Educatia Unitatea de invatare Nr.3 EDUCATIA Cuprins Pagina 19 .20 21 .23 .24 26 28 8 29 Obiectivele unitatii de invatare.. 3.1 Definiti, clasificari conceptuale. 3.2 Natura educatiei: pozifii teoretice si limitele lor 3.3 Diversificarea campului educational ... 3.3.1 Educatia permanent sau educatia de-a lungul intre 3.3.2 Educatia formala, nonformala si informala 3.4 Indrumari cu privire la elaborarea réspunsurilor la testele de autoevaluare 3.5 Lucrare de verificare 3.6 Bibliografie Obiectivele unitatii de invatare: Dupa studierea acestui capitol, cursantul va fi capabil: - 8 defineascd educatia ca proces si ca rezultat; - sa mentioneze cele doud paradigme de definire a educatiei, sa mentioneze diferentele dintre ele si sa analizeze critic limitele lor; - sa formuleze 0 definitie holistic a educatiei; - 88 defineasca notiunea de cAmp educational; - sd prezinte critic ideile care au stat la baza organizarii si functionarii sistemelor educationale; - s& defineasca notiunea de educatie permanenta; - sa defineasca educatia formala, nonformala gi informala si relatiile dintre ele. Proiectul pentru invatamantul Rural 19Educatia 3.1 Defi Educatia ca proces si ca rezultat a ie Indrumari cu privire la elaborarea raspunsurilor veti gsi la pg. 28 , clarificari conceptuale Etimologie: latinescul « educatio » care este derivat din doua verbe: - _ educare, care inseamné a creste, a ingriji, a hrani; - educere, care inseamna a trece dintr-o stare in alta (prin extensie, a modifica). Tocmai de aceea, in limbajul cotidian intalnim o serie de termeni prin care se incearcd substituirea celui de educatie cum ar fi: crestere, ingrijre, cultivare. Ambele etimologii ce decurg din verbele mentionate au influentat intelesul de azi al educatiei, dar cea de a doua intr-o masura mai mare pentru c& presupune ideea de modificare, de schimbare. Ceea ce constituie, in principiu, esenta educatiei. Educatia este obiectul de studiu al pedagogiei. Se impune, de aceea, sA facem o distinctie intre educatie ca realitate ontologica (fapt existential) si pedagogie ca realitate epistemologica (reflectie teoretica asupra educatiei). Putem defini educatia atat ca proces cat si ca rezultat, Cand vorbim de educatia ca proces avem in vedere ansamblul de actiuni prin care se realizeaz transmiterea cunoasterii si influentele sistematice gi organizate prin care se realizeazi formarea personalitatii umane. Ca rezultat, educatia indicd nivelul de instructie, de cultura, de conturare a diferitelor componente ale personalitafii in urma influentelor educationale. in limbajul cotidian vorbim despre cineva ca fiind bine educat (sau bine crescut) sau prost educat (prost crescut, lipsit de educatie) Din punct de vedere pedagogic, educatia privita ca rezultat implica o judecat& de valoare referitoare atat la calitatea educatiei, cat si a individului. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Definiti educatia ca proces si ca rezultat si dati exemple pentru cele doua definiti 20 Proiectul pentru invatamantul RuralEducatia 3.2 Natura educatiei: pozitii teoretice si limitele lor Exist o multitudine de definitii date educatiei de diferiti cercetatori, cea ce face dificil o sistematizare riguroas a acestora. Aceasta multitudine de definitii este generata de perspectivele teoretice diferite adoptate de autor, pe de o parte, dar si de complexitatea si pluridimensionalitatea realitatii educational, pe de alta parte. La o prima aproximare, putem constata cd in cea mai mare parte definitile date educatiei pun accentul fie pe individ, pe dezvoltarea persoanei, fie pe socializarea gi integrarea social a individului. S-au conturat astfel dou mari paradigme de definire si explicare a educatiei si anume: paradigma psihologica (sau naturalista cum mai este ea numité) si cea sociologic’. Reproducem mai jos cateva definitii exemplificatoare pentru fiecare din cele doua paradigme. Pentru paradigma psihologica: Educatia are drept scop si dea sufletului si corpului intreaga frumusete si perfectiune de care sunt susceptibile (Platon). Educatia urméareste realizarea intregii perfectiuni de care natura omului este capabila(Kant). Educatia este dezvoltarea naturala, progresiva si sistematica a tuturor facultatilor (Pestalozzi). Educatia este un ansamblu