Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mitologie Romaneasca - Marcel Olinescu PDF

    Uploaded by

    Ana Radu
    187 views199 pages
    Mitologie romaneasca de Marcel Olinescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Mitologie romaneasca de Marcel Olinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    187 views199 pages

    Mitologie Romaneasca - Marcel Olinescu PDF

    Uploaded by

    Ana Radu
    Mitologie romaneasca de Marcel Olinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 199
    Coperta de I. OPRISAN «+ Coperta I: Sfintul Gheorghe ucigdnd balaurul, Icoand pe sict2, ‘datat’, 1872, provenind ao uate, sens multiply, supra lumi vet. Nu att togomilich =, imtucit bogomilimul se limita a Tupta si conlurareacon- omen a forelor drguteae ale lumi: Binele st Raul -,e&t mai Gu seam constinei existent paralele a lumii de aici ca oxa de Nu intimplator autorul alegea crept cartea foarte sugestivele versun populare: ee i Lumea asta mii a mea, elas nit aga. lames arti cum 0 veri, ‘Ceialaes cum o erzi"= fn prefaya lucrarii, el a in 7 \eercat si-si expliciteze vizi ices sha ie dine cele mai profunde reflec Dm tale a romanului in faa viet: roméneased ~ observa Marcel Olinescu ~ fctule of Boy putas © ite a linici de creatiune popular’ si gresit s-a marginit 7. Op cit, p.7. ® MARCEL OLINESCU 8 ti ‘And ea trebuia ice §1 decorativ-plastice, cind ea aa a rc nLososoticedenpe cele dows vit si despre dumnezeire, ce se desprind din Sn Peo tack : mult o atitudine si nu o maiestrie; 0 spi simu indopdnare man mu inseamni a picta hore gi (ara AF doin sau poezii cu Fett Frumogi si lene Cosinzene. Nu-Sau tren putin, Cat inseamnd a spiritualiza creatiunea artistic® prin ¢ Ceptia dualist a. vieti, a morale si a ereativnit vine, Ch ou atengie miturile romanesti gi vet vedea pln’ in ecle mab cites filosofice a lumii si fry toch spiritul ncestor considera, autorul orchestreaza materia fitudi ite, care se indi- {intro multitudine de sfere interconectatc, ca Punlizeazd ca elemente de sine sftioare, dar se fi interereazs we iitele pind la a se ingemina gi asi pierde aparent configura ees ive - vizibile pind in cele mai fine ibstantial formative ~ vizibil n nec aie ‘iwegi sructun mutelogice ~ ramén force, opus fodata conlucratoare ale dualititi; Dumnezeu gi Diavolul (anal ms pe larg in capitolele Facerea lumii si Uneltirle Diavo! i for lui Dumnezeu). cs con Pi ech pregureaz’ Ora ic Legend dere Hrs ‘divinitatea intrupata sub chip de om). ~ supereaz Om oe nee sau derivat-demonice (uri iP. San eee cass Damn reeaiunca normal, = Omul reprezint . . are ineligibila finelor care au dat substan protectilor mi et hota i ni iticd, Maree! intre cele trei nivele de reprezentare mitica, M One eee pune Dudurte newzwte Cap, VI) Fapmiile de asm (eap. TX), care cuprind, in grade diferte, elemente divine, yonice. | : a deer este valabil gi pentru figure iitologice person fica ale fortelor naturit, prezentate in eapitolul Timpul: Nori, Ploaia, Fulgerul, Vanturile, Volbura, Roua., Grindina, © y Anotimpurlc Cie) materializarea lor, toate aceste element triesc Inacio: rears Oma, Via isi 1 vi fe 0 dubli (sau chiar multipla) Oe Gone Vite Sa, vituiea coidiand cu gree, Ne- Statens nlm Muologie roméneasca, ed. cit, p. 7 MITOLOGIE ROMANEASCA 9 cazurile si bucuriile ei si cea inchipuita, transcendent, de dupa tecerea marelui prag, intrevizuti ca o risplati sau 0 pedcapsi a faptclor savarsite in plan imanent. Din succinta schijare a osaturii lucririi, nu-i greu de observat 4 ea a crescut si s-a indltat dintr-un spirit organic, nesofisticat de pscudo-probleme stinjifice sau filosofice; si cA ea s-ar fi putut dezvolta intr-o lucrare temeinicd, de referinti a culturii romane. Din picate, ins, autorul amestecd planurile, nesesisizind di ferenja dintre diversele forme ale imaginarului emico-folcloric: cu- ‘umiar, ritual, epico-narativ, sacral-religios, superstitios. In’ special capitolele dedicate nemijlocit omului si vietii sale cotidiene sufera de o mitologizare foryati. Neexistind prea multe prelungiri mitologice propriu~zise despre traiul de zi cu zi al omului, Marcel Olinescu aluneca spre prezentarea cichului vietii in perspec tiva descricrii ritualurilor de tecere la nastere, nunta si Inmorman- tare De asemenea, sirbitorile de peste an ~ care i-ar fi putut im- bogiiti lucrarca cu fructuoase sublinieri ale variatelor si neastep- tatelor interferente dintre legendele ha ico-biblice $i substratul pagiin autohton ~ sunt reduse la o simplist enumerare a superstitillor practicate cu prilejul lor. si datinile (care igi au la origine un incontestabil suport mitologic, pierdut), perpetuate doar in virtutea unui automatism ritualic colectiv, sunt infitisate doar sub latura desfiguririi lor con- crete. De altfel, in totul ei, cartea se constituie intr-o naratiune ad-hoc, de cele mai multe ori agreabild si coerenti, a viziunii poporului roman asupra lumii si asa cum a infeles-o autorul. Ea evita speculapile gi refuz orice incercare de trecere dincolo de aparente, spre profunzimile adevarate ale