You are on page 1of 321

Ірина ГРУЩИНСЬКА

ПРИРОДОЗНАВСТВО
Підручник
для 2 класу
загальноосвітніх навчальних закладів
Рекомендовано Міністерством освіти і науки,
молоді та спорту України
Київ
Видавничий дім «Освіта»
2012
Irina Hruşcinska
ŞTIINŢELE NATURII
Manual de clasa a 2-a
pentru şcolile cu predarea în limba română
Recomandat de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei,
Tineretului şi Sportului al Ucrainei
Львів
Видавництво «Світ»
2012
УДК 5(075.2)=135.1
ББК 20я721
Г91
SEMNE CONVENŢIONALE
______________________________________ Lucrăm în perechi
______________________________________ Lucrăm în grupuri
____________________________Afăm sensul cuvântului
________________________ Memorizăm proverbe şi ghicitori!
Galeria de arte a Naturii Mamă
Exprimaţi-vă impresiile create de picturile din manual

ISBN 978-966-603-790-2 (рум.)
ISBN 978-617-656-138-5 (укр.)
© Грущинська І.В., 2012
© Видавничий дім «Освіта», 2012
© Видавничий дім «Освіта»,
художнє оформлення, 2012
©Унгурян Г.І., переклад румун-
ською мовою, 2012
Г91
Грущинська І.В.
Природознавство : підруч. для 2 кл. загальноосвіт. навч. закл. з на-
вчанням румунською мовою / І.В. Грущинська ; пер. Г.І. Унгурян. — Львів
: Світ, 2012. — 160 с. : іл.
ISBN 978-966-603-790-2


Рекомендовано Міністерством освіти і науки,
молоді та спорту України
(наказ МОНмолодьспорту України від 18.06.2012 р. № 718)
ВИДАНО ЗА РАХУНОК ДЕРЖАВНИХ КОШТІВ. ПРОДАЖ ЗАБОРОНЕНО
Ілюстрації Альони Мірошніченко
Перекладено за виданням:
Грущинська І.В. Природознавство : підруч. для 2 кл. / І.В. Грущинська. — К. :
Видавничий дім «Освіта», 2012.
УДК 5(075.2)=135.1
ББК 20я721
Навчальне видання
ГРУЩИНСЬКА Ірина Василівна
ПРИРОДОЗНАВСТВО
Підручник для 2 класу
загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою
Рекомендовано Міністерством освіти і науки,
молоді та спорту України
Переклад з української мови
Перекладач Георгій Іванович Унгурян
Румунською мовою
Зав. редакцією К.В. Даскалюк
Редактор Г. І. Унгурян
Коректор М. Г. Кирчул
В оформленні підручника використано фотографії
А. Віксенка, І. Красуцького, В. Соловйова
Evidenţa stării manualului
№ Numele şi prenumele elevului
Anul de
învăţământ
Starea manualului
Nota
la început de an la sfârşit de an
1
2
3
4
5
Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено
Формат 70×100
1
/
16
.
Ум. друк. арк. 13.0. Обл.-вид. арк. 12,55.
Тираж 2150 пр. Зам. №
Державне підприємство
«Всеукраїнське спеціалізоване видавництво«Світ»
79008 м. Львів, вул. Галицька, 21
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 2980 від 19.09.2007.
www.svit.gov.ua
Друк на ПРАТ «Львівська книжкова фабрика «Атлас»
79005 м. Львів, вул. Зелена, 20
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи ДК 1110 від 08.11.2002
Învăţăm împreună
cu manualul!
DRAGI ELEVI!
Eu sunt prietenul vostru – manualul de Ştiinţele naturii. În
clasa 2-a vom călători prin împărăţia fecărui anotimp al anului.
Împreună vom dezvălui o mulţime de taine ale naturii, ne
vom învăţa să-i apreciem frumuseţea şi vom înţelege cum să
ne comportăm, ca să ne mândrim că suntem şi noi o parte a
ei. Deoarece viaţa fecărui om depinde de natură, bine este să
cunoaştem toate secretele ei.
Vor călători împreună cu noi şi vechii noştri prieteni: Aricelul
cel Isteţ, Gaiţa cea Înţeleaptă, Gândăcelul Pistruiat şi Carasul
Auriu. Ei ne vor învăţa să observăm schimbările în natură şi să
le urmărim.

Nu uitaţi:
Noi studiem Ştiinţele naturii pentru ca să înţelegem, să
preţuim şi să ocrotim Natura-Mamă!
Doar aşa se va menţine viaţa pe această nemaipomenită
planetă!
Călătorie plăcută şi descoperiri interesante!
Cu deosebită preţuire
Amicul tău – manualul
3
Învăţăm împreună
cu manualul!
DRAGI ELEVI!
Eu sunt prietenul vostru – manualul de Ştiinţele naturii. În
clasa 2-a vom călători prin împărăţia fecărui anotimp al anului.
Împreună vom dezvălui o mulţime de taine ale naturii, ne
vom învăţa să-i apreciem frumuseţea şi vom înţelege cum să
ne comportăm, ca să ne mândrim că suntem şi noi o parte a
ei. Deoarece viaţa fecărui om depinde de natură, bine este să
cunoaştem toate secretele ei.
Vor călători împreună cu noi şi vechii noştri prieteni: Aricelul
cel Isteţ, Gaiţa cea Înţeleaptă, Gândăcelul Pistruiat şi Carasul
Auriu. Ei ne vor învăţa să observăm schimbările în natură şi să
le urmărim.

Nu uitaţi:
Noi studiem Ştiinţele naturii pentru ca să înţelegem, să
preţuim şi să ocrotim Natura-Mamă!
Doar aşa se va menţine viaţa pe această nemaipomenită
planetă!
Călătorie plăcută şi descoperiri interesante!
Cu deosebită preţuire
Amicul tău – manualul
3
CE NUMIM FENOMENE ALE NATURII?
Oare care ştiinţă este cea mai veche
pe pământ? Bineînţeles, ştiinţele na-
turii! Ca să supravieţuiască, oamenii
antici trebuiau să cunoască bine tai-
nele naturii. Fiindcă ea îi asigura cu
toate cele necesare pentru viaţă:
aer, apă şi hrană. Pentru aceasta toţi
o numesc respectuos Natura-Mamă.
Aminteşte-ţi: ce este natura? Care
este deosebirea dintre natura vie şi
natura moartă? De ce oamenii trebuie
să studieze fenomenele naturii?
Natura este variabilă. Dacă acum
este soare, peste o clipă pot apărea pe cer nouraşi, iar mai
târziu poate să plouă. Dacă norii se lasă mai jos, atunci aerul
se face mai rece şi poate să ningă ...
În natura vie de asemenea au loc schimbări: se desfac mu-
gurii pe ramuri, înforesc şi dau roade plantele, păsările zboară
în ţările calde, iar unele animale se afă iarna în stare de
hibernare ...
Schimbările ce au loc în natură se numesc fenomene ale
naturii. Printre ele putem numi: ploaia, norii, vântul, viscolul,
furtuna, curcubeul, îngălbenirea frunzelor etc.
Toate acestea au loc indiferent de dorinţa omului. Apariţia
fecărui fenomen este cauzată de acţiunea unor legi ale naturii,
pe care nimeni nu le poate interzice sau a le anula.
INTRODUCERE
4 5
Fiecărui anotimp al anului îi aparţin diferite fenomene ale
naturii. Despre ele vei afa în clasa 2-a. La lecţiile de Ştiinţele
naturii vei face multe călătorii şi vei afa cum este ţinutul tău
în timpul toamnei, al iernii, al primăverii şi al verii. În aşa fel,
vei învăţa să iubeşti şi să ocroteşti Natura-Mamă, fără care nu
există viaţă. În paginile acestui manual te aşteaptă:
Pregătirea de călătoriile
prin anotimpuri: natura
şi starea vremii.
Călătoria întâia:
Natura toamna
Călătoria a doua:
Natura iarna
Călătoria a treia:
Natura primăvara
Călătoria a patra:
Natura vara
Biroul de informaţii
al naturii
Sarcină pentru prietenul naturii.
Citeşte şi examinează atent conţinutul manualului. Din câte
părţi este compus? Ce semne convenţionale se întâlnesc în
paginile lui şi ce înseamnă ele? Ce te-a interesat mai mult?
Care sarcini le-ai îndeplinit cu plăcere?
4 5
34
68
92
124
158
6
Pregătirea de călătoriile prin anotimpuri
NATURA ŞI STAREA VREMII
Înţelepciunea poporului:
Vreme bună – roadă bună.
FENOMENE ALE NATURII
Cer senin Cer înnorat Cer posomorât



Ploaie Ninsoare(zăpadă) Furtună



Rouă Ceaţă Chiciură



CE FORMĂ ARE PĂMÂNTUL?
Vei afla, că globul geografc este modelul volumetric al Pământului
Aminteşte-ţi! Soarele – sferă enormă şi foarte
ferbinte. Soarele este izvor de lumină şi căldură.
Cu ce se aseamănă Pământul: cu o farfurie, sau cu o
minge?
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pământul are formă de sferă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum putem vedea totul ce se afă pe suprafaţa Pământului?
Pentru aceasta a fost reprodusă imaginea Pământului în
miniatură – modelul lui volumetric. Ai, probabil, printre jucării
modele de maşini, de avioane sau de corăbii. Modelul
volumetric al Pământului se numeşte glob.
Afă sensul cuvântului
Cuvântul „glob” se traduce ca „sferă”.
Model – reprezentare în mic a unui obiect; machetă.
8 9

Reţine!

Toate lucrurile intransparente afate în calea luminii
formează umbră. Umbra – întunecime provocată de un
corp care opreşte razele de lumină.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
___________________________________ Lucrăm în perechi
Judecaţi: de ce depinde lungimea umbrei?
Lungimea umbrei depinde de poziţia soarelui
pe cer. La amiază soarele se afă la cea mai
mare distanţă de Pământ. Atunci umbrele sunt
mai scurte. Dimineaţa şi seara umbrele devin
mai lungi.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Măsoară cu paşii tăi lungimea umbrei unui
arbore în timpul amiezii şi seara. Compară lungimea umbrei.
Explică, de ce lungimea ei se schimbă?
Laboratorul de cercetări:
Formarea umbrei cu ajutorul
luminii şi a globului
8 9
CE FORMĂ ARE ORIZONTUL?
Vei afa, ce este orizontul; unde poate f văzută linia
orizontului; cum se numesc cele patru puncte cardinale ale
orizontului.
Aminteşte-ţi! Ai avut ocazia să te afi în câmp, sau într-
un loc deschis? În jurul tău se vedea suprafaţa Pământului –
orizontul, sau zarea. El are formă de cerc. În pădure s-au în
oraş linia orizontului nu poate f văzută.
Priveşte şi povesteşte: pe care dintre aceste fotografi
poate f văzută linia orizontului?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Orizont se numeşte partea suprafeţei pământului pe
care o vede omul în jurul lui.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
_______________________________Afă sensul cuvântului.
Cuvântul „orizont” înseamnă a stabili un hotar.
10 11
În depărtări se vede linia orizontului – locul, unde Cerul parcă
se uneşte cu Pământul.
Orizontul are patru puncte cardinale: nord, sud, est şi vest.
Prescurtat se scriu astfel:
: Nord – N. Est – E.
Sud – S. Vest – V.
La determinarea punctelor cardinale ale orizontului ne ajută
soarele. La prânz el ne arată unde se afă partea de Sud. În
partea opusă, acolo unde se afă umbra, este Nordul. Celelalte
două părţi ale orizontului sunt Est şi Vest.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum să găseşti cu ajutorul Soarelui punctele cardinale.
Pentru aceasta trebuie să stai la prânz cu faţa spre umbra
ta. Înainte va f Nordul, în spate – Sudul. Mâna dreaptă va
arăta spre Est, iar cea stângă – spre Vest.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Judecă! În ce parte a orizontului se găsesc geamurile clasei,
dacă soarele străluceşte în ele la amiază?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, în ce parte a orizontului se găseşte cuibul prietenei
noastre Gaiţa cea Înţeleaptă, dacă peste el niciodată n-au
căzut razele soarelui?
10 11
DE CE EXISTĂ ZI ŞI NOAPTE?
Vei afa, că Pământul se roteşte în jurul axei sale; de ce
există zi şi noapte şi care este durata lor de timp.
Aminteşte-ţi! Cum se numeşte modelul volumetric al
Pământului?