de actiuni premeditate, prin care omul incearca sé ridice la perfectiune pe semenul sdu(Marion). Totul este bun cAnd iese din mainile creatorului; totul degenereaza in mainile omului. Scopul educatiei este dezvoltarea gi ocrotirea naturii umane bune(Rousseau). Pentru paradigma sociologic: Educatia nu se margineste s4 dezvolte organismul individual in sensul indicat de natura; ea creeazé in om o fiinté noua. Educatia nu inseamna pregatirea pentru viata, ea este viata insasi(Dewey). Educatia este organizarea unor deprinderi de activitate capabile sa adapteze individul la mediul sau inconjurator fizic si social(James) Educatia este ansamblul actiunilor si influentelor exercitate intentionat de o fiinté umana asupra alteia, in principiu de un adult asupra unui tar, actiuni orientate spre un scop reprezentat de formarea la cel tanar a unor dispozitii variate corespunzatoare scopului cdruia fi este destinat tanarul odata ajuns la maturitate (Hubert) Definitia cea mai reprezentativa pentru aceasta paradigma este cea formulata de sociologul francez E.Durkheim: Educatia este actiunea generatiilor adulte asupra celor nepregattite inca pentru viata sociala. Scopul. educatiei este sa trezeasca si s4 dezvolte la copil un anumit numar de stari fizice, intelectuale si morale, impuse de societatea politica in ansamblul sau gi de mediul social caruia ji este destinat in mod special. intr-o formulare sinteticd dar extrem de sugestiva, educatia reprezinta — conform lui Durkheim — socializarea metodicd a tinerei generatii (Definitiile au fost iuate din lucrarea lui E.Planchard, Pedagogia scolara contemporana, E.D.P.,1992, P.35). Proiectul pentru Invatémantul Rural 21Educatia Diferente intre definiti »psihologice” si cele ,sociologice” Definitia educatiei 22 Sunt evidente diferentele de accent si de orientare ale definitilor mentionate mai sus. Definitiile sA le numim « psihologice » pun accentul pe dezvoltarea maximalé si pe autonomia persoanei, indicnd ca atat scopul cat si sursa educatiel se afl in individ, in dotarile sale naturale pe care educatia trebuie s& le protejeze si sa le asigure dezvoltarea. Definitiile « sociologice » pun in evident faptul c& scopurile si continuturile educatiei sunt determinate de societate, de nevoile acesteia. Rolul educatiei este de a forma fiinta sociala, de a-| socializa pe copil. Orientarile sociologice pun in evidenta determinismul social si etnocultural in analiza si definirea educatiei, subliniaza caracterul si dinamica istoricd a schimbérilor care se produc la nivelul finalitatilor educatiei, al continuturilor acesteia. in concluzie, putem constata caracterul unilateral al abordarilor propuse de cele doua paradigme cu privire la natura educatiei. Fiecare ia in considerare doar una dintre dimensiunile realitatii educationale, fie cea biopsihologica, fie cea sociologica, fapt care le reduce in mare masura pertinenta si rigoarea stiintifica In realitate, educatia are un caracter pluridimensional si o definitie adecvata trebuie sa ia in considerare in egali masura ambele dimensiuni, astfel incat s& poat& orienta actiunea educativa pentru a rAspunde atat nevoilor individului, ct si celor ale societatii pentru care il form&m. Incerc&nd o astfel de definitie putem spune c& educatia este ansamblul de actiuni si de influente menite a permite fiintei umane s&gi dezvolte capacitatile fizice gi intelectuale, dar si sentimentele si. atitudinile morale gi estetice, in scopul responsabiliz&rii gi integrarii sale sociale optime ca cet&tean TEST DE AUTOEVALUARE 2. Definiti cele doud paradigme de abordare teoretica a educatiei si mentionati diferentele dintre ele; 3. Dati exemple de definitii ale educatiei specifice fiecdrei paradigme; de ce aceste paradigme au un caracter unilateral? 