Cuvinte si

expresii uzuale

1
Salutari Greetings
Bine ati venit!/Bine ai Welcome!
venit!

Buna dimnieata! Good moorning!

Buna ziua! Good afternoon!

Buna seara! Good evening!

Noapte buna! Good night!

2
A-si lua ramas Good byes
bun

La revedere! Good bye!

Pe curand! See you soon!

Noapte buna! Good night!

Ciao! Bye!

Pe maine! See you tomorrow!

Toate cele bune! Wish you the best!

Ramanesti cu bine! Farewell!

Drum bun! Have a nice trip!

Mi-a placut foarte mult! I really enjoyed it!

3
A face
cunoastinta Meeting someone

Ma numesc… My name is….

Ce mai faceti? How are you?

Multumesc, bine! I am fine , thank you!

Eu sunt doamna…/Eu sunt I am the Mrs. …/ I am the

domnul… Mr…

Eu sunt tanti… I am aunt…

Eu sunt unchiul.... I am uncle…

4
 Asking and
A ruga - a multumi thanking for
something

Va rog, unde este…? Could you tell me where

is…?
Va rog, unde sunt…? Could you tell me where
are ….
As putea avea…? Could I have …?

As vrea … I would like…?

Am o rugaminte. Could you do me a favour

place.
E permis….? May I …?
Multumesc! Thank you!
Va multumesc foarte Thank you very much!
mult!
Multumesc pentru ajutorul Thanks a lot for your help!
dumneavoastra!
Imi pare rau ca v-am facut I’m sorry for cousing
atat deranj. trouble.
Cu placere! You’ re welcome!
Nu-i nimic! No probleme.

5
Da sau Nu Yes or No
Da. Yes.

Nu. No.

Desigur. Sure.

Bineinteles. Of course.

Cu placere. You’re welcome.

Asa e. That’s right.

Niciodata. Never.

Nu stiu. I don’t know.

6
A-si cere scuze Apologizing
Scuze! I’m sorry!

Iertare! Excuse-me!

Imi cer scuze! I’m asking for your

forgiveness!
Imi pare rau !
I feel sorry!
Sper sa nu mi-o luati in
nume de rau ! I hope you don’t take it
amiss!

7
A regreta/ Regretting/
felicitare Congratulating
Pacat ! Pity!
E pacat ! I’s a pity!
Din pacate e imposibil ! Unfortunatlly, it’s
imposible!
La multi ani !
Happy Birthday!
Insanatosire grabnica !
Get well soon!

8
A se informa Getting informed

Unde e… ? Where is…?

Unde sunt… ? Where are…?

Ce este acesta/aceasta ? What is this/that?

Cum se numeste… ? What is the name of…?

Unde mergeti ? Where are you going?

Ce doriti ? What would you like?

Ce sa intamplat ? What is going on?

9
Pentru a ne Getting along
intelege mai bine
Vorbiti engleza ? Do you speak English?

Eu vorbesc putin romaneste, I don’t speak Romanian very

well.
Ma intelegeti ?
Do you understand me?
Am inteles !
I understand!
Nu am inteles !
I didn’t understand!
Nu inteleg!
I don’t understand!
Ce inseamna …pe
romaneste? What does…mean in
Romanian?
Ce inseamna asta ?
What does it mean?
Cum se pronunta acest
cuvant ? How do you spell this word?

Vorbesc corect ? Do I speak well?

Va rog repetati asta ! Please repeat this!

Se pare ca nu m-ati inteles ! You seem not to have

understood me!

10
Zilele saptamanii Days of the week
Luni Monday

Marti Tuesday

Miercuri Wednesday

Joi Thursday

Vineri Friday

Sambata Saturday

Duminica Sunday

11
Timpul zilei During the day
Ziua By day

Dimineata In the moorning

Inainte de masa Before noon

La pranz At noon

Dupa masa In the afternoon

Seara In the evening

La miezul nopti At midnight

Azi Today

Maine Tomorrow

Ieri Yesterday

Poimaine The day after tomorrow

12
Cat este ceasul ? What’s the time?

Cat este ceasul ? What’s the time?

Este ora 1. It’s one o’clock.

Este ora 2. It’s two o’clock.

Este ora 1.05 minute. It’s five minutes past one

o’clock.
Este ora 1 si un sfert.
It’s a quarter past one.
Este ora 1 si jumatate
It’s half past one.
Este ora 2 fara un sfert.
It’s a quarter to two.
Este ora 12.
It’s noon.
La ce ora ?
What time?
Catre pranz.
About none .
Este tarziu.
It’s late.
Este prea tarziu
It’s to late.