Ce bine e că oamenii au inventat globul, a spus Aricelul
cel Isteţ.
Datorită lui noi facem cunoştinţă nu numai cu forma
Pământului, ci şi cu faptul că el se roteşte în jurul axei
sale.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Axa – linie imaginară, în jurul căreia se roteştete Pământul.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pământul mereu se roteşte. Acolo unde suprafaţa lui este
luminată de soare, este Ziuă, iar în partea opusă – e Noapte.
O zi şi o noapte au 24 ore. Aceasta este perioada de timp în
care Pământul face o rotaţie în jurul axei sale.
axă
12 13
Aricelul cel Isteţ întreabă. Ce perioade de timp sunt
prezentate în aceste fotografi? Descrie calea parcursă de
Soare în timpul zilei.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, ce fenomene ale naturii se repetă în fecare zi. Cercetează:
se schimbă oare durata zilei şi a nopţii în diferite anotimpuri?
Laboratorul de cercetări:
Răspândirea luminii asupra
Pământului
LUMINĂ
Ziua
Noaptea
UMBRĂ
12 13
DE CE ARE LOC SCHIMBAREA
ANOTIMPURILOR?
Vei afa despre rotaţia Pământului în jurul Soarelui, care
este durata unui an, cauzele schimbării anotimpurilor.
Aminteşte-ţi! În ce ordine se schimbă anotimpurile anului?
Galeria de Arte a Naturii - Mamă
Elena Culiciţka. Anotimpurile
În diferite anotimpuri poziţia Soarelui pe cer este alta. Aceasta
se întâmplă datorită rotaţiei Pământului în jurul Soarelui. Pe
parcursul anului suprafaţa Pământului este încălzită de razele
solare diferit. Acest factor regulează schimbarea anotimpurilor:
de la iarna geroasă – la vara călduroasă.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pământul face o rotaţie în jurul Soarelui timp de un an –
12 luni.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
14 15
___________________________________ Lucrăm în perechi
Priviţi şi povestiţi! Cum se schimbă poziţia Soarelui la
amiază în diferite anotimpuri?
Toamna
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
Iarna
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
Primăvara
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
Vara
ніч ніч день
0 год 4 год 16 год 20 год 24 год
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte desenele şi socoate, câte ore are ziua în timpul
verii şi în timpul iernii. Alcătuieşte un discurs despre călătoria
Soarelui pe cer.
00 00 0 ora 6 ora 12 ora 18 ora 24
Noapte Noapte Zi
Noapte Noapte Zi
Noapte Noapte Zi
Noapte Noapte Zi
0 ora 6 ora 12 ora 18 ora 24
0 ora 6 ora 12 ora 18 ora 24
0 ora 4 ora 16 ora 20 ora 24
14 15
CUM SĂ OBSERVI POZIŢIA SOARELUI
LA AMIAZĂ?
LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să urmăreşti schimbările poziţiei Soarelui la
prânz şi cum să foloseşti gnomonul, vei învăţa să determini
în zi însorită punctele cardinale ale orizontului.
Reţine!

Înălţimea Soarelui la amiază – cel mai înalt punct
pe boltă, în care se afă Soarele la amiază (ora 12).
Determinarea înălţimei Soarelui pe bolta cerească se
efectuează cu ajutorul gnomonului. Gnomon – beţişor
special, cu ajutorul căruia se măsoară lungimea umbrei.
În atenţia prietenului naturii.
Nu confunda gnomonul cu gnomul!
Nord Sud
Umbra gnomonului
gnomon
16 17
Instalarea gnomonului şi măsurarea lungimei umbrei lui
Se efectuează în zi însorită la 12. 00 pe teren deschis.
Utilaje: gnomonul şi o riglă pentru a măsura lungimea
umbrei.
Fii atent! Dacă soarele la amiază e situat mai sus pe cer, atunci
el elimină mai multă lumină şi căldură, iar umbra gnomonului devine
mai scurtă. Dacă e situat mai jos, atunci Pământul primeşte mai
puţină lumină şi căldură, iar umbra gnomonului devine mai lungă.
În atenţia prietenului naturii.
Măsoară lungimea umbrei gnomonului pe parcursul
întregului an:
• 20-23 septembrie, când durata zilei este egală cu cea a
nopţii • 20-23 decembrie, când zilele sunt cele mai scurte
• 20-23 martie, când durata zilei este egală cu cea a nopţii
• 20-23 iunie, când zilele sunt cele mai lungi..
Sarcină pentru prietenul naturii.
Demonstrează, că schimbarea anotimpurilor depinde de
poziţia Soarelui.
Lucrare practică
16 17
CUM SE MĂSOARĂ TEMPERATURA AERULUI?
Vei afa, cum se stabileşte temperatura cu ajutorul
termometrului.
Aminteşte-ţi! Ce aparat ne ajută să stabilim dacă afară e
cald sau frig? Sau indică temperatura corpului, când cineva e
bolnav? Bineînţeles – termometrul.
_______________________________ Afă sensul cuvântului
Cuvântul „termometru” este compus din două cuvinte, care
înseamnă „căldură” şi „măsor”.
Termometre sunt diferite. Cu ele putem măsura nu doar
temperatura aerului în odaie sau afară, ci şi temperatura apei
şi a solului. Sunt şi termometre medicale. Temperatura se
măsoară în grade.
Termometrele au scară cu diviziuni. Fiecare diviziune
înseamnă un grad. Cifrele de lângă diviziuni sunt aşezate sus
şi jos de zero grade. Cele de sus sunt gradele pentru căldură,
cele de jos – pentru frig sau ger. La scara cu diviziuni este
alipit un tub cu lichid. Când e cald, nivelul lichidului se ridică,
deoarece el se dilată. Când e frig – scade, pentru că lichidul se
comprimă. Nivelul lichidului ne ajută să afăm numărul gradelor
de căldură sau de frig. Cu semnul „+” se indică gradele de
căldură, iar cu „—” – gradele de frig.
18 19
Sarcină pentru prietenul naturii.
Ce fel de termometre ai acasă? Compară-le. Măsoară
temperatura aerului în odaie şi afă ce temperatură e afară.
Laboratorul de cercetări
Stabilirea temperaturii în grade de căldură
şi de frig pe un model de termometru
Zero grade, 0
25 grade de căldură,
25 grade mai sus de zero, +25
12 grade de frig (ger),
12 grade mai jos de zero, -12
+25°
– 10°

Vara Iarna Primăvara
18 19
UNDE ÎN NATURĂ
ÎNTÂLNIM APA?
Vei afa, că cea mai mare cantitate de apă în stare lichidă
se găseşte în diferite rezervoare. Ea intră în componenţa
solului, plantelor, corpurilor animalelor şi oamenilor.
Aminteşte-ţi! Ce calităţi are apa? Alcătuieşte un discurs
despre calităţile apei, folosind cuvintele de mai jos. Ce fel de
stări ale apei cunoşti?
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Mîkola Gluşcenko. Malul Niprului
n-are
culoare
transparentă
n-are miros şi
gust
ia forma
oricărui vas.
curgătoare
20 21
Uitându-ne la glob, noi observăm că pe el domină culoarea
albastră. În aşa fel este însemnat spaţiul acvatic al planetei
noastre. În mări şi oceane apa e sărată. Cea nesărată se
găseşte în râuri, lacuri, iazuri şi izvoare. În înaltul cerului plutesc
nouraşi. Ei de asemenea sunt compuşi din apă. Atunci când
devin negri, din ei încep să curgă stropi de ploaie sau fulgi de
zăpadă. În aşa fel apa nimereşte în sol. În adâncul Pământului
se găsesc apele subterane. Corpurile plantelor, animalelor şi
oamenilor parţial sunt compuse din apă.
Judecă! Demonstrează, că în componenţa corpului omenesc
este apă.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre faptul, cum s-a schimbat
starea rezervorului tău îndrăgit toamna.
Laboratorul de cercetări:
Calităţile apei
Apa intră în
componenţa solului.
Capacitatea apei de a
dizolva sarea şi zahărul.
Sare
Zahăr
20 21
CUM SE SCHIMBĂ STAREA APEI
LA ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE?
Vei afa, că la încălzire şi răcire starea apei se schimbă.
Aminteşte-ţi! Apa se poate afa în trei stări: lichidă, solidă
şi gazoasă.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Starea apei depinde de temperatură.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Priveşte! Povesteşte! Din ce sunt făcute aceste sculpturi?
Unde în natură mai există apă?
22 23
______________________________Comentează proverbele

Gerul bate – gheaţa creşte.

Nu e ploaie fără nori.
Carasul Auriu întreabă:
Se poate căra apă cu ciurul?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Demonstrează, că în natură apa se găseşte concomitent
în trei stări. Compune o povestioară despre peripeţiile unei
picături de apă. În ce stare îţi place apa cel mai mult?
Laboratorul de cercetări:
Calităţile apei în momentul
încălzirii şi al răcirii.
Formarea
vaporilor
Transformarea
vaporilor în lichid
Trecerea apei din stare
lichidă în stare solidă
22 23
CE ÎNSEAMNĂ CIRCUITUL APEI
ÎN NATURĂ?
Vei afa, cum se naşte circuitul apei în natură.
Aminteşte-ţi! Din nori cad nu numai stropi de ploaie, ci şi
ceaţă, măzăriche de omăt şi de gheaţă, zăpadă, grindină etc.
În stratul de aer de la suprafaţa pământului se formează roua,
chiciura, bruma, poleiul.
Priveşte! Cum arată diferite tipuri de precipitaţii.
Ploaie Ceaţă Zăpadă
Rouă Polei Brumă
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs! Care precipitaţii sunt caracteristice
pentru fecare anotimp în parte.
Carasul Auriu întreabă: De ce s-a uscat balta? De ce
hainele ude au devenit uscate? De ce iazul e mai mic?
Unde dispare roua?
Apa are capacitatea de a se evapora – de a se
transforma în vapori. Bălţile şi hainele nu s-ar usca
nicicând, de nu s-ar efectua evaporarea. Apa este un
lichid minunat, în veşnică mişcare.
24 25
Mişcarea apei în natură este ca o rotaţie. Evaporându-se
de la suprafaţa oceanelor, mărilor şi a altor rezervoare, apa
se transformă în nori. Norii find mânaţi de vânt se răcesc şi
atunci începe să plouă sau să ningă. Dacă acest fenomen
are loc deasupra oceanului, atunci apa uşor nimereşte iarăşi
în ocean, iar dacă pe suprafaţa terestră, atunci calea ei spre
ocean este mult mai grea. Ea poate ajunge la apele subterane
din inima Pământului, poate nimeri în conductele de apă din
oraşe, poate potoli setea unei plante sau a unui animal, poate f
cuprinsă între ghearele unui gheţar ... Însă peste o perioadă de
timp ea se va ridica iarăşi deasupra oceanului, transformându-
se în nouraşi, apoi în stropi de ploaie ...
Reţine! Circuitul apei - trecerea apei dintr-o stare in alta.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Pe baza unor desene animate, alcătuieşte o poveste în care
eroina principală, Picătura de Apă, să facă o călătorie între cer
şi Pământ.
Nori
Precipitaţii
Evaporare
Apă
24 25
CUM POT FI STAREA VREMII
ŞI NEBULOZITATEA?
Vei afa, ce înseamnă starea vremii, ce fel de nori şi
nebulozitate există.
Aminteşte-ţi! Care este componenţa norilor?
Ai avut ocazia în timpul verii să urmăreşti cu privirea nişte
nouraşi albi şi pufoşi? Cu ce se asemănau?

Galeria de Arte a Naturii Mamă
Kosteantîn Bohaevskii. Norii
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Norii – picături de apă amestecate cu vapori.
Nebulozitate – gradul de acoperire cu nori a bolţii cerului.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
26 27
Sunt trei tipuri de nori.
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă, dacă ştii ce înseamnă
starea vremii.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Indicatorii stării vremii sunt: temperatura aerului, nebu-
lozi tatea, precipitaţiile, vântul. Ele sunt cauzate de înăl-
ţimea Soarelui pe boltă, de durata zilei şi a nopţii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Fotografază ori desenează un cer înnourat. Demonstrează,
că după starea cerului se poate afa starea vremii.
Cirus
situaţi la o înălţime mai mare
Stratus
situaţi la o înălţime mai joasă
Cumulus
situaţi la înălţime medie
26 27
CE ESTE VÂNTUL?
Vei afa, că aerul rece se comprimă, iar cel cald se dilată.
Datorită acestui fapt, aerul se mişcă. Aşa apare vântul.
Aminteşte-ţi! Ce calităţi are aerul? Întrebuinţând cuvintele
de mai jos, alcătuieşte un discurs despre calităţile lui.
____________________________Afă sensul cuvântului
Cuvântul „gaz” înseamnă stare amorfă. Aerul şi vaporii de
apă se afă în stare gazoasă.
___________________________________ Lucrăm în perechi
Cum puteţi demonstra, că în jurul nostru este aer?
incolor
transparent
n-are miros,
nici gust
se afă în stare
gazoasă
ocupă întregul
spaţiu
28 29
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mişcarea aerului se numeşte vânt.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, ce folos şi ce daună poate aduce vântul.
Aminteşte-ţi nişte poveşti sau cântece despre vânt.
Laboratorul de cercetări:
Calităţile aerului
Aerul ocupă întregul spaţiu.
La încălzire aerul se dilată,
iar la răcire – se comprimă.
Тепле повітря
Холодне повітря
Вітер
Vânt
Aer rece
Aer cald
Cum se formează vântul?
28 29
CUM AJUTĂ SEMNELE POPULARE
LA PREVEDEREA STĂRII VREMII?
Vei afa, după ce criterii se fac observări asupra stării vremii
şi a naturii moarte din ţinutul natal.
Aminteşte-ţi! Ce ţine de natura moartă? Care sunt indicatorii
stării vremii?
Încă din vechime oamenii urmăreau cum se schimbă starea
vremii în diferite anotimpuri. Acest lucru era foarte important,
deoarece de starea vremii depindea nu numai roada, ci şi viaţa
lor. De aceea, fecare semn era verifcat pe parcursul a multor
ani, aşa ajungând până la noi. Acum afă tu, dacă se îndeplinesc
semnele populare, sau nu.
_______________________________ Lucrăm în grupuri
Рovestiţi! Cum infuenţează poziţia Soarelui asupra:
• duratei zilei şi a nopţii în diferite anotimpuri;
• temperaturii aerului;
• formării norilor, precipitaţiilor şi vântului;
• stării rezervoarelor şi solului în diferite anotimpuri?
1.Durata zilei şi
a nopţii
2.Temperatura
aerului
3.Nebulozitatea
4.Precipitaţiile
5.Vântul
6.Starea
rezervoarelor
7.Starea solului
30 31
Cercetează semnele populare!
1. Despre soare. Dacă la apus Soarele este roşu şi lipsesc
norii – va f o zi senină.
2. Despre temperatura aerului. Dacă în a doua jumătate a
zilei temperatura aerului scade brusc – vor f îngheţuri.
3. Despre nebulozitate. Dacă pe cer apar nori mărunţi şi
deşi – va ploua.
4. Despre precipitaţii. Dacă după picăturile de ploaie pe apă
rămân bulbuci – va f timp ploios.
5. Despre vânt. Dacă se stârneşte vânt – se schimbă timpul.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, ce fel de semne populare despre vreme cunosc rudele
tale şi dacă ele se îndeplinesc.
1 2 3
4 5
30 31
AUTOVERIFICARE:
CE ŞTIU DESPRE INFLUENŢA SOARELUI
ASUPRA NATURII
ŞI A STĂRII VREMII
Aricelul cel Isteţ promite. Dacă vei răspunde corect
la toate întrebările, nu numai că vei primi o notă bună,
ci şi vei demonstra, că ştii multe despre infuenţa
Soarelui asupra naturii şi a stării vremii.
1. Alege răspunsul corect.
Ce formă are Pământul?
a) rotundă;
b) sferică;
c) plată (turtită).
2. Priveşte atent desenele.
Ce este redat incorect în ele?
3. Citeşte înregistrările temperaturii:

