sigur Hb ted evn ni Breer lca La {Etodsclor ar constitu, In aceasta opie, 0 variant egos als idlmalal trace cu tasatutspelie,covinte untae {i mume propritdeoscbite, nuamtate fafa deeele Hntnte la Sod de Bategni care mar justifica Inst existent une! Hmbt ddstincte Tn sprijinal accel tee 3e aeash 9 fextal Ta Strabon (Vil, Mle, ne spane despee ei ck sint un .ncam vorbind aceeagilimbt eu trac” pentra ca fadata (Vil, 3.13) ne mai span ch dacit au acest lim cu gi". Muli dintre Snvsfai linguists considera ch matevialul strat din Limba traciet este aga de putin cit nt se poste vorbl despre 0 reac iene neater oo si tc pa oa motion arti mecca Seg ee tt cho sua aida mid free te oor aire eas aero aeeene io nee aes Saers Des eae np rae iy ae ne Plamen en en nym ene pepe ed aera or eee eecech ere ae iene ok creel tee eee ene Se cea pene 2 meek See er fone ee eee Egle saci Rie ents aie aes at ie Be re oper ae a smi godine tng ct aes fete ao ml oer cea Siri 3 ‘SUBSTRATUL MBIT ROMANE Romanitatealimbitroméne songinea latin poporalui roman este att de evident, Melt ea a fost temarcat, ca {Nave inch din timpal Renasier tconsemnatl in serie c& 1 AL Wovet, ses om vom de erg nd eX VI ce a a ea ine et Tmt. 18. 36‘ee ale tai Poggio Bracilini (15801431, Flavio Biondo {ists ses Ene siio Paeolmia, pepa, Pas Tl (8405— 1464) ori tm primele noastre cron it seco) al XVItea serise de Grtgore Ureche gi Miton Costin, Formaren limbilor omanice a preorapat pe ull. crud 'a const tuitobietalstrddanlor lor: Un a fost de parte ch dfe- Tenjle existent ar dalore ur decalajecronaogie, nor tape diferite In care au fore cucecite de etre roman free fale unde se vorbese limbs nelatine Alt ins cw intepti- ee ef gtd pr eee spt oy find euma dz autohton, de popoarele cea {eat enceite ql exre as transforma n chip eat haba ace titoror; este ceea ce ac numeyte substrata feces dite limite romanice care constitu o problems fandamentall = In ceea ce ne_privete se pate c& Dimitri Cantemir (16731325) cu toate Cha font adept nel romaniay pore a romdnor este primal intr fvafieae precise Exstena in linba ominl a tor cavinte acice De alt Inter! spune erudite damm ioldovean treble si heer cl Sin I in mola wee evi ce a at ‘cnoscate in imba lating, nicl In eelealte Gnecte ale flor vecine oleate prin urmare poate ct a mae dia Lisa ¥eche dacica” Excmplele pe care le ieasd Cantemit 2 ovedit terior a tine J.F. Thosmann, inet de la 1774, vorbea despre descen esta tenet a romlailor, despre traccmal Limb or gd Inruiea cu limba albanesd © Cereatinle lingvstice eu pr vie la substrata Limba romine vor tncepe Sia i caclal ‘recut, o.datt eu aparitiastuilor stinfifice comparative ‘supra, limbuoe” mealatine qi a clorate limb europene ® -B. Kopitar va susjine eportl sutokon traci la foratea bil romaine, urmat apo de PJ. Safa gl mal aes de F. Miklosch,primol flog cae a Yormelat 0 Wore ast ‘ala asupra forma nb a poporulst roma If Sch THAR Si fdr ms scp ind rm, Tee eee eas Bee ng ss a Descriptio Moldaviag, Wt, a iD. Caster . i a a a idee aan cme Pa aa ey cer mone pens Sa Xm, ey aot stn eg at Dt gett errata Seligiepademanenncee tt cee ee eect Renee ¢ honest oat ost tt katate nots — specs asa = Souiaie eeeetata cenit Sea aoe anearee de ratpi"* Ta fetal pre lero eu peti ke acl? aoe a ea race mead aaa ra ane ite teak eta tahticnerteee uence nena ean Exerc aan SS eee eae ae peer era per oes are oe erence ‘tt tal in seta sucrive Satna ett a prema ea neg _aitet Homearea maa eee eet ee Se cee alee eens igi eateaeceereee eee Sook rena emia Speiea tae ee ea Shelia so eee eee TH Shuchaedt Do