miturilor invocate. Afard de structura interesanti a cartii - care rimane faptul pozitiv cel mai important al contributici lui Marcel Olinescu in cadrul folcloristicii romine - lucrarea se cantoneazi, intro bund misuri, in zona operelor de popularizare. La aceasta’ contribuie, evident si lipsa trimiterilor la surse, ce las uncori vaga impresie a fabulirii in gol Miura adeviratei forje de circumscriere a fenomenelor si de intuire a semnificatiei lor ne-o di Marcel Olinescu doar in studiul Cutremurele in mitologia roméneasca (publicat de noi in Addenda), ce-i tezeste cercetitorului regretul ca spiritul in care a fost seris ‘nu a tronat $i la elaborarea crtii in ansamblul ei. Totusi, dincolo de lipsurile semnalate si de multe altele, ce ar mai putea fi formulate, cartea tui Marcel Olinescu rimane printre putinele incercari viabile de abordare global a mitologiei romane. Ea poate inc oftri publicului larg deschideri generoase spre an- samblul fenomenului (intre altele si prin materializarile plastice ce-0 MARCEL OLINESC 10 i spre an- a poate inca oferi publiculi larg deschideri gencroass spr 2, Jblul fenomenului (inte altele i prin materializar plaice cop ilustreaza)’, iar cercetitorului ~ interesante sugestii de aia sae ttebuic sau nu uebuie. diretionate investigaille in accas ritual nationale. ay ine pares lueren Mibloge roménease dup ms bine de © mitt la aparitie, se vrea n Speiel a Saas tin pale de impulsionare a qxegezeler aii de nesesare asupra mitologie nationale, fn care mai si gecunse numeroase taine privitoare la trecutul poporului ron 1. OPRISAN 9, Poet al verbalui si al imagini Dan Grigorescu th studi! ci son cum fl carocteriaa ou inept prof: Winel Ones a burt a pret yn epocs aus ane ak Esra concer ton Pras din 1940: ,O experienta indelungata si stiruitoare este me ca eintni deooebit de weresante ; uncori fondul mitologic al sich oo cobial eu juni realiste. Copacti par ounci balan solzost i fumeain ae sei a vajtoress, Vmuren fanasich Tai Marcel Obes ‘SSiouava ce uh de buldl (Oniversl tera, 28 spt 180) ota asupra editiei Repunem in circulatie 0 carte devenitd rari, chiar si in marile biblioteci Pentru reeditare, s-a luat ca baz editia din 1944, completata, in Addenda, cu studiul Curremurele in mitologia romdneasct, pub licat in Revista Societipii Tinerimea Romdnd (LIX, nr. 3-8, lanuarie~aprilie 1941, pp. 104121), Nu am putut descoperi manuscrisul lueririi, dack se va fi piistrind pe undeva, Nu au fost identificate fragmente revizuite, republicate in presa vremii, in timpul vietii autorului Nu ne~a parvenit nici o informatie despre cventuale preluertri manuscrise facute de Marcel Olinescu in vederea republicarii cai. In stabilirea textului, s~au aplicat normele utilizate in genere la majoritatea editiilor critice aparute in ultimele decenii (cu deosebire cele utilizate in editiile ingnijite de noi), Textul a fost transcris, astfel, dupa regulile ortografiei in vigoare, pastrandu-se particularititile de limba ale autonului S-a pastrat, de asemenea, intact’ ortografia citatelor din diverse Produetit folclorice (in cazul in care se urmarea cu dinadinsul trans~ miterea particularitatilor de pronuntie dialectals), Cuvintele prescurtate au fost fntregite constant, intre paranteze ( ]. Ex D-zeu > DfumneJzeu, Sf. > Sffantul] ete” S-au transcris cu majuscule denumirile corpurilor ceresti care au functie de personaje mitologice: Soarele, Luna, Pamantul, Lu- ceafiirul etc. Acclasi tratament s-a aplicat $i Dracului (partenerul de creatie al lui Dumnezeu). in schimb, sau demajusculat formele Pronominale marcdnd dumnezeirea: ,.Fiul Sau“, ,Mintea-I* > Fil sau", ,mintea-i", ‘S-au corijat tacit, fara vreo evidentiere graficd, toate greselile de tipar sau greselile asimilate greselilor de tipar Conijrile de exprimare absolut necesare, spre a se da sens frazei Sau proprictate expresiei, au fost marcate prin paranteze drepte [ ] Cind simpla adaugare de cuvinte intre paranteze drepte [ | nu a fost suficienti, $i au trebuit modificate flexionar euvintele autorului, ‘s~a precizat in subsol forma gresitd, intre ghilimele: In text ,, ... (n ed). EL. OLINESCU ‘Sau unificat trimiterile, optindu-se pentru pacate, citatele nau putut fi confruntate cu lucrarile din care au pat reproduse, intrucdt autorul nu a precizat decat foarte rar sursele exacts “> unificat, de asemenca, modul de marcare grafic a citatelor ~ totdeauna cu petite (com. 8). eats dintr-o deficion(S de redactare sau de tehnoredactars a lusaini'de eatre autor, fie datorith unor greseli de tipar s-ay ont 2 eer eS pitole sau de subcapitole, am cfutat ttluri adeevate Gonfinutalui, pe care le-am dat intre paranteze drepte. Pasajele reduplicate, datoritt greselilor de tipar, s-au elimine® Pasa indicate in bibliografie au fost date conform normelor de ee Nbliografies, completandu-se de multe ort informatie privitoare la anul si locul aparitie!. wear oate aceste intregiri, unificSri, corijari si adapuiri la nor mele de editare contemporand, ne-am straduit si dim fluent es mee Oe Gael facem inteligibil cittorului interesat de mitolog romana. 