Prof. dr. LAURENTIU MIRCEA POPESCU Cont. dr. NICOLAE IONESCU Prof. dr. DOINA ONICESCU ATLAS color de HISTOLOGIE Mi EDITURA MEDICALA BUCURESTI - 1995 -Sumar 1, JESUTUL EPITELIAL — 2. TESUTURILE CONJUNCTIVE — 15 3. TESUTUL CARTILAGINOS $I OSOS — 22 4, TESUTUL MUSCULAR — 29 5. TESUTUL $I SISTEMUL NERVOS — 36 6, SANGELE $1 MADUVA HEMATOGENA — 46 7. APARATUL CIRCULATOR — 53 8. ORGANELE LIMFOIDE — 59 9. APARATUL DIGESTIV — 65 10. APARATUL RESPIRATOR — 87 11. APARATUL URINAR — 97 12. GLANDELE ENDOCRINE — 96 13, APARATUL REPRODUCATOR FEMININ — 104 14, APARATUL REPRODUCATOR MASCULIN — 115 15. PIELEA — 119 16. ORGANELE DE SIMT — 126In memoriam: Prof. Dr. I. DICULESCU Prefata O prefata (buna?) se scrie greu sau nu se scrie. Cine citeste o prefaté? Cel ce este interesat sau cel ce deschide din intamplare la pagina respectiva $i poate deveni interesat. Cum sa interesezi pe cineva? Spunand cine esti, ce faci, ce vrei si ce speri. Acest ,,Atlas color de histologie” este o premiera absoluta jn literatura bio-medicala romaneasca, un posibil dictionar romanesc de imagini ale structurii microscopice a organismului uman. Lipsa unui asemenea Atlas este paradoxala, deoarece Catedra de Histologie a Facultatii de Medicina din Bucuresti (infiintata in 1879, a doua in Europa gi implicit in lume) s-a bucurat, de-a Jungul timpului, de activitatea unor nume ilustre: M. Petrini-Galatz, editor al primului curs de histologie in limba romana (1881), dar i intemeietorul scolii romanesti de dermatologie; Gh. Marinescu, cel mai mare neurolog pe care Romania I-a dat lumii; Al. Obreja, intemeietorul psihiatriei romanesti; I.T. Niculescu, marele neuro-histolog; |. Diculescu, modernizatorul histologiei romanesti din anii '60-’70. De asemenea, au lucrat in Catedra de Histologie a facultatii noastre, cu rezultate reciproc benefice, personalitati ca: D. Bagdasar, |. Pavel, O. Sager, G. Litarczek, M. Popper, C. Arseni gi altii. Povara $tiintifica $i spiritualaé este grea, dar cineva trebuie sa o preia. Atlasul contine imagini color ale celor 5mai reprezentative aspecte microscopice celulare, tisulare si de organ ce intra in alcdtuirea organismului uman. Fiecare imagine este insotita de o scurta legenda, indicand componentele semnificative. De altfel, imaginile au fost alese sa fie graitoare prin ele insele, conform vechiului proverb chinezesc: ,,O imagine valoreaza mai mult decat o mie de cuvinte”. Toate imaginile sunt obtinute in Catedra de Biologie Celular $i Histologie a Universitatii de Medicina $i Farmacie Carol Davila” din Bucuresti. Am incercat sa inclinam corect balanta intre tehnicile histologice clasice (empirice) $i tehnicile mai noi. Autorii cred ca acest Atlas, primul aparut in tara noastra, va satistace, cel putin in parte, cerintele invatémAntului medical superior si pe cele ale specialistilor din diverse domenii (nu numai strict medicale) creand o eventuala emulatie pentru studiul si cercetarea stiintifica de specialitate. Obisnuinta este ca la sfarsitul unei prefete sa fie adresate multumiri acelora despre care credem (sau cred ei ingisi) ca au contribuit. Nu cred ca este potrivit acum sé mentionam un lung sir de nume. Este mult mai bine sa le multumim in viata reala, decat conventional intr-o prefatal Prof. Dr. LAURENTIU M. POPESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIE! ROMANE VICEPRESEDINTE AL ACADEMIE! DE STIINTE MEDICALEFig. 1. Epiteliv simply pave mentos. Ceiule de forma poli- ‘gonals cu nucleii rotunzi - ovali in pozitie centrala, colorati in violet; citoplasma este roz, iar limitele celulare apar colorate in violet Col. HE. ob. 26. Fig. 2. Epiteliu simplu pavi- mentos. Limitele celulare apar colorate in brun-inchis, datorita depunerii nitratului de argint la nivelul substantei_ intercelulare. Nucleii sunt colorati in violet cu hemalaun. Impregnare aigentica, ob. 25, Jesutul epitelialFig. 3. Epiteliv simply cubic din tubii renali. Col. H.E., ob. 25. Fig. 4. Epiteliu simplu cilindric din intestin, Celulele sunt inalte, columnare, cu nuclei alungiti situagi c&tre polul bazal, Polul apical al acestor celule prezinta 0 ingrosare numit platou striat Printre celulele cilindrice apar celule caliciforme Col. H.E., ob. 25, Fig. 5. Epiteliu simplu cilindrie din intestin. Celule columnare cu Rucleii in treimea bazala. La polul apical platoul_—striat, Col hematoxiling ferica, Heidenhain, ob. 40.Fig. 6. Epiteliv simply cilindric din intestin. Celule cilindrice inalte cu platou striat dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala coloraté in albastru-verzui. Celulele caliciforme necolorate Nuclei de limfocite printre celulele epiteliale. Col. MASSON - modificat, ob. 20. Fig. 7. Epiteliu pseudostratificat din epididim. Nuclei _celulelor epiteliale sunt situati la diferite inaltimi dand impresia de mat multe randuri de celule. in fealitate exist’ un singur rand de celule toate venind in contact prin polul lor profund cu membrana bazala, Col. H.E., ob. 20, Fig. 8. Epiteliv pseudostratiticat din epididim. Stereocili la polul apical al celulelor. Col. H.E., ob. 40,Fig. 10. Epiteliu pseudostratiticat cilindrie ciliat - trahee. Celulele de Inaltimi diferite dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala celule scunde cu nucleu rotund, intens bazofil dispuse bazal; celule de talie medie cu nuclei alungiti in pozitie intermediara; celule inalte cu nuclei in apropierea polului luminal. Suprafata —_celulelor columnare prezinta cil. Col. H.E., ob. 40. Fig. 9. Epiteliu pseudostratticat Epididim. in citoplasma apicala se observ un precipitat_negru reprezenténd zona Golgi supra- nucleard reactie pentru Tiaminpiro- fosfataza, supracolorare cu eozina, ob. 40. Fig. 11. Epiteliv de tranzitie Pluristratificat —polimort sau uroteliu. Format dir sir cu un singur rnd de veiie cuviee asezate pe membrana bazala; stratul intermediar alcatuit din mai multe randuri de celule poligonale sau in forma de racheta; si stratul superficial al celulelor umbeli forme uni sau binucleate fiecare acoperind doua-trei_—_celule Subiacente. Col. H.E., ob. 40.Fig. 12. Epiteliv stratiticat pavi- mentos keratinizat (epiderm), for- mat din corpul mucos Malpighi si corpul comes. Col. H.€., ob. 10. Fig. 12 A. Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat. Col. Voin GIESON, ob. 20 Fo. 13 Epiteliv stratificat pavimentos keratinizat (epiderm). Format din: 1) stratul bazal sau generator cu un singur rand de colule cubice bazofile pe membrana bazala; 2) stratul spinos format din mai multe randuri de celule poligonale cu nucle} rotunzi asezati central; 3) stratul granular format din 3-5 randuri de celule romboidale cu citoplasma intunecata bazofila, datorita prezentei granulelor de keratohialina; 4) stratul lucid for- mat din celule turtite cu nuclei degenerati si 5) stratul coros format din céiule turtite cornoase, anucleate, citoplasma lor ¢ incarcata cu cheratina, Col. H.E., ob. 40.Fig. 14. Epiteliu stratificat pavi- mentos nekeratinizat —(esofag) Stratul bazal generator, stratul intermediar, stratul _celulelor poligonale dispuse pe mai multe randuri si stratul superficial for- mat din celule turtite cu nuciei alungiti, situati pe axul lung, paralel cu suprafata epiteliului iar la suprafata celule pavimentoase, anucleate. Col. H.E., ob. 40 Fig. 15. Epitellu glandular exocrin (pancreas, glanda tubulo-acinoasa compusa). Acinli de forma rotund- ovalar, formati din celule seroase intunecate a caror citoplasma prezint& dubia colorabilitate bazofila la polul bazal datorits reticulului endoplasmic rugos si acidofilé la polul apical datorita granulelor de secretie. Nucieii elulelor seroase sunt rotunzi si situati in treimea inferioara celulelor. Col. H.E., 0b. 40. Fig. 16. Epiteliu glandular exocrin (submangibulara, glandi tubulo- acinoasé compusé): acini mucosi Acinii de forma alungita cu celulele mucoase clare, delimi- teaza un lumen larg, iar nucleii turtiti, tmpingi la periferie. Nucleii rotunzi-ovali_situati intre mem- brana bazala si polul bazal al acinului mucos apartin celulelor mioepiteliale, Col H.E., ob. 40Fig. 17. Epiteliv glandular exocrin (submandibulara, gland’. tubulo- acinoasé compusa): acini micsti Acinul mixt este format dint-un acin mucos clar cu lumen larg, acoperit la unul din poli de un grup de celule seroase intunecate ce formeazé o semiluna. Col. H.E., ob, 40, Fig. 18. Membrane bazale (tubi renali), impregnare argentica, ob. 40 Fi 19 Membrane bazale (rinichi). PAS, ob. 20 -13-Fig. 20. Glande unicelulere (celule caliciforme din epiteliul intestinal). Col. P.AS., hematoxilina, ob. 40. Fig. 21. Colule enterocromatine (celule ale sistemuiui endocrin difuz al tubului digestiv = APUD). Metoda Grimelius, ob. 20Tesuturile conjunctive Fig. 22. Tesut conjunctiv lax. Fibre izolate sau benzi de colagen colorate th roz. Nuclei de celule conjunctive colorati tn violet. Acteriola $i venula. Col. H.E., ob. 25. Fig. 23. Tesut conjunctiv areolar, (epiplon). Benzi de fibre de colagen cu directii diferite delimitand ochiuri de méarimi inegale si nuclei de celule con- junctive. Col. H.E., ob. 25.Fig. 24. Tesut conjunctiv areolar, {epiplon). Se observa limitele intu- necate ale celulelor mezoteliale de supratata. Impregnare argen- ticd, ob. 20. Fig. 24 A. Colule mezoteliaie Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 25. Tesut conjunctiv reticu- lar (ficat). Retea de fibre de feticulina intralobulare, perihepa- tocitare, colorate in negru. impregnare argentica, ob, 20.Fig, 26. Lamele elastice tn artera de tip muscular. Col. orceina, ob. 20. Fig. 27. Tesut adipos alb {unilocular). imagine de inel cu pecete al adipocitelor. Col. H.E., ob. 20.Fig. 28. Tesut adipos alb (unilocu- lar). in celulele grase, nucleii turtiti sunt impingi la periferie, colorati in Violet. Grisimea sub form’ de bula ‘ocupa cea mai mare parte din celula, citoplasma rémandnd ca un ine! la periferie, angé membrana celular’. Col. Sudan Ill, supra- colorat cu hemalaun, ob, 40. Fig. 29. Tesut adipos brun (multilocular). In adipocite gra- simea apare sub forma de mici multiple picaturiizolate. Col. H. albastru de metil, ob. 40. Fig. 30. Tesut conjunctiv tax. Mastocite colorate metacromatic, asezate langa un capilar sanguin. Col. albastru de toluidina, ob, 40Fig. 30 A. Mastocite Col. tionina, ob. 90. Fig. 31. Tesut conjunctiv reticu- Jar, medulara ganglionului limfatic. Celule reticulare stelate cu prelungiri, alaturi de limfocite si plasmocite, ColH.£., ob. 40. Fig. 32. Plasmocite. Citoplasma bazofila, nucieul este situat excentric cu heterocromatina alterand radiar cu eucromatina, in spita de roata. Col. May- Grinwald-Giemsa, ob. 40.Fig. 32 A. Fivroblaste - Cuituri celulare. Col, Giemsa, ob. 40. Fig. 33. Celulé pigmentara. (mela- nocit). Ob. 40.Fo. 34 — Tern —_sectiune transversala (fesut _conjunctiv dens ordonat). inveligurile con- jiunetive sunt reprezentate prin epitencnium (extern), perite- onium (mijlociu) $i endotenonium {intern}, Tendonui propriu-zis este format din numeroase fibre de colagen, putina—substanta fundamentala si nuclei de celule conjunctive numite tenocite. Langa tendon, se remarca fascicule de fibre musculare striate sectionate transversal. Col. H.E., ob. 25. Fig. 36. Anonevrozé. Fibre de colagen dispuse th mai multe planuri. in acelasi plan, fibrele sunt paralele intre ele dar perpendiculare pe fibrele din planul aléturat. Printre fibre, matrices extracelulara este redusi si se observa _nucleii celulelor conjunctive de tip fibro- blastic. Col., H.E., ob. 25 Fo Bi Tertn —_sectiune longitudinal (tesut _conjunetiv dens ordonat). Benzi de fibre de colagen colorate in roz cu eozind $i nucleli bigeminati ai tenocitelor” coloratiin violet. Col. H.E., ob. 25.Tesutul cartilaginos si osos Fig. 37. Cartiej hialin. Celule cartilaginoase (condrocite) dispuse izolat la periferie, iarin zona centrala ‘Jn grupuri izogene axiale si coronare, Matricea cartilaginoasa Ccolorata bazofil mai intens in jurul grupurilor celulare (matricea teri- toriala) si mai putin bazofilé in rest (matricea interteritoriala). La exte- rior pericondrul format din stratul extern fibrilar si stratul intern pre- dominant celular. Col. H.E., ob. 25 Fig. 38. Cartilaj hialin. Col. H.E., ob. 40.Fig. 39. Cartilaj elastic. Celule cartilaginoase dispuse in grupuri izogene mici. Matricea carti- laginoasa este formata din fibre elastice colorate in brun cu orceina. La periferie se afla pericondrul. Col. orceina, verde luming, x 25. Fig. 40: Cartilaj fibros - fiprocartiij, Predomina fibrele de colagen colorate in roz cu eozina si dispozitie penata. Celulele Cartilaginoase sunt izolate sau in grupuri izogene dispuse in lungi Coloane situate in unghiurile for- mate de benzile de fibre de cola- gen alaturate. Col. H.E., ob. 20, Fig. 41. Os compact uscat sectionat transversal. Osteoane (sisteme Haversiene) constituite din iamele osoase concentrice; grosimea lor apar lacune osoase (osteoplaste) din peretii carora pornesc radiar canalicule osoase. jin centrul osteoanelor canale