13
Micul dejun Breakfast

Cafea
Coffe
Lapte
Milk
Frisca
Cream
Ceai
Tea
Zahar
Sugar
Ou
Egg
Un ou moale
Soft boiled egg
Un ou ochi
Fried egg
Sunca
Ham
Branza
Chesse
Miere
Honey
Paine
Bread
Prajitura
Cake
Butter
Unt
14
Tacamuri Cutlery

Pahar Glass

Furculita Fork

Lingura Spoon

Cutit Knife

Farfurie Dish

Fata de masa Table – cloth

Servetel Napkin

15
Produse lactate Dairy products

Lapte Milk

Branza Chesse

Branza de vaci Cow chesse

Iaurt Yoghurt

Smantana Sour cream

Frisca Cream

16
Fructe Fruits
Banana Banana

Mar Apple

Kiwi Kiwi

Portocala Orange

Mandarina Tangerine

17
Mancaruri cu Meat dishes
carne
Ardei umpluti Meat – stuffed green pepers

Carne Meat

Carne de porc Porc

Carne tocata Minced meat

Ficat Liver

Carnati Sousages

Salam Salami

Galuste de ficat Liver balls

Snitel de porc Schnitzel

Snitel vienez Schnitzel a la Vienna

Snitel natur Escalope

Carnacior cu mustar Sousages with mustard

Cotlet la gratar Grilled meat

Friptura Roast
18
Legume si Vegetables and
garniture garnish
Cartofi Potatoes

Cartofi prajiti Fries/Fried potatoes

Piure de cartofi Mushed potatoes

Ceapa Onion

Fasole Beans

Mazare Peas

Morcovi Carrots

Ridichie Radish

Rosie Tomato

Salata Lettuche

Orez Brice

Ciuperci Mushrooms

Galuste Balls

Varza Cabbage

19
Desert Deserts
Inghetata Ice Cream

Cafe glace Ice Coffe

Inghetata de fructe Fruit Ice Cream

Fursecui Cookies

Cozonac Pond cake

Placinta cu mere Apple pie

Ciocolata Chocolate

Clatita Pancake

Galuste Balls

Galuste cu prune Plum balls

Galuste cu caise Apricot balls

Placinta Pie

Tort Birthday cake

Budinca Pudding

20
Bauturi Non alcoholic
nealcolice drinks

Suc de fructe Juice

Suc de mere Apple juice

Suc de portocale Orange juice

Apa Water

Apa minerala Mineral Water

21
Mijloace de Means of
transport transport
Masina, taximentru Car, taxi

Bicicleta Bicycle

Motoreta Motorcicle

Motocicleta Scooter

Avion Air plane

Vapor Ship

Tren Train

Autobus Bus

Tramvai Tramway

Metrou Tube

Tren rapid Fast train

22
Sanatate Health
Ce te doare ? What hurts you?
Ma doare…. My …aches.
Ma dor… My …hurts.
Cap Head
Ochi Eye(s).
Nas Nose
Gura Mouth.
Dinte Tooth.
Gat Neck.
Piept Chest.
Burta Belly.
Picior Foot, feet.

23
Imbracaminte Clothes
Slip de baie Bathing/Swimmig slip

Costum de baie Bathing/Swimming suit

Pantaloni Trousers

Pantaloni scurti Shorts

Geaca Jacked

Palton Couat

Caciula Cap

Fusta Skirt

Bluza Blouse

Sosete Socks

Chiloti, maieu Underware

Pantofi Shoes

Cizme Boots

Prea mic, prea mare To small, to big.

24
Sport – jocuri Sports –games
A se juca cu minge Playing ball

A juca cu fotbal Playing football

A merge cu bicicleta To ride the bike

A inota To swim

Eu nu sunt innotator ! I am a nonswimmer!

Eu pot sa innot bine ! I am a swimmer!

A juca bascket . Playing bascketbal.