1. OPRISAN ‘ Miorita. Gravura fn lemn de Marcel Olinescu. In continuare se dau ea vignete ilustaile autorului la Mioria de V. Alecsands, Bucuresti, 1940. Marcel Olinescu MITOLOGIE ROMANEASCA Legenda Ministry Argeyult UN CUVANT LAMURITOR Toti intelectualii au fost vrajitt de frumusetite mitologiei greco~ romane inir-atat, incdt si-au apropiat-o, mu ca o eredintd in senstl ante ci ca un mod de exprimare poeticd. Nu existd stil inflorit in orice limba ccultd, care sa mu pomeneased frumuscjea Venerei. temperamentul ree boinic al tui Marte on aventurile extraconjugale ale lui huptier Religite pégane au invaluit credinjele lor in tegende atat de sugestive, de atragioare si de plastice, incdt, in toate timpurtle. miturile au salvet credina contra ‘atacurilor stintei pozitviste. Mitul greco-roman a cdeut in fata eredintei crestine, care. si ea, la réndul ei, a folosit mitul oa armed de propaganda si de apirare. Ca forma primar® de credinta, mitul poo ins ft pus cu toaid onestiiatea pe aceeasi treaptd pocticd cu poole populare. Dar mitt greco-romén a incdntat intr-atat intelectiahatea culuarii medievate. a Renasteri si chiar a tinpurilor moderne, incat fost preferat povestirilor mito-istorice @ Vechiului st Noului Testament chiar de cittre predicatorit Bisericii Crestine. De aceeasi important sunt $1 ‘miturile germano-scandinave, care au prilejuit accle opere de 0 solemn marefie ale cicturilor wagneriene. Miturile slave sau scotiene au fre musetile lor, care pot egala in mintile artistico-creatoare ale popoarclor respective miturile antichitit eleno-tatine, Parerea noastrd e cf mitosta romdneascd € tot asa de incénidtoare ca si mitologia scandinavd set £reco-romand $i cd! are aceeast savoare poeticd si artistied intocmal ca poeziile noastre populare. De altminteri, valoarea baladei Miotiia mi ¢ ‘att de chutoasa’ fin pasajele e poctice), edt in miezul mitic al mort ciobanuli moldovan: Pentru vulgarizarea mitului crestin, cu raddicini paigane sau biblice. nu s-a falcut mai nimic la noi. Daca pentru mitologte greco-romand limba romdneasci! avem avitea opuri de vulgarizare, de la lspireseu $1 Pind ta cele frumas editae si bogat informate ale dfoctojrutui Chirtac $1 ale proffesorului} Longinescu, pentru cel romaneasc avem mima ince carite destul de merinoase ale tui Tudor Pamffle & Fl. Mariam, fa} dfoam]nei Elena} Niculizd-Voronca. si ale dfommijtui Artur Gorove, Dar toate acestea au avut un scop pur folctoric. sunt opere stimificg contindind un material foarte bogatinformativ, variante $i tmdnunte, cane obosese, studii comparative si bibliografie vasid, care it onoreast, dar indepdrteazit pe tofi cei care ar cduta motive de inspiratie si de creaple romineased. Cartea noasira are cu totul alt scop. Arta romdneasca, asa cum a precleat audi de mogistral magul nosiru de ta lasl ~ proffesonul) AC. Cuza = nu se poate precenta in mod original, demn'$i-n acclayi tings ‘nteresant pentru cultura universala, deca inspirindu-se $i folosind mumat 16 MARCEL OLINESCU specifieul emic romdnesc. Daca Panait Istrati si Petre Neagoe si-au frit tn mume ata de frumos in literaturile francesa si americand. e tocmai pentme motivul cd au fast roméni si au seris romaneste in opercle lor. Chiar in literatura romdneasca. unil scriliori de talent si dintre cet de Frunte, V, Voiculescu st Ton Pillat, au folosit cu neprefuit efect artistic tlementele mitice roménesti "Ciici trebuie sd accentuez. Noi roménii, avem o mitologie foarte variaid 9i de 0 frumuseje nebdnuitd, Chiar dacd in concepfia metafizc ju art iru totul originala, forma dualistied a inyelegeri viii pro lupta jecontenitd inire bine si rdu si continuitatea viejs! in moarte prin suftet Gu primi, in fantezia populard, 0 plastcizare intr-o lume aparte, cu tipuri SiJopte ce pot rivaliza cu toad cinstea, in inspirafia artistied, cx lumea Tritologicd greco-romand. Legende romane sau asiatice sau inrefesu! ‘pe pamént dacic cu miturt $i credinge tracice, care au dat apoi, pe tia Predintei crestine, acele minunate infloriauri de o armonie si framusete. tose vor desprinde cititorilor din paginile acestei cit “‘Manualul acesia de mitologie romdneased are, asadar, singurul scop de a da putinta artei noasire de a se incopcia pe linia de traditee xi de Gredintd romdneased, pentru ca si fie intr-adevar, aceea ce sa vrut de intotdeauna: 0 altoire u formelor de artd apuseana pe trunchiul traditiei Guiohione. Arta roméneascd trebuie sd fie, asadar, © continuitate a liniet Ge ereajiune populard si gresit sa margini! aceastd arté la forme pro- Sodice si decorativ-plastice, cind ea trebuia [xd caute rddacirile)’ in Concephile mito-filosofice despre cele doud vies si despre dumnezeire, ce Se desprind din credinfele acestui popor. Arta € mai mult o atitedine si muro mdiestric: o spiritualitate si mu o indemdnare. A fi artist roman mw Tnseamnd a picta hore si jdrdncute si nici a scrie doine sau poezii cu F Frumosi $i Hene Cosdnzene. Nu. Sau prea putin. Cét inseamnd a spiritu- ‘liza ereatiunea artisticd prin concepfia dualisticd a vient, a moralei si a Greatunii