4. incercati sa formulati o definitie corecta a educatiei si prezentati argumentele pentru sustinerea ei. Proiectul pentru Invatémantul RuralEducatia 3.3. Diversificarea campului educational Campul educational si componentele sale ie Spatiul social este segmentat in cAmpuri specializate, care au reguli proprii de functionare. Campul educational este unul dintre acestea. Multa vreme, cmpul educational a fost relativ static si a fost dominat de patru mari domenii educationale si anume: educatia intelectual, morala, estetica si fizica. In multe privinte, acestea constituie si astazi structura de baz a cémpului educational, indeosebi a celui scolar. Fiecare dintre ele a suferit de-a lungul timpului schimbari importante in planul finalitatilor, continuturilor si modalitatilor de realizare. Astfel, educatia intelectual, multa vreme focalizata pe transmiterea sistematicé a cunostintelor acumulate in diferite domenii de cunoastere, este orientaté astizi cu precddere spre dezvoltarea capacitatilor cognitive, spre formarea competentelor de invatare. Educatia morala, mult& vreme cantonaté in zona unei morale abstracte, ideale, este din ce in ce mai mult centraté pe valorile cetatenesti, pe formarea comportamentelor sociale cerute de viata social, Educatia esteticd, oarecum marginalizaté de evolutiile din zona tehnologiilor de comunicare si de competitia acerba din spatiul social pentru achizitionarea de valori si bunuri materiale, capaté o important din ce in ce mai mare in formarea tineretului. Aceasta si datorita faptului c in spatiul social si-a facut loc din ce in ce mai mult kitsch-ul, lipsa simtului si gustului estetic. Fara s& pardseascd zona formarii culturii estetice, educatia esteticd se concentreazd mai mult pe formarea sensibilitatii si gustului pentru frumos, pe construirea unor criterii de valorizare a frumosului artistic si social. Educatia fizicd se centreaz mereu mai mult pe asigurarea sdnatatii fizice a copiiilor, fara s& abandoneze ideea performantei. Dar mai importanta este formarea si obignuirea copilului cu migcarea in aer liber realizata in mod cotidian. Totusi, aceasta structura a campului educational nu mai satisface astzi in totalitate. Dinamica vietii sociale, modificdrile care au avut loc in zona asteptarilor si nevoilor individuale nu mai pot fi satisfcute in intregime de oferta educationalé a cdmpului scolar. Astfel incat asistam la o diversificare a cémpului educational atat pe verticala (pe axa timp), cat si pe orizontala (pe axa spatiu). TEST DE AUTOEVALUARE 5. Definiti campul educational si componentele sale de baza Proiectul pentru Invatamantul Rural 23Educatia 3.3.1 Educatia permanenta sau educatia de-a lungul intregii vieti (diversificarea pe axa verticala) Copiliria - unica varsta a educatiei Sa invatam pentru toata viata Monpolul educational al colli Unele dintre ideile esentiale, (considerate mult vreme axiomatice) pe care s-a bazat organizarea gi functionarea sistemelor scolare sunt in prezent supuse unei analize critice. lata cteva dintre ele. - Copildria este unica perioada (varsta) a educatiei Aceasta afirmatie, cu o lunga traditie europeana (prezenta in mod explicit la Comenius) a fost, in urma cercetarilor si ideilor puse in circulatie de psihologul american W.James, considerata ca find unul dintre principiile fundamentale ale organizarii_sistemelor de invatamant. James considera cA dezvoltarea individului poate fi divizata in doua mari etape: una, care se intinde pana in jurul varstei de 24/25 de ani si care este, in opinia autorului mentionat, varsta educatiei si formarii generale gi profesionale si o a doua perioada, care acoperé restul vietii, consideraté a fi varsta vietii active, consacrata carierei profesionale, cand individul pune in valoare ceea ce a asimilat in prima etapa. In fapt, James ne propune un model bazat pe diviziunea si specializarea celor doua perioade de varsta in raport cu criteriul receptivitatii educationale, al capacitatii de invatare a individului. James impune astfel ideea conform cdreia adultul este incapabil (sau aproape) de a invata, Cercetarile actuale de psihologia dezvoltarii si de psihopedagogia adultilor anuleazd insd afirmatia de mai sus. Aceste cercetéri dovedesc cu certitudine ca la varsta adult capacitatea de invatare se mentine la cote inalte, realizandu-se in modalitati diferite, desigur dar cu performante notabile. Prezenta unei puternice disponibilitati pentru educatie si invatare la adult constituie un argument puternic in favoarea ideii de educatie permanenta. - Sa invatdim pe copil tot ceea ce trebuie sa stie la varsta adult Aceasta a doua idee se bazeaz pe modelul stabilitatii sociale, care a alimentat, mult vreme, credinta c& o carier& socio-profesionala poate fi realizaté pe durata