ANF

AAD
ACFD
A-GNSS
A-GPS
AIS
ATA
ATB
B/L
BAF
BIMCO
Blue
Book
C&E
C&F
C/F
CABAF
CFS
CIF
CRV
CS
DB
DCV
DEPV
DLB
DSV
DV
ERRV
FPSO
FPV
FPV
H
HVIDE
GTS
HLV
HSC
HSF
HTV
IRV
ITB
LB
LNG/C
LPG/C
RIS
MS

Arrival Notification Report Formular de notificare a sosirii

Additional Airworthiness Directive
Advanced Civil Flight Deck
Assisted GNSS
Assisted GPS
Automatic Identification Sistem
Carnet Admission Temporaire Carnet pentru admiterea
temporar
Articulated Tug Barge
Bill of landing
Bunker Adjustment Factor
Baltic and International Maritime Council
Cartea Albastr
Custom and Excise
Custom and Freight
Car Ferry
Factor de ajustarea al valutei i al bunkerului
Container Freight Station
Cost, Insurance and Freight
Coastal Research Vessel
Cable Ship
Derrick Barge
Deepwater Construction Vessel
Diesel Electric Paddle Vessel
Derrick Lay Barge
Diving Support Vessel/ Deep Submergence Vehicle
Dead vessel
Emergency Response Rescue Vessel
Floating Production, Storage and Offloading Vessel
Free Piston Vessel
Fishery Patrol Vessel
Hull and Vessel Inspection Data Exchange

Fishing Vessel
Gas Turbine Ship
Heavy lift vessel
High Speed Craft
High Speed Ferry
Heavy Transport Vessel
International Research Vessel
Integrated Tug barge
Liftboat
Liquefied natural gas carrier
Liquefied petroleum gas carrier
River Information Services

Motor Ship (interchangeable with MV)

(M/S)
MSV
FIS
ENC
Inland
AIS
MV
(M/V)
MY
TI
NRV
NS
OSV
TM
PSV
QSMV
QTEV
RMS
VTS
CAS
SB
VP
CFM
CCNR
ETA
ST
STS
STV
SV
SY
TEV
NaeTIV
WHD
Adrian
TSS
SIT M1
ENCs

Multipurpose support/supply vessel

Fariway Information Service
Update of Electronic Navigational Charts

Vessel Tracking and Tracing by means

Identification System
Motor Vessel (interchangeable with MS)

of

the

Automatic

Motor Yacht
Traffic Information Service
NATO Research Vessel
Nuclear Ship
Offshore supply vessel
Traffic Management
Platform Supply Vessel
Quadruple Screw Motor Vessel
Quadruple Turbo Electric Vessel
Royal Mail Ship or Royal Mail Steamer
Vessel Traffic Service
Calamity Abatement Services
Sailing Barge
Voyage Planning
Cargo fleet Management
Central Commission for Navigation on the Rhine
Estimated Time of Arrival Calculation

Steam Tug
Sail Training Ship
Sail Training Vessel or Steam Turbine Vessel
Sailing Vessel
Sailing Yacht or Steam Yacht
Turbine Electric Vessel
Turbine Installation Vessel
Waterway Infrastructure Charges and Harbor Dues

Turbine Steam Ship or Twin Screw Steamer

Electronic Navigational Charts

Tema 7
Unul dintre obiectivele cheie ale administraiilor maritime este acela de
a asigura siguranta cilor sale navigabile, de protecie a mediul nconjurtor
i, n acelai timp, sa ofere un mediu economic eficace pentru traficul naval.
Aceasta sarcin este ndeplinit prin introducerea de reglementri naionale
9

i internaionale adecvate care guverneaza modul n care navele care intr i

opereaz n apele teritoriale ale unei ri.
Comisia European, Comisia Central pentru Navigaia pe Rin (CCNR)
i Comisia Dunrii au recunoscut nevoia de mijloace automate de schimb al
datelor de navigaie ntre nave i ntre nav i uscat pentru indentificarea
automata si solutii de localizare si urmarire in navigatia interioara.
AIS este cel mai important progress pentru navigarea in siguranta din
domeniul maritim de la introducerea radarului. Sistemul a fost dezvoltat
iniial ca un instrument de evitare a coliziunilor, pentru a permite navelor
comerciale sa se "vada" reciproc, n mod mai clar n toate condiiile si de a
imbunatatii informatiile carmaciului despre mediul ce-l inconjoara.