divine. Ciuifi cu atenfie miturile romdnesti si veft vedea paid in cle mai ciudate variafl, mereu repetatd aceustd concepfie $i 0 interpre fare filosofied prin mit a oriedrui fapt, Mitul este o vulgarizare a concepfici flosfice aunt i Laclan loge 0 es ‘mitul acolo unde ii era locul Incercarea mea este de a repune arta roméneasca pe bazele ei ade~ verate de viata [de] a da riddeini romanesti viet nefiloxerate a formelor de arta culta. Pentru aceasta, pe ling 0 insirare, pe edt s-a putut de Giusivd gi logicd « miturilor, am insirat paralel creafiunile mele plastice CMnspirate ce aceste mituri ~, in gravuwi in lemn, deoarece consider gravura in lemn mai apropiatd de esenja insdxi a artei miturilor romanestt Be 10 ani de cand miturile roménesti au devenit motivele de inspiratic ‘le artei mele, ele mi-au dovedit bogatul material, ce-a stat pirdsit de mania noasird de a imita tot ce sirdin. in alearuirea acestul manual m-am folosit de tuerarite Ini Tudor Pamfile. fale} dfoamjnei Elfena] Niculijd-Voronca, Artur Gorovei ‘Simfeon} Flforea} Marian side nenumdratele colectii de folelor. Slavird fie memoria acestor pioneri, ce-au scos la lumind adeviratul aur ‘rominease Pentru arta romaneased fofer] acest indreptar! #. fn text: eautatn” (ned), I FACEREA LUMII MARCEL OLINESCU 18 DUMNEZEU HAUL _a inceputul inceputului, inainte de Mos Adam si chiar de Dumieasa ra fost pe lume decat infunerie bezna. Nu era nici Pamant, nici Soare, nici Luna, nimic altceva decat o mare de apa, ce se intindea in tot hiul cel firi de margini. Oriincotro te-ai fi imors ¢i te-ai fi uitat, cra numai apa. Apa aceasta stitee nemiscata ca 0 oplinda. Odata, nu se stie cand si nici cum, ef n-a fost nimeni Si vada, apele au inceput 8 se miste fncetul cu incetul, asa cum ar sufla ‘cineva pe suprafata apei, S-au ivit atunci cercuri mari, asa cum se fac pe fata unui lac, cind cade o piatri sau se aruncd 0 broased in ea, Cereurile astea izbindu-se unele intr—altele au format valuri si pe Tuciul intunecat ca de metal al acestei nesfarsite ape au aparut valuri inspumate, miscdndu-se de ieicolea. Valurile au purtat spuma lor, adundnd-o in ostroave albe, ca spumele de spun pe Ieyia unei albii, Miscarea necontenita a valunilor tema impins Inspre mijlocul acestui hiu de ape, unde s-a adunat si s-a strins toati spuma ca 0 uriasi floare de nufair. In spuma aceasta s-a fost raticit un fluture si un vierme, care, se zice, e& au venit din lumea de sub noi, de pe celelalte tiramuri. DUMNEZEU De la o vreme, fluturele si-a leptidat aripele si s-a intruchipat jntr-un fecior tinas si frumos, de se lumind intunericul in jura! Iu Si acesta a fost Dumnezeu. Tar viermele, la un timp dup asta, s~a preftcut si cl into alté flipturd, in El, Dracul sau Diavolul. Si el 2 avut la inceput infitisare de om, dar nu lumina. $i pentru cd se nascuseri la fel si eau pe atunci singurele fiinte vietuitoare ale acestui nesfarsit hau de api si beznd, tiau la inceput in bund intelegere, MITOLOGIE ROMANEASCA 19 SP DIAVOLUL. |, Dracul injelegea, insi, si fie amandoi deopotrivi ci iui Dumnezeu: sFarate™ dar it Dunmess ee ies went rispundea: ,,Nefartate“ Pe semne ca i mai ‘imdsese ceva din Wena dpe cepa ea mba cova din rea Dats st fle frate cu Dumnezeu. $i cum Dumnezeu il tot nefartitea, racul se Supdird si cnd il vazu pe Dumnezeu cd se schimba intreun perumbel ¢a si zboare deasupra apelor — ci Dumnezeu se poate achimba cum vrea el ~ isi ficu trei randuri de aripi si, cuibarindu-se in apa, zise inciudat: — Ia tu vizduhurile, c& eu iau apele! — numai ca si fie si el stiipan pe ceva, Asa au inceput lumile acestea. Dumnezeu, dupa ce- sunt in cer, pe pamént tot pe pamant. Numai dup’ ce o ‘anuncat cu gunoaic in cale si a strigat dupa el,'a varut ci nu-i bine si se amestece cu fietecine si sia furit niste palate in cer. De venit insa tot mai venea pe pimantul acesta, pe care 1 indragise si, impreund cu Sf. Petru, mai cerca sufletele onmenilor cule Pe Yemes accea dateaza povestirile. Seara, inainte de a se calea, Dumnezeu punea pe Sf. Petru si-i spuic cate-o povesie, ca a adoarma mai bine. Dar, cu vremea, inrdutatindu-se peste masura rea oamenilor si mai imbatrénind si cl, nu s-a mai coborat pam4nt, unii zic e& de la potop, altii cd mai dincoace. re CHIPUL LUI DUMNEZEU Dumnezeu e intruchipat ca un om bitrin, sfitos, caci mn bitxinit sunt plini de intelepeiune, cu fata alba frumoasd, scars into barba tot asa de alba ca zipada si de un par bogat si cdzut in Plete pe spate, ca la batrdnii si cucemicii preoji. Desi batran, ¢ tsi plin de vigoare si conduce ireburile lumii, ca si la incepututile Inainte de faccrea lumii MARCEL OLINESCU 20 ‘Dumnezeu ca porumbel TRONUL DE AUR In cer, el st pe un tron cu totul si cu totul de aur, intr-un palat, cum nu se maj afl si cum nu~si poate inchipui nimeni. ‘Numai clestar si aur si pietre prefioase, incdt ar orbi cine I-ar vedea. CARTILE LUI DUMNEZEU nga tron sti Sf. Nicolae, sfetnicul su, iar in jural Jui ingeri si heruvimi, care stau gata sii indeplineasea poruncile Dumnezeu Citeste tare ‘mult in cArtile sfinte, din infelepeiunea