intregii vieti doar pe baza cunostintelor si competentelor asimilate in perioada formarii initiale. Dinamica social actuala caracterizata prin accelerarea schimbérilor in toate sferele dezvoltarii sociale a anulat acest model. Cresterea rapida a volumului de cunostinte, “uzura morala” acceleraté a acestora corelat cu dinamica schimbérilor din aria diferitelor profesii, impun cu necesitate nevoia de educatie de-a lungul intregii vieti - Primordialitatea scolii in raport cu alte modalitati sociale de educatie Sistemele educationale s-au bazat pe monopolul institutional al scoli. Un astfel de model a putut functiona optim atata vreme cat alternativele educationale din afara gcolii erau putin dezvoltate si nu concurau scoala. Deceniile din urm& se caracterizeazA printr-o dezvoltare rapid a unor noi modalitati sociale de educatie, in afara gcolii, ceea ce a condus la concluzia c& scoala trebuie sa fie consideraté doar una dintre modalitatile de educatie, alaturi de alternativele educationale care s-au dezvoltat in campul educational. 24 Proiectul pentru Invatamantul RuralEducatia 2) Educatia permanent: cow fa. Concha Si ambiguitati TEST DE AUTOEVALUARE 6. Prezentati cele trei idei care au stat la baza organizarii si functionarii sistemelor contemporane de educatie; 7. Care sunt motivele pentru care aceste idei trebuie reconsiderate? Constat&m deci c&, in mare masurd, cele trei idei directoare care au stat la baza organizarii sistemelor educationale au fost puternic relativizate de evolutiile sociale actuale, impundndu-se din ce in ce mai mult 0 organizare a acestor sisteme din perspectiva paradigmei educatiei permanente. Conceptul de educatie permanenta are o pregnant valoare euristic el determinand ample si profunde reconsiderari atat in plan teoretic, cat si practic. El a permis o mai corecta intelegere si definire a finalitatilor educatie, o regandire a continuturilor educatiei, introducerea unor noi modalitati si forme de instruire si educare. Pentru a intelege mai bine semnificatia conceptului de educatie permanent si pentru a elimina unele confuzii prezente in folosirea sa, se impun cAteva preciz&ri. Una din confuziile frecvente este considerarea educatiei permanente ca o noua forma sau un nou tip de educatie, alaturi de educatia intelectual’, morala etc. Intelegere eronata cum vom arata. O alt& confuzie const in considerarea termenului de « permanent » din sintagma « educatie permanenté » ca indic&nd permanenta educatiei de-a lungul istoriei dezvoltarii societatilor. Cea ce, desigur, Inseamna cu totul altceva. Poate, tocmai spre a elimina aceasta confuzie, in ultima vreme se foloseste din ce in ce mai mult formula «educatia de-a lungul intregii vietin Projectul pentru Invatémédntul Rural 25Educatia Asa cum subliniaz& specialistii domeniului, conceptul de educatie permanenta inglobeaz4 toate aspectele si dimensiunile actului educativ iar intregul care rezult este mai mult decat suma partilor. Educatia permanent nu este un nou domeniu al educatiei ci este un principiu unificator al sistemelor educationale. Ea reprezinté un amplu proiect educational al societatii actuale. Educatia permanent inseamna, deci, un principiu integrator al tuturor influentelor educationale jintr-un sistem coerent care trebuie s& asigure accesul individului la educatie si formare de-a lungul intregii vieti TEST DE AUTOEVALUARE 8. Care sunt principalele confuzii in intelegerea conceptului de educatie permanenta? 9. Definiti conceptul de educatie permanenta ca principiu integrator de organizare a sistemelor de educatie. 3.3.2 Educatia formala, nonformala gsi informala Educatia formala Alaturi de scoala s-au dezvoltat noi surse si modalitati sociale de educatie. Acestea au imbogatit si au diversificat campul social al educatiei, crednd astfel surse alternative de educatie. in acest fel s-au configurat trei subcdmpuri sau domenii educationale: educatia formala, nonformala si informala. Prin educatia formal desemnam sistemul educational de tip scolar, structurat ierarhic, obiectivat in diferite tipuri de coli si cicluri de scolaritate. Educatia formala se realizeazd pe baza unor finalitati si obiective explicite, a unor continuturi structurate si transmise sistematic de c&tre un personal calificat in acest scop, cadrele