Sistemul AIS (Automatic Identification System) reprezinta o modalitate

electronica de transmitere automata la distanta a unor informatii complexe
privind identitatea unei nave sau a unui convoi de barje, incarcatura aflata la
bord, destinatia transportului, viteza deplasarii, etc.
AIS este un sistem transponder de transmitere de la bordul navei, prin
care navele trimit in mod continuu ID-ul lor, pozitia, cursul, viteza si alte date
catre toate navele aflate in apropiere precum si statiilor VTS.
Aceste informaii sunt primite si de alte Transpordere AIS la bordul
navelor si de alte statii de coasta, folosindu-le pentru a construi un ecran
grafic in timp real cu traficul naval din zona.
Ofer, de asemenea, autoritilor portuare i organelor de sigurana
maritima capacitatea de a gestiona traficul maritim i de a reduce hazardul
navigaiei marine.

AIS nu are nevoie de un radar, dar poate oferi capabiliti similare, i

chiar i consolidarea unei imagini radar n cazul n care un radar a fost deja
instalat pe nav.
AIS este proiectat s funcioneze ntr-una din urmtoarele moduri:
-

n modul nav-nav pentru a evita coliziunile

Ca un mijloc pentru autoritatile de pe coast de a obine informaii

despre o nav i ncrctura sa
- Ca un instrument de gestionare a traficului atunci cnd este integrat
intr-un sistem de trafic maritim (VTS)
Schimbul de date nava-nava
-

Primul mod de operare pentru AIS este raportarea autonoma nava-lanava. n acest mod, fiecare nav, transmite datele sale la toate celelalte
nave echipate cu AIS n gama VHF. Sistemul unic de comunicaii permite ca
aceste transmisii de date sa aibe loc independent fr a fi nevoie de un post
central de control.

Pozitia si alte date sunt introduse automat de la senzorii navei in

sistemul AIS, in care datele sunt formatate si trimise intr-o explozie scurta de
date, pe un canal dedicat VHF. Cand sunt primate pe alte nave, datele sunt
decodificate si afisate in grafica si format text. Datele AIS pot fi introduce in
sistemele de navigatie integrate ale navei si sistemele radar pentru a oferi
tag-uri AIS pentru tinte radar.
Mesajele AIS actualizate sunt transmise la fiecare cateva secunde
pentru a pastra informatiile actualizate. Schimburile de date nava-la-nava au
loc in mod automat fara a fi nevoie de alte actiuni din exterior.

Supravegherea de coasta
Autoritatile de pe coasta pot instala statii AIS automate pentru a
monitoriza deplasarea navelor prin zona. Aceste statii pot monitoriza pur si
simplu transmisiile AIS de la navele in trecere. Statiile de coasta pot utiliza,
de asemenea, canalele AIS pentru transmisiile tarm-nava ca sa transmita
informatii cu privire la maree marinarilor si statiilor meteorologice locale.

Datele AIS pot fi memorate automat pentru redare ulterioara n cazul

investigarii unui accident, deversare de petrol sau alt eveniment. AIS poate
fi, de asemenea, un instrument util n operatiuni de cutare i salvare (SAR),
care s poata permite coordonatorilor SAR monitorizarea micrilor tuturor
navelor de suprafa, avioanelor i elicopterelor implicate n operatiunea de
salvare.
AIS integrat in VTS (Vessel Traffic System)
De cand a fost integrat cu VTS, sistemul AIS ofera un instrument
puternic pentru monitorizarea si controlul circulatiei navelor prin porturile cu
acces restrictionat si caile navigabile. AIS poate spori instalatiile VTS bazate
pe traditionalul radar, oferind o suprapunere AIS pe imaginea radar, sau
poate oferi o alternativa cost-eficacitate in zonele unde nu se pot stabili
sisteme bazate pe radar. Atunci cnd este integrat cu radar, AIS poate
asigura acoperire continu, chiar i cnd imaginea radar este degradata prin
precipitatii masive sau prin alte interferene.