carora impar- tageste si unora din muritori, pe care fi crede el mai buni si vrednici de increderea lui, prin vis. Unii zic c4 aceste cari el singur le scric, ‘dupa ce sti multi vreme $i se uitd la cele ce se intimplé pe rt Caci in odaia in care sti Dumnezeu € tiat jos in podea o fereastri acoperiti cu un geam de clestar, prin care poate si -varld tot ce se petrece pe pimant. Apoi, dupi ce se satura privind, mai sta la sfat ‘cu sfintii apostoli, dup cum arat, 0 colinda bitrancasca: SFATUL SFINTILOR APOSTOLI (Divanul dumnezeiesc) La un colt de mast cease cunt ‘Serisu-i jee, Sion cease domi, del de aur. Sune tot case-nae, Banal Dumnczcu Natt, minunate Mal d-a rind in el La mijfoc de case Seria-i jell, Sunt tot mese-ntinss, Sel de agit! Cine padenn el? Facil albe-aprins, MITOLOGLE ROMANEASCA muons = incacee eo sete jelturel, Grbi Sfant lon: | weit a, Du miros frumos. my oasis eee eoatosr fee eters are ‘Scrise-s jelurele, ‘De lam aoe ae wae Beau si ospitcaza ‘Sus la reghic . bees Ete pal a xe lon Nume de Lisus, ° ci Tee oe Tae gore is aoe Sah Eat ae ees Jo ci fi mai mare ieee a pete Sau au discurii ca intr- ii sees i ocag nteun adevarat divan al imelepilor, cum se ntreaba ~ gi intreaba Stal pee $i chm tem mneneU: in tap ono a isa ge bowed esse 2 ce eee nechibzuiti, cimeasie a zeae Sacer Verde de arich Din ce este cece =e eee Sos mind foe ; Se ee. cus lew iseegtem ‘an f aes, gonit, Tot mir se fiicea. | ee pat lame % Soa oe sae ae nos ae oe sama aoe a moras 2) MARCEL OLINESCU Durnnezeu fh eer Gril 1a norod, Ziva de Crteiun Min la preoti, $-1 de Bobotesza SA ne miruias Gand prooti boteaz3, Rar la zile mari, Norod erestineazt DUMNEZEU TATAL; DUMNEZEU MSUS Din aceasta colinda se vede c& foarte adesea romdinii confund pe fisus Hristos cu Dumnezeu Tatal. Aci, Dumnezeu ¢ acela care suferd toate chinurile crucificdrii. In foarte multe colinde, de altfel, Dumnezeu este vizut ca 0 singura fiint’, care poarti si aumele tu Hristos si al lui Dumnezeu Tatil ~ chiar in cuprinsul aceleiasi colinde ~ si care au aceleasi atribute gi ale c&ror fapte se confund’ fi le. in mitologia poporal, nu exists o demarcate bire stabilit intre Dumnezeu gi Fiul lui VIATA iN CER in tumea deosebiti a colindelor, ni se arati viata din cer sub aspectul intim al unei petreceri cuvioase, asemandtoare celei din chinoviile manistirilor noastre, i fratu calugari. Astfel, intr-o colinda din Ardeal, Dumnezeu ¢ infitisat dormind la umbra unui par ,,cu perele de argint’, ca un calugar obosit de munca, ce~si face Famiazul, odihnindu-si oasele la umbrii. Santion ins& vegheaza in MITOLOG E ROMANEASCA 23 ————— eee timpul acesta $i cand vede c& oamenii sau init s , Nevazind lui Dumnezeu pizitor peste faptele lor, se duce si-1 Spee as Cu camt cu botezut (Ca de cand a adormit Tot jung §1prejarind larba rea te-a ingradi, Pe Dumnezeu desteptind: Flore au napacit. = Scoall, scoali, Doamne sfinte | FAMILIA DUMNEZEIASCA In alta colinda, aceasta viayi familiard descris& mult mai real: Coto es Ia ti, L-al doitea col de mast Exum mind fora Sede Patra si Sdn" Patr, a iui, Lacaltreilea colt de mast Este-o mast de mitast, ee Dar la-ntiiul colt de mast $ade Zu cu Dumneziu, Soke Ua Pe ‘Sede Maica Preacurat, Coun fiat micut in beats. Fro-ncepe a se seine © viata familiara, aga cum sar intalni i dane itt familiar, ag Alni in oricare sat... Gospo- garul cu femeia si cu copilul scdncind in brate, stind de vorba cu lol cumetri, la umbra marului. © imagine idilicd, ce apropie pe Familia dumnezciasct 24 MARCEL OLINESCU Me ee Dumnezeu de lumea reali a satelor. Intr-o alt colinda, viata aceasta idilicd, e descrisa cu mai multi poezie: $s, por Raia, ie vee a Ma Paste turma Tatilui iarasi ‘Bate nal srunza lin a apa ‘Limi Tin gi iardisi lin i- coast ma 7 Bate var! fru fin, Ba cir Nea reset ec ei ‘Aci, Maica Preacurata paste pe un tapsan, lang poarta Raiului, turma i adevirata ciobinit’, in timp cc isi leagin’ Panta Sint, Scene din acestea, in care Sfanta Familie nu se deosebeste intra nimic de oricare’ familie romiinease8, abunda in ‘ee Scnt cum se vede, Dumnezeu igi impart timpul Inte indo, tirile familiale si cele de stipan al cerurilor gi al pane ee Ia fat cu sfetiei si mai barn, a aflat Dumnezeu clude a ver $i. furat Soarele gi hucurilesfine din Rai si le~a dus in lal fu Tot la masa lui, se pun la cale cele de cuvitntd pentru burul mers al Imparatiei lui Dumnezeu. In sfaturile acestea, care nu se fenee: bese de sfaturile de odinioara ale batrinilor satului, punea la cale oo eT eae asi af muti ge rm Se facut de el, desi sa a d bamenii care i-au risplaut binele cu raul, totuyi Durmnczeu, in bunttatea iui, se scoboarl des pe pimant, fie singur, fie Tnsoit de Sf. Petru, de'Sf. loan, sau de vreun alt sffint, oni chiar de Fil Tui, Iss Hrs, casi vada cum triese eameni si dact se poate, sf mai dea vieo mand de ajutor sau vreo pedeapsa, unde trebuie, Prin poporului umbli nenumsrate povestiri cu faptele si intampl fui Dumnezeu, in vizitele sale pe pimént. Dim o povesire si 0 colin’, care ne aratii unele din faptele Ini. CALATORILE LUI DUMNEZEU PE PAMANT : It, tare de mult, s-a fost hott intr-o zi Dumnezeu ws’ schoo: ‘pamant, 58 mai vada cum mai merg lucruril. |__— Hai, Petr, in plimbare pe pimanturle noaste,s8 me vedern isi mai adue aminte oamenii, de mine si de cuviniele mele, on, uitat cu totul? nS au pomnit-o ei, batrineste, pe meleagurile noaste, preschim- bati in doi mosnegi cersetori. Au dat de un sat, in care humea hhuzurea de bine, cfci Dumnezeu, in bunitatea lui, lisase din plin Dbundtiti pe toate locurile si numai sf fi intins mana sa fi cules, c& era ce. $i daca erau toate din belgug, oamenii se invajaseri triase ih bine, 0 duceat numal in petecer si uitrdl de Dumnezeu. Pe la biserici nu mai dadeau, incdt preotii stéteau singuri si rar isi MITOLOGIE ROMANEASCA. 