A se da cu rolele In-line-scating

A face drumetii. Hiking

A alerga. Runnig/jogging

A sari. Jumping

A merge la patinaj. Ice – Sckating

A dansa. Dancing

25
Cuvinte More words
Cati ani ai ? How old are you?

Excursie . Trip

Gara Railway station

Ochelari Glasses

Scrisoare Lettre

Timbru Stamp

Prieten, prietena Friend

Bagaj Luggage

Cheie, chei Key

Ceas Watch, clock

Scoala School

Clasa Clasroom

Ajutor Help

Stilou, pix Pen

Creion Pencil

26
 Cuvinte si
expresii din
timpul
activitatilor

27
Igienizarea Steinburgului – Steinburg Sanitation

Agniteni, haideti sa pastram orasul curat. Agnita’s inhabitants, let’s keep the city
clean.
Padurea Steinburg nu se curata singura. - The Steinburg forest it’s not cleaning
herself.
Impreuna reusim! – Togheter we can succeed!
Cel care planteaza copaci iubeste si pe altii,nu numai pe el.Thomas Fuller – The
one who plants trees love the others too, not only himself.
Nu taiati padurea! – Don’t cut the forest.
Padurea este plamanul planetei. – The forest is the lung of the planet.

28
Bazar de Craciun - Christmas Bazaar

Craciunul este o sarbatoare crestina, sarbatorita in 25 decembrie. - Christmas is a

Christian holiday, celebrated on 25 December.
Craciunul este dragostea pentru trecut,curajul pentru prezent si speranta pentru
viitor. - Christmas is the love for the past, courage for the present and the hope for
the future.
Sarbatoarea Craciunului este o perioada buna, iertatoare, caritabila. - Christmas
holiday is a good period, forgiving, charitable.
De Craciun avem obiceiul sa impodobim bradul. - On Christmas we usually
decorate the Christmas tree.
Sub brad Mos Craciun pune daruri tuturor copiilor si nu numai. - Santa put gifts
under the Christmas tree for all children and more.
De Craciun se canta colinde. - On Christmas people sing carols.

29
Inerculturalitate

Toti putem sa fim prieteni. - We all can be friends.

Sa traim in armonie si intelegere. - To leave in harmony and understanding.
Este bine sa ne cunoastem si sa ne respectam obiceiurile si traditiile noastre si ale
minoritatilor cu care convietuim. - It's good to know us and respect our customs
and our traditions and the minorities that live together.
Interculturalitatea reprezintă conexiunea, dialogul, legătura dintre culturi diferite în
vedere armoniei dintre acestea. - Intercultural represents the connection, dialogue,
the connection between different cultures in the harmony between them.
Interculturalitatea = "Unitate în diversitate" - Intercultural = "Unity in Diversity”

30
Ziua Mondiala a Mediului – 5 iunie - World
Environment Day - June 5

Mergi pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport in comun in locul

autoturismului propriu; -
Nu arunca gunoaiele pe jos nici in orase, nici cand esti in mijlocul naturii; - Do not
throw trash on the floor or in cities, even when you're in the middle of the nature.
Recicleza ceea ce se poate recicla: hartia, metalul, plasticul, sticla, bateriile; -
Recycle what you can recycle: paper, metal, plastic, glass, batteries.
Planteaza un copac, sau ai grija de plantuta verde din ghiveci; - Plant a tree, or
watch the green plan from the patchwork.

Repara ceea ce este stricat; - Fix what it’s broken.

Doneaza ceea ce nu iti mai foloseste; - Donate what you no longer uses

Economiseste hartia. Poti scrie/lista pe ambele fete ale unei coli! - Save paper. You
can write / list on both sides of a sheet!
Economiseste energia electrica si apa; - Save electricity and water;
Invata un copil despre natura si felul in care o poate proteja. - Teach a child about
nature and how he can protect it.
Sprijina activitatea unei organizatii de protectia mediului. - Support the work of
environmental organizations.
31
Ziua Mondiala a Curateniei - World Day of
clean

Sa invatam sa colectam si sa depozitam materialeler biodegradabile si alte tipuri

de deseuri in vederea protectiei mediului. - Learn to collect and store materials and
other biodegradable wastes for environmental protection.
Diminuati cantitatea de deseuri de pe strazile orasului Agnita. - Decreased the
amount of waste on the streets of Agnita.
Sa invatam sa sortam deseurile menajere. - Learn to sort household waste.
Nu mai aruncati mizerile pe jos! – Don’t throw dirt on the floor!
Ce inseamna sa avem un oras curat? – What means to have a clean town?
Daca eu pot si tu poti. – If I can, you can.
Impreuna pentru un oras mai curat! – Togheter for a cleaner city!

