ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA UNIVERSITATEA DIN CLUJ-NAPOCA ANUARUL INSTITUTULDI DE ISTORIE ST ARHEOLOGIE CLUJ-NAPOCA XkVI 1983-1984TROITA DE PIATRA DE LA MERGHINDEAL (SEC, AL XVII-LEA) In curtea bisericii ortodoxe din Merghindeal (jud. Sibiu), edificiu construit in anul 1854 pe locul unui lécas de lemn inregistrat de Conscriptia Buccow din 1760—1762!, in vecinatatea apuseand a turnu- lui clopotnita se afl o cruce de piatra (cca. 1,5/0,45 m) cu inscriptie in limba roman cu caractere chirilice, desfasuratA atit pe fata principala orientati spre apus, cit si pe fetele laterale de nord si sud ale piesei sculpturale (Fig. 1). Invocatia debuteazi din partea superioaré a brafului Jung al cru- cii, cu siglele evanghelistilor Luca si Ioan despartite de un motiv floral stilizat, apoi continua prin textul propriu-zis prezentat in rinduri suc- cesive alcatuite din cincl pina la sapte litere, inalte de cca. 3—4,5 cm, implinite in rotunjimea lor formala datoratd unei netagaduite influente a majusculelor Renasterii imprumutate pe calea tipariturilor aflate in circulatie la acea data (PI. I). In transcriere cu alfabet latin inscriptia fragmentar4 a troitei de la Merghindeal este urmatoarea: wIS/ HS/ NIKA/ LU (CA) IO (AN) CU VREARIA TATALU(D/ SI CU A/JUTOR/IU FIULU()/ $I CU (A) SF/NTULU() D/UH RIDICATUS/A ACIA(STA)/ (S)F@NTA ‘C/RUCE (CU) H/RAMU(L) O PREAPO/DOBN(A) P/ARASK(IVA)/ $I S(A) RUDICA/T DE R/OBU LUI D(U)MNE/Z(E)U BI...../ (NI)CULAE/ (L)EA(T) 7(1)82¢ Anul 7182 (1674) la care semnul sutelor (9) este aproape ilizibil, a fost incizat pe fata lateral sudic& a bratului scurt al troifei. La prima citire a lui efectuata atit la fata locului eft si dup& decaleul luat cu ace" prilej informatia cronologicd era oarecum diferitd, literele chilirice avind ordinea spik, adicé 7112, cu corespondenfa cronologicd mo- dern& 1604, dati care ar fi facut din piesa sculptural comemorativa de la Merghindeal una dintre cele mai vechi inscriptii lapidare din Transilvania redactaté in limba romana cu caractere chirilice. La 0 confruntare mai atenté a decalcului cu fotografia, de data aceasta ma- rité de citeva ori, a aceluiasi sector lapidar ce cuprindea anul, am ajuns ins la concluzia ci a doua citire, aceea a cifrelor 7182, este mai apro- piati de anul real. 1 V. Ciohanu, Statistica roménilor ardeleni din anit 1760—62, in AIIN (Cluj), IIL _(1924—1925), p. 697. In Conscriptia Legii Grecesti Neunite din Ardeal la anul 1766, intocmitd in timpul pdstoritului si administratiei episcopului Dionisie Nova- covici, localitatea Merghindeal era inregistraté cu o bisericd si 199 de enoriasi or- todocsi (v. Keith Hitchins, I. Beju, Statistica romdnilor ortodocsi din Transilvania din anul 1766, in ,,Mitropolia Ardealului*, an XXII, Sibiu (1977), nr, 7—9, p, 547).360, N, Sabau Troita din piatré de calcar, cu 0 porozitate mai mare, de un pu- temic efect plastic, a fost destul de serios ‘erodaté de agentii atmosfe- rici astfel c& scrisul in yelief plat apare partial deteriorat. Capatul de jos al bratului lung de cruce a fost fixat intr-un soclu de ciment, de 3 725-30 cm, impropriu conservarii unor asemenca piese lapidare, care acoperé in mod regretabil o parte din inscriptia comemorativa. Caligrafia lapidara chiliricd este de bund calitate dovedind 0 