+ 3°
– 7°
+ 14°
– 20°
4. Ce s-ar putea întâmpla, dacă apa n-ar avea capacitatea de
a se evapora?
32 33
5. Compară imaginile. Pe care dintre ele este redată vremea
înnorată, iar pe care cea posomorâtă?
6. Ghicitoare foto. Ce fel de vreme se apropie?
Aminteşte-ţi, ce ai învăţat nou despre natură
şi despre starea vremii.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai dori să le povesteşti prietenilor tăi?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţa de zi cu zi?
Acum porneşte în prima călătorie – în ospeţie la
Toamna darnică.
1 2
32 33
Călătoria întâia
Înţelepciunea poporului: Vine toamna
pe cărare, duce ploaia în spinare.
NATURA TOAMNA
SARCINI PENTRU OBSERVĂRILE
FĂCUTE TOAMNA
Natura Natura
moartă vie
Primele Plantele
îngheţuri Coacerea
Ceţile de dimineaţă fructelor şi a seminţelor
Ploile Îngălbenirea frunzelor
Prima pojghiţă Căderea lor
de gheaţă Animalele
Primii fulgi Dispariţia insectelor
în aer Plecarea păsărilor
Pregătirea animalelor
pentru iarnă

FACEM OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL TOAMNEI
Lunile şi perioadele toamnei
Temperatura
aerului
Cerul,
nebulozitate
şi precipitaţii
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene
naturale în viaţa
plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Septembrie –
toamnă timpurie
+ 25°
+ 20°
+ 15°
Octombrie –
toamnă aurie
+20°
+15°
+10°
Noiembrie –
toamnă târzie
+15°
+10°

36 37
FACEM OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL TOAMNEI
Lunile şi perioadele toamnei
Temperatura
aerului
Cerul,
nebulozitate
şi precipitaţii
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene
naturale în viaţa
plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Septembrie –
toamnă timpurie
+ 25°
+ 20°
+ 15°
Octombrie –
toamnă aurie
+20°
+15°
+10°
Noiembrie –
toamnă târzie
+15°
+10°

36 37
CE FEL DE SEMNE
ARE TOAMNA?
Vei afa, care schimbări din natură se refectă în denumirile
lunilor de toamnă.
Aminteşte-ţi şi judecă! Cum crezi, când se încheie vara?
Care semne de vară putem întâlni în septembrie? Care semne
de toamnă se ivesc în septembrie?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Toamna – este calea parcursă de natură de la vară spre
iarnă.

Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Petro Levcenko.
Râul toamna..
Mîkola Hluşcenko. Toamnă Kieveană.
38 39
Gândăcelul Pistruiat este curios.
Ce fel de taine ascund denumirile lunilor de toamnă?
În tradiţia românească Septembrie poartă denumirea „Răpciune”, pentru
că vremea începe să se răcească, dar şi „Vinicer”, findcă e perioada culesului
viilor. Este luna cea mai importantă pentru agricultori, acum find culese roadele
muncii de peste an. Se ară şi se seamănă de toamnă, se pregătesc gropile
pentru altoi, se culeg fructele şi legumele, iar la sfârşitul lunii – şi mierea.
Brumărel este denumirea populară a lunii Octombrie şi vine de
la faptul că acum începe să cadă bruma. În această perioadă încep
pregătirile pentru iarnă, ţăranii find preocupaţi, în special, de treburile
gospodăriei. Este de asemenea perioada curăţatului grădinilor şi livezilor.
Despre Brumărel se mai spune că ar f un voinic. El călătoreşte peste
câmpii, dealuri şi munţi ca să vestejească forile şi să scuture frunzele
copacilor.
38 39
Tradiţional, luna Noiembrie se numeşte Brumar sau Promorar, tocmai pentru
că în această lună se intensifcă bruma şi promoroaca. De-acum sunt însămânţate
toate grânele de toamnă şi totul este pregătit pentru iernat. Deşi în luna lui Brumar
frigul îi îndeamnă pe gospodari să se strângă la gura sobei, activităţile câmpului nu
încetează cu totul. Dacă este vreme frumoasă, se plantează copăcei, se îngroapă
via pentru a o proteja de ger, iar trunchiurile copacilor se vopsesc cu var ca să nu-i
ademenească pe iepuri să le distrugă scoarţa.
Expresii populare despre lunile toamnei
Răpciune Brumărel Brumar
Septembrie deja
nu-i vară, dar încă
nici toamnă.
Brumărel e
mofturos; când
cu soare, când
ploios.
Noiembrie
deschide uşa în
faţa iernii.
Septembrie
miroase a mere,
iar octombrie – a
varză.
Octombrie e rece,
dar noiembrie-l
întrece
Fluturii albi în
noiembrie nu-s o
minune.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Explică conţinutul expresiilor despre lunile toamnei.
40 41
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs pe tema: „De ce iubim toamna”.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Toamna se împarte în trei perioade: timpurie, aurie şi
târzie.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care ar putea f simbolurile lunilor de toamnă? Prin ce se
deosebesc între ele lunile de toamnă?
Toamnă timpurie
Toamnă aurie
Toamnă târzie
40 41
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN NATURĂ TOAMNA?

LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să faci observări toamna.
Facem observări în natură:
Aminteşte-ţi! După ce plan se fac observări asupra stării
vremii şi a naturii moarte?
Poziţia Soarelui
la amiază
Determinarea lungimii
umbrei gnomonului
Senin Înnorat Posomorât
Temperatura aerului
Starea cerului
1
2
3
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
42 43
În atenţia prietenului naturii.
Nu lăsa murdării în natură. Strânge gunoiul în urma ta
şi aruncă-l în locurile repartizate pentru el.
Sarcină pentru prietenul naturii.
De ce observările din natură trebuiesc petrecute după un
anumit plan?
Ploaie
Precipitaţiile
Vântul
Fenomene de toamnă
în viaţa plantelor
Animalele toamna
4
5
6
7
42 43
CUM SE SCHIMBĂ NATURA MOARTĂ TOAMNA?
Vei afa despre starea naturii moarte toamna.
Aminteşte-ţi! Cu cât e situat mai jos Soarele la amiază, cu
atât mai lungă devine umbra gnomonului. În urma micşorării
înălţimii Soarelui pe boltă, se schimbă durata zilei şi a nopţii.
Priveşte desenele şi povesteşte! E luminos afară
când te trezeşti dimineaţa? Dar când te culci seara?
Aminteşte-ţi, cum era în timpul verii şi la început de
toamnă?
În septembrie ziua e mai lungă decât noaptea. Însă treptat
durata ei scade. La 23 septembrie ziua şi noaptea devin egale.
Ele au câte 12 ore. Pe parcursul lui octombrie şi noiembrie
zilele devin mai scurte, iar nopţile – mai lungi.
Ніч
12 ore
Ziua
Noaptea
23 septembrie
44 45
Ce înseamnă expresiile?

Noiembrie taie ziua şi hrăneşte noaptea.

Ziua de noiembrie e ca o coadă de iepure.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Toamna zilele devin mai scurte, iar pe Pământ nimereşte
din ce în ce mai puţină lumină şi căldură.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă. Cum se schimbă tem-
peratura aerului în timpul toamnei? Cum infu enţează
acest fapt asupra stării cerului şi a nebulozităţii? Cât
de des cad ploi şi sufă vânt?
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Întrecerea „Cine este cel mai bun observator din clasă?”
1. Când a fost ultima furtună?
2. Când au fost în această toamnă primele îngheţuri?
3. Câte zile au fost cu ceaţă?
4. Câte zile au fost ploioase?
5. A apărut după ploaie curcubeul?
Învingător va f acela, care va face cele mai precise însemnări
în calendarul despre starea vremii.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre zilele calde şi frumoase ale
toamnei timpurii.
44 45
CE FENOMENE DE TOAMNĂ
AU LOC ÎN VIAŢA PLANTELOR?
Vei afa, că viaţa plantelor toamna depinde de starea naturii
moarte.
Aminteşte-ţi! Ce schimbări au loc toamna în natura
moartă?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: Cum se schimbă
exteriorul plantelor toamna? Când se coc fructele cu
seminţe pe arbori şi arbuşti?
Stejar Călin Măceş
Priveşte fotografile de la expoziţia de fori de toamnă şi
povesteşte: care plante înforesc toamna? Numeşte-le
46 47
Toamna plantelor nu le ajunge destulă lumină şi căldură.
De aceea culoarea verde a frunzelor se schimbă treptat în
galbenă, portocalie şi chiar violetă.
Nu toate frunzele îşi schimbă culoarea în acelaşi timp.
Primele îngălbenesc frunzele mesteacănului, apoi – ale
teiului, mai tărziu – ale arţarului. Nu se grăbeşte să-şi schimbe
veşmântul vişinul, iar liliacul îşi scutură frunza încă verde.
Afă şi povesteşte prietenilor! De ce toamna cad frunzele
de pe copaci?
Căderea frunzelor este un fenomen al naturii. El pregăteşte
plantele pentru iarnă. Acest proces salvează ramurile copacilor
de ruperea lor în timpul ninsorilor.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Coacerea fructelor şi a seminţelor, îngălbenirea şi
căderea frunzelor sunt fenomene de toamnă în viaţa
plantelor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs: „Viaţa plantelor toamna”. Gândeşte-
te o compoziţie pentru o expoziţie de fori.
46 47
CUM SE DEOSEBESC PLANTELE
DUPĂ DURATA VIEŢII?
Vei afa, care plante trăiesc un an şi care – mai mulţi ani.
Aminteşte-ţi! Cum se deosebesc după structură arborii,
arbuştii şi plantele erbacee?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Descrieţi un arbore, un arbust şi o plantă erbacee, folosind
cuvintele: tulpină, mai multe tulpini, erbacee, lemnos, suculente.
Gândăcelul Pistruiat a privit nişte fotografi cu
plante şi se interesează: oare plantele dau roade
imediat după ce au fost sădite?
48 49
După ce plantezi un puiet de măr, trebuie să aştepţi 5-6 ani
până când el va da roadă.
Dacă plantezi coacăză sau agriş, chiar în următorul an poţi
gusta din roadele lor.
Cui oare nu-i plac mirositoarele frăguţe? Însă ca să le guşti,
trebuie să aştepţi cel puţin un an după ce le-ai sădit.
În schimb roşiile şi castraveţii aduc roadă chiar în vara când
au fost sădite.
Aşadar, plantele se deosebesc după durata vieţii.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
După durata vieţii plantele se împart în: anuale şi de mai
mulţi ani - perene.
Arborii şi arbuştii sunt plante perene.
Între plantele erbacee sunt şi anuale, şi perene.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Întreceţi-vă: cine cunoaşte mai multe denumiri de plante şi
ghicitori despre ele? Din ce grup (după durata vieţii) fac parte
aceste plante?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Numeşte câteva plante anuale şi perene, care au fori foarte
frumoase. Afă, cum trebuiesc îngrijite.
48 49
MODALITĂŢILE DE ÎNMULŢIRE A PLANTELOR.
Vei afa despre modalităţile de înmulţire a plantelor.
Aminteşte-ţi! Ce structură au plantele fanerograme? Ce a
uitat să deseneze pictorul?
___________________________________________ Ghiceşte!