32
Ziua Muntilor Carpati – Carpati Mountains Day

Carpatii formeaza cel mai lung lant de munti din Europa. – Carpati Mountains
form the longest chain of mountains in Europe.
Carpatii strabat sase tari europene: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina,
Romania si Serbia. – Carpati Mountains go through six European countries: Czech
Republic, Slovakia, Poland, Hungary, Ukraine, Romania and Serbia.
Cea mai mare altitudine este in varful Gerlakovska (2655 m),iar in Romania ,vf.
Moldoveanu (2544 m). - Highest elevation is on top Gerlakovska (2655 m), while
in Romania, vf. Moldoveanu (2544 m).
In Muntii Carpati traiesc populatii mari de :urs brun, lup, ras si capra neagra. -
Large populations living in the Carpati Mountains : brown bear, wolf, lynx and
black goats.

33
Vine, vine martisorul!

Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit dintr-un fir alb
şi unul roşu. -
Femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al
sosirii primăverii. Women and girls receive Martisor and wear them during March
as a sign of spring arrival.
Martisorul semnifica lupta Primăverii cu Iarna. – Martisorul signify the struggle of
Spring with Winter.
Baietii daruiesc fetelor pe 1 martie cate un martisor. – The boys give to girls on 1th
March a Martisor.

34
Ziua Pamantului - Earth Day

“Am împrumutat Pământul pentru copiii noştri şi n-avem dreptul să-i

dezmoştenim.” J. I. Consteau – „We borrowed the Earth for our children and we
have no right to disinherit him."
Protejarea Terrei este problema mea ,deci ma intereseaza. - Protecting the Earth is
my problem, so I'm interested.
Vreau sa traiesc intr-un mediu curat. – I want to leave in a clean environment.
Oameni, nu transformaţi Pământul într-un câmp de gunoaie! – People, do not turn
the Earth into a field of garbage!
Nu uitaţi că Pământul este casa noastră, a tuturor! - Don't forget that the Earth is
our home, everybody’s home.

35
Ziua Europei - Europe Day

Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano,

din 1985. - May 9 was chosen as Europe Day European Council in Milan in 1985.
La 1 ianuarie 2007 romanii au intrat in “marea casa europeana”. - On January 1,
2007 Romanians entered the "great European house."

In UE toti locuitorii au drepturi egale. - In EU all citizens have equal rights.

Euro este moneda europeana. – Euro is the European currency.

Cultura europeana e o casa mare, intr-adevar, cu multe camere, atat de bogata si
frumoasa, incat merita sa fie admirata in toata lumea. - European culture is a big
house indeed, with many rooms, so rich and beautiful, that deserve to be admired
worldwide.

36
 Cuvinte si
expresii legate
de renovarea,
conservarea
cladirilor

37
PREZERVÁRE, prezervări, s.f. (Livr.) Acțiunea de a prezerva. – V. prezerva
Prezervare = Preservation

RESTAURÁRE, restaurări, s.f. Acțiunea de a restaura și rezultatul ei. [Pr.: -sta-u-] – V.

restaura.
Restaurare = Restoration

CONSERVÁRE, conservări, s.f. Acțiunea de a (se) conserva și rezultatul ei. ♢ Instinct de

conservare = instinct de apărare pe care îl manifestă omul și animalele în scopul menținerii
ființei proprii.
Conservare = Conservation

REABILITÁRE, reabilitări, s.f. Acțiunea de a (se) reabilita și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Act juridic
prin care cineva este repus în drepturile personale pierdute (în urma unei condamnări). [Pr.: re-a-
] – V. reabilita.
Reabilitare = Rehabilitation

ARHITECTÚRĂ, s.f. Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul
unei (sau unor) clădiri. ♦ Felul în care este construit sau alcătuit ceva. – Din fr. architecture, lat.
architectura.
Arhitectura = Architecture

Stil architectural, ansamblu de procedeea folosite in domeniul arhitecturii

Stil architectural = Architectural Style

RENOVÁRE, renovări, s.f. Acțiunea de a renova și rezultatul ei; ansamblu de lucrări tehnice,
parțiale sau generale executate la un sistem tehnic existent (mașini, clădiri, instalații etc.), fără a-
i schimba în esență destinația, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al
folosirii, al igienii sau al esteticii; renovație. ♦ Fig. Înnoire, schimbare. – V. renova.
Renovare = Renewal, Renovation, Repair, Upkeep

Cladiri istorice = Historic Buildings

DEGRADÁRE s.f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. ♦ Stricare; decădere; degradație.
♢ Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a
deplasării de teren
Degradare = Degradation, Abject

SALVGARDÁRE s. v. apărare, ferire, ocrotire, păzire, protejare.