oa- recare exersare in acest domeniu a ‘mmesterului pietrar. Aspectul formal tipologic al troifei cu decorul alc&tuit din briul in torsala ce articu- Jeazi muchiile bratelor, medalioanele cu circumferinta alcdtuita din ace- Jasi motiv al fringhiei rasucite circumserisé siglclor lui Ts. Hs. Nika, cit mai cu seama micul coif in forma de piramida ce incoroneaza piesa seulpturala, dezvaluie apartenenta ‘acesteia la modelele de cruci -elabo- cate de pietrarii din Tara Rom&neascd pe tot parcursul Evului Mediu. Analogiile cu jucrarile sinonime de la sud de Carpati sint graitoare, jar arhetipurile create in ‘ace lnc inc& pe parcursul secolului al XVI-lea, au réprezentat’ modelele reale pentru mesterii romani din sudul Tran— silvaniei, La fel. ca’ pisaniile ce impodobese pisericile Moldovei gi Ta Romanesti ce pastreaza prin slovele sapate in piatra ,,.-. — amintirea trecutului nostru care ni este scump, ori de cuprinde in el mari neno- rociri, ori de vadeste si cite o clipa de fericire®, troitele vadesc la rin- Gul lor, prin inscriptiile ce le poarté fie uncle seopuri comemorative le- gate de niste evenimente istorice date sau de anumite persoane ce s-all se earcat prin actiunile lor politice si culturale, fie un rol apotropaic teu de invocatie crestina facuté in urma depésirli Unor momente ne- faste din viata donatorului. Tipologic aceste troite, din Tara Romaneased prezinté o forma de cruce simpla, cu. bratul inferior mai lung decit celelalte dowd, cu mu- chiile articulate de un priu in torsadi si fata principala decoraté cu tredatioane cu siglele lui IS HR NIKA si ale evanghelistilor, sau_ ua model putin diferentiat in care brajul lung este incununat cu un mic acoperis protector de forma piramidala. in sculptura medievala sl cea din cpoca de trecere spre perioada moderna sint cunoscute citeva troite de acest fel. Exemplele acestea reprezinta doar o mic& parte dintr-un numar mai mare de asemenea piese lapidare comemorative care au fost ins vamuite de vitregia vre- murilor trecute. O.astfel de troitd a fost inaltata de fratii Buzesti in mufnurea luptelor impotriva. turcilor desfasurate la cetatea Dimbovi- tei. Inscriptia comemorat iva evocd victoria dobindila de ostenii romani §n dauna turcilor lui Bulim pasa, intr-o zi de duminecd — dupa cum atesté si hramul crucii inchinat spre ,lauda Sf-ei Nedelea* — din luna octombrie a anului 1595 O morfologie asemandtoare a reprezenta 0 TN. orga, Inseripfit din. bisericilo Roméniei, Fase. 1, Bucuresth 1908, p. VI 2 Nerees tata cruce de. piatré a fost initial indlfata la, loco unde se unce Valea »Bulimanulut* cu Valea Carbunilor, Inaintea celut ‘de al doilea raizboi mondial troita putea fi vizuti in satul Burldnesti (localitaiea desfiintati inglobati in_ satul Botte ee com. Voinesti, jud. Dimbovita) in vecindtatea soselei. Tirgoviste—Cimpu- rete eh Suprafata pletrel, in relief plat, a fost inelzas urmitoarea inseriptie co- hung. Pe SuPin limba slavond: ,,S-a ridicat aceasta s/inti cruce ‘intru. rugiciuneaTroifa de 1a Merghindeal 361 alté troiti de piatra aflata odinioaré lingi soseaua din comuna Dra- goslavele (jud. Arges), ridicata, dup& cum reiese din inscriptia slavona, de Matei Basarab si doamna Ilina, dupa anul 16404, dar si o alta cruce comemorativa aflaté in grupul pieselor sculpturale aduse in