Havers, iar intre osteoane sisteme interhaversiene. Necolorat, ob. 10.Fig. 42. Os compact uscat, sectionat transversal. Col. Mor- Purgo, ob. 10. Fig. 43. Tesut osos compact uxt — sectiune _ transversala. *Necolorat, ob. 40. Fig. 44. Tesut osos compact uscat Tn grosimea_lametelor osoase orientate longitudinal se observa lacunele osoase. Canale Havers orientate longitudinal. si canale Volkmann orientate oblic. Sectiune longitudinal. Necolorat, ob. 10.Fig. 45. Tesut osos compact uscat Se remarca in osteon alternanta concentrica de lamele osoase, clare si Intunecate, precum si fenomenul optic Crucea de Malta. Sectiune transversalé, examinat la microscopul cu con- trast de faza. Ob. 25. Fig. 47. Periost. Situat intre jesutul osos si muschi este for- mat din stratul__—_ extern predominent fibrilar si stratul in- tern predominent celular. Col HE, albastru de metil, ob. 20 Fig. 46. Tesut osos spongios. Retea de trabecule osoase de grosimi diferite colorate in albastru cu osteocite in lacunele osoase, iar la suprafata nuclei de osteoblaste. in areolele labirintice dintre trabecule, numeroase capilare sanguine, fesut con- junctiv si penost Col, H.E., albastru de metil, ob. 40.Fig. 47 A. Membrané sinoviald. Col. H.E, elbastru de metil, 0b.10. Fig. 48. Osificare encondralé. La_nivelul Fig. 49. Osificare encondralé. Detaliu din figura cartilajului de crestere se observa urmatoarele 48. Col. H.E., albastru de metil, ob. 40. zone: zona cartilajului de rezerva; zona de multiplicare (cartilaj seriat), zona cartilajului hipertrofiat si calcificat, zona de degenerare a Cartilajului, zona osteogena. Col. H.E., albastru de metil, ob. 10. -26-Fig. 50. Osificare encondralé. Zona de osificare a cartilajului de crestere. Se observa vasele san- guine, celulele conjunctive si la suprafata traveelor calcificate - osteoblaste. Col. H.E., albastru de metil, ob. 40. Fa 51. Osteocasta (os decalcificat). Celule gigante multi- nucleate in relatie cu traveele ‘osoase. Col. H.E., ob. 40, fo 2 — Méduva —osoasd hematogend. Megekariocite, celule adipoase, celulele serieialbe sirosi. Eritrocite si granulocite aflate in diferite stadii de diferentiere si maturare. Col. H.E., ob, 40,HE, Fig. 52 B. Lamele osoase jodelate de osteoclaste. Col. ob. 40. mTesutul muscular Fig. 53. Fibra musculard striata (scheletala). Fibrele musculare de forma cilindrica au striati trans versal alternante, determinate de prezenta discurilor clare si Intunecate din miofibrile. Nucleli situati la periferia sarcoplasmei langa sarcolema sunt colorati in negru, Col, Hematoxilina ferica, Heidenhain, ob. 40, Fig. 54. Fibre musculare sche- letale (striate). Col. Hematoxilind ferica, Heidenhain, ob. 63.Fig. 56. Tesut muscular scheletal (striat). Nucleii colorati in negru, citoplasma in galben, colagenul in rosu, Sectiune transversala, col. van Gieson, ob. 20. Fig, 55. Tesut muscular scheletal (striat). Nuclei situati la periferie, sarcoplasma de aspect punctifor datorita miofibrilelor sectionate transversal. Col. Hematoxilina fericdHeidenhain, ob. 20, Fig. 56 A. Tesut muscular striat. Sectiune transversal. Col. H.E., ob. 25.Fig. 57. Fibré muscularé scheletala baibinens (striata). Nucleii alungisi, situati la Peta sarcoplsmna i stiee PUP HH ATIIRRRERE prvPevsny tet TitTHIITITN BULLET | ii Hii HH A i ATT f oe = PAA m “ ibis —_— — Ser ee j dere, se : s a8 at sam » : if Fig. 58. Tesut scheletal (striat) js Se observa fibrele rosii, albe si ‘ ys 4 are cu nuclei situati —o eet : arcoplasma_puncti- , oe forma. Sectiune _transversala, 7 : i : . col. HE, ob. 10 Hig hee Fn - a ! Fig. 59. Tesut muscular cardiac. Fibre musculare ramificate cu ‘striatii transversale si un nucleu ‘situat central, Discuri intercalare. Col. van Gieson, ob. 20.Fig. 60. Tesut muscular cardiac, capilare printre fibrele miocardice. Impregnare argenticd, ob. 20 Fig. 61. Tesut muscular cardiac. Col. H.E., ob. 20. Fig. 61 A. Tesut musculer cardiac. Col. H.E., albastu de metil ob. 63.Fig. 62. Tesut nodal, Celule nodale de talie mare, uninucleate, Jesutul conjunctiv colorat_ in albastru delimiteaza_celuele. nodale de miocardiocite. Col HE, albastru de metil, ob, 20. Fig. 63. Celule Purkinje subendo- cardice. Col. H.E., albastru de metil, ob. 40. Fig. 64. Tesut muscular neted. Fibre musculare netede de as- pect fuziform, cu nucieli alungiti situatl central. Col. H.E., 0b. 20. -33-Fig. 64 A. Tesut muscular neted Col. H.E,, albastru de metil, ob. 20, as o* - ~ ° iS e > . , Fig. 65. Muschi neted, sectiune |g ° ¥ “i a transversala, Col, H.E., ob. 20. Ts gee” ci 2 ‘ * +A ys eno eB , * ” > ‘ ‘ , ° 4 ~e's (_s Fig. 66. Muschi scheletal (striat), fibre nervoase si placé motorie. Impregnare argentica, ob. 40Fig. 67. Muschi striat, placé motorie, reactie pentru acetil- colinesteraza, ob. 40. -35-Tesutul si sistemul nervos Fig. 68. Nerv periferic. Este inconjurat de trei tnvelisuri con- junctive: epinevru, — perinevru, endonevru; el este format din fibre nervoase alcatuite din axon, teacd de mielina, teacé Schwann si teac’ conjunctiva Henle. Sectiune transversal, col. H.E.. ob. 10. Fig. 69. Fascicul de fibre ner- vease inconjurate de perinevru. Sectiune transversal, col. H.E ob. 40.Fig. 70. Fibre nervoase disociate, in partea centrala a fibrei se afl axonul palid colorat inconjurat de teaca de mielind colorata th negru ce prezinta strangulatii (noduri) Ranvier si incizuri Schmidt-Lanterman, Col, tetracxid de osmiu, ob. 20 Fig. 71. Cerebel. (Lamelele cerebeloase); lobulii cerebelosi (substanta cenusie) formati din stratul molecular, stratul celulelor Purkinje si stratul granular. Substanta alba formata din fibre mielinice. Leptomeninge la periferie, CoLH.E., lupa. 37-Fig. 72. Cerebel. Col. Nissl. ob. 10. Fig. 73. Scoarta corebeloasé. Se observa stratul molecular, stratul celulelor Purkinje si stratul granular; leptomeningele la periferie Col. H.E., ob. 20, Fig. 74. Scoartd cerebeloasd. Se observa prelungirile newronale. Apar foarte clar prelungirile dendritice ale celulelor Purkinje. Impregnare-argentica, ob. 40. -38-Fig. 75. Scoarté cerebrald. Celule pira- midale. Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 75 A. Mezencetal. Celule cu pigment melanic ob. 40. Fig. 77. Scoarfd cerebrala, zona motorie, Celule piramidale Betz < din stratul piramidal intern, (strat ganglionar) Col. Nissi., ob, 20. Fig. 76 Scoarté cerebrala. Celule piramidale. Col. Nissi., ob. 63 b PRAY. ao. |Fig. 79. Maduva spinari. Sectiune transversala. Col. Weigert. Lupa. Fig. 78. Maduva spindri, Substanta cenusie situata in centru sub forma litere! H si substanta alba la periferie. Sectiune transversala, col. H.E., lupa. a a Fig. 80. Maduva spinarit. Cornul anterior in care se gasesc neuroni multipolari, in Citoplasma cérora se observa corpii Nissl, nucleul clar, veziculos cu nucleoli si pigment galben. Col. Nissl., ob. 40. Fig. 81. Méduva spindrit. Cornul anterior ou neuron multipolar Se evidentiazé prelungirile neuronale. Impregnare argentic’., ob. 63 -A0-Fig. 81 A. Maduva spinatii Impregnare argentica, ob. 40. Fig. 82. Maduva spinérii. Celule multipolare. Impregnare argen- tied, ob. 63. Fig. 83. Méduva spinarii. Canal ependimar, col. HE, ob. 20.Fig. 84. Celule gliale. Astrocite fibroase si protopiasmatice Impregnare argentica, ob, 40 Fig. 85. Celule gliale. Astrocite si copilare sanguine. Interrelati astrocite - vase capilare (bariera hemato-encefalical, impregnare argentica, ob. 40. "25 Fig. 86. Cetute ofale. Micros 2 Impregnare argenticé, ob. 63.Fig. 87. Colule gliale. Oligo- dendroalii, impregnare argentica ob. 63 Fig. 88. Plexuri coroide. Co! Nissl., ob. 10. Fig. 89. Bulb olfactv. Se observa stratul fibrelor olfactive, stratul glomerular, stratul intermediar, stratul' celulelor mitrale, stratul granular, stratul fibrelor paralele. _impregnare argentica, ob. 10Fig. 90. Ganglion spinal. Le periferie se afl capsula conjunctiva; sub capsulé zona corticala predominant celulara (celule senzoriale) $i zona medulara predominent fibrilara (fibre mietinice). Col. H.E., ob. 10, Fig. 91. Ganglion spinal, Col. HE., ob. 40 fo @ Genglion spinal. Impregnare argentica. LupaFig. 93. Microganglion vegetativ. Col. H.E,, ob, 20, 94. Ganglion vegetativ. Neuroni stelati. Impregnare argen- tica, ob. 63. 46.Sangele si maduva hematogena Fig. 95. Frotiy de singe periferi. Eritrocite, doua limfocite, un neutrofil si trombocite izolate. Col. May - Griinwald - Giemsa (MGG)}, ob. 20. Fig. 96. Frotiv sénge periferic. Eritrocite, doué neutrofile, un monacit. Col. MGG, ob, 20Fig. 97. Frotiv singe periteric. Eritrocite, eozinofil. Col. MGG. Imersie. (0b. 90). Fig. 98. Frotiu singe periferic. Eritrocite, monocit. Col. MGG. Imersie (ob. 90). Fig. 99. Frotiu singe periteric. Eritrocite, monocit. Col. MGG. Imersie (ob. 90).Fig. 100. Frotiv sdnge periferic. Eritrocite, limfocit s'trombocite. Col. MGG. Imersie (ob. 90), Fig. 101. Frotiu sange periferic. Eritrocite, neutrofil, limfocit. Col. MGG. imersie (ob. 90). Fig. 102. Frotiu sénge periferie. Eritrocite. Bazofil. Col. MGG.Imersie (ob. 90),Fig. 103. Frotiu sénge periferic. Eritrocite. Bazofil, neutrofil. Col. MGG. Imersie (ob. 90). Fig. 104. Frotiv de maduva hematogené. Imagine de ansamblu. Col. MGG, ob. 25. Fig. 105. Frotiu de maduva hematogend. Doua megacariocite printre celulele precursoareale seriei granulocitare si eritrocitare. Col. MG6, ob. 40,a % Fig. 106. Frotiv de maduvé hematogend. _ Megacariocit 7 ) trombocitogen. Col. MGG, ob. 40. i NE Fig. 107. Frotiv de maduva hematogend. Megacarioblast. Col MGG. Imersie (ob. 90). Fig. 108. Frotiv de méaduva hematogend. Serie eritrocitara, rare elementedin seria granulocitara. Col MEG, Imersie (0b. 90)Fig. 109. Frotiv de maduva hematogend. Serie granulocitara Un eritroblast. Col. MGG. Imersio | (ob. 90), Fig. 110. Frotiv de méduvé hematogend. Serie eritrocitara si granulocitara, Eritroblast in anafaza tarzie. Col. MGG. Imersie (ob. 90). hematogend. Serie granulocitara, Fig. 111. Frotiv de maduvé » Col. MGG. Imersie (ob. 90).Frotiu de maduva Serie granulocitara si plasmocite, col. MGG. Imersie, (ob. 90), -62-Aparatul circulator Fig. 112. Capiiare, arterio’ sivenuta (mezenteri, col. HE, ob. 10. Fig. 112. A. Arteriolé si venulé (mezenter), col. HE. ob. 63.Fig. 113. Refes capilara, col. HE., ob. 40. Fig. 113. A. Copiiare - impregnare argenticd ob. 40. Fig. 114. Arteriolé sivenuid. Peretela arteriole mai bogatin fibre muscuiare netede in tunica medie, este mai {gros decit al venei. Col, HE., ob. 25.Fig. 115. Pachet vascular (cordon ‘spermatic), col. HE., ob. 10. Fig. 116. Arterd si vend de calibru ‘mic. Sectiune transversala, col. HE., ob. 25, Fig. 117. Arterd si vend. ob. 63.Fig. 118. Arteré de calibru mic. Sectiune transversala, col. Masson, ob. 25. FIG. 118 A, Arterd, col. Azan. Fig. 119, Aneriolé. Limitanta elastic intern’ ondulata, necolorata Col HE, ob. 25Fig. 120. Arteré de colibru mic. Limitanta elastica intemna gi externa. Intre ele fibrele musculare netede. Col, orceina, 0b. 25, Fig. 121. Arterd de tip muscular. Lame elastice ondulate. Col. orceina, 0b. 26. -57-“Fig. 122. Aorta, Tunicamecie contine lame elastice fenestrate colorate in osu brun inchis, dispuse concentric in jurul lumenului. Col. orceina, ob. 25. Fig. 123. Venulé. Col. H.€. albastru de metil ob. Imersie (ob. 90) Fig. 123 A. Arteriol&. Col. H.€. albastru de metil ob. 90. -58-Organele limfoide Fig. 124. Ganglion limfatic. La capsula conjunctiva, zona corticalé subcapsulara $i zona medularé in centrul ganglionuluiFig.124 A, Ganglion fimfatic.Laperierie este inconjurat de capsula(tesut conjunciiv dens), din care se desprind tahecuie conjunctive; sub capsula este sinusul marginal; ganglionul prezinta o corticala cu foliculi limfatici inconjurati de sinusuri perifoliculare (peritrabeculare) si o medulara formata din cordoane limfatice si sinusuri cavernoase. Col, H.E.. ob. 10, Fig. 125. Gangtion limfatic. Conicala, sinus marginal si sinusurile peritrabeculare, Col. H.E., ob. 20. la periferie; sinusul marginal limfatici inconjurati de sinus perifolicular, de reticulina. Impregnare argentica, ob. 20. -60-Fig. 127. Ganglion timfatic. Medulara formata din cordoane limfatice sisinusuricavernoase. Sept conjunctiv cu arterioia, Col, H.E., ob. 20. Fig. 129. Amigdolepalatind Col. H E ob. 10, Fig. 128. Amigdala palatind, Cripta amigdaliana acoperité de epiteliu de tip bucal (pluristratificat pavimentos, nekeratinizat). Sud epiteliu, corionul cu foliculi limfatici, primari si secundari. Col. HE, ob. 10.Fig. 130. Splina. Capsula conjunc- ‘iva la periterie. Pulpa alba formata din corpusculii Malpighi si teci foliculare periarteriale. Pulpa rosie formata din cordoane Billroth $i ssinusuri venoase. Col. H.E., ob. 10, Fig. 130. A. Splina, Capsule conjunctiva la periferie. Pulpa alba si ulpa rosie. Col. H.E., ob. 10. Fig. 131. Spina. Corpusculul Malpighi format dintr-un folicul limfatic secunder si 0 arteriols in lui se gasesc cordoane celulare din pulpa rosie si un traveu conjunctiv. Col. H.E., ob. 40.Fig. 