SALVGARDÁ, salvgardez, vb. I. Tranz. (Livr.) A apăra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun
moral, social etc. ♦ A salva. – Din fr. sauvegarder (după sala)

PATRIMÓNIU, patrimonii, s.n. 1. (Jur.) Totalitatea drepturilor și a obligațiilor cu valoare

economică, precum și a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi, care aparțin unei
persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun moștenit prin lege de la părinți (sau de la rude);
38
avere părintească. ♢ Separație de patrimoniu = separare legală a bunurilor personale ale cuiva
de bunurile moștenite sau a averii soțului de zestrea soției. 2. Totalitatea bunurilor care aparțin
colectivității și sunt administrate de către organele statului; bun public. ♦ Bunuri spirituale care
aparțin întregului popor (fiind transmise de la strămoși); moștenire culturală; p. ext. bunuri
spirituale, culturale etc. care aparțin omenirii întregi. – Din lat. patrimonium, fr. patrimoine.
Patrimoniu = Patrimony

Degradare organica = Organic Degradation

REAMENAJÁ, reamenajez, vb. I. Tranz. A amenaja într-o formă nouă, îmbunătățită. [Pr.: re-a-
] – Re1- + amenaja (după fr. réaménager).
A reamenaja = To Revamp

EDIFÍCIU ~i n. Construcție arhitecturală (de proporții) impunătoare (cu destinație publică).

[Sil. e-di-fi-ciu] /<fr. édifice, lat. Aedificium
Edificiu = Edifice

TOPOGRAFÍE s.f. 1. Știință care se ocupă cu tehnica măsurătorilor și a calculelor unor

porțiuni mici ale suprafeței pământului văzute în plan orizontal, precum și cu tehnica
reprezentării grafice a acestora. 2. Înfățișare, dispoziție, așezare a unui loc, a unui oraș etc.;
descriere amănunțită a acestei înfățișări. [Gen. -iei. / < fr. topographie, cf. gr. topos – loc,
graphein – a scrie].
Topografie = Topography

Cor dreptunghiular = Rectangular choir

Absida poligonala = Polygonal Apse

TEMELÍE, temelii, s.f. Partea inferioară a unei construcții, coloane, statui etc., prin care acestea
se sprijină pe pământ; fundație, fundament, bază.
Temelie = Basement , Foundation

INCÍNTĂ, incinte, s.f. 1. Spațiu (mare) închis în interiorul unei construcții. 2. Suprafață de
teren înconjurată din toate părțile de construcții, de amenajări.
Incinta = Precint

FORTIFICÁȚIE, fortificații, s.f. Construcție militară de pământ, de piatră, de beton armat,

făcută cu scopul de a apăra luptătorii împotriva proiectilelor și a bombelor de avion și a înlesni
acțiunea de observare și de folosire a mijloacelor de luptă proprii. – Din fr. fortification, lat.
fortificatio.
Fortificatie = Entrechment

BOLTÍ, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcții) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide
în formă de boltă (1). – Din boltă.
Bolti = Stuck Out

39
AXÁ, axez, vb. I. 1. Tranz. A aduce o piesă cilindrică în poziția în care axa ei de simetrie sau de
rotație coincide cu o axă dată. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defășura într-un anumit
sens, a (se) concentra în jurul a ceva. – Din fr. Axer
Axa = Axis

Pinion turtit = Battered Shaft

Lucarna ovala = Egg-shaped Dormer

DEMOLÁRE, demolări, s.f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. – V.

demola.

Demolare = Demolition

BASTIÓN, bastioane, s.n. (Adesea fig.) Fortificație cilindrică sau poligonală, construită de
obicei la colțurile unei fortărețe. [Pr.: -ti-on] – Din fr. bastion.
Bastion = Bastion

Decoratie clasicizanta = Academic Decoration

PARCELÁ, parcelez, vb. I. Tranz. A împărți un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza (1). –
Din fr. parceller.
Parcela = Plot

PARTÉR, partere, s.n. 1. Parte a unei clădiri situată la nivelul solului (sau puțin deasupra lui);
totalitatea încăperilor situate în această parte a clădirii. 2. Parte a unei săli de spectacole cuprinsă
între scenă și fundul sălii. Parter = The
First Floor