25 mai aduceau aminte $i ei de binefacerile Celui Atotputenic, Nimer nu mai zicea un ,Bogdaproste*, un ,Multumescu-ti Tie, Doamne sau vreun Doamne, ajuti*. De rigat nu se mai rugau. Pind sl semnul crucii fl uitaserd, Petrecerile tineau lant, iar Dracul se laftia ca la dansul acasi, pentru c’ putea st-si facd mendrele, cum vroia el, intr-o lume care uitase de Dumnezeu, Se-neriisase Bati-1 Cru- cea, caci isi ficuse erigma la drum bun, si cine intra la el, al lui riménea, A umblat Dumnezeu in toate parile, prin vai ca si pe dealuri, prin orase si prin sate, dar niciodata nu gia auzit numele pomenit micar o data, — Rau ii, mai Petre! S-a~nrautajit lumea, cum nu se mai afl Nici nu mai stiu de mine. Pot pleca inapoi. Asta nu-i lumea meat — Ei! Prea milostive, asta nu mai de acolo vine, ¢& oamenii acestia nau cunoscut siricia, nici riul, nici durerea, nici suferinia, nici lipsa, Tot ce-au rut, aul avut. $i pentru c& le-au cAzut toate din plin nu s-au intrebat de unde vin, cine le-a facut, cine le da. Ta, lasdi-i putin in lipsa, ia f-i si cunoascd durerea, suferinta, nacazul, gnija zilei de mane, s8 vezi atunci cum au si se-ntoarcd spre tine. = Crezi, Petre? Hai st fie si precum zici tu. $i dete Dumnezeu o seceta grozavi, de se uscari toate ierburile si ficrbea apa in balti, de murira toti pestii. Se uscard toate piraiele, incat umbla lumea ca nebund, dupa un pic de apa, Murira multi de foame si de sete, iar din atitea morticiuni, care sateau neingropate, ‘ara o multime de molimi, Oamenii credeau ci a sosit picirea se Jumii si se rugau prin toate colturile: ~ Da, Doamne ploaie! Iarti-ne Doami sit! Indurd-te, Doamne, milostiveste-te, We, Se auzeau in toate piirile. Bisericile lei se Inala $i zi si noapte de pe altarele Dumnezeu le vizu toate de sus si dadea din cap suparat, dar si multumit: ~ Hei, omule, omule! numai ednd dai de rit, Mi aduei aminte de mine. Eu ag vrea si te vid totdeauna multumit, de aceca iam daruit Binele. Dar se yede c& asa ti-au ursit fie Ursitoarele: In binele meu, si te gandesti si si te inchini la Diavol, iar in Raul ui, si te gandesti si si te-nchini mie. Si de aninci a hotarat Dumnezeu ca Bincle si fie cdstigat cu sudoarea fruntii, pentru ci numai astfel st fie preuit si el si Buna- fatea lui Dumnezeu. Si asa sie, pandn zilele noastre si va fi pand—n Ziua de apo lata acum colinda: Coborit-a, coborins, Florile Dalbe, Flotile Dalle, ‘In mijlocul satului, Dumnezeu p-acest pimani, Flotile Dalbe, Flosile Dalbe, In casa boagatulu Dumnezeu cu Sfintal Petr, Filorile Dalbe 26 MARCEL OLINESCU = Buna seara, om bogata! pe drum se intrebara: Flosile Dalbe Florile Dalbe Gata cina de cinatu? ~ Vite Peare-n stinga mea Flore Dalbe Florile Dalbe. ~ Gata, gaia, penta noiu Vite, Pete, vemi vedea? Fiorile Dalbe Florite Dalbe ‘Nu pentru calici ca voi ~ Vad casa bogatul Florile Dalbe + Flocile Dalbe Dumnezeu si Sfinty Petru, ‘Sub talpile ladalui Florile Dalbe Florile Dalbe Se luara si plecars, ~ Vite, Petre, ~n dreapta Mea Florle Dalbe Florile Dalbe [La marginea satulu, ite, Petre, ce-i vedea? Florile Dalbe Florile Dalbe La casa simeulus ~ Vad casa siracului Florile Dalbe Florile Dalbe ~~ Bund seara, om stracu, In mylocut raiutui. Flovile Dalbe lorile Dalbe Gaui cina de cinatu? Tot cu mesele intinse, Flonile Dalbe Flonie Dalbe = Gata, gata patines, Cu fichile aprinse, Florile Dalbe Florile Dalbe Poftim, Doamne, lings a. Dumnezeu cu $ffintw Pete, Florile Dalbe Florile Dalbe Dumnezeu cu Sfinta Petru Se luara i plecara, Florile Dalbe Florile Dalbe Se tuara $i plecara, $8 la cor se ridicar Florile Dalbe Florile Dalbe CHIPUL LUI DUMNEZEU CAND SE ARATA OAMENILOR Dumnezeu, in plimbirile sale pe pZimfnt, nu se arati niciodaté in infitisarea lui adevaratd, pentru c§, lumina ce-ar rispindi chipul lui, ar arfta origicui cine e. Pe multi, chiar, i-ar orbi, cci nimenca nu a vazut fata adevarat a Tui Dumnezeu, afari de sfinti si de ingeri. Muritorii nu au vazut si nici nu pot si-i vada fafa lui. De aceea Dumnezeu, end vine pe pimant si vorbeste cu oamenii, totdcauna li se aratd lor, sub infatigarea unui om, in genere batrin Drumet ori cergetor, strac sau bogat, Dumnezeu nu vine pe pamént decat si pedepscasci sau si raspliteasca, sii pedepseasc’ pe cel ri si mai ales pe cel bogat si zgércit, neomenos cu cei sairaci si lipsiti §1 84 risplateascd pe cei buni, pe