132. Splina. Reteaua formata din fibre de reticulina pe care sunt asezate celulele pulpe’ albe si pulpei rosi, precum si vasele sanguine. Impregnare argentica, ob. 40, Fig. 133. Timus. Imagine de ansamblu. Lobuli timici cu grasime: perilobulara. Col. H.E. albastru de. metil. Lupa. Fig. 134. Tinws. Lobuli timici de marimi si forme diferite, aleatuiti din conticala intunecata si medularé clara. Col. H.E., ob. 10.zona medularé corpusculi: Hassall colorati in albastru tnchis, Col. H.E., albastru de metil, ob. 20, Fig. 135. Timus. Lobul timic; tn in centru un corpuscul Hassall Col, HE., ob, 40, Fig. 136. Timus. Zona medularé cu nuclei delinfocite sicelule reticulare = 6aAparatul digestiv Fig. 137.Dinte uscatslefuit.Lanivelulcoroanei se observa smaltul format din prisme adaman- tine si dentina cu canalicule dentinale. Ob. 10.Fig. 139, Dinte uscat slefuit a nivelulrad&cinit dentina cu canaliculele dentinale si cementul cu lacune (cementoplaste). Langa jonctiunea cement-dentina, zonele intunecatereprezinta stratul granular Tomes, Ob. 25. Fig. 138. Dinte uscat slefuit. Coroana cu smalt. Ob. 40. Fig. 140. Dinte decatcticat. Imagine de ansamiblu. Gingie, os alveolar, dentin, pulps dentara ce prezinta vase sanguine injectate cu tus de China. Lupa Fig. 141. Dinte decaleiticat. In cavitatea pulpara, pulpa dintelui formaté din fesut conjunctiv vascularizat.Injectat cu tus de China, supracolorare cu H.E., ob. 25.Fig. 142. Dinte decaloficat. Dentina cu componenta organic’ acoperita de gingie. Mucoasa gingivalé formatadin epiteliustraificat pavimentos cu grade ciferite de cheratinizare sicorion bogatin fibre de colagen dispuse th benzi cu directi diferite. Ligamentul alveolo- dentar (periodontal). Col. H.£., albasiru de metil, ob. 10. Fig. 143. Dinte decalcticat. Un fragment de pulp dentara la Periferia céreia se observa odontoblaste. in fesutul conjunctivce formeaza pulpa dintelui, sunt prezenti nuclei aicelulelor conjunc- tive $i capilare sanguine. Col. HE, albastru de metil, ob. 25. Fig. 144, Dinte decalcifiat Fragmentde dentina cu canalicule dentinale paralele intre ele, ce contin fibre Tomes (prelungiri odontoblastice). Col. H.E., albastru de metil, ob. 90. Fig. 145. Ligament alveolo-dentar(periodon- tal). Col. H.E., albastru de metil, ob. 25. -67-Fig. 146 B. Mugure dentar. Sectiune transversala Col. H.E., ob. 10. Fig. 146 A. Mugure dontar in formare, Pulpa dentara si ‘organul smaltului. Col. H.E., ob, 10. Fig. 146 C. Mugure dentar mult evolvat. Pulpa dentar& la periferia céreia se afld odontoblaste acoperite de predentina; organul smaltului format din ameloblaste, pulpa smaifului si epiteliu! extern. Col, H.E., 0b. 10. Fig. 147. Mugure denter in evolutie. Pulpa dentara - odontobiaste; predentina galbule; dentina roz; smal osu; amoloblastele; pulpa smalfului si epiteliul externFig. 148. Mugure dentar: famelo- laste, smalt dentin, predenting edontoblaste, pulpa dentaré). Col. H.E., ob. 40. } Fig. 149. Buza. Fata externa (tegu- ment), fata interna (mucoasa), } muschiul orbicular la mijloc. Col. H.E,, lupa. Fig. 150. Luets. Mucoasa de tip respirator - posterior (epiteliu Pseudostratiicat ciindric); mucoasd de tip bucal - anterior (epiteliu ‘Stratificat pavimentos cu zone de Parakeratoza). La mijloc ax conjunctivo - vascular - muscular. Col, H.E., ob. 10.Fig. 151. Limba, Mucoasa lingual dorsala formatadinepiteliustratificat avimentos moale si corion prezinta papile fiiforme. In tesutul conjunctiv glande de tip seros si mucos Musculatura de tip striat orientata oblic, transversal si longitudinal Col. H.E, 0b. 10. Fig. 151 A, Limba, Musculatura de tip striat orientata oblic, trans- versal $i longitudinal, dispusa in fascicule separate de tesut Conjunetiv, cecontine vase sanguine, nervi si glande, Col. H.E,, ob. 20. Fig, 182. Mucoasé linqualé dorsala, {in grosimea epiteliul muguri gustativi. Col, H.!Fig. 152 A. Papile foliate cu muguri gustativ, ob. 20 Col. HE. A.M. Fig. 153. Muguri gustativi. Formatiuni rotund-ovale constitute din celule efectoare (senzoriale), de natura epitelials, celule de sustinere ‘si celule bazale. Col. H.E. ob. 40.Fig. 155. Esofag. Mucoasa cu epiteliu, corion si musculatura mucoasei. Submucoasa ou glande de tip mucos. Col. H.E., ob. 20. Fig. 154. Esofeg. Mucoasé cu epitelu stratificat pavimentos necheratinizat (moale) $i corion conjunetiv, strabatuta de canale excretoare; musculara mucoasei. Submucoasa, formata din Yesut conjunctiv lax, contine glande mucoase. Musculatura cu fibre musculare strate $i netede, Adventice. Col. H.E., ob. 10, Fig. 156. Stomac. Regiune fundica. Mucoasa cu_cripte gasttice, formata din epiteliu simplu cilindric, corion ocupat cu glandele fundice si musculara mucoasei. Submucoasa formata din tesut conjunctiv lax vascularizet, Musculatura. Col. H.E,, upd. Fig. 157. Stomac. Regiune fundica, Mucoasa cu cripte ‘scurte; corionul cu glande mucoase; musculare mucoasei; ‘submucoasa. Col, H.E., ob. 10. “72.Fig. 158. Mucoasa gastricé. Glande fundice. Col. H.E., ob. 20. Fig. 159. Glande fundice. Fig. 161. Mucoasé piloricd Epiteliu ‘simplu clindric; corion cu glande pilorice de tip mucos; musculara mucoasel. Col. H.E, albastru de metil. ob, 20. Fig. 160. Plor. Col. HE, lupaFig. 162 $i 162 A. Ouoden. Corion cu glande Lieberkuhn; musculare mucoasei, glande Brunner in submucoass. Col, H.E., lupa siob. 20. Fig. 163. Jejun. Mucoasa.vilozitatii intestinale, Fig. 164. Vilozitatiintestinale, Epiteliul simplu formata din epiteliu simplu cilindric, corion ocupat cu cilindric format din celule cu platou striat si glandeintestinale simusculara mucoasel. Submucoas celule caliciforme. Axul conjunctivo-vascular. format din tesut conjunc fara glande, Musculara. Col H.E, ob. 10. Seroasa, Col H.E (na -74-Fig. 165. Vilozitate intestinalé. Epiteliu de tip intestinal. In axul vilozitatii miofibrobiasti, vase sanguine si limfatice Col, H.E., ob. 20. Fig. 166. Glande Lieberkahn, ‘Sectiune transversala. Celule Paneth. Col. H.E., ob. 40.Fig. 167. Intestin subtire. Celule Paneth in glandele Lieberkihn, sectiune transversal, Col, hema- ‘toxilind ferica. ob, 40. Fig. 168. Intestin subtire. (ileum) Plici Peyerin submucoasd, Col. H.E., ob. 10. Fig. 169. Intestin subsire (leon) Pl&ci Peyer (nodulilimfatici), incorion $i disparitia vilozitatilor intestinale. Col. H.E., ob. 20. -76-Fig. 170. Colon. Mucoasa far8 vilozitati format Fig. 171.Colon.Mucoasass submucoasa. Glande din epitelu simplu ciindne $1 celuie calicitorme, cu multe celule caliciforme. Col. H.E., ob. 10. corion cuglande intestinale ce contin predominant celule caliciforme si musculara mucoasei; ‘Submucoasa; musculature; seroasa. Col. HE, upd. Fig. 172. Colon, — sectiune transversala. Celule endocrine din sistemul APUD. Grimelius, ob. 40. “TheFig. 