Arunci o mână – culegi un car.
Gaiţa cea înţeleaptă întreabă: ce înseamnă altoi?
Cum pot f înmulţite plantele prin altoire?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Altoiul este o ramură mică, sau o frunză detaşată dintr-o
plantă-mamă, care are capacităţi de înrădăcinare.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Rădăcină
Tulpină
Frunză
Floare
50 51
Priveşte desenele şi afă, cum se înmulţeşte muşcata şi
sansevieria.
Muşcată Sansevierie
Judecă: de ce sansevieria este numită şi coadă de
ştiucă, iar muşcata – colăcel?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plantele se înmulţesc: prin seminţe, prin altoi (butaşi).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Propune rudelor tale să înmulţiţi plantele de cameră din
locuinţa voastră. Sugerează-le nişte idei.
50 51
CUM SE RĂSPÂNDESC PLANTELE ÎN NATURĂ?
Vei afa despre modalităţile de răspândire a plantelor în
natură.
Ghiceşte!

Respiră, cresc, dar nu pot să umble.

Gândăcelul Pistruiat se interesează. Cum îşi răs-
pân desc plantele seminţele lor?
Ghindele şi alunele cad pe pământ. Veveriţele,
şoriceii şi păsările le culeg şi le duc în ascunzişurile lor, să le
aibă pentru iernat. De multe ori animalele uită de proviziile lor
şi primăvara din ele răsar noi vlăstari, deja în altă parte.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fructele şi seminţele sunt răspândite de către animale.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Există, însă, plante care n-au încredere în animale şi con-
tează doar pe puterea vântului. El le răspândeşte sămânţa
până în cele mai îndepărtate colţişoare ale meleagului nostru.
Seminţele multor plante s-au acomodat foarte bine acestui
proces. Sămânţa arţarului se aseamănă cu elicea unui eli-
copter, cea a teiului şi a ulmului are aripioare, iar a păpădiei
– paraşută.
52 53
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Multe seminţe sunt răspândite de vânt.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unele plante îşi răspândesc seminţele singure. După ce
rodul se usucă, el crapă, iar seminţele se împrăştie în jur. Astfel
se întâmplă cu mazărea, fasola, varza etc.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unele plante îşi răspândesc seminţele singure.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte desenele şi alcătuieşte un discurs despre răs-
pândirea plantelor în natură.
52 53
DE CE TOAMNA CRESC MULTE CIUPERCI?
Vei afa, unde să cauţi ciuperci şi cum să le deosebeşti pe
cele comestibile de cele otrăvitoare.
Aminteşte-ţi! Ai avut ocazia să strângi ciuperci?
Priveşte şi povesteşte! Câte ciuperci a adunat piticul din
poveste?
Ciupercile cresc atunci când, după ploi abundente, afară e
cald. Cea mai prielnică perioadă este toamna, când e mare
umezeală.
Ciupercile trebuiesc căutate în păduri umbroase, printre
mesteceni, pini şi stejari.
____________________________ Memorizează proverbele!

Sub voinici stejari, ciupercile-s mai mari.

Hribu-i ca alunul, nu creşte câte unul.
Ascultă sfaturile Aricelului Isteţ. Dacă te porneşti
în pădure să strângi ciuperci, trebuie să ştii care sunt
comestibile şi care – otrăvitoare. Ele se aseamănă
între ele şi trebuie să fi foarte atent, pentru că
de aceasta depinde viaţa ta şi a familiei tale.
54 55
Ciuperci comestibile Ciuperci otrăvitoare
Mânătarcă (hrib) hrib ţigănesc
Pitărcuţă
Burete pestriţ roşu
Pitarcă
Burete pestriţ
Gălbiori
Gălbiori falşi
Hulubiţă (vineţică) Ciupercă albă
Ghebe Ghebe false
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un îndreptar pentru iubitorii de ciuperci.
54 55
CUM SE SCHIMBĂ VIAŢA INSECTELOR
ŞI A PEŞTILOR TOAMNA?
Vei afa, că toamna insectele şi peştii se pregătesc de iernat.
Aminteşte-ţi! Prin ce se aseamănă insectele între ele?
Numeşte insectele care îţi sunt cunoscute.
Gândăcelul Pistruiat întreabă. Unde locuiesc
insectele redate în aceste imagini? Cu ce se hrănesc
ele? Ce schimbări se petrec in viaţa lor toamna?
Albiliţa verzei Muscă Gândac de Colorado
În ultimele zile însorite ale toamnei insectele îşi caută adăpost
pentu iarnă. Cu cât timpul se răceşte, cu atât le întâlnim mai
rar. Ele se ascund sub scoarţa copacilor, în sol, în cioturi şi sub
frunzele căzute. Se întâlnesc şi prin beciurile caselor. Acolo
vor aştepta să vină primăvara, când vor putea găsi hrană.
56 57
___________________________________________ Ghiceşte!

În zale se găteşte, în apă trăieşte.
Ştiucă Babucă Crap
Carasul Auriu povesteşte despre schimbările ce
au loc în viaţa peştilor toamna.
Modul de viaţă al peştilor depinde de temperatura
apei în rezervor. Dacă apa e rece, unii peşti devin mai
pasivi, mai puţin se hrănesc. Deaceea, pescuitul de
toamnă e mai sărac. Nu pierd, însă, din activitate peştii răpitori
– ştiuca şi bibanul. Se mai întâlneşte şi babuşca. Ceilalţi peşti
se ascund în nămolul de la fundul apelor şi stau acolo până
vine primăvara.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte fotografile lui Andrei Pavlov şi alcătuieşte un discurs
despre viaţa furnicilor.
56 57
CE SCHIMBĂRI AU LOC TOAMNA
ÎN VIAŢA PĂSĂRILOR?
Vei afa despre activitatea păsărilor călătoare şi a celor
sedentare în timpul toamnei.
Aminteşte-ţi! Ce este caracteristic pentru structura corpului
păsărilor? Care schimbări din natură infuenţează asupra vieţii
păsărilor? Numeşte păsările pe care le cunoşti.
Lăstun Grangur Cuc
Barză Raţă sălbatică Graur
Priveşte şi povesteşte!
Ai avut ocazia să întâlneşti aceste păsări toamna târziu, sau
iarna? Bineînţeles, nu! Pentru că ele aparţin grupului de păsări
călătoare.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Călătoare se numesc păsările care primăvara îşi fac
cuiburi în ţinutul nostru, iar când vine toamna ele zboară
spre alte meleaguri, unde e cald.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
58 59
Cauza principală a plecării lor este lipsa de hrană. Când se
face frig, dispar insectele şi alte animale, se usucă plantele.
Deoarece ziua e scurtă, iar noaptea e lungă, nici timp nu le
ajunge să-şi caute hrană.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aceste călătorii se numesc fenomen al naturii în viaţa
păsărilor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaiţa cea Înţeleaptă a remarcat, că ea niciodată nu-şi
părăseşte patria: ”Mie şi acasă mi-e bine, şi hrană îmi
ajunge. Noi, gaiţele, aparţinem grupului de păsări
sedentare. Adică, nu ne părăsim casa pe parcursul întregului
an”.
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce asemănare şi deosebire
este între cioara gri, cioara de semănătură şi stăncuţă.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă care păsări rămân să locuiască toamna în localitatea ta..
Coţofană Vrabie Piţigoi
Gaiţă Porumbel Ciocănitoare
58 59
CE SCHIMBĂRI AU LOC TOAMNA
ÎN VIAŢA ANIMALELOR?
Vei afa, că toamna animalele se pregătesc de iernat.
Aminteşte-ţi! Ce caracteristici ale structurii corpului
animalelor cunoşti? Cum infuenţează schimbările din natură
asupra vieţii animalelor?
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Aricelul cel Isteţ ne povesteşte despre grijile ani-
ma lelor în timpul toamnei.
- Toamna este un anotimp darnic. Animalele se
străduiesc să se hrănească cât mai bine, ca să depună
cât mai multe grăsimi, pentru că iarna vor îndura şi
frig, şi foame. Tot în acest timp ele îşi schimbă blăniţa; din una
uşoară, în alta mai deasă şi mai calduroasă. Acest proces se
numeşte năpârlire.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Depunerea de grăsimi şi năpârlirea sunt fenomene de
toamnă în viaţa animalelor.

Isaac Brodskii
Toamnă târzie.
60 61
___________________________________________ Ghiceşte!

Mititică, negricioasă, nu prea vede, şi gheboasă, dar la
muncă – sănătoasă.
Cârtiţa. E foarte uşor să găseşti mediul ei de trai – după
moviliţele de pământ din grădini, câmpuri, păduri şi păşuni. Sapă
mai des toamna şi primăvara, în timpul nopţii şi dimineaţa. Dar
este activă pe parcursul întregului an. Se hrăneşte cu insectele
şi viermii care trăiesc în sol.
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce ştii despre viaţa
animalelor în timpul toamnei?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte imaginile şi alcătuieşte un discurs despre grijile
aricilor şi ale şoarecilor toamna.
60 61
CE RELAŢII SUNT ÎNTRE NATURA VIE
ŞI NATURA MOARTĂ?
Vei afa, despre relaţiile dintre natura moartă, plante şi ani-
male.
Aminteşte-ţi! Cum se schimbă înălţimea Soarelui pe boltă
toamna? Cum infuenţează aceasta asupra temperaturii ae-
rului şi a duratei zilei?
Povesteşte-i Gândăcelului Isteţ. Cum infuenţează
schimbările din natura moartă asupra plantelor şi
animalelor?
___________________________________Lucrăm în grupuri.
Priviţi desenele şi alcătuiţi un discurs despre schimbările de
toamnă în natura vie şi cea moartă.
Noapte Zi Noapte
62 63
_______________________________Lucrăm în perechi.
Explicaţi, de ce roada depinde de starea vremii.
Priveşte şi povesteşte! Ce legătură au între ele plantele
şi animalele din desene? Şoriceilor le plac grânele, iar pe ei
îi vânează vulpea. Pentru cerb iarba este cea mai gustoasă
mâncare, iar el poate hrăni o haită de lupi. Deşi e mai mic,
lupul e animal răpitor. Ce procese de nutriţie putem alcătui?
Gândăcelul Pistruiat ne aminteşte. Animalele se
îm part în erbivore, carnivore sau răpitoare şi omni­
vore.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte despre relaţiile dintre plante, animale erbivore şi
carnivore. Aminteşte-ţi poveşti despre viaţa lor comună.
62 63
CU CE SE OCUPĂ OAMENII
ÎN ORAŞE ŞI ÎN SATE TOAMNA?
Vei afa, ce fel de daruri şi griji le aduce oamenilor anotimpul
toamna.
Aminteşte-ţi! Care plante sunt sălbatice şi care – de
cultură?
În ce grupuri se împart plantele de cultură?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: Care anotimp este
numit darnic? Alcătuiţi un discurs despre darurile
pădurilor, livezilor, grădinilor şi câmpurilor.
______________________________________ Ghiceşte!

Galbenă, rotundă, mare înforeşte ca un soare.
_______________________________ Lucrăm în grupuri
Întreceţi-vă! Cine îşi aminteşte mai multe ghicitori despre
plantele de cultură şi cele sălbatice, care bucură oamenii cu
roade bogate?
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce griji au oamenii din oraşe
şi sate în luna noiembrie?
64 65
Studiază! Se îndeplinesc oare semnele populare despre
starea vremii?

Toamna plouă o zi şi se usucă o săptămână.

A rodit scoruşul – va f toamnă ploioasă.

Dacă stejarii fac ghindă multă – iarna va f grea.
__________________________ Memorizează proverbul!
Toamna spune: „Munceşte cu drag, că iarna-i în prag”.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, cum se foloseşte în familia ta roada de fructe şi
legume.
64 65
AUTOVERIFICARE:
CE ŞTIU DESPRE NATURA DE TOAMNĂ?
Vei demonstra, că starea naturii vii şi activitatea oamenilor în
timpul toamnei depinde de natura moartă; că înţelegi, prin ce
se manifestă frumuseţea şi bogăţia toamnei şi ştii, cum trebuie
să te comporţi în acest anotimp.
Alege răspunsul corect.
1. 1. Echinocţiu, înseamnă când:
a) ziua are 10 ore, iar noaptea – 14 ore;
b) şi ziua, şi noaptea au câte 12 ore.
2. 2. Ce fenomene naturale au loc în viaţa plantelor toamna?
а) desfacerea frunzelor;
b) căderea frunzelor;
c) îngălbenirea frunzelor;
d) coacerea fructelor şi a seminţelor.
3. 3. Cum sunt înmulţite aceste plante?
1) legumele în grădini; a) prin altoi (butaşi);
2) plantele de cameră? b) prin seminţe.
4. Care dintre ciupercile date sunt comestibile, iar care –
otrăvitoare?
а б в г
66 67
5. Care pasăre nu-i călătoare?
а) privighetoarea;
b) barza;
c) piţigoiul;
d) bâtlanul.
6. Ce se va întâmpla, dacă vor dispărea toamna toate ghin-
dele, alunile şi alte fructe
Frumuseţile naturii