Canalele AIS pot fi folosite pentru a transmite date de port, pilotajul,

misiunile de dan, informaii ageniei de navigatie, maree i cureni, anunuri
marinarilor i alte informaii de la rm la nave, precum i de la nav la nav
i nav tarm. Este posibil, de asemenea, ca VTS sa transmita imaginea
complet de port la toate navele din zona, astfel nct toti maestrii i de
piloii sa aibe aceeai "imaginea de ansamblu".
Centru VTS i poate asuma controlul asupra alocarea timeslot-urilor
mesajelor AIS pentru a asigura schimbul optim de date n interiorul zonei de
acoperire. Canalele speciale dedicate pot fi desemnate pentru operatiunile
AIS a zonei locale. Echipamentul AIS de la bordul navei are capacitatea de a
trece la diferite canale n mod automat atunci cnd este comandat de
operatorul VTS de pe tarm.

Beneficiile AIS
AIS ofer o serie de avantaje, inclusiv de evitare a coliziunilor pentru
sigurana marinarilor, de identificare a navei pentru autoritile portuare i
de securitate naional, precum i la identificarea de nave de agrement i de
aplicaii comerciale.
Clasele AIS
Standardul AIS descrie dou clase majore de uniti AIS:

Clasa A - mandatat pentru utilizarea pe nave SOLAS din Capitolul V (i alii, n

unele ri).
Clasa B - putere mai sczuta, costuri mai sczute

n ciuda beneficiilor de securitate imense aduse de AIS comercial (clasa

A), costul acestei tehnologii avansate a fost anterior un obstacol n calea
introducerii AIS la ambarcaiunile de agrement i a navelor comerciale
uoare.
Pentru a depi aceast problem, transponderul AIS de clas B a fost
dezvoltat pentru a oferi toate beneficiile AIS cu costuri eficiente, fiabile i
uor de utilizat pentru utilizatorii care nu au nevoie de datele complete
necesare pentru transportul maritim comercial.
AIS Clasa B a fost conceput in lumina comerciala i avand in minte
bugetul utilizatorului de agrement, dar nc mai ofer toate avantajele AIS.
Dispozitivul poate fi uor de instalat i conectat la majoritatea hartilor de
navigatie sau la PC.
AIS Clasa A
Fiecare transponder AIS const dintr-un transmitator VHF, dou
receptoare VHF TDMA, un receptor de apel selectiv digital VHF (DSC),
precum i afiaj de link-uri la bordul navelor i a sistemelor de senzor prin
standardul de comunicaii electronice marine (cum ar fi NMEA 0183, de
asemenea, cunoscut sub numele de IEC 61162). Timpul este vital pentru
sincronizarea corespunztoare i de cartografiere pentru o unitate de clasa
A.
Prin urmare, fiecare unitate este necesar sa aiba un sistem intern
global de navigaie prin satelit (de exemplu, GPS) Acest receptor intern poate
fi de asemenea utilizat pentru informaii de poziie. Cu toate acestea, poziia
este de obicei furnizata de un receptor GPS extern, cum ar fi, LORAN sau un
sistem de navigaie inerial. Receptor intern este utilizat numai ca o copie de
siguran pentru informaiile de poziie.
Alte informaii transmise de ctre AIS, dac sunt disponibile, sunt pe
cale electronic, obinute de la echipamentul de la bord, prin standard de
conexiuni marin de date. Informatii despre destinatie i de curs i vitez pe
sol sunt n mod normal oferite de ctre toate navele echipate cu AIS. Alte
informaii, cum ar fi rata de intoarcere, unghi de band, pitch and roll, i de
destinaie i ETA ar putea fi, de asemenea, furnizate.
Transponderul AIS, n mod normal, funcioneaz ntr-un mod autonom
i continuu, indiferent dac acesta funcioneaz n mare deschis, de coast
sau zone interioare. Transmisiile se gsesc pe dou frecvene, canale
6