173. Apendice. Mucoasa formata din epiteliy simply cil corion cu glande intestinale 51 musculara mucoasei intrerupta de infitratile imfoide. Submucoasa confine foliculi limfatici primari $i Secundari. Col. H.E., ob. 10. Fig. 175. Parotida. Acini serosi colorati intens si canale excretoare teprezentate de canale intercalare, canale striate intralobulare si canale interlobulare. Numeroase adipocite. Col. H.E., ob. 10.Fig. 176. Parotid’. Acini serosi si adipocite, Col. H.E., ob. 25. Fig. 177. Submandibulara. Acini acini “79+Fig. 178. Submandibulard. Acini seromucosi, canal striat. Col. H.E.. ob. 25. Fig. 179. Subfingualé. Acini lari, cu lumen larg si cunucteiiturtiti ‘mpinsi la. perifer intercalare Fig. 180. Sublingualé. Acini ‘mucosi intralobularisicanalexcretor. Col. H.E., ob. 25,Fig. 181. Pancreas. Lobuli pancreatici cu forme si marimi diferite, separati prin septunt con- junctive, ce contin vase sanguine $i canale excretoare interlobulare. Col H.E,, ob. 10, Fig. 182. Pancreas exocrin. Acini sserosi formati din celule cu nucle rotund, situafi in treimea bazala, cu nucleol. Citoplasmaapicala, acidotils, contine granule de zimogen, rosit = Portocalii, Col. Albastru Victoria - floxina. ob. 63. Fig. 183. Pancreas. Acini serosi si insula Langerhans (componenta endocrina) mai clar8, formata din Celule endocrine dispuse sub forma de cordoane separate prin capilare. Col, H.E., ob. 20.Fig. 184. Pancreas endocrin. insula Langerhans cu celule endocrine de tip A cu citoplasma granulara, acidofila, celule B mai numeroase cu citoplasma bazofilé si un al treilea tip de celule cu citoplasma intens bazofilé. Printre celule numeroase capilare. Col. Albastru Victoria - floxina, ob. 63. Fig. 185. Ficat. Lobuli hepatici de formapoligonala, constituitidincelule hepatice, capilare sinusoide, vene centrolobulare. Tesutulconjunctiv ce delimiteazd lobulii este bine reprezentat, colorat in albastru. Col H.E,, albastru de metil, ob. 10. Fig. 186. Ficat. Microvascularizatia obulilor. Injectat arterial cu tus de China. Ob. 10.Fig. 187. Ficat, Fibre de reticulina, colorate in negru. Impregnare argenticé, ob. 20. Fig. 188. Ficat. Spatiul porto-biliar Col. H.E,, albastru de matil. ob. 20. Fig. 189. Ficat. Celulele hepatice ‘suntdispuse sub forma decordoane ce converg radiar cltre vena centro- lobulard. Intre celulele hepatice, spatile clare reprezinté capilarele sinusoide. Col. Azan, ob. 20.Fig. 190. Ficat Celule hepetice Uuninucleste si binucleate, dispuse in cordoane. Corpii Berg. Col. H.E., albastru de metil, ob, 40. Fig. 191. Ficat. Celule hepatice uni $i binucleate in cordoane. Printre cordoanele de hepatocite, capilare sinusoide, Col. H.E.. ob. 63. Fig. 192. Ficat. Celulele hepatice aparcoloratein roz cueazina. Celulele colorate in albastruinchis sunt celulele Kupffer care au fagocitat colorantul. Injectat cu albastru de Tripan si ‘supracolorat cu eozina. Ob. 20.Fig. 193. Ficat. Celule Kupffer care ey: 2% ~ au fagocitat granule de carmin. s bd si jemalaum. Ob. 63 & ~ ees | Ween cn caning praccioratcu My Fig. 194. Ficat. Glicogen. Carmin TB amoniacal Best. Supracolorat cu Fig. 195. Ficat. Canalicule biliare intralobulare. ATP-aza, Ob. 40.Vezicd biliar’, Mucoasa foarte falduratd, formata din epiteliu simplu cilindric si corion; Musculatura; Seroasa. Col. H.E,,albastru de metil, Lupa. -86-Aparatul respirator Fig. 197. Tral sectiune transversala. Epiteliu pseudo- stratificat cilindric ciliat; corion cu vase; submucoasa; cartilaj hialin, Col. H.E., ob. 10. Fig. 198. Plimén, Alveole pulmonare si fragmente de bronhie interlobulara i intralobulard. H.E., albastru de metil, ob. 10Fig. 199. Plémén. Aveolepulmonare delimitate de septuri conjunctivovasculare. Bronhie cu noduli cartilaginosi, Col. H.E., albastru de metil, ob. 20, ig. 200. Pliman. Alveole pulmonare si bronhie extralobular’. Col. H.E., ob. 10,Fig. 201. Plémén. Bronhiola terminala, bronhiolérespiratorie, duct alveolar. Col. H.E., ob. 10. Fig. 201 A. Plémén. Bronhiole intralobulare si ducte aiveolare. Col. H.E,, ob. 10. Fig. 202. Plémén. Vascularizatia de la nivelul peretiior alveolar sicapilare sanguinein pereffibronhillor.Injectat cu tus de China si supracolorat cu eozind. Ob. 10.Fig. 203. Plimén. Fragment de plaman; pleura viscerala cu vase limfatice, vase sanguine, nervi, depozite antracotice in pleura si in septurile interlobulare. Col. H.E., ob. 10. pulmonare separate prin septuri interalveoiare. Langa lumenul alveo- Mies ans lar numerosi nuclei ai celulelor A alveolare (pneumocite) de tip |, II si» & ai macrotagelor alveolare. Col. HE, ob. 40. Fig. 204. Plimén. Alveole & Fig. 205. Plamén. Fibre elastice. Col, orceina, ob. 20,, incluzie tn celoidina.Aparatul urinar Fig. 206. Rinichi Corticala, imagine deansamblu Fig. 207. Rinichi. Corticalé si medulara (microvascularizatie). Injectat cu tus de China, (microvascularizatie). Injectat cu tus de China, supracolorat cu eozind, Lupa. eozing, Ob. 20. -91-Fig, 208.Rinichi.Corticala, ansamblu;piramide Fig. 209. Rinichi, Piramidele Ferrein silabirintul Ferrein, corpusculi Malpighi si tubi contort cortical. Col. H.E., ob. 20. Col, H.E., ob. 10. Fig. 210.RinichiJonctiune conticala-medulara. Fig. 217. Rinichi, Doi corpusculi renali Malpighi. Col. Masson, Col. Azan, ob. 10. ob. 25. -92-Fig. 212. Rinichi. Cortical; corpuscul renal si tubi contorti Macula densa. Col. Masson, ob. 63. Fig. 212 A, Tubi contort proximali Col. Masson, ob. 40, Fig. 213. Rinichi. Membrane bazale. Impregnare argent’. Ob.ee we sey ea ty MG a a ns Fig. 214. Rinichi. Medulara, Tubi colectori (Bellini) si anse Henle. Col. H.E., ob. 40. Fig. 215. Ureter. Mucoass, muscular’ si seroasa Col HE, 0b. 10. Fig. 216. Vezicd urinard. Epiteliu urinar, muscularé seroasa. Col. H.E., ob. 10. -94-Fig. 217. Vezicd urinard. Mucoasa prezinta falduri acopente cu epitelu polimorf, de tranzitie (uroteliu) si corion. Submucoasa bogat vascularizata. Col. H.E., ob, 20. Fig. 218. Vezicd urinara, Epiteliu de tranzitie si corion. Col. H.E., ob. 40. -95-Glandele endocrine wa Fig. 219. Hpofed —(glanda pituitara). Imagine de ansamblu cu lob anterior-intermediar, pos- terior. Col. Azan, ob. 10. Fig. 220. Hipofiz’. Lob anterior. Col. HE,, albastru de meti, ob. 20,Fig. 220 