Admiră peisajele de toamnă şi aminteşte-ţi
de călătoria noastră.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor tăi?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţă?
De-acum poţi începe călătoria prin iarnă.
а б в г
66 67
Călătoria a doua
Înţelepciunea poporului:
Iarna vine cu ninsoare
Şi cu ger, cu viscol mare.
Se aşează albă-n ram
Şi ne-aruncă fori în geam.
NATURA IARNA
SARCINI
PENTRU OBSERVĂRILE DIN TIMPUL IERNII
Natura Natura
moartă vie
Acoperirea Plantele
pământului Starea scoarţei
cu zăpadă copacilor
Moina Starea mugurilor pe
Îngheţarea arbori şi arbuşti
apelor Starea conurilor
Viscole la pini şi brazi
Îngheţ Animalele
Polei Păsările sedentare
Ger
FACEM ÎMPREUNĂ OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL DE IARNĂ AL STĂRII VREMII
Lunile
şi cele trei perioade de iarnă
Tеmpе-
ratura
aerului
Starea
cerului,
nebulozitatea
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene naturale în
viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Decembrie—
început de
iarnă

– 5°
– 10°
Ianuarie –
mijlocul sau
inima iernii
– 10°
– 15°
– 10°
Februarie –
sfârşit de iarnă
– 15°
– 5°

70 71
FACEM ÎMPREUNĂ OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL DE IARNĂ AL STĂRII VREMII
Lunile
şi cele trei perioade de iarnă
Tеmpе-
ratura
aerului
Starea
cerului,
nebulozitatea
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene naturale în
viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Decembrie—
început de
iarnă

– 5°
– 10°
Ianuarie –
mijlocul sau
inima iernii
– 10°
– 15°
– 10°
Februarie –
sfârşit de iarnă
– 15°
– 5°

botgroşii,
mătăsarii
veveriţelor iarna
70 71
CE SEMNE ARE IARNA?
Vei afa, cum se oglindesc schimbările din natură în
denumirile lunilor de iarnă.
Aminteşte-ţi! Cum crezi, când se termină toamna? Care
sunt primele semne de iarnă?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Iarna este calea parcursă de natură de la toamnă – la
primăvară.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Serhii Svitoslavskii.
Peisaj de iarnă.
Serhii Şîşko.
Iarna în parc.
72 73
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă. Despre ce ne povestesc
denumirile lunilor de iarnă?
La români, popular luna decembrie se numeşte
„Undrea” sau „Andrea”, din cauză că în această
perioadă se sărbătoreşte Sfântul Andrei. Se mai presupune
că „Undrea” are legătură cu sensul termenului românesc vechi
– „neios”, care se referă la căderea abundentă a zăpezilor,
adică, la o perioadă în care a nins mult.
.
Ianuarie în tradiţia românească este cunoscut sub numele de
„Gerar” sau, mai vechi, „Genarie”, „Ghenarie” sau „Calendariu”.
Este luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An
şi în care se vedea cum va f vremea în perioada următoare:
dacă în luna lui Gerar vremea era blândă, atunci se ştia că aşa
va f şi în martie, şi aprilie. Însă dacă era frig, cu siguranţă că
în februarie veneau ninsori.
72 73
Luna Februarie în popor este numită „Făurar” sau „Luna
lupilor”, deoarece este o lună deosebit de nemiloasă. Totodată,
denumirea Făurar sugerează începutul pregătirilor pentru
muncile agricole, ce vor începe din luna următoare, când
vremea e mai blândă.
Expresii populare despre lunile de iarnă
Undrea Gerar Făurar
Pământul ţi-l
mângâie, iar casa
ţi-o bântuie.
Gerul e cuprins în
joc, de îngheaţă
lemnu-n foc.
Decât un Făurar,
mai bine mâncare
mai rar.
E cel mai trist
dintre fraţi
De la Gerar
încoace, ai grijă
de dobitoace.
Du-te, măi Faur,
cu ochi de balaur!
_______________________________ Lucrăm în grupuri
Explicaţi conţinutul expresiilor populare despre lunile de
iarnă.
74 75
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs pe tema: „De ce iubim iarna?” (folosiţi la
alegere imaginile date).
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care ar putea f simbolurile lunilor de iarnă? Compară-le.
74 75
CE SCHIMBĂRI AU LOC ÎN NATURĂ IARNA?

LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să faci observări în natură iarna.
Facem observări în natură
Aminteşte-ţi! După ce plan s-au făcut observările în natură
în timpul toamnei?
Poziţia Soarelui la
amiază
Stabilirea lungimii umbrii gnomonului
Senin Înnorat Posomorât
Temperatura aerului
Starea cerului
1
2
3
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
76 77
În atenţia prietenului naturii.
Construieşte hrănitori şi ai grijă de păsări toată iarna.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte: când a căzut prima zăpadă? De ce se spune,
că prima zăpadă întotdeauna se topeşte? Ce formă au fulgii?
Precipitaţiile
Vântul
Starea plantelor
iarna
Viaţa animalelor.
Ajutorul acordat
animalelor iarna
4
5
6
7
76 77
CUM SE SCHIMBĂ NATURA MOARTĂ
ÎN TIMPUL IERNII?
Vei afa despre semnele de iarnă în natura moartă.
Aminteşte-ţi! Când apa se preface în gheaţă?
___________________________________________ Ghiceşte!

Ca sticla-i de frumoasă, dar nu-i de pus în casă.

Când poţi căra apa cu sita?
Laboratorul de cercetări:
Formarea gheţii
Când temperatura scade, pe suprafaţa apei se formează o poj-
ghiţă de gheaţă. Treptat se preface în gheaţă toată apa. Apa în stare
solidă se dilată.
78 79
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: care fenomene natu-
rale din timpul iernii sunt redate în aceste fotografi?
Semne ale iernii sunt învelişul permanent de zăpadă şi
scăderea considerabilă a temperaturii. Numai iarna putem
vedea chiciura (polei) şi putem simţi viscolul.
Priveşte şi povesteşte, cum se schimbă durata zilei iarna.


Reţine!

22 decembrie – cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte.
Apoi, durata zilei începe să crească, iar a nopţii – să scadă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Compară, cum se schimbă durata zilei şi a nopţii toamna şi
iarna?
Zi
Durata nopţii
16 ore
22decembrie 0 ora 6 ora 12
Noapte Noapte zi
ora 18 ora 24
78 79
CUM S-AU ACOMODAT PLANTELE
LA CONDIŢIILE DE IARNĂ?
Vei afa, cum supravieţuiesc plantele în timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Cum infuenţează schimbările din natura
moartă asupra naturii vii? Ce importanţă are luna noiembrie
pentru supravieţuirea arborilor şi arbuştilor în timpul iernii?
A venit la noi în ospeţie Gaiţa cea Înţeleaptă şi ne-a
adus o veste: plantele se odihnesc deja. Dar ca să se
odihnească, ele au trebuit să se pregătească de
gerurile cumplite ale iernii
- Priveşte, cum s-a îngroşat şi cât de tare s-a făcut
scoarţa de pe trunchiurile şi ramurile copacilor, iar muguraşii,
în care stau ascunse viitoarele frunzuliţe şi foricele, s-au
îmbrăcat în numeroase veşminte călduroase. De-acum n-au
frică de viscolele năprasnice.
80 81
Plantele erbacee perene deja s-au uscat, însă n-au murit.
Pentru că în pământul cald stau ascunse rădăcinile lor. Deşi,
bulbii gheorghinei şi ai săbiuţei trebuiesc scoşi din pământ, să
nu îngheţe.
Plantele de un an iernează în seminţele lor.
Afă şi povesteşte prietenilor! Prin ce se deosebesc între
ei pinul, bradul şi molidul?
În atenţia prietenului naturii.
Păstrează pădurile! Cumpără brazi artifciali!
Sarcină pentru prietenul naturii.
Compune o istorioară despre viaţa unui brad de Anul Nou.
Fă o compoziţie din crengi de coniferi.
80 81
CUM SE SCHIMBĂ VIAŢA ANIMALELOR IARNA?
Vei afa despre viaţa animalelor în timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Cum infuenţează schimbările din natura
moartă asupra vieţii animalelor? Unde s-au ascuns rudele
Gândăcelului Pistruiat?
Gaiţa cea Înţeleaptă ne destăinuie: buburuzele se
adună în grupuri mari şi iernează între frunzele căzute
sau în cioturile putrezite.
Aminteşte-ţi! Care păsări din ţinutul tău sunt sedentare?
Coţofană Porumbel Ciocârlan

Vrabie Presură Ţiclete
Gaiţa cea Înţeleaptă a povestit:
- Uneori ai impresia că în timpul iernii totul din jur
doarme adânc. Însă viaţa continuă. Undeva se aude
ciocănitoarea. Ea caută sub scoarţa copacilor insectele
dăunătoare. Nu întâmplător toţi o numesc „sanitar al pădurii”.
Ciocănitoarea foarte reuşit răspândeşte seminţele din conurile
coniferelor.
82 83
Gaiţa cea Înţeleaptă continuă: - Iarna păsărilor le
este foarte greu să-şi găsească hrană. În special, când
pământul e acoperit cu un strat gros de zăpadă, iar
chiciura a prins în ghearele sale de gheaţă toată crenguţa şi tot
fricelul de iarbă uscată.
Nu uitaţi să faceţi hrănitori şi să aveţi grijă de păsări iarna
întreagă, le-a amintit copiilor Gaiţa cea Înţeleaptă, şi observaţi
ce fel de păsări vin la hrănitorile voastre.
Afă şi povesteşte prietenilor! Cu ce se hrănesc păsările
iarna?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre viaţa piţigoilor, vrăbiilor şi
porumbeilor în timpul iernii.
82 83
CUM S-AU ACOMODAT ANIMALELE
LA GREUTĂŢILE IERNII?
Vei afa, care animale se afă iarna în stare de hibernare, iar
care duc o viaţă activă.
Aminteşte-ţi! Cum se pregătesc animalele pentru iarnă? De
ce se străduiesc să depună cât mai multe grăsimi? De ce îşi
schimbă haina?
Compară! Cum s-a schimbat culoarea blăniţei la veveriţă?
De ce?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Blana animalelor devine în timpul iernii mai deasă, mai
călduroasă şi capătă o nuanţă mai deschisă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum s-a schimbat culoarea blănii elanului, a cerbului şi a
căprioarei?
84 85
Se plângea Gaiţa cea Înţeleaptă că prietenul ei,
Aricelul cel Isteţ, toată iarna doarme şi ea este nevoită
singură să povestească despre viaţa animalelor iarna.
— Aşadar, aricii dorm toată iarna sub grămezi de
vreascuri sau frunze, în vizuini săpate sub cioturi şi rădăcini.
Nu-şi fac rezerve de hrană. La fel procedează urşii şi bursucii.
— Iar mistreţii, vulpile, lupii, elanii, cerbii şi căprioarele duc
o viaţă activă. Aceste animale sunt mereu în căutarea hranei.
Deoarece în timpul iernii hrană se găseşte greu, ele se ţin mai
aproape de casele oamenilor.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Aminteşte-ţi poveşti şi desene animate depre viaţa animalelor
în timpul iernii.
84 85
CUM OAMENII ÎNGRIJESC DE ANIMALE
ÎN TIMPUL IERNII?
Vei afa, că peştii, păsările şi farele au nevoie de ajutor în
timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Cum s-a schimbat viaţa peştilor iarna?
Carasul Auriu cere ajutor:
— Sub stratul gros de gheaţă e puţin aer. Trebuiesc
făcute spărturi în gheaţă, ca peştii să poată respira!
Judecă! Oare corespunde desenul adevărului
primei fotografi?
Aricelul cel Isteţ, încă din toamnă, a scris o
scrisoare.
Stimaţi domni!
Se apropie iarna geroasă. Fiarele din
păduri sunt în pericol! A venit timpul să amenajaţi
locuri cu hrană pentru elani, cerbi, căprioare, mistreţi,
iepuri şi alte animale. Aduceţi fân, crenguţe moi, cartof,
morcovi, sfeclă, ghindă, castane etc. Nu uitaţi şi de
sarea gemă. Ea le va întări oasele şi îi va feri de
diferite boli. Animalele vă vor f recunoscătoare.
Mulţumesc pentru înţelegere şi ajutor.
Aricelul cel Isteţ
86 87
Afă şi povesteşte prietenilor! Cum să ajuţi animalele, dacă
din cauza stratului gros de zăpadă, a gerului şi a viscolului ele
nu se pot hrăni singure?
În atenţia prietenului naturii
Animalele sălbatice au nevoie iarna de supravegherea
şi ajutorul oamenilor!
Priveşte imaginile şi povesteşte!
Cum oamenii îngrijesc de animalele domestice?
Se schimbă oare iarna viaţa animalelor domestice?
___________________________________________ Ghiceşte!

Printre futuri şi lumini, strânge aur din grădini
Şi-l aşează-ntr-un palat, dulce şi înmiresmat.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Scrie o scrisoare la un post de televiziune, în care ceri să se
facă un reportaj despre ajutorul de care au nevoie animalele
iarna. Demonstrează că aceasta este o problemă actuală.
86 87
CE GRIJI AU OAMENII IARNA?
Vei afa despre grijile oamenilor în timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Care fenomene ale naturii sunt tipice pentru
iarnă? Cum s-a schimbat iarna temperatura aerului?
______________________________ Memorizează versurile!

Iarna vine cu ninsoare
Şi cu ger, cu viscol mare.
Se aşează albă-n ram
Şi ne-aruncă fori în geam.
Afă şi povesteşte prietenilor! Cum au grijă oamenii de
izolarea termică a încăperilor.
88 89
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Trebuie să ai grijă de izolarea termică a încăperilor.
Pentru a păstra căldura în casă, trebuiesc închise bine
geamurile şi uşile.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Afă şi povesteşte prietenilor!
Câtă zăpadă a căzut iarna? Măsoară cu ajutorul riglei gro-
simea stratului de zăpadă.
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs despre schimbările din timpul iernii în
viaţa omului în sate şi oraşe.
Verifcă, dacă se îndeplinesc iarna semnele populare despre
starea vremii.