maritime VHF, 87B (161.975 MHz) i 88B (162.025 MHz) i folosesc 9600
bit/s GMSK.
Dei doar un singur canal de radio este necesar, fiecare staie
transmite i primete prin dou canale radio pentru a evita problemele de
interferen, i pentru a permite canalelor de a fi schimbate fr sa se piarda
comunicatie de la alte nave.
Pentru a se asigura c transmisiile VHF ale diferiteor transpondere nu
apar n acelai timp, semnalele sunt multiplexate in timp folosind o
tehnologie denumit STDMA. Pentru a face mai eficient utilizare a limii de
band disponibile, navele care sunt ancorate sau se ndreapt ncet, transmit
mai puin frecvent dect cele care sunt n micare rapid sau sunt in
manevr. Rata de actualizare a navelor de manevr rapida este similar cu
cea a unui radar convenional marin. De referin de timp este derivat din
sistemul de navigaie.
AIS Clasa B
Transponderele de clas B sunt proiectate pentru transportul navelor
de sub-SOLAS. Fiecare const dintr-un transmitator VHF, doua receptoare
VHF CSTDMA, dintre care unul este multiplexat cu receptorul VHF apel
selectiv digital (DSC), precum i o anten GPS activa. Dei formatul de date
de ieire suporta informaii de poziie, n general unitatile nu sunt conectate
la un compas, astfel nct aceste date sunt rareori transmise. Ieirea este un
standard AIS cu fluxul de date de la 38400bps, la fel ca RS232 i / sau
formate NMEA. Pentru a preveni suprancrcarea de lime de band
disponibila, puterea de transmisie este limitat la 2W, oferind o raza de
aproximativ 5 - 10 mile.
Patru tipuri de mesajele sunt definite pentru unitile de clasa B:
Message 14: Mesaj legat de siguranta
Acest mesaj este transmis, la cerere, pentru utilizator - unele
transpondere au un buton are permite s fie trimis, sau poate fi trimis prin
intermediul interfeei software. Aceasta trimite un mesaj de siguran predefinit.
Message 18: Raport de pozitie standard CS clasa B
Acest mesaj este trimis la fiecare 3 minute cand viteza de peste
pamant (SOG) este mai mic de 2 noduri, sau la fiecare 30 de secunde
7

pentru viteze mai mari. MMSI, Time, SOG, COG, longitudine, latitudine, True
Titlu
Message 19: Raport de pozitie extins al echipamentului clasa B
Acest mesaj a fost proiectat pentru protocolul SOTDMA, i este prea
lung pentru a fi transmis ca CSTDMA. Cu toate acestea o staie de coast
poate sonda de transponder pentru ca acest mesaj s fie trimis. MMSI, Time,
SOG, COG, longitudine, latitudine, True Titlu, tip de vase, dimensiuni.
Message 24: Raport statistic de date CS clasa B
Acest mesaj este trimis la intervale de 6 minute, n acelai interval de
timp ca i pentru transpondere clasa A. Datorita lungimii sale, acest mesaj
este mprit n dou prti, si trimis la o distanta de un minut unul de cellalt.
Standarde AIS
Exist trei standarde internaionale primare pentru echipamentele AIS.
Ele au fost elaborate n comun de ctre Organizaia Maritim Internaional
(IMO), Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (ITU) i Comisia
Electrotehnic Internaional (IEC). Echipamentele AIS de la bordul navei
trebuie s ndeplineasc prevederile din toate cele trei documente.

Rezolutia IMO MSC.74(69), Anexa 3, "Recomandri privind

standardele de performan pentru un bord Universal Automatic
Identification System (AIS)"
Acest document stabilete cerinele de transport pentru AIS i cerinele
de performan pentru echipamentul de la bord. Standardul IMO a fost folosit
de ITU i IEC n elaborarea unor standarde tehnice i de testare. Acesta a fost
aprobat de ctre Subcomisia IMO privind sigurana navigaiei n sesiunea 45
n anul 2000 trziu.

Recomandarea ITU-R M.1371-1, "Caracteristici tehnice pentru un

bord universal Automatic Identification System Folosind Time Division
Multiple Access, n Banda Maritima Mobila"
Acest document definete n detaliu modul n care funcioneaz
tehnologia AIS i STDMA. Standardul original, adoptat de Uniunea
8

Internaional a Telecomunicaiilor (ITU) n 1998, a fost revizuit n 2001

pentru a clarifica cerinele de proiectare.

Standardul IEC 61993-2, "Bordul Universal Automatic Identification

System (AIS)"
Acest standard specific cerintele minime de funcionare i de
performan, metode de testare i rezultatele testelor necesare n
conformitate cu standardele de performan prevzute n Rezoluia OMI
MSC.74 (69), anexa 3. Aceasta include caracteristicile tehnice cuprinse n
ITU-R M.1371 - 1 i ia n considerare reglementrile radio ITU acolo unde este
cazul. Acest proiect de standard este aprobat pentru publicare pn n
decembrie 2001.