Tíglă s.f. (reg.) miez cleios din pâine; slănină; pământ cleios.
Tigla = Tile

CĂRĂMÍDĂ, cărămizi, s.f. Material de construcție artificial, având forma unei piese
prismatice, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de
furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. ♢ Cărămidă refractară = cărămidă confecționată
dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor cuptoarelor
metalurgice. – Din ngr. keramídi. Caramida = Brick

PÍVNIȚĂ, pivnițe, s.f. Încăpere sau grup de încăperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei
clădiri și destinate păstrării unor materiale (lemne, cărbuni etc.) sau unor produse alimentare;
beci. Pivnita = Basement

GANG, ganguri, s.n. Loc de trecere aflat sub o construcție, sub boltitura unei case. ♦ Coridor,
galerie, culoar. – Din germ. Gang. Gang = Gangway

40
MANSÁRDĂ, mansarde, s.f. Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, așezate imediat sub
acoperiș (având tavanul și pereții oblici și neregulați); etaj situat imediat sub acoperișul unei
clădiri. – Din fr. mansarde. Mansarda = Loft

NIVÉL s. n. I. 1. înălțime a unui loc, obiect etc. în raport cu un plan orizontal de referință. ♢
cotă a suprafeței libere a unei ape, măsurată față de un plan orizontal de referință sau față de
nivelul zero al mării. 2. etaj, cat. 3. subdiviziune stratigrafică a unui (sub)etaj geologic. 4. (chim.)
valoare intensivă a unei mărimi, în raport cu o valoare de referință. 5. (fig.) stadiu, grad la care a
ajuns o mărime, o activitate; situație, treaptă; etapă; indice. II. nivelmetru. (< nivela)
Nivel = Level

Incaperi in fila = Room Tab

Arcada semicirculara = Semicircular Arch

Acoperis suprainaltat = Raised Roof

Casa de vacanta = Holiday House

PRIDVÓR, pridvoare, s.n. 1. Galerie exterioară deschisă (mai rar închisă), cu acoperișul
sprijinit de stâlpi, așezată în partea din față a unei clădiri sau de jur împrejurul ei; cerdac. 2.
Încăpere de la intrarea unei biserici, care precedă pronaosul. 3. Prima încăpere (de trecere) în
unele case țărănești: tindă. – Din sl. pritvorŭ. Pridvor = Porch, Threshold

STÂLP ~i m. 1) Element de construcție, lung și gros, din lemn, din metal sau din beton armat,
care, pus vertical, servește pentru a susține ceva. ~ de gard. ~ de telegraf.
Stalp = Pile

Parapete din lemn = Wooden Fences

STREÁȘINĂ stréșini f. 1) Prelungire a acoperișului peste marginea de sus a pereților unei

construcții, pe care o apără de ploaie. ♢ A(-și) pune (sau a duce) mâna ~ (la ochi) sau a se uita
cu mâna ~ (la ochi) a(-și) pune mâna deasupra ochilor, pentru a se apăra de soare și a vedea mai
bine. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie, fixat de marginea acoperișului unei case; uluc. 3)
Partea ieșită mai în afară a unei girezi sau a unui stog, pe care se scurge apa de ploaie. 4)
Marginea de jos a caierului, pus pe o furcă de tors. [G.-D. streșinii] /<sl. strĕšină

Stil national romanesc = National Romanian Style

Nava dreptunghiulara = Rectangular Vessel

Absida in retragere = Retired Apse

Pereti din lemn = Wooden Walls

41
Contraforti in trepte = Stepped buttresses

Arhitectura neogotica = Neogothic Architecture

Vitraliu comemorativ = Stained-glass Memorial

Usi semicirculare = Semicurcular Doors

FAȚÁDĂ, fațade, s.f. Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui
monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei
clădiri. ♢ Loc. adj. De fațadă = de formă, pentru a salva aparențele. – Din fr. façade (refăcut
după față).
Fatada = Frontage

Ancadrament din lemn = Wood frame

Pilastrii cu volute = Pilasters With Spirals

DENTÍCUL, denticule, s.n. Element decorativ în relief de forma unui dinte, folosit la
ornamentarea cornișelor. – Din fr. denticule.