cei care ospiteazi pe drumetii obositi, pe batrinit neputinciogi si pe vaduvele sarace. Da barbati buni fetelor vrednice si neveste frumoase celor uriti, dar cu sufletul bun; iar cfind oamenii sunt in luptd cu Necuratul, adesea intervine Dumnezeu si~i scapa chiar din ghearele lui, cdnd credea ci a pus mina pe ei. MITOLOGIE ROMANEASCA Cind umbla Dumnezew pe paimint Rom~nii nu incep lucrul, fir si cheme ajutorul lui Dumnezeu, fie ficdndu~si numai cruce, fie zicnd: ,.Doamne ajuta", fie zicand © scurta rugaciune, indeosebi Tatal Nostru. Dumnezeu ¢ invocat in orice nevoie: ,Doamne, apiiri-ma, Doamne, feresie-ma de rat, Doamne, miluieste-ma", sunt invocarile cele mai obisnuite. bine sa pomenesti numele lui Dumnezeu, cand injuri, iar cine de Dumnezeu, face mare pacat. NUMELE LUI DUMNEZEU iN POPOR Lui Dumnezeu romdnii i-au dat foarte multe numiri, dupa anumite imprejurisi. Astfel, i se mai spune: Atot-Putemicul, Atoate-Facatorul, Atoate-Stiutorul, Atot-Putintele, Atot-Tiitorul, Al-de-Sus, Bunul Parinte, Cerescul Tat’, Cel-Drept, Cel-firt- Inceput, Cel Vegnic, Cel-fir-de-Margini, Cel de Sus, Domnul, Domnul Tariilor, Domnul Puterilor, Impiratul Skivilor, Imparatul Cumii, Impératul Bundtitilor, Luminatul Tari, Luminatul Parinte, Maritul Domn, Marele Parinte, Milostivul Domn, Milostivul Sa- vant, _Milostivul, Mult Slavitul, Mult Induratorul, Parintele Cenurilor, Parintele Stavilor, Parintele Tariilor, Parintele Milei, Preasfiintul, Prea Maritul, Prea Puternicul, Prea Inteleptul, Prea Bunul Parintre, Prea Slavitul, Prea Milostivul, Stapanul, Stipanul a Toate, Stipanul Lumii, Stipinul Infelepciunii, Stapanul Milei, Stapanul Induririlor, Stipanul Slivilor, Stipanul Cerurilor, Sfintu. Jeful, Sfantul Doma, Slavitul Domn, Siavitul Parinte, Slavitul Tati, 28 MARCEL OLINESCU Slava Slavilor, Savaot, Tatal, Tatil Ceresc, Tatil a Toate, Tatil Nostru, Ziditorul Lumii, Vistierul Bunatajilor, Doamne, Doamne. ‘Numirile acestea nu se dau oricdnd. Astfel, cfnd te rogi ca si se ierte pacatele, i se spune: Prea Milostive, Prea Bunule Parinte, Milostive Doamne; cand vrei si-iariti puterea: Atotputemicul, Stipinul Lumii, Domnul Tarilor; cdnd se vorbeste de fiiptarile hut se zice: Atotfacatorul, Ziditorul Lumii, Cerescul Tat’; iar cfind se arati bundtatea lui se spune: Bunul Pirinte, Imparatul Bunititilor, Milostivul Domn. SUPERSTITO In legaturs cu Dumnezeu, romfnul are foarte multe credinte superstitioase. Asa, se zice c&, pe timpul cnd umbla Dumnezeu pe pamint, i-a zis unei femei sisi arunce copilul nascut peste cap, dar femeia nu vru si de atunci Dumnezeu a lsat ca copii (sic!) si nu umble decat numai la un an, pe cind puii vitelor si umble imediat dupa nastere. Cand se cutremurd pimantul, se uiti Dum- nezcu la el si de fricd tremura, Si. nu-ti ponegresti darul, cf superi pe Dumnezeu. Cand trisneste in cineva, se crede ci Dumnezeu Ia ‘omorit, ca sé scoaté pe Dracul din el, dar sufletul lui i-1 duce la rai, Ciind sfirie un ticiunea in foc, si nu scuipi, c& atunci sfideste Dumnezeu pe Dracul; daca scuipi, prinde Dracul curaj. Cind ful- geri, fir si trsneased, se zice c& aprinde Dumnezeu lumdnarea ca si caute pe Drac si st-1 detune. Gaina cAnd bea apa ridica in sus capul, ea si multumeasc lui Dumnezeu. Pe cel care ascultd in noaptea de Sf. Vasile ce vorbesc animalele, Dumnezeu fi ia viaa, caci el nu vrea ca camenii s4 stie treburile dumnezeiesti. Sa nu vorbesti cind iese popa din altar, c&-ti ia Dumnezeu graiul Dum- nezeu asa imperecheaza pe oameni, incdt un om hamic ia 0 femeie lenesa si unul frumos © nevasti uit si pe dos. Cand mninei cu cAciula-n cap, atunci ride Dracul si plinge Dumnezeu. Cine manfnea cu stinga, Dumnezeu nu-i va primi crucea cu dreapta, Cand vine cineva i te gliseste la mas’, si-] poftesti, c& ¢ trimis de Dumnezeu. Si nu mergi cu spatele inainte cd mani pe Dumnezeu si bucuri pe Dracul. Femeia care nu are copii, nu e bun’ la Dum- nezeu. Femeia care moare din facere, fi iat’ Dumnezeu toate pacatele. Cand ninge cu fulgi mari, se zice ci ninge cu obiele pentru c& se desculté Dumnezeu. Cine furd un ou $i tagiduieste, fi di Dumnezeu 7 ani de siricie. Si nu {ii pasire inchisi in colivie ‘mai mult de trei ani, c& alminterea te pedepseste Dumnezeu. Cand copiii rid prin soma, vad pe Dumnezeu i pe Maica Domnului, La vremea de apoi Dumnezeu are si fac alt lume cu nigte oameni asa de mici, incat doisprezece or intoarce cu drugii un ou. MITOLOGIE ROMANEASCA, 29 DIAVOLUL CHIPUL DRACULUI Diavolul sau Dracul s-a ivit pe aceasti lume in acelasi timp cu Dumnezeu, - ceca ce dovedeste c& raul e totdeauna in preajma binelui , dintr-un vierme pe ostrovul de spuma. Dracul are in- fatigare de om, numai cd ¢ negru la fata si urdt - urit ca Dracu — zie romfnii, Pe cap are dou coame intoarse ca la tap, si urechi Jungi si ascutite. Ochii fi sunt rosii gi lucese noaptea ca la lup. Are picioare de (ap, paroase si cu copite, iar dinapoi are o coadi lungs ca la vite, In iad ¢ totdeauna gol, dar pe pimint are putere si ia orisice chip ar vrea. Indeobste se schimba in animale si pasari negre. Avand aripi, poate