didactice. Educatia nonformalaé este reprezentaté de ansamblul activitatilor educative institutionalizate, dar care se realizeaza in afara sistemului formal al educatiei scolare. Este vorba de influentele educationale realizate prin intermediul institutiilor de cultura, prin mass media etc. 26 Projectul pentru Invatamantul RuralEducatia informal Educatia Educatia informalé se obiectiveazé in influentele educationale nesistematice, mai mult sau mai putin spontane si intmplatoare care se exercité asupra individului in contactele si interactiunile sale cotidiene (grupuri de prieteni, strada si « cultura » acesteia, familie). Ele nu urméresc obiective educationale explicite. in principiu, cele trei domenii educationale mentionate ar trebui sé actioneze convergent. In realitate, ele functioneaza in concurenta si adesea in opozitie. Scoala este, din ce in ce mai mult, concurata de educatia nonformala si informala, de « educatia » promovata de mediile de informare (mai ales de televiziune si internet). Reactia scolii n-ar trebui sa fie una de concurenta, refuz sau inchidere in sine, ci mai degraba de deschidere spre zona nonformalului, dar cu grija de a dezvolta capacitatile elevilor de a se raporta la ambientul lor educational si cultural intr-o maniera critica si selectiva, pe baza unor criterii valorice asimilate in scoalé. Si aceasta intrucat, totusi, scoala constituie liantul si centrul vital al campului educational reprezentat de cele trei subcdmpuri amintite i anume cel formal, cel nonformal si cel informal TEST DE AUTOEVALUARE 10. Definiti educatia formal, nonformala gi informal si analizati relatia dintre ele. Proiectul pentru Invataméntul Rural 27Educatia 3.4 Indrumari cu privire la elaborarea raspunsurilor la testele de autoevaluare 1, RAspunsul il gasiti in text la pg.20. 2. RAspunsul jl aflati in text la pg.21-22 (cursantul va selecta din text informatille necesare pentru réspuns). 3. Raspunsul in text la pg. 21 (Exercitiu: cursantul va extrage alte definiti date educatiei din lucrarea lui E.Planchard (p35) , indicat in bibliografie, si le va Incadra in paradigma corespunzatoare), 4. Definitia se afd in text la pg. 22. (Solicitare suplimentara: cursantul va completa sau amenda definitia respectiv pe baza informatiilor din curs si/sau din bibliografie, argumentand completarile facute) 5. Raspunsul il gasifi in text la pg. 23 6. Raspunsul in text la pg. 24 (Va rog sa va orientati dupa mentiunile din marginea textului). 7. Motivele pentru care se impune reconsiderarea acestor idei sunt prezentate in comentariul de la fiecare idee. Selectati motivele din aceste comentarii si elaborati un raspuns sintetic. 8. Raspunsul il gasiti in text la pg. 25. 9. Pe baza lecturii textului (pg. 26), cursantul va formula o definitie sintetic’. 10.Definitiile se afla redate in text (a se vedea mentiunile din marginea textului). 3.5 Lucrare de verificare transmisa tutorelui Vei raspunde la urmatoarele solicitari, fiecdrui raspuns corect acordandu-i-se un numar de puncte, care, insumate, vor totaliza 100 p. (echivalentul notei 10) 1. Care sunt diferentele dintre educatia ca proces si educatia ca rezultat? 5p. 2. Caracterizati paradigma psihologica si analizati limitele sale. 15p. 3. Caracterizati paradigma sociologica si analizati limitele sale. 15p. 4. Formulati definitia educatiei astfel incat s& evitati limitele teoretice ale definitiilor promovate de cele doua paradigme. 10 p. 5. Definiti campul educational. 10p. 5. Analizati critic cele trei idei care au stat la baza organizairii si functionarii sistemelor educationale contemporane. 15 p, 28 Proiectul pentru Invatamantul RuralEducatia 6. _Definiti si analizati conceptul de educatie permanenta 15p. 7. Definiti conceptele de educatie formal, nonformala si informala 5p. 3.6 Bibliografie 4. xxx (2001), Memorandumul privind invatarea permanentd, Comisia Europeana. 2. Paun,E. (1993), Educatia permanent. Reflectii teoretice, in Revista de Pedagogie, nr.3 3. Planchard, E. (1992), Pedagogie scolaré contemporana, E.D.P., Bucuresti, (pg 34-40) 4. Sava,S., Ungureanu,D. (2005), Introducere in educatia adultilor, Ed. Mirton, Timisoara (cap.l) 5. _ Vintanu,N. (1998), Educatia adultilor, E.D.P., Bucuresti, pg 9-21 Proiectul pentru invatamantul Rural 29