CORNÍȘĂ, cornișe, s.f. 1. Partea superioară, ieșită în afară și ornamentată, a zidului unei
construcții, având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața
clădirilor. 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament, o mobilă etc., având rol
decorativ. 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioară a unei pante abrupte, a
unei faleze etc.
Cornisa = Cornice

PROFÍL, profiluri, s.n. 1. Contur, aspect al feței cuiva, privit dintr-o parte.
Profil = Side Elevation

Rulouri metalice = Metal Rolls

ANÉX, -Ă, anecși, -xe, adj. Atașat unui lucru (principal); alăturat. – Din fr. annexe.
Anexa = Bulkheads

Cladiri duplex = Duplex Buildings

Nucleu istoric = Hystoric Core

Pinion triunghiular = Triangular Shaft

Scara frontala = Face Scale

Soclu de zid = Wall Socket

42
PARAPÉT, parapete, s.n. 1. Perete (de înălțime mică) din piatră, lemn, metal etc. care servește
la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei șosele etc.
Parapet = Bulwark

FINISÁJ, finisaje, s.n. Finisare. – Din fr. finissage.

Finisaj = Finish

Parter inalt = High ground

RĂSUFLĂTOÁRE ~óri f. Deschizătură mică prin care se face aerisirea unei încăperi sau a unui
recipient. ~ la beci. /a răsufla + suf. ~toare
Rasuflatoare = Vent

GRÍNDĂ, grinzi, s.f. Element de construcție din lemn, oțel, beton armat etc., cu lungimea mare
în raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenței unei construcții. – Din
sl. grenda.
Grinda = Baulk

Bolta longitudinala = Longitudinal Arch

Bolta transversala = Cross vault

PIÁTRĂ, pietre, s.f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice rocă solidă, dură și casantă
răspândite la suprafața sau în interiorul pământului; (și la pl.) fragment de dimensiuni și de
forme diferite dintr-o astfel de rocă; p. ext. material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui, cu
diverse întrebuințări, rocă naturală.
Piatra = Stone

LUT, (rar) luturi, s.n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții
și în sculptură; argilă. ♢ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele
țărănești. ♢ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a
se lăsa influențat.
Lut = Clay

MORTÁR, mortare, s.n. Material de construcție constituit dintr-un amestec de var, nisip, apă,
ciment sau ipsos etc., care se folosește ca element de legătură între materiale de construcție
solide. – Din lat. mortarium.
Mortar = Mortar

GRÉSIE, gresii, s.f. 1. Rocă sedimentară foarte dură, formată prin cimentarea nisipurilor cu
diverse materiale.
Gresie = Sad Stone

FAIANȚÁ, faianțez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plăci de faianță. [Pr.: fa-ian-] – Din faianță
Faianta = Crockery

43
RÍGIPS s.n. Material pentru construcții sub forma unei plăci din gips cartonate pe exterior; gips-
carton. – Din Rigips, nume commercial.

MÁRMURĂ, (2, rar) marmuri, s.f. 1. Rocă calcaroasă cristalină, de diverse culori, care se poate
ciopli și lustrui, întrebuințată la lucrări de sculptură și arhitectură. ♢ Expr. A fi marmură sau a fi
rece ca o marmură (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rămâne indiferent față de orice. 2. Bloc
sau bucată de marmură (1) cioplită și lustruită; sculptură, statuie de marmură. [Var.: mármoră
s.f., (înv.) mármor s.n.] – Lat. marmor, -oris.
Marmura = Marble

GHIRLÁNDĂ, ghirlande, [(pop.) ghirlănzi]. s.f. Împletitură decorativă în formă de lanț sau de
cunună, făcută din frunze, flori (și fructe). ♦ Element ornamental, în arhitectură și în artele
decorative, având aspectul unei astfel de împletituri. [Var.: ghirlántă s.f.] – Din fr. guirlande.
Ghirlanda = Garland

ROZÉTĂ, rozete, s.f. 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze lunguiețe, cu flori
galbene-aurii, plăcut mirositoare; rezedă (Reseda odorata). 2. Nasture de alamă pe care îl purtau,
în trecut, la tunică și la cizme, ostașii din trupele de cavalerie de roșiori. 3. Motiv decorativ
circular, având forma unui trandafir, care apare frecvent în arta populară românească. 4. (Arhit.)
Fereastră circulară de mari dimensiuni, decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea
fațadelor catedralelor gotice; rozasă. 5. (Tehn.) Armătură sau guler original al unei tije, care
servește ca element de legătură, de suspensie sau de protecție. 6. Disc, în general de formă
rotundă, care se aplică pe fața diferitelor elemente de construcție, pentru a masca sau pentru a
decora anumite elemente. 7. Cusătura în formă de triunghi, executată manual cu fire de mătase,
la deschizătura buzunarelor, servind ca întăritură sau pentru înfrumusețare. – Din fr. rosette.
Rozeta = Rosette