Vain ar Fuipntiny, 1, 8 2 STD. P. tase Sci rs, sare 973, vk Sta ate cy do Aura Sacro. prt dc? Pa de al rar, 23, 10. {RTP aan Seed ira, fe St, tes men omen, pV ”nic) alte cuvinte tale st se 6 seandara, cx primar Semparate ret eu cert, seri, greaca ela, Ua ta 9 atl. Cit de jth este w ascmenea ide g taetogt Utes dovedito Hasdew Insoy fi au dove, mal cu seam erie iegar. Tot ae ab ements de Tenet traces i a studat priare primi rotacimul, exis {Uhr gt in alban deal lvl eae asubliniatapeopecen xsten intr tact i limbile bale. O ata problems str ‘Gu de Handeu 4 fort cea» iflenflor save exstente in {ima romdnd: find toe! pe care ocupd in ansamblol Timi aie cy een nin saabnc i pigs sngurula crite ala i eeastd pavint vena ah cvcusqiacuvintlr, firs nots majritatea inte Se tates dao alten enon ‘Sia Hasdeu,qamume dovedives existent, pe liga nume- siete Se tre romans alanesd. Wa ono le enfe chee sint dou diakcte eopotrivairaclatine, dez- Soltsie inst peo eae individuals nedependint" ca pate Sfetveche a fomanilor na trebuie ela undeva in vesink- tates altanetir,penru ci ea este acolo unde sit a fst Intotdeauna. "A Plilippide, deqi_a criticat © parte a. actvitatit tui Nsdea lepata'de asbstrat,cote wn ontimaator al dr Inuit decchis de saree Invajet Sn stodiul mbit noastre, Iitbuisd orgie autohtond doar ae cuvinte romanest 2Uielgau cttspondeot i albanert gi relevindponderea mace refine substatull fn expiereasiverselor fenomene lings SGstice pronase in limba noastra* Late romnd qt albanees Philppde eonstata in numa de 38 asemand fonctice expli- apn bara de aka rope pola suahone Sin Data Dar tote exe acca care sublinned enisenta unr loser onetce co mul ral mumeroase. Dine dese Bere 0 Pilipide remarea pe cea privtoarlaacent care epreinis Ertan sigur fenorien fiogie ce defnege o baat de art alae, Acenfuleste clement climb are ae plerde ae Smt mal greu. foc cee" douk fimbi~albanest roina exist ape mart deosbin de odin morfosntactis Elementele comune de fap, of numa fm sparen, ae relerd Inca: Lng an atin are eget tomincyl co glee corepondent. tn albanesd. Dintre steal cende ut mamar de 30 pe cae le conaders 2 aven dar ntunonr crayon You co bt Seas orgie, rlnind dt 188 pe cae fe impatte pe ee {hie Snares, ajongind is concona cd impremuarle de Eavinte dinieo fin in cealaltsint putin. ‘Ceeetzle Ulteoare st Govet inst clssomenes fmpramuter a exist ‘capt sek mai si site unl de vocabular in limba fomina are povin din rafal dato cera fost somnalate 4 Phllpprde Pars «inde in aminante or eepreduce CSivintelr considerate sutehtone de ingest de le Ta {Serpe cls ala ft rt actor a ‘Mia in protesol de formate ambi romane, Taio geto- ‘Gace ea tpi trepta in ina ce a Nori n aceasta parte 3" Europe : (0. Densusianu i va critical pe Hasdeu in Tegra ope imi ro Sor feu zee El ge fe ln aga cum at arataco mutneoq ling tame ind ‘Skfineexstene in bins nossa a sor imprmutars da atpaneeh Creu ce Deasisians pane pe seam inueafet Slsanece se explies, tn cazil romanel prin sustratl el Indocuropean fara a ce albanez. Corepondenjel sau ‘har aopectulfontic identi, seo in azul er dow mbt fp gisete In acest fl explcatia. De fapt, Denausian era de preted problema rolulut cat de strat va putea {i miccind selujionats In rod satifieator ged in limba Toman ekementeteautohone slat putin in devocnil motfo- ‘Sntactich t mal nameroase In fonetich i Lec. ‘Sextl Pagcarin a privit problema sutstratlt eu multe reaorve. Ela incereat ch recnstitaie partcularitiile Hib ne din pesoad cea mal voehe, ateroarh secoluhi YA etn dain oe OO 01. X:tea,cosidetind ch numeroasa popalafie