Dacă fumul din hogeaguri se lasă la pământ – va ninge..

Dacă soarele la apus este roşu, iar cerul senin – mâine va
f ger.

Dacă vrăbiile sunt tăcute, liniştite – va ninge fără vânt.

Dacă ciorile, corbii şi stăncuţele se aşează pe crengile de
sus ale copacilor – va f ger, dacă pe cele de jos – vânt, iar
dacă pe zăpadă – moină.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, ce fel de semne despre starea vremii iarna cunosc
rudele tale. Se îndeplinesc ele? Judecă şi povesteşte, de ce
oamenii iubesc iarna.
88 89
AUTOVERIFICARE: CE ŞTIU DESPRE NATURA
DIN TIMPUL IERNII?
Vei demonstra, că înţelegi cum infuenţează natura
moartă asupra vieţii plantelor, animalelor şi oamenilor
în timpul iernii şi ştii cum să ajuţi natura iarna.
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă.
1. Apa în stare solidă
а) se dilată;
b) se comprimă
2. Ce s-ar întâmpla, dacă toamna n-ar cădea frunzele de pe copaci?
3. Cum s-au acomodat plantele la perioada de iarnă?
а) plantele iarna se afă în stare pasivă;
b) continuă dezvoltarea plantelor.
4. Care păsări nu pot f întâlnite în ţinutul tău?
а) sedentare;
b) călătoare.
5. Care animale se afă iarna în stare de hibernare?
а) bursucul; b) vulpea; c) ariciul; d) usrul.
6. Ce se va întâmpla, dacă iarna geamurile nu vor f închise
bine?
90 91
Admiră peisajele şi aminteşte-ţi
de călătoria noastră.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţă?
Acum începem a treia călătorie – prin mândra
primăvară.
Frumuseţile naturii
90 91
Călătoria a treia
Înţelepciunea poporului:
Oricâtă zăpadă ar f,
Primăvara va birui.
.
NATURA PRIMĂVARA
SARCINI PENTRU OBSERVĂRILE FĂCUTE PRIMĂVARA
Natura moartă Natura vie
Apariţia bălţilor
Topirea zăpezilor
Spargerea gheţei
Dispariţia defnitivă a gheţei
Dezgheţarea solului
Apariţia norilor cumulus
Creşterea temperaturii
aerului
Plantele
Începutul fuxului de sevă
Desfacerea mugurilor
Înforirea pomilor, arbuştilor
şi plantelor erbacee
Animalele
Apariţia insectelor
Întoarcerea păsărilor
călătoare
Grijile de primăvară ale
farelor
OBSERVĂRI ÎN NATURĂ PRIMĂVARA CALENDARUL PRIMĂVERII
Lunile şi perioadele primăverii
tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Martie –
primăvara
luminii

+ 5°
+ 10°
Aprilie –
primăvara apei
+ 10°
+ 15°
+ 15°

Mai –
primăvara
verde
+ 15°
+ 15°
+ 20°

94 95
OBSERVĂRI ÎN NATURĂ PRIMĂVARA CALENDARUL PRIMĂVERII
Lunile şi perioadele primăverii
tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Martie –
primăvara
luminii

+ 5°
+ 10°
Aprilie –
primăvara apei
+ 10°
+ 15°
+ 15°

Mai –
primăvara
verde
+ 15°
+ 15°
+ 20°

Întoarcerea graurilor,
raţelor sălbatice,
bâtlanilor
Grijile aricilor
primăvara
94 95
CE SEMNE ARE PRIMĂVARA?
Vei afa, cum sunt refectate schimbările din natură în
denumirile lunilor de primăvară.
Aminteşte-ţi şi judecă! Cum crezi, când se termină iarna?
Ce semne de primăvară întâlnim în februarie? Dar în martie?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primăvara este calea parcursă de natură de la iarnă la
vară.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Galeria de Arte a Naturii- Mamă
Iurii Sokolov.
Respiraţia primăverii
Pavlo Volîk.
Berzele
Olena Kulciţka
Început de primăvară
96 97
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă. Despre ce ne povestesc
denumirile lunilor de primăvară?
În popor luna Martie se numeşte „Mărţişor”. Cu
ea începe primăvara, iar vremea se încălzeşte treptat. Acum
încep şi Zilele Babelor (Martei şi Dochiei), tradiţie ce ilustrează
lupta dinte iarnă şi primăvară, lumină şi întuneric. Mărţişor este
numit şi „Germenar” (Încolţitorul), natura începând să prindă
viaţă şi culoare.
Aprilie se numeşte „Prier”, pentru că e cea mai prielnică
perioadă pentru agricultori. Dar timpul în această lună este
cam înşelător şi de aceea în popor îi mai zice şi „Traistă-n băţ”.
96 97
Luna Mai este numită tradiţional „Florar” sau „Frunzar” şi
este luna ierburilor, când se consideră că Raiul coboară pe
Pământ.
Pajiştile sunt verzi şi pline de fori multicolore, iar frunzişul
pădurilor şi livezilor tresare sub adierea vântului.
Expresii populare despre lunile de primăvară
Mărţişor Prier Florar
Mărţişor fugăreşte
iarna cu crengi de
salcie.
Prier – prieşte, dar
şi te jupeşte.
Ploaie în forar –
roadă multă-n car.
În Martie zimbrul
sparge gheaţa cu
coarnele.
Cocorii au adus
pe aripi zile calde.
Florar deschide
uşile în faţa verii.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Explicaţi sensul expresiilor populare.
98 99
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs cu tema: „De ce iubim primăvara?”
(folosiţi la alegere imaginile date). Ce semne din lunile de
primăvară observaţi în imagini?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, care lună de primăvară îţi place mai mult şi de
ce.
98 99
CE SEMNE DE PRIMĂVARĂ SE OBSERVĂ
ÎN NATURA MOARTĂ?
Vei afa, de ce primăvara este împărţită în trei perioade.
Aminteşte-ţi! Cum se schimba durata zilei şi a nopţii în
timpul toamnei şi a iernii? Ce înseamnă starea vremii?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
23 martie – echinocţiul de primăvară. Durata zilei şi a
nopţii este de câte 12 ore. Apoi, durata zilei începe să
crească, iar a nopţii – să scadă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Priveşte şi povesteşte! Ce fenomene au loc primăvara în
natura moartă? Cum se schimbă starea vremii primăvara?
12ore
Ziua
Noapte
23 martie
0 ora 6 ora 12
Noapte Noapte zi
ora 18 ora 24
100 101
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primăvara e împărţită în trei perioade: primăvara luminii,
primăvara apei şi primăvara verde.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Prima perioadă, primăvara lumini, începe încă din luna feb-
ru arie. Ziua creşte, iar Soarele elimină din ce în ce mai multă
lumină şi căldură.
Primăvara apei, sau primăvara adevărată începe după echi-
nocţiul de primăvară. A dispărut defnitiv zăpada şi gheaţa, iar
râurile ies din maluri. Încep inundaţiile de primăvară.
Perioada a treia, primăvara verde, este cea mai lungă şi mai
frumoasă. Treptat ea trece în vară.
Afă sensul cuvântului:
Inundaţie - ieşirea din maluri a râurilor primăvara.
Primăvara luminii Primăvara apei Primăvara verde
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Topirea zăpezii, spargerea gheţii, inundaţiile – sunt
fenomene de primăvară în viaţa naturii moarte.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care ar putea f simbolurile lunilor de primăvară? Alcătuieşte
o povestioară despre ele.
100 101
CUM ÎNTÂMPINĂ COPACII PRIMĂVARA?
Vei afa, despre fenomenele de primăvară în viaţa arborilor şi
arbuştilor.
Aminteşte-ţi! În ce stare se afă plantele iarna?
Gaiţa cea Înţeleaptă a povestit. Prietenele mele –
plantele, aşteaptă cu nerăbdare să vină primăvara. Ele
îmi dau hrană şi adăpost. De aceea, eu în fecare zi fac
observări, ca să ştiu cum plantele se trezesc primăvara la viaţă.
Chiar am alcătuit un calendar al primăverii.
1) A început fuxul sevei la mesteceni şi arţari.
2) Au înforit alunii, iar pufuleţii salciilor se aseamănă cu nişte
puişori galbeni.
3) S-au desfăcut mugurii pe arbori şi arbuşti.
4) A înforit coacăza.
5) Au apărut frunze pe mesteceni, arţari şi alţi arbori şi
arbuşti.
6) Au început să înforească pomii şi alţi copaci. În sfârşit,
când a înforit scoruşul, liliacul şi călinul, este primul semn că
în curând va începe vara.
1
4
2
5
3
6
102 103
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fluxul sevei, dezvoltarea mugurilor, desfacerea frun ze lor,
înforirea sunt fenomene de primăvară în viaţa plantelor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaiţa cea Înţeleaptă a întrebat: vrei să ştii când începe
fuxul sevei? Uită-te atent la muguraşi. Ei sunt mai umfaţi.
Trunchiurile copacilor îşi schimbă puţin culoarea. Trunchiul
plopului tremurător devine parcă argintiu. Crengile copacilor
capătă o nuanţă verzuie, iar din găurelele din scoarţă se
prelinge suc mirositor.
Sfârşitul lunii martie este o tragedie pentru mesteceni.
Pentru că oamenii încep să scurgă din ei renumitul suc plin de
vitamine.
Unii stejari abia în această perioadă îşi scutură frunzele,
eliberând locul pentru cele tinere.
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce schimbări au loc
primăvara în viaţa castanului, mărului şi mălinului?
Sarcină pentru prietenul naturii
Cum se schimbă dispoziţia oamenilor primăvara? Povesteşte
despre dispoziţia de primăvară.
102 103
CARE PLANTE ERBACEE ÎNFLORESC
PRIMĂVARA PRIMELE?
Vei afa care plante de primăvară sunt introduse în
Cartea Roşie a Ucrainei.
Aminteşte-ţi! Care plante înforesc primele în ţinutul
tău?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plantele erbacee care înforesc înainte de desfacerea
frunzelor la mesteceni şi mălini se numesc fori timpurii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
Ghiocel Brânduşă Lintiţă

Perioada de înforire a plantelor erbacee perene începe odată
cu fuxul sevei la copaci. Care dintre plantele de primăvară
riscă să înforească primele? Bineînţeles – ghiocelul. Ghioceii
sunt foarte frumoşi. Din această cauză ei rămân din ce în ce
mai puţini în natură.
În atenţia prietenului naturii.
Ghioceii sunt introduşi în Cartea Roşie a Ucrainei. Ei se
afă sub protecţie de stat.
104 105
Balul forilor de primăvară îl continuă forile târzii.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plantele erbacee, care înforesc după desfacerea
frunzelor la mesteceni şi mălini, se numesc fori târzii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dediţel Lăcrimioară Ciuboţica cucului
Afă şi povesteşte prietenilor! Care dintre aceste plante
cresc în ţinutul tău? Ce fori timpurii mai cunoşti?
În atenţia prietenului naturii.
Admiră forile de primăvară, însă nu le rupe!
Ghicitoare foto. Care plantă e de primăvară?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Crează un poster pentru protecţia plantelor.
104 105
DE CE SE SPUNE, CĂ O ZI DE PRIMĂVARĂ
HRĂNEŞTE UN AN?
Vei afa despre lucrările de primăvară în grădini, câmpuri
şi livezi.
Aminteşte-ţi!
Care plante sunt legumicole, de cultură şi fructifere?
___________________________________ Lucrăm în grupuri
„Plantaţi” grădina, câmpul şi livada cu culturile cores pun ză-
toare şi planifcaţi ordinea lucrărilor de primăvară. A cui parcelă
va f mai îngrijită? Cum să procedaţi vă va sugera Gaiţa cea
Înţeleaptă.
Sfaturile Gaiţei Înţelepte

Mai întâi, explicaţi proverbele:

Anul bun se cunoaşte încă din primăvară.

Viitorul unui an depinde de primăvară; viitorul unei zile –
de ora 5 dimineaţă.
Perioada însămânţării de primăvară depinde de încălzirea
timpului.
Trebuie să ştiţi, care plante de cultură se seamănă mai
devreme. Primele se seamănă cerealele – ovăsul, orzul etc.
Mai târziu – sfecla de zahăr, porumbul, meiul, hrişca. Rezistă
106 107
la frig măcrişul, mărarul, morcovul, ceapa iar castraveţii,
dovleceii, dovlecii, roşiile şi fasolele cer multă căldură. Ele se
seamănă în luna mai.
Zmeura, coacăza, agrişa etc. trebuiesc sădite după ce se ia
zăpada.
______________________Memorizează semnele populare!

Zăpada multă e semn de roadă bună.