Bucuresti eu prilejul expozifiei nationale din anul 1906, lucrare decoraté cu _mo- tivul fringhiei rasucite pe muchii si medalioane circumscrise sigiclor evanghelistilor. Intre) frumoasele dealuri, verzi, peste Neajlovul intins ca o. pinza nemiscati de apa, peste milastina Cilnistii se afli locul unde s-a indl- fat in veacul trecut (1840) un monument comemorativ, o mica rotonda in amintirea Calugarenilor din august 1595, a izbinzii romanesti asupra ostilor marelui vizir Sinan, a cutezatoarei sfidari aruncate de Mihai Voda unui trufas conducator de armate cum a fost albanezul turcit, Séttan pasa, deprins cu victorii facile. In interiorul rotondei se addpostea o cruce monumentalé de piatra (I—=3 m; L—41 m) cu coif piramidat protector, decorati cu mative florale si geometrice tratate intr-un re- lief de o cleganta grafie (Fig. 2). Troita a fost inaltatd pe la 1683/84 de Serban Cantacuzino pentru ,,pomenirea frumosului pod“ inaljat de vi- teazull de la Calugareni.® Monumentul reprezenta un. gest.constient plin de simfimintul maririi neamului sau si a {Ari sale odinioara libere. Aceasta constituia in aceeasi vreme nu doar un simplu.insemn lapidar evooator, ci si un act politic de mare curaj al.voievodului Serban Can- tacuzino, de rememorare a unei izbinzi crestine, intr-un moment dra~ matic in care imperiul semilunei era angajat intr-una dintre cele mai ample campanii indreptate impotriva Europe © cruce de forma asemanatoare, cu coif piramidal protector, dar mai modest& ca dimensiune, ‘a fost ridicati in memoria mesterului lian Pesena Levin gi a familiei sale, in anul 1707. Piesa . sculpturala cu inscriptia in limba latina ce evoca incercarile nefaste ale tamiliei Pesena Levin, se afla odinioara in’ paraclisul curtii de la Brincoveni a lui Raducanu, cel de al treilea fiu al lui Constantin Brincoveanu, pen- tru care va fi lucrat mesterul italian. Caligrafia lapidarA latina’ de o mare acurateta cit si maniera ‘reliefului comemorativ tradeaza inter- ventia unui mester strain care ins a preluat un model de cruce obisatit in contextul. spiritual-geografic al Tarii Romanesti. Neobisnuita pen- tru aceasté zon este ins& folosirea modelului sculptural drept cruce si_intru lauda Sfintet Duminect (Nedelea) cea venerabild, in zilele lui To Mihat Voievod si a doamnei lui Stanca $i a fiului lui Patrascu Voievod si ficiitori dumnea- lui Radul mareie clucer si dumnealui Stroe marele stolnic, Uril, Pirvul si Sorin, Oprea si Viad, Ioan si Voicu si Visa si Marcu si Stan Negrea si Pirvu si Sora si Voicu si Radu si Dan paharnicul si Pirvul logofdtul. S-a seris luna mai 27 zile in anul 7105 (1597). Eni Voica” (v. Al. Vasilescu, Cetatea Dimbovifei, in ACMI, XXXVI, Bucuresti, 1945, pp, 51—42), “ Partea final inscriptiei este deteriorat astfel ed anul realizérii tcvitel hu s-a putut citi decit partial prin cifrele slavone .., (7100...) adici:1600 (N. lorga, Inscripfit din Bisericile Roméniet, Fase., 1, Bucuresti, 1905, p. 158; 1, D. Negulescu, Limba slavond veche, Bucuresti, 1961, p. 269). * Inscriptia incizaté pe toate laturile crucii a fost citit’ mai intii de V. Bri- suleseu (c, N. Torga, Crucea de la Cilugdreni, in BCMI, XXII, Bucuresti, 1929, pp. 101—108).362 N. Sabiu de mormint, cind era oarecum in obiceiul locului ca acest gen de mo- nument sA fie folosit