gto-dack na Ss putat singe fru fast ree, pom ef avune ind © Populate aulohtond adopt limba eacetoror,subsratal Se ispare in intrgioe. Tocma’ doris populgit aah fone tau declangat uncle parteulrtt t evolia mpi lating din Dati FY aceptt 0 intuen{a redoea'@ subsea {sll in ermares tt an, arf mare de vata le comideraautotone doar po Scele cuvinte ce 1 ghee Sovesponent fo albanens. ee ‘AL Rosetti vorbeste de wm ssbstrat comm in cara alba- eat ial limb romine care se manent in font, era- teed gt vocal hn el dae cove oi fh ee an coreqpondent Hobe slbgnechs yPrezcfa in Hipia mint spate Als owt =n an mal euvinee ce se reglcexe gin albanced ou implied Ins ‘od neces contact dite steamy now srnog Maven intra ety eine exis nian {eriu comin: g hima sat dsparuta, «cael forma actual te, ce putin it pate, albuneza de ast scare 4 ast ‘ime fa Yoeabularal populate romantzate danrene"* Ele sco dod libs, fn opis sceaiash itor, pot fl cxpleate pin faprumutur pena co see Ae cre rene nn pot fealty pe abanest poh tra sal ae netete ratte aan Homann, Probl usr ib rma a anit wi com stitolo una dintre precupire principale sl eret\oralas Ciajenn 1 Russe lvls a cemaclat at sue lus Eteordi un rl portant substatsie i formares Timbi Fomine, ating cm pate ot de tacit uate Gin ane get rom xi aoa 90 Ge cavinte cate nu au cornpondent fn aflanesn vin St oe Sdauge eelor ce au fost dnctate fact de pr autor care ‘Sau cupat cu problema cavitelor comune in cee dot Hits? afungind Sate Ta vico 60 de Covinte ce slataese ubatiatl ai Mage, ST ase ip AS eager te $51 Fats eines rmmeinn, Bice, BS. pee xv, Doce ed pe aotea, so, At me 6 Pe baza a numeroase studi, 1-1. Russu ajunge la con- sluia perfect jutifcath ck roman sia continsator geto- Steller de pe ambele malurt ale Dunit inferoare, tetor ‘anslrmate in proving romane (Moesla st Dacia) Se dove: ‘iste flirt patina de tagad, prezeaja ia satis romSame f maselor Compacte de ack, unitage din punet de vodere Tings ‘a suprapus limba latina. Limba ro. ain FRassu ete serultatal ‘eanoplantin Timbo Taine rastice tn gura unoe popula} province ce ‘vorbiseri un iom indo Soropean ular” ingvstal german 6, Relehenkron a publiat o carte ce secgg ig In care nt adnate een ne Studie sale anteronre, EI porate de la idea ef toma SHollauea sgt urmag trocar, iar cavintie comune thu constitaie importa, el selicve de ia trac, respect in azul albanctlor, i estimeses Ia peste 1 000 de wait Hecle dike exec Init tna. Dae css ns ch siguranf, multe sat de ati orgie, ar altle gre de dovedit Un tol important cate aeoat sabetratal§ {in tratat de isto alibi somane In are sit dceuta ‘mal aese fenomene er is au corespandent fn bane, ‘ansambial substrata limb nosete: Deco-moesians este fonsderatt Tha separata de tach 9 de fick. Elementle "sobstrat sit determinate dinte acsle cuvinte care nu st ‘timologie in lisa romind on ca este nesgur, ficindase compara eu resurle do limba dacs sl apot ev alte imbi Indoearopene veehi ori atuale,printre care, mai aes ele alice gf armenna, avindu-se fh Wedere na Bamal dicing, ch toaté clementle. Substrata aint atibuite anumite fenomene fonetice fi chiar mosflogice intr cerectstori strtinieare a preocpat im ultima ‘rome de substrtal limit roosine merits ah menfionat EG Vl Goorin J tec, W Baer Ao sland, HP. Hamp gf V. B.da Fosseca. Contributing ‘tein diverse sectoare sie efudiaius svbeteatuly lambi Fomine at alas ceeetiton romani dite care se euvin mene lions: A. Graur, G, Tvinesea, L Coteanu, Gr. Brlncug 1Gintoia: Mat: Radulescu, A. Ria, D. Soja V. Are inte Me Baitceans, A. Toneco, B, Manes, G, Mla,