Au apărut cercei în aluniş – samănă sfecla
şi morcovii.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Propune regulile tale pentru lucrările de pri-
măvară în straturile şcolii. Ai crescut ceapă verde
în casă pe pervaz? Povesteşte cum ai procedat.
106 107
CÂND APAR PRIMĂVARA INSECTELE?
Vei afa, cum infuenţează schimbările din natura moartă
asupra vieţii insectelor.
Aminteşte-ţi! Câte perioade are pimăvara?
Cine poate povesti mai amănunţit despre viaţa in sec-
telor? Bineînţeles, prietenul nostru – Gândăcelul
Pistruiat.
Urzicar Fluture alb Ochiul boului
„Când muguraşii abia încep să se umfe, iar pe unelocuri
în că mai este zăpadă, putem vedea şi primii futuraşi. Unii
iernează în formă de futuri maturi, iar majoritatea în formă de
ouă, omizi sau pupe.
Priveşte şi povesteşte! Care dintre aceste insecte trebuiesc
protejate? De ce?
Odată cu apariţia futurilor încep şi grijile apicultorilor. În jur
se aud albinile.
La început de primăvară se trezesc şi neobositele furnici.
108 109
Frunzele numai s-au desfăcut, o sumedenie de omizi şi
insecte înfometate s-au şi năpustit asupra lor. În special
dăunează afdele.”
___________________________________________ Ghiceşte!

Slăbănog ca şi o scamă, unde pişcă lasă rană.

Turmă mică, târâtoare, paşte-n pomi, nu pe ogoare.

Cară pulbere de stele şi dulceaţă din vâlcele.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primăvara are loc procesul de reproducere al insectelor,
care duce la creşterea numărului lor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ghicitoare foto. Cine e?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs depre o insectă, care ieşit prima la lu-
mina primăverii.
108 109
CUM SE SCHIMBĂ VIAŢA PEŞTILOR
PRIMĂVARA?
Vei afa, că primăvara peştii depun icre.
Aminteşte-ţi! Cum iernează peştii?
Despre evenimentele importante din viaţa peştilor
primăvara ne va povesti Carasul Auriu:
„După ce s-a luat gheaţa şi s-a încălzit puţin apa,
peştii se ridică de la fundul apelor mai la suprafaţă.
Degrabă va începe perioada de reproducere – depunerea
icrelor. Ei caută locuri favorabile în luncile inundabile sau
între vegetaţia acvatică, unde nu-s curenţi repezi. Crapul
sălbatic, bibanul şi somnul nu caută alte locuri, ci depun
icre acolo unde trăiesc.
Crap sălbatic Biban Somn
Mulţi peşti în această perioadă se schimbă la înfăţişare.
Masculul de plătică îşi schimbă atât culoarea, cât şi forma.
Primele depun icre ştiucile, imediat după ce se ia gheaţa.
Apoi urmează plătica, bibanul etc. Când apa în rezervoare se
încălzeşte bine, depun icre crapii, caraşii şi linii.
110 111
Ştiucă Plătică Caras
După depunerea icrelor peştii nu îngrijesc de urmaşii lor. Numai
somnul este un părinte adevărat. El sapă o gropiţă la fundul
rezervorului în care sunt depuse ucrele. Apoi ambii părinţi le
păzesc. Puii peştilor de apă dulce trăiesc în cârduri. Ei sunt
mulţi, dar maturi vor ajunge foarte puţini, pentru că viaţa lor
e mereu în pericol. Secarea şi murdărirea rezervoarelor,
peştii răpitori, alte animale sunt principalii factori ai dispariţiei
multor specii de peşti”.
În atenţia prietenului naturii.
Depunerea icrelor – perioadă deosebită
în viaţa peştilor. De ea depinde creşterea
numărului lor. În acest timp pescuitul este
interzis!
Ghicitoare foto. Cine e?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Pregăteşte întrebări şi răspunsuri despre viaţa peştilor
pentru emisiunea „Cel mai deştept”.
110 111
CÂND SE ÎNTORC PĂSĂRILE CĂLĂTOARE?
Vei afa despre întoarcerea păsărilor călătoare şi despre
viaţa lor primăvara.
Aminteşte-ţi! Care păsări sunt călătoare, iar care –
sedentare?
Ciocârlie Bâţâitoare Ciocănitoare
Pupăză Barză albă Cântiţă
Botgros Lăstun Raţă lopătar
Gaiţa cea Înţeleaptă vrea să povestească cum păsările
întâlnesc primăvara. Aşadar, ascult-o atent. „Primul ca-
re ne vesteşte venirea primăverii este piţigoiul. Spre
sfârşit de iarnă el este foarte agitat, parcă spunându-le
botgroşilor că e timpul să se întoarcă înapoi în pădure.
112 113
Printre primele păsări care se întorc din ţările calde sunt
ciocârliile. Apar şi bâţâitoarele, care ne amuză cu codiţele lor
lungi.
În martie se întorc ulii, care sunt introduşi în Cartea Roşie a
Ucrainei. Îi urmează pescăruşii, raţele sălbatice, berzele albe.
Deşi încă e frig, apar şi cântiţele.
La sfârşitul lunii aprilie se întorc rândunelele, privighetorile,
cucii şi grangurii.
Nu toate păsările se întorc în acelaşi timp. Unele se grăbesc,
iar altele aşteaptă când vor apărea mai multe insecte şi omizi.
Imediat după ce s-au întors din ţările calde, păsările se
pregătesc să scoată puişori. Masculii se întorc puţin mai repede,
caută loc pentru cuib, apoi îşi găsesc perechi. Împreună îşi
aranjează cuibul în care vor creşte şi vor îngriji puişori”.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre viaţa păsărilor primăvara. Afă,
care păsări călătoare se întorc primele în ţinutul tău. De ce au
nevoie ele când se întorc?
Priveşte imaginile şi alcătuieşte o poveste „Destăinuirea a
unor pene”.

112 113
CUM SE SCHIMBĂ PRIMĂVARA
VIAŢA FIARELOR?
Vei afa despre schimbările de primăvară în viaţa farelor.
Aminteşte-ţi! Care fare duc o viaţă activă în timpul iernii,
iar care – pasivă?
S-a trezit din somnul de iarnă Aricelul cel Isteţ şi ne
povesteşte despre grijile animalelor primăvara:
„Primăvara este multaşteptată, dar şi periculoasă.
Pentru că încep inundaţiile de primăvară şi farele
trebuie să se salveze cum pot. Iar dacă inundaţiile nu
sunt un pericol pentru viaţa lor, ele îşi văd de treabă.
Acum începe perioada năpârlirii de primăvară. Fiarele
îşi schimbă blăniţa călduroasă şi de culoare deschisă în alta,
mai uşoară şi mai întunecată. Veveriţa de-acum e îmbrăcată
într-o rochiţă de culoare roşcată. Vestita haină a herminei
de culoarea zăpezii, cu capătul codiţei negru, s-a schimbat
într-o culoare brună, neîngrijită. El, însă, e bucuros, pentru că
această culoare îl face aproape nevăzut în desişul pădurii”.
Aricelul ne dezvăluie o taină: hermina – animal rar, introdus
în Cartea Roşie a Ucrainei.
114 115
Primăvara în familiile farelor apar urmaşi. Prin scorburi se
joacă pui de veveriţă, în vizuini aşteaptă hrană puii de lup.
Au urmaşi şi mistreţii, elanii, căprioarele, vidrele, râşii etc. În
cuiburi bine ascunse au apărut pui de jder. Chiar şi bursucii, şi
castorii se bucură de urmaşi.
Micuţii îşi petrec copilăria doar învăţând. În văgăuni greu de
pătruns, mama şi-a scos purceluşii vărgaţi la prima lecţie în
„şcoala din pădure”. Vai, căt de curioşi şi neastâmpăraţi sunt
aceşti „elevi”! Dacă voi, copii, începeţi lecţiile toamna, ei le
încep primăvara şi ştiu foarte bine, că pentru a găsi hrană şi
a se feri de pericole, trebuie să fe stăruitori. Ei n-au vacanţă
şi zile de odihnă. Fiecare clipă este scumpă. Pentru că în
„şcoala din pădure” se studiază cea mai de preţ ştiinţă – cum
să supravieţuieşti în natură.
În atenţia prietenului naturii.
Dacă aţi întâlnit întâmplător în pădure un pui de fară,
nu vă atingeţi de el. Mama lui e undeva alături şi îl
supraveghează.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre educaţia unui pui de fară în
„şcoala din pădure”.
114 115
CUM TREBUIE SĂ NE COMPORTĂM
ÎN NATURĂ PRIMĂVARA?
Vei afa care sunt regulile de conduită în mijlocul naturii.
Aminteşte-ţi! Cum trebuie să te comporţi în natură, să nu
dăunezi plantelor şi animalelor?
Pe parcursul primăverii înforesc numeroase plante.
Acestea sunt: ghioceii, brânduşele, şofranii, dediţeii, lintiţele,
anemonele, lăcrimioarele, ruşculiţele, bujorii, lalelele etc.
Pentru frumuseţea lor, de multe ori ele sunt rupte de oameni.
Florile rupte nu vor face seminţe, ceea ce înseamnă că nu
se vor mai înmulţi. În schimb, ele repede se vestejesc şi sunt
aruncate.
Se întâmplă că omul distruge plantele fără să le rupă. Fără
să-şi dea seama, el le calcă în picioare, strivindu-le. În locul
călcat pământul se face vârtos şi lăstarii fragezi nu vor mai
putea străbate spre lumină.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fii atent în pădure. Păşeşte doar pe drum, sau pe cărare.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
116 117
Şi copiilor, şi adulţilor le place în pădure. Dar ţine minte!
Nu se poate să te apropii de cuiburi. După urmele tale ră-
pitoarele le vor găsi mai uşor şi le vor pustii. Să nu te atingi de
cuiburi. Păsările pot să le părăsească şi atunci puii vor muri.
Să nu te atingi de puişorii care au căzut din cuib. De ei au
grijă părinţii lor. Uneori e prea puţin loc în cuib.
Nu luaţi cu voi în pădure câini. Primăvara şi la începutul verii
ei pot să prindă puii neajutoraţi de păsări şi animale.
___________________________________________ Ghiceşte!

Stă-n pădure logofătul c-o cămaşă ca omătul.
În atenţia prietenului naturii.
Regulile de obţinere a sucului de mesteceni

Nu se poate obţine suc din mestecenii
tineri;

În gaura din tulpină se pune
un jgheab mic, prin care va curge sucul;

După obţinerea sucului, gaura trebuie
astupată cu argilă sau plastilină.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un îndreptar pentru com por-
tarea în natură primăvara.
116 117
CE GRIJI AU OAMENII PRIMĂVARA
ÎN ORAŞE ŞI ÎN SATE?
Vei afa, ce bucurii şi ce griji le aduce oamenilor primăvara.
Aminteşte-ţi! Cum au îngrijit oamenii drumurile din oraşe şi
sate toamna şi iarna?
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
На
Ce trebuie de făcut, ca satul sau oraşul tău natal să fe îngrijit
primăvara?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs despre faptul cum îngrijesc elevii de
curtea şcolii.
Serhii Kolesnîkov.
Început de primăvară
Oleksandr Polunin.
Peisaj urban: primăvara
118 119
Ce fel de plante înforesc primăvara pe straturile din parcuri şi
grădini?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: cum se poate prevedea
starea vremii primăvara?
În martie
Dacă pe gheaţa ce acoperă râurile şi iazurile se vede apă –
deg rabă va f cald.
În aprilie
Dacă albinile ies mai devreme din ştiubeie – semn de
primăvară timpurie.
În mai
În mai e rece de două ori: când înforeşte mălinul şi când îşi
desface frunza stejarul.
În atenţia prietenului naturii.
Nu uita să-i ajuţi pe maturi să samene primăvara sămânţa
de ochiul boului, ocheşele, maghiran etc, pe care au
strâns-o toamna.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Compară ocupaţiile oamenilor din oraşe şi din sate primăvara.
Afă, ce fel de semne populare despre starea vremii cunosc
rudele tale. Se îndeplinesc ele, ori nu?
118 119
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN NATURĂ PRIMĂVARA?

LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să faci observări primăvara.
Facem observări în natură
Amiteşte-ţi! După care plan s-au făcut observări în natură
toamna şi iarna?
Poziţia Soarelui la
amiază
Determinarea lungimii
umbrei gnomonului
Posomorât Înnourat Senin
Temperatura aerului
Starea cerului
1
2
3
Північ
В
А Б
гномон
т і н ь в і д г н о м о н а
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
120 121
În atenţia prietenului naturii.
Construiţi împreună cu cei adulţi căsuţe pentru oaspeţii
primăverii – păsările.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care sunt primele semne de primăvară în natura moartă şi
în natura vie?
Ploaie Lapoviţă Furtună
Precipitaţiile
Vântul
Starea
plantelor
Viaţa animalelor
(insectele, păsările,
farele)
4
5
6
7
120 121
AUTOVERIFICARE: CE ŞTIU DESPRE NATURĂ
ŞI STAREA VREMII PRIMĂVARA
Demonstrează, că de starea naturii moarte depinde dezvol-
tarea plantelor, viaţa animalelor şi a oamenilor; că ştii cum
să te comporţi în sânul naturii primăvara.
Aricelul cel Isteţ întreabă.
1. Primăvara este calea parcursă de natură de la __
_________________________________________ .
Termină propoziţia.
2. Topirea zăpezii, spargerea gheţii şi dispariţia ei, inun da-
ţiile sunt fenomene de primăvară în viaţa _____________.
Pune cuvântul care lipseşte.
3. Alege, care dintre aceste plante sunt introduse în Cartea
Roşie a Ucrainei:
1) Ghioceii; 3) Liliacul;
2) Lalelele; 4) Ocheşele.
4. Ce se va întâmpla, dacă oamenii vor rupe plantele
foricole din păduri şi câmpii?
5. Ce se va întâmpla cu forile de primăvară rupte?