zbura ca liliecii. Locuieste in iad si noaptea e parsia lui. Dar numai pind la cantatul cocosului, cand poficle i de a face riu nu mai au nici o putere, pentru cd atunci se coboardt ingerii din cer, si rasare Sfintul Soare. LUCIFER Dracul ¢ grozav de ambitios. In mitologia populara se mai crede 4 Dracul sa ivit mult mai tarziu pe lume si c4 la inceput a fost ingerul cel mai iubit al lui Dumnezeu, Lucifer, incdt a ajuns pana la rangul de sfetnic. Dar, ca toti sfetnicii, a inceput si creada ci de fapt el le face pe toate $i, ros de ambitie, s~a rizvratit ¢i a vrut si-1 rastoame pe Dumnezeu din domnia lumii, Dumnezeu insi I-a in- Vins si I-a aruncat pe cl si pe toaté armata lubin iad. Ambi Fimas si pin’ azi si tot ce face, ce plinuieste, numai din ambitia de a-I intrece pe Dumnezeu le face. $i cind vede cA nu poate ~ 4 Dracul ¢ un ambitios prost ~ atunci cauti si faci riu, s& strice ce-a fiptuit Dumnezeu tn bunditatea lui si sii fure cat mai multe suflete de oameni, invatindu-i si pucdtuiascd si s% slvargeasc’ cele ‘mai grele riutiti, Pacatul ¢ tot ce a dinuit el omului. Dracul are o armatd intreaga de draci si de ajutoare. Babele, vrdjitorii si spiridusii sunt ajutoarele lui pe pliant. Cu ci tese in jurul omului tot felul de riutati si-i cauta pierzania. Caci el duce impotriva lui Dumnezeu si acum, din fundul iadului, un rizboi de nimicire; iar de orice pacat, pe care-I sivargese oameni, Dracul se bucurd pentru ci € 0 victorie de a hui, NUMELE DIAVOLULUI Dracul are o multime de nume in limba roméneasc&. Unele din le insi se confuunda cu numele unor ofiteri de-ai lui. Acestea sunt: Belzebut, Aghiugi, Al-din-Scorbura, Al-din-Balti, Balfatul, Baza- 30 MARCEL OLINESCL conia, Bati-I-Crucea, Bati-| Sffintu, Comea, Comili, Cel cu Coame, Codila, Coltatu, Horilea, Henchea-Penchea, luda, Impeli- fatul, Michiduya, Mititelu, Neftiratul, Necuratul, Nagoda, Neo- brizatul, Nelegiuitul, Nichipercea, Naiba, Neogoitul, Napustu Osiindital, Osanda, Piedicasul, Plesnea, Pistruictul. Scaraoschi, Sar sail, Slutul, Slomnea, Stopu, Schiopu, $tima Banilor, Tartarau, ‘Trasnitul, Talpa Iadului, Ucigi-I-Crucea, Uciga-I-Toaca, Uciga-i Ménia lui Dumnezeu, Vrijmagul, Iaca-cui, Uciganul, Ucigasul, Ne gnul, Intunccatul, Codaciul, Dimonul, Hicleanul, incornoratul, In- tunecili, Luciper, Luqifer, Mohoritul, Nepricinicul, Sfintanita, Ducdi-se pe Pustii, Satana, El, Bati-l-Toaca, Benghea, Zbenghea, DRACUL ISTET i cred c& Dracul pomit si iscodeascd mereu tot alte rele, ca SA poati amigi pe cei slabi si si-i atragi de partea lui, € tare mester la toate, istet si iscoditor. Mester ,ca Dracu™ spun de vreunul, care la toate stic si giseascd capitul. Dar pe edt ¢ de isiet, pe atat € de increzitor in vorbele oamenilor. Basmul lui Danila Prepeleac e numiai tne! din cele multe, foarte multe cazuri in care Dracul ¢ ingelat de oameni. Dar mai mult ca barbatii, femeile il insealé mai usor. Nu degeaba spun rominii ca femeia-i Dracul gol, ori fe- meia-calul dracului i ed femeia a innilbit pe Dracu. Dar de babe le ¢ ffic& dracilor, mai mult decat de cruce. Pentru c& babele sunt mai draci, decat dracii si totdeauna dracii au fost ingelati de babe, Dam céteva povestin din care se vede ce~a pit dracul ce la femei si mai ales de la babe. POVESTIRI CU DRACI $I BABE Un om avea un petce de pimint lings mosia unui drac. Dracul tt merc hat din locul omului, marindy-si baka sa. La urma urmelor, omul se ndkctjeste gi se ia la cearil cu dracul. Dupa mult ciorovaialt se invoiese, ficind o prinsoare si anume ‘dracul st slujeasea la om un an de zile gi <8 fed tot ce ia porunci. Deca dracul va Implini cu bine tot, ce F's va cere, atunci local <1 rimdie al lui. Siujete dracul pe om, ficindu-si slujba bine gi in toate, astfel eB rimdseserh numai citeva zile pind 51 implineascd anul. Omul speriat ed va rimine fir& plmint, se idea de oti pereti ‘cu gindul, cum si-| dovedeascd. Atunci, Ia nevoie, cena omul si sfatul nevestei. o> Of, of, of, siracu omul meu, e& de n-as fi eu, tiar fi luat dracul s sufleal, nt fhumai paméntul. Lasi-1 numai in teaba mea, cli dau eu de iucra.” $1 smulgind un fr de par de la subsvoara 11 da dracului, cerindu-i sil descrejeasea. Dracul ia par si cearea tn tot felul stl indrepte. Il trage cu dinti, i incttzeste ha foc, i bate ‘cu Giocanul, il ealea cu fienul, dar firul mai ru se risucea. S-a muncit dracal de-1 treceau toate nddugelile gi se fleuse o apd in jurul Iui, Dar fil tot susitrendnc, Aga se ziplicise dracul, incit, viziind ci nu se mai indreapld, © hud la sindtoasa si “fusti* vroi si se zvirle in balta hi, Dar rimase pironit locului, efi! se vi in ‘oglinda apei, Sarmanul drac de niduf side nikcaz, 8 pierde rimasagul.i se inalbise se vizu si cu pir abit, ps ‘racul tocmai pe marginea bali si clmase ‘omal si cu plsmiintul si cu bala, De atunci a rimas verbs, c& femeia si pe dacul la Alta: Fost-a fost, cind 0 fi fost, ct de atuncea mult © fest; fost-a odatd siwunde, un dac tare ciudos pe nist bie insure, care tneri sé frumusei, mult se iubea bine triau. Cat Mcuse biew! drac invrubeasea,

    You might also like