Frize de cercuri = Freezers Circles

ÓVĂ, ove, s.f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea în relief a mulurilor, a
cornișelor și a capitelurilor și în ornamentația mobilierului sculptat, în giuvaiergerie. – Din fr.
ove.
Ove = Eggs

PILÁSTRU, pilaștri, s.m. Stâlp paralelipipedic prevăzut de obicei cu o bază și cu un capitel,

care servește ca element de ornamentație sau de consolidare a unui zid. – Din fr. pilastre, it.
pilastro.
Pilastru = Pilaster

GALERÍE, galerii, s.f. 1. Coridor subteran în formă de tunel care permite accesul minerilor la
zăcământ și îngăduie executarea lucrărilor miniere. 2. Canal subteran de comunicație care face
legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice. 3. Coridor subteran (adesea ramificat) pe
care și-l sapă unele animale pentru a le servi ca adăpost. 4. Coridor lung (și boltit) situat în
interiorul sau în afara unei clădiri, servind ca element de legătură sau ca loc de plimbare. 5.
Muzeu, secție a unui muzeu sau sală într-o expoziție ori într-un muzeu, în care sunt expuse mai

44
ales opere de pictură și de sculptură. ♦ Serie de tablouri expuse; p. ext. serie de portrete descrise
într-o operă (literară). 6. Magazin în care se vând opere de artă; p. gener. (la pl.) magazin cu
caracter universal. 7. Balconul dintr-o sală de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel
mai înalt; (fam.) spectatorii de la acest balcon; p. ext. publicul care manifestă zgomotos la un
spectacol, la o adunare, la o întrunire etc. ♢ Expr. A face galerie = a manifesta zgomotos în semn
de aprobare, de încurajare (în cursul unui spectacol, al unei întreceri sportive etc.). 8. Bară de
lemn sau de metal de care se atârnă perdelele. 9. Un fel de tavă de metal care se pune în fața
sobei ca să nu cadă cărbunii din sobă pe dușumea. – Din fr. galerie. Cf. it. galleria, germ.
Galerie.
Galerie = Gallery

Galerii in consola = Console Galleries

TENCUIÁLĂ, tencuieli, s.f. Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le
proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. ♦ Tencuire, tencuit1. [Pr.: -cu-ia-] –
Tencui + suf. -eală.
Tencuiala = Daub

PAVÁJ, pavaje, s.n. Faptul de a pava; (concr.) Îmbrăcăminte rutieră alcătuită din materiale în
formă de blocuri, așezate pe un pat de nisip sau de mortar așternut pe fundația, pregătită în
prealabil, a unui drum, a unei curți etc. – Din fr. pavage.
Pavaj = Pavement

Front compact = Compact Front

Pod de piatra = Stone Bridge

PASARÉLĂ, pasarele, s.f. 1. Podeț mobil care leagă de chei puntea unui vapor ancorat;
platformă situată la oarecare înălțime de puntea unui vas, unde se află camera hărților și a
instrumentelor de navigație. 2. Pod îngust așezat la înălțime peste o linie de cale ferată, peste un
canal etc. pentru a permite trecerea pietonilor. 3. Galerie acoperită sau punte îngustă care face
legătura dintre două clădiri sau două aripi ale aceleiași clădiri la nivelul acelorași etaje. – Din fr.
passerelle.
Pasarela = Bridge, Gangway

45
Cuprins:………………………………………….pagina

Cuvinte si expresii uzuale :……………………………………………………………………………………………..1- 26

Salutari
A-si lua ramas bun
A face cunostinta
A ruga /a multumi
Das au nu
A-si cere scuze
A regreta/felicitare
A se informa
Pentru a ne intelege mai bine
Zilele saptamanii
Timpul zilei
Cat este ceasul?
Micul dejun
Tacamuri
Produse lactate
Fructe
Mancaruri cu carne
Legume si garniture
Desert
Bauturi nealcoolice
Mijloace de transport
Sanatate
Imbracaminte
Sport – jocuri
Cuvinte

Cuvinte si expresii din timpul activitatilor :……………………………27 - 36

Cuvinte si expresii legate de renovarea,conservarea cladirilor :………37- 45

46