mai ales intru pomenirea sfintilor protectori, la | evocarea oamenilor ‘ce au implinit tn trecutul nostru indatoriri insem- nate, a evenimentelor eu ecou memorabit in viata politica, militara si culturali a neamului sau chiar la afisarea legilor®, . O troité de piatra cu coif piramidal de o acurati executie” tehiics, mareaté de medalioane decorative cu insemnele lui IHN, ale evanghe- | listilor sistema Tarii Romanesti, s-a datorat initiativei lui Constantin — Brincoveahu Voievod (Fig. 3). Aceasté troitA de piatré din anul 1713 inlécuia o cruce de lemn subrezit, ridicata de Preda biv vel vornic (Brin- ” coveanul) pentru pomenirea fiului sau Papa postelnicul, ucis in zilele lui. Constantin Voda Serban ,cind s-au ridicat dorobantii " impotriva doninului $i a boierilor tarii* (1655)?. q Tipul de cruce ‘cu coif protector sau fara coif dar cu muchiile bra- telor articulate de briul in: torSad4 si'una din fete marcaté de meda- lioarle cireumscrise siglelor evanghelistilor (Fig. 4), se perpetuéazA si in sculptura comemorativa din’ secolul al XVIII-Iea: O marturie in acest sens 0 reprezinta si crucea sérdarului Tlie Gfulescu ‘din Givlesti (Vil- cea), lucrarea din preajma anului 17678. ‘© analogie formald mai apropiaté de piesa de la Merghindeal este erucea de piatra din satul Boita (jud. Sibiu), Tucrare’ decorataépe muchia ” bratelor ci motivul fringhiei: rasucite si protejati de un: mic acoperis piramidal. La aceasta sculptura comemorativa atit fata principala eit si tina dintre laturi cuprind o inscriptie in limba ’slavond si in mod curios, | una in limba germand, mai putin lizibild.\Din inseriptia slavon’ se des- lusese numele donatorului'— un oarecare. Stoian. sau StoicaGrecul —~ eit si hramul piesei sculpturale inchinat Uspeniei. Textul german: frag- | mentar fixeazé cu aproximatie in timp momentul realizarii acestei sculp- turi evocative, ,,in vremea lui Rakoczi al II-lea“? Troifa de la Merghindeal reprezinta. un monument. sculptural. votiv cu inscriptia inedita care, spre deosebire de lucrarile sinonimecontem= porane din Tara Roméneasc4, mai conservatoare prin fidelitatea lor fata de limbajul oficial slavon, pune in’ lumina atasamentul deschis al cleru-' Jui simplu transilvanean ‘fata.de limba rom&na strimogeasci izvodita in- c&rfile aparute in climatul de sirguincioasa activitate culturali.a tipogra- fiilor din Brasov, Balgradisi: Sibiu. a Pr SHAUNA NICOLAE SAB ®V. Draghiceanu, Curfile domnesti brincovenesti, . in, BCMI,. IV,..Bucurestl 1911, p. 60-61. 3 TLD. ‘Trojanescn, Mitropotia’ din ‘Bucuresti, in BCMI, VI, Bucuresti,..191 P m4. A . Golescu, Ctitorli maurite din Vilcea, in BCMI, XXXVIL, Bucuresti, 1944, * Informatia o.datortim amabililatii cétcetatorului stiintific dr. Marius Porumb, ¥ Octavian) Schiau, Cdrturari si carfi in spafiul romanese medieval, Cluje Napoca, 1978, pp. 123 si urm.Troifa de 1a Merghindeal Fig. 1. Troifa de piatra din Merghindeal (1674). 363SIE) ryan sl AATEC ca 1 a es Felt oy ) HAN hin | WG (AS we NOR Sil YUP sllPa oidBARS Ne366 Fig. 2. Crucea de piatrét de 1a Calugireni (1683/84).Troifa de la Merghindeal 367 Fig. 3. Troifa de piatra din anul 1713 ridicata in memoria postelnicului Papa Brin- coveanu.368 N, Sabau Fig. 4. Cruce de piatré decoratit cu motivul fringhiei rasucite, din epoca lui Matei Basarab.