A. Hipofiza . Lob anto- rior. Cuiburi de celule cromofile {acidofile si bazofile) si rare celule cromofobe. Printre grupurile celulare se observa numeroase capilare. Col. H.E., albastru de metil, ob. 40, 7 en A ole X Fig. 221. Hipofiza. Lob anterior. Nucleii celulelor apar colorati in ‘0$u, citoplasma celulelor bazofile jin albastru. Citoplasma celulelor cromofobe nu se coloreaza. Col. ‘Azan, ob. 40 Fig. 222 A. Hipofiza. Lob ante- ior. Col. Azan. ob. 90,Fig. 222 B. Hipofizé . Lob ante- vor, Col. H.E., albastru de metil, ob. 90. Fig. 222 C. Hipofizé . Lob ante- Tor, Col. H.E., albastru de met, ob. 90. Fig. 223. Hipofizd. Lob poste- rior. Numeroase capilare san- guine. Col, Azan. ob. 10.Fig. 224. Neurohipofizé. Pro- dusul de neurosecretie apare colorat in negru. Col. Hematoxilina ~ cromica, floxina, ob. 10. Fig. 225. A. Epifizé (gland pineal). Nucleii pinealocitetelor colorati_ in rosu. Coneretiuni caleare colorate in rogu. Col. Azan, ‘ob. 10. Fig. 225. B. Epifizé (glanda pineal). Nucleii pinealocitetelor colorati in rosu. Concretiuni calcare colorate in rosu. Col. Azan, ob. 20.Fig. 226. Tiroidé. Foliculi tiroidieni delimitati de un rand de celule epiteliale cubvidale secretorii. in cavitatea foliculului se afla coloidul acidofil. Col. H.E,, ob. 10. Fig. 227. Tiroida. Foliculi tircidieni marginiti de celule epiteliale cubice. Coloid tiroidian in partea centrala. Printre foliculi_ stroma conjunctivo-vasculara si celule paratoliculare. Col. H.E., ob. 20, Fig. 228. Tioidé. Foliculi tito- idieni delimitayi de celule epiteliale inalte, Col. HE, ob. 20.Fig, 228 A. Twoidé Foliculi jroidieni delimitati_ de celule epiteliale inalte. Col, H.E. ob. 40, i gine de Fig. 229. Tiroida. Folicul tiroidieni delimitati de celule secretorii tuitite, Col. H.E., ob. 40. -101-Fig. 231 Corticosuprarenala: A. capsul si zona glomerulara ob. 10; B. zona fasciculata si reticulata Col, Azan, ob. 20, Fig. 232. Medulosuprarenala. Celule mari dispuse in cuiburi, septuri conjunctive albastre. Vase de calibru mare. Col. H.€., albastru de metil, ob. 25. -102-Fig. 233. Medulosuprarenala. Celule Fig. 234. Pancreas endocrin $i exocrin. \magine de dispuse tn cuiburi Col, Azan, ob. 25, ansamblu. Lobul pancreatic cu doua insule Langerhans. Col, H.E., ob. 10. Fig. 236. Pancreas endocrin. insula Langerhans Inconjurata de acini serosi. Col. H.E., ob. 40. =103-Aparatul reproducator feminin Fig. 236. Vagin. Mucoasé cu epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat si lamina propria bogat vascularizaté, lipsité de glande. Col. H.£., ob. 20. Fig. 237. Frotiv vaginal, Faza foliculinicd (estrogenica, _proli- ferativa). Col. Papanicolau, ob. 25. - 104 -Fig. 238. Frotiv vaginal. Faz progesteronic (luteala, secre- torie). Col. Papanicolau, ob. 25, Fig. 239. Uter. Endometru: mucoasé cu epiteliu de acoperire simplu cilindric si corion cu glande; miometru. Col. H.E., ob. 10. = 105 -Fig. 242. Endometru. Glande in faza pro- Fig. 243. Endometru. Faz’ progesteronica Gesteronicd. Col. H.E., 1upa: (glande in dinti de ferdstrau). Col, H.E., ob. 20, RT Ong args Bg tat oes Fig. 244. Endometru. Fazi progesteronica. Col. H.E., ob. 40. - 107 -Fig. 246. Ovar. Cortical $i medulara, In cortical foliculi primordial $i evolutivi. in medulara, vase sanguine, stroma conjunctiva bogat celularé. Col. H.E., lupa. Fig. 245. Trompa _uterind. Mucoasa cu numeroase falduri, epiteliu simplu cilindric $1 corion; patura muscularé neteda bogat vascularizata; seroasa. Col. H.E., ‘ob. 10. Fig. 247. Corticals, epiteliu de acoperire, stroma conjunctiva, bogat celulara. cu foliculi primordiali si folicul_ evoluti. Col H.E, ob. 20Fig. 248. Ovar. Corticald cu oe aie Ty foliculi primordiali, primari $i Y ee foliculi secundari, inconjurati de < as G tecile foliculare. Col. H.E., 0b. 20. @ F We F Fig. 249. Ovar. Corticala cu foliculi primordialiprimari si secundari ce prezintd cavitate foliculard incipient (antrum). Col, H.E., ob. 10. Fig. 250. Ovar. Corticalai; foliculi Primordiali si folicul matur De ifFig. 252. Ovar. Fragment de folicul matur cu celule foliculare inconjurat_de teaca interna si externd. Col. H.E., albastru de metil, ob. 20. Fig. 251. Ovar. Ovocit th folicul matur. Col. H.E., ob. 63. Fig. 253. Ovar imagine de ansamblu. Stroma conjunctiva cu vase sanguine, comp progestativ (luteal), corp albicans. Col, Tricroma, lupa.Fig. 253 A. Ovar. Corp galben in formare, ob. 10. Col. Tricroma. Fig. 253 B. Over. Corp galben (progestativ), ob. 40. Col, H.E. Fig. 254. Ovar. Corp albicans in ‘stroma ovariana conjunctiva bogat ccelulara si vascularizata. Col. H.E., ob. 10.Fig. 255. Glandé mamaré in repaus. Lobuli glandulari, tesut conjunctiv interlobular, ducte excretorii. Col. H.E., lupa, Fig. 256. Glandé mamard. Lobuli glandular’ tnconjurayi de jesut conjunctiv dens, Intralobular tesut conjunctiv lax cu acini secretori $i canale excretoare usor_dilatate. Col. H.E., ob. 10. Fig. 257. Gland’ mamard in lactatie. Col. H.E., ob. 10.Fig. 258. Glandd mamara in lectatie. Col. H.E., 0b. 40. Fig. 259. Placenté, Vilozitati coriale sectionate transversal Col. H.E., ob. 10 Fig, 260. Vilozitati coriale. Bogat vascularizatie in stroma con- junctiva. Col. HE, ob. 40.Fig. 261. Placenta. Vilozitati coriale si celule deciduale Col. H.E., ob. 40. -114-Aparatul reproducator masculin Fig. 262. Testicul. Tubi seminali mom $i fesut interstitial. Col. hema ion toxilina fericd, Heidenhain, ob. 25. Fig. 263. Testicul. Tubi seminali cu epiteliu stratificat pe mem- brana bazald; gland& intersttila Leydig. Col. H.E., ob. 25.Fig. 264. Testicul. Epiteliu semi- nal cu spermatogonii, sperma- tocite |, spermatocite li, sperma- tide, spermatozoizi, celule Sertoli. Col. hematoxilina fericd, Heiden- hain, ob. 63. Fig. 265. Epididim. Col. H.E., Fig. 266. Epididim. Epiteliu Pseudostratificat cu stereocili. Col. H.E., ob, 25,Fig. 267. Canal _deferent. . -" Mucoasa, muscularé cu fibre cs , musculare netede si seroasa. Col, H.E,, ob. 10. Fig. 268. Prostata. Stroma conjunctivo-musculara si compo- nenta glandular constituita din acini tapetati de epiteliv pscudo- stratificat cilindric. Col. H.E., ob. 40 Fig. 269. Prostata. Epiteliu glan- dular; simpexion. Col. H.E., ob. 25.Fig. 270. Veziculé seminal. Mucoasa cu epiteliu pseudostratificat si corion. Musculatura formata din fibre musculare netede; seroasa din tesut conjunctiv lax. Col. H.E., ob. 10. -118-Pielea Fig. 271. Piele deget. Epiderm, derm si fesut Fig. 272 A. Piele talpa. Epiderm cu strat cornos, subcutanat (Hipoderm). Col. H.E., lupa. foarte gros si dermul papilar. Col. H.E., ob. 10. -119-Fig. 272 A. Piele talpé. Col. H.E., albastru demetil, ob. 20. Fig. 273. Piele talpa. Col. H.E., ob, 20 Fig. 274. Epidern Strat bazal, poliedric (spines), _ granular, lucidum, cornos. Col. H.E., ob. 40.Fig. 275. Piele. Corpuscul senzitiv Meissner in papila demica. Col. H.E, ob. 63. Fig. 276. Piele. Panicul adipos in fesut celular_—_subcutanat (Hipoderm). Col H.E, ob. 10.Fig. 277. Piele. in yesutul subcutanat (Hipoderm) corpusculii, Vater-Pacini cu structura lamelara: concentric, tesut conjunctiv cu vase $i nervi. Col. H.E., ob. 10. Fig. 272 B, Piele talpa. Col. H.E., albasttu demetil, 0b. 20. Fig. 279. Piele. Glomerul sudoripar si adipocite. Tesut ‘subcutanat (Hipoderm), Col. H.E., ob. 40.Fig. 279 A. Piele. Glande sudoripare. Col, H.E,, albastru de metil, ob. 40. Fig. 280. Piele. Fire de par sectionate transversal. Tecile firuiui de p&r, gland’ sebacee si sudoriparé in dem. Col. H.E., ‘ob. 20. Fig. 281. Piele. Fire de par sectionate transversal, jesut adipos alb si benzi groase de colagen. Col. H.£., albastru de metil, ob. 10Fig. 282. Piele. Fir de par sectionat longitudinal, Col. H.E., ob. 10. Fig. 283. Piele. Fir de par longitudinal Anexele firulul de par: mugchi erector si glanda sebacee. Col. H.E., ob. 20. Fig. 283 A. Glanda sebacee. ob. 40, Col. H.E. Fig. 284. Tesut subcutan (Hipoderm). Radacina firulul de par. Col. H.E., ob. 25. 126Fig. 285, Derm. Bulb pilos, cu Fig. 285 A. Derm, Fibre elastice. Col. orceina ob. 10. papila si tecile firului de par Col. H.E., ob. 63. Fig. 285 B. Unghie. Col. H.E., ob. 10. -125-Organele de simt Fig. 286. Comee. Epiteliul anterior pluristratificat pavimentos de tip moale, membrana bazala anterioara. Bowmann, fesut propriu corneean, membrana bazalé posterioard (Descemet) si epiteliu poste- rior, Col. H.E., albastru de metil, ob. 20.Fig. 286 B. Sclera si coroida. Col. H.E,, albasiru de metil, ob. 10. Fig. 287. Corp ciliar. Muschiul ciliar si procesele ciliare. Epiteliu anterior cu doua rénduri de celule cuboidale, tesut propriu_ciliar, bogat in vase si celule pigmen- tare. Col. H.E,, ob. 10. Fig. 288. (rs. Epiteliu anterior, tesut propriu irian, epiteliu poste- rior. Col. H.E., ob. 10.Fig. 288 A. Cristaiin si proces ciliar. ob, 10, Col. H.E., Fig. 288 B. Cristalin - prisme cristaliniene ob. 90. ati. Waid iiamaee a a . Fig. 289. Retind. Imagine de ansamblu, Straturile: pigmentar ‘ conuri si bastonase, limitanta ott SO 5 Ae ne oxen: granular extern; plex- form extem, granular intern, piexi- form intern, ganglionar, fibrele nervului_ optic, limitanta interna Col. HE., ob. 20 -128-Fig. 290. Retin. Col. H.E., ob. 40. Fig. 291. Retina, Papila nervului optic. Col H.E., ob. 10. Fig. 292. Pleoepé, piele, tars, conjunctiva, glanda si muschi. Col, H.E, ob. 10. -129-Fig. 294. Ureche intema, Sectiune prin Fig, 298. Ureche interné. Sectiune mele. Col. H.E., ob. 20, prin mele. Col. H.E., ob, 10 Fig. 295. Ureche intemé. Sectiune printr-un tur al melcului, Rampa timpanica si vestibulara incadreaza canalul cohlear delimitat de: membrana vestibulard, ligamentul spiral extern gi membrana bazilara. Pe membrana baziiaré organul Corti, format din celule de sustinere si colule senzoriale acoperite de membrana tectoria prinsa cu un eapat de limbul lamel spirale osoase. Ganglionul Corti prezent in grosimea columelei Col. H.E., ob. 40, -130-Fig. 296. Ureche intend. Macula otolitic’, Col. H.E., 0b. 20. Fig. 297. Ureche interna, Macula otolitic’. Col. H.E., ob. 40. -131-Fig. 298. Ureche internd. Ampulele canalelor Fig. 299. Ureche interna. Criste ampulare semicirculare cu evidentierea _ristelor Col. HE., ob. 40. ampulare, Col. H.E., ob. 20. Fig. 300. Fose nazale. Mucoasa respiratorie la nivelul cometelor. Col. H.E. Lupa. -132-Fig. 301. Mucoasa olfactiva Epiteliu olfactiv pluristratificat glande Bowmann si fascicule de fibre nervoase. Col. H.E., ob. 20. : ian BRAN e ay Fig. 302. Mucoasé olfactiva. Epiteliu pluristratificat ciliat, for mat din neuroni_—_(celule senzoriale), celule bazale si celule de sustinere ai caror nuclei sunt asezati. mai apical decdt al celorialte celule. Corionul contine Glande seromucoase. Col. hema- ‘oxilina ferica, Heidenhain, ob. 63 Fig. 303. Bulb olfactiv. Imagine de ansamblu: celule mitrale si fibre nervoase. —_Impregnare argentica, ob. 20. 3A Acidofile Acini Adenohipotize Adipocit Agranuiocite Alveola. = pulmonara = dentara Ameloblasti (Adamantoblasti) Anatazs Aorts Aparatul: ~ Golgi ~ juxtaglomerular Apendice ‘Aponevroza Artere Arteriole Astrocite fibroase Astrocite protoplasmatice Axon B Bazofil Bronhiol Bronhie Bulb olfactiv c Canal deferent Capilare Capsula Bowman Cardia Carita) Cavitate bucala Celule acinoase Index alfabetic Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule Celule adipoase enterocromstine clindrice ciliate APUD Kupffer Leydig mucoase Paneth Schwann Sertoli Celule vizuale (cu con si bastonas) Cementocite Cerebel Citi Cohlee (mele) Colagen Colon Condroblast Condrocit Corion Corpul progestativ (luteal) Criste auditive Corpuscul Meissner Corpusculi Nissi Corpusculi Paccini Creier Cromotile Cromofabe Cristalin D Dendrite Dentinogeneza Derm Dinte E Elastina Endocard Endometru Endost Enterocit Eozinofil Epiderm Epifiza Epididim Epitetiu Eritrocite Eritropoeza Esofag F Fibrilogeneza Fibroblast Fibre de colagen Fibre elastice Fibre de reticuling Fibre musculare Fibre nervoase Ficat Firul de par Folicull limfatict Frotiu vaginal G Ganglion spinal Gangloni trnfatic,. ganglion’ vegetatit Glande exocrine Glande endocrine Gland’: mamara Glanda sebacee Gland sudoripara Granulocite Grimelius H Hematia HematopoezaHepatocite Hipofiza leon Inctuziuni celulare Intestin Mis Jejun K Keratina Kupffer L Leucocite Limfocite Limba Lueta M Macrofage Miocard Mucoasa olfactiva Mucoasa nazela Mugure gustativ Muschi neted Muschi striat N Nefron Nery Neurohipotiza Neuron o Ochiut Organite celuiare Os Osteogeneza Ovar Cdontoblaste P Pancreas Parotida Paratiroide Pericard Pilor Plachete sanguine Placenta Pleoapa Polimorfonucleare Prostata Puimon R Rinichi Reticulocite Retina s Sangele Sclera Splina Spermatogeneza Sinoviala Stomac Stereocili ‘Submandibulara ‘Suprarenale t Testicul Timus Tiroida Traheea ‘Trompa uterina T Jesut conjunctiv Tesut carilaginos Tesut opitelial Jesut muscular Jesut nervos Tesut osos| u Unghie Urechea Ureter Uter v Vaginut Vase limfatice Vezica urinara Vezicula biliard Vezicule seminale Vilozitate intestinala