6. Cum vei proceda, dacă vei găsi în iarbă puişori neajutoraţi
de păsări şi fare?
122 123
Admiră peisajele şi aminteşte-ţi de călătoria
noastră prin mândra primăvară.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţă?
Acum pornim în a patra călătorie – prin vara
verde şi călduroasă.
Frumuseţile naturii
122 123
Călătoria a patra
Înţelepciunea poporului:
Albinile se bucură de fori,
iar copiii – de vară.
NATURA VARA
SARCINI
PENTRU OBSERVĂRILE FĂCUTE
INDEPENDENT ÎN TIMPUL VERII
Natura Natura
moartă vie
Poziţia Plantele
Soarelui la amiază Înforirea
Schimbarea şi rodnicia la
durateі zilei şi a nopţii diferite plante
Starea cerului Începutul şi
sfârşitul recoltării
Precipitaţiile Animalele
Ploile, furtunile, Viaţa insectelor, peştilor
Direcţia vântului păsărilor şi farelor
CUM SĂ FACEM OBSERVĂRI VARA CALENDARUL VERII
Lunile şi perioadele de vară
Tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene
naturale în viaţa
animalelor
Iunie –
Începutul verii
+ 15°
+ 20°
+ 25°

Iulie – mijlocul
verii
+ 25°
+ 30°
+ 25°
August –
declinul verii
+ 30°
+ 25°
+ 20°
126 127
CUM SĂ FACEM OBSERVĂRI VARA CALENDARUL VERII
Lunile şi perioadele de vară
Tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene
naturale în viaţa
animalelor
Iunie –
Începutul verii
+ 15°
+ 20°
+ 25°

Iulie – mijlocul
verii
+ 25°
+ 30°
+ 25°
August –
declinul verii
+ 30°
+ 25°
+ 20°
126 127
CE SEMNE ARE VARA?
Vei afa, care fenomene naturale se refectă în denumirile
lunilor de vară.
Aminteşte-ţi şi judecă! Cum crezi, când se termină
primăvara? Ce semne de vară se pot observa în luna mai?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vara este calea parcursă de natură de la primăvară la
toamnă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Serhii Vasîlkovskii.
Lunca cazacilor
Katerina Bilokur.
Flori după gard.
128 129
Gândăcelul Pistruiat se interesează. De ce oamenii
au denumit în aşa fel lunile de vară?
Românii au denumit luna Iunie „Cireşar” sau
„Cireşel”, pentru faptul că acum se coc cireşele.
Totodată, „Cireşar” este prima lună care anunţă sosirea verii,
anotimpul zilelor pline de soare, căldură şi vacanţe la munte ori
la mare.
Odată cu „Cireşar” se ivesc şi o sumedenie de omizi, care
mănâncă frunzele pomilor. Ele pun în pericol viitorul roadei.
Iulie în tradiţia românească este numit „Cuptor”, pentru că e
cea mai ferbinte perioadă de vară. „Cuptor” este împerecheat
cu „Făurar”. Vorbele din popor spun că pe cât de frig e în
vremea lui „Făurar”, pe atât de cald va f în luna lui „Cuptor”.
Judecă! Ce se strânge preţios în luna lui cuptor?
128 129
În Calendarul popular românesc lunii August i se spune
„Gustar”, findcă acum se gustă strugurii. Tot în acest timp
se gustă şi fructele de cais cu coacere târzie, piersicile,
prunele, merele şi perele de vară. Totodată, luna August se
mai numeşte şi „Secerar”, pentru că în această perioadă se
încheie recoltarea grânelor .

Seceră
Expresii populare despre lunile de vară
Cireşar Cuptor Gustar
Cu coşul de
cireşe-n dar,
soseşte domnul
Cireşar.
Cuptor te frige şi
te stoarce, dar
cu blândeţe grâul
coace.
Gustar e cârdul
de cocori, cu el
şi vara pleacă-n
zbor.
Când iese spicul
sub soare, uiţi şi
de privighetoare.
Cuptor întoarce
vara spre soare,
iar soarele spre
iarnă.
Secerar scoate
secera, iar vinicer
o ascunde.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Explicaţi sensul expresiilor populare.
130 131
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs cu tema: „De ce iubim vara?” (folosiţi
la alegere imaginile date). Care semne ale lunilor de vară se
pot observa în imagini?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, care lună de vară îţi place mai mult şi de ce.
Prin ce se deosebesc între ele lunile de vară? Care ar putea f
simbolurile lor?
130 131
CE SCHIMBĂRI AU LOC ÎN NATURA MOARTĂ
PRIMĂVARA?
Vei afa despre fenomenele naturii ce au loc în timpul
verii.
Aminteşte-ţi! Cum se schimbă durata zilei şi a nopţii pe
parcursul anului de învăţământ? Când te porneşti la şcoală,
soarele luminează sau nu? Dar la ce oră se întunecă afară?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
22 iunie – solstiţiul de vară. E cea mai lungă zi şi cea mai
scurtă noapte. Apoi durata zilei începe să scadă, iar a
nopţii – să crească.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gândăcelul Pistruiat zice: aminteşte-ţi, cum este
starea vremii în timpul verii.
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs despre starea vremii în timpul verii.
___________________________________________ Ghiceşte!
• Sus bat tobele, jos cad nourii.
• O scânteie mare, dintre nori răsare.
ніч ніч день
0 год 4 год 16 год 20 год 24 год
Durata zilei
16 ore 30 minute
Noapte
Noapte Noapte Zi
132 133
E mare căldură. Totul în jur parcă a încremenit. E înăduşeală.
Dar deodată pe cerul senin a început să se ridice un nor mare
şi negru. S-a întunecat. Norul a acoperit soarele. Se apropie
furtună. S-a stârnit un vânt puternic. O picătură mare de apă
a căzut pe pământ. După ea a doua, a treia ... A început o
adevărată ploaie torenţială.
Deodată pe cer a strălucit o linie frântă. E fulgerul. El a fost
urmat de un tunet puternic. Pe neaşteptate, în loc de picături
de ploaie a început să cadă grindină. Într-un moment totul s-a
terminat. Norul s-a dus mai departe. S-a luminat. A ieşit soarele
şi pe cer a apărut un semicerc multicolor – curcubeul.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Furtuna este fenomen al naturii cu fulger şi tunete.
În timpul furtunii sufă vânt puternic şi cade ploaie
torenţială. Furtunile sunt foarte periculoase.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, cum trebuie să te comporţi în timpul furtunii.
132 133
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN VIAŢA PLANTELOR VARA?
Vei afa despre semnele de vară în viaţa plantelor.
Aminteşte-ţi! Ce schimbări au loc în viaţa arborilor, arbuştilor
şi plantelor erbacee primăvara?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă:
„Cum vei afa că începe vara? Şi a continuat: vara în-
cepe atunci, când înforeaşte călinul, măceşul şi trifoiul
din fâneţe. Iar pe ape apare lintiţa.
Călin Măceş Trifoi Lintiţă
Pentru mine nu există mai frumos anotimp decât vara!
Pă durile s-au îmbrăcat în veşmânt verde. Pe copaci apare
sămânţa. Uitaţi-vă, ce stejar frumos! El pare un uriaş din
basme – cel mai înalt şi mai puternic dintre toţi copacii. Stejarul
înforeşte pe neobservate. Pe parcursul verii, foricelele se
preschimbă în ghindă. Ghindă fac doar stejarii care au peste
50 ani!
134 135
În schimb, înforirea teiului este o
adevărată sărbătoare. Să ştii, că dintre toţi
copacii numai teiul înforeşte vara. Ceilalţi
– primăvara. Ce frumoase sunt foricele
gălbui, adunate în inforescenţă! Fiecare
inforescenţă este însoţită de bractee de
culoare verde deschis. Ele sunt ca nişte
acoperişe, care feresc foricelele de ploaie.
Apoi, se transformă în paraşute pentru
seminţe.
Vara acoperă pământul cu un covor
multicolor. Fii atent! Fiecare plantă are tainele sale. Spre
exemplu, clopoţeii. O foricică a acestei plante trăieşte doar o
săptămână. Dar câte sunt ele pe o tulpină? Boboceii se uită
la soare, iar forile – la pământ, salvându-se de ploi. După
înforire, pedunculul se îndreaptă, ca să se scuture sămânţa.
Oare cui nu-i place romaniţa? Ea este numită regina plantelor
erbacee”.
Clopoţei Romaniţă Garoafă Stânjenel
Sarcină pentru prietenul naturii.
Explică, de ce nu pot f rupte forile plantelor sălbatice. Cum
ar discuta această temă romaniţa şi clopoţelul?
134 135
CARE PLANTE CRESC PE PAJIŞTI
ŞI ÎN APROPIEREA APELOR?
Vei afa, ce numim pajişte şi ce fel de plante cresc în acest
loc.
Aminteşte-ţi! Ce fel de plante cresc în păduri?
Gândăcelul Pistruiat vrea să afe, dacă ştii ce
înseamnă pajişte.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pajiştea este un loc acoperit cu iarbă măruntă şi deasă
pentru nutreţ sau păşunat.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pe pajişti se întâlnesc şi arbuşti, sau arbori singuratici. Sunt
pajişti uscăcioase şi umede. Pe cele uscăcioase plantele
suferă de lipsă de apă. De aceea acolo cresc pojarniţa, coada
şoricelului, cicoarea etc. Ele n-au nevoie de multă apă.
Pojarniţă Coada şoricelului Cicoare Floarea câmpului
136 137
Tulpina pojarniţei se termină cu o pălărie din foricele gal-
bene. Ele vindecă diferite boli. Aşadar, pojarniţa este plantă
medicinală.
Coada şoricelului de asemenea este plană medicinală.
Încearcă şi socoate, câte frunzuliţe are această plantă. Cred,
că sute.
Toţi ştiu cum arată cicoarea. Tulpina ei poate ajunge pănă la
120 centimetri. Cicoarea este plantă nutritivă, dar totodată şi
medicinală.
Pajiştile situate în apropierea râurilor şi lacurilor se numesc
lunci. În lunci cresc o mulţime de ierburi. Ele sunt preţuite ca
furaje pentru animale.
Timoftică Măzăriche Coada-vulpii
Papură Stuf Aior
Iar acum, a zis Gândăcelul Pistruiat, să ne apropiem de malul
râului. Primele plante pe care le întâlnim sunt: papura, stuful şi aiorul.
Săgeata-apei se simte bine atăt în apă, cât şi pe uscat, iar nuferii albi
şi galbeni cresc doar în apă.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte o listă a plantelor medicinale care cresc pe pajişti,
pentru jocul „Farmacia verde”.
136 137
OARE TOATE FRUCTELE DE PĂDURE
SUNT COMESTIBILE?
Vei afa despre fructele de pădure comestibile şi incomestibile.
Aminteşte-ţi! Ce plante de pădure cunoşti? Ce folos aduc
pădurile oamenilor?
Aricelul cel Isteţ îţi face cunoştinţă cu fructele de
pădure.
„Astăzi te aşteaptă o călătorie nemaipomenită în
inima pădurii. Nu uita să iei un coşuleţ! Vom strânge
fructe de pădure! Dar te rog, să nu le guşti pe toate,
pentru că printre ele sunt şi otrăvitoare. Mai întâi, fă cunoştinţă
cu cele comestibile.

Fragi Zmeură Afne Merişoare Mure
Fragii de pădure se coc în prima jumătate a verii. Ei cresc
în poieniţele din pădure şi au calităţi medicinale. O cănuţă de
frăguţe îţi adaugă sănătate, voioşie şi multă putere. Zmeura
creşte printre copaci, în lăstăriş, formând desişuri de nepătruns.
Zmeura este plantă medicinală, meliferă şi nutritivă. Afnele
se coc în a doua jumătate a verii. Ele sunt foarte folositoare
şi gustoase. Lângă afne pot f întâlnite şi merişoarele, care
deasemenea sunt gustoase. Murele cresc nu doar în păduri,
ci şi prin râpe, pe malurile pâraielor etc. Ele sunt la fel de
folositoare ca şi zmeura”.
138 139
În atenţia prietenului naturii.
Numărul fructelor de pădure treptat se micşorează. Culege-
le foarte atent, ca să nu rupi şi crenguţele!
Atenţie: plante otrăvitoare!
Fructele tulichinei sunt foarte otrăvitoare! Dar cum te ade-
menesc! Niciodată să nu pui mâna pe ele! Chiar şi forile
acestei plante dăunează sănătăţii. Dacă le-ai mirosit, ai ameţeli
şi dureri de cap.
În păduri poate f întâlnită planta otrăvitoare care se numeşte
dalac. Rodul ei se aseamănă cu afnele. Să nu gustaţi fructele
socului negru. Ele sunt incomestibile. Foarte otrăvitoare sunt
şi bobiţele roşii ale lăcrimioarelor.
Unele plante otrăvitoare se întrebuinţează în medicină.
Aşa arată plantele otrăvitoare.
Reţine în minte denumirile lor!
Tulichină Dalac Soc Lăcrimioare
Sarcină pentru prietenul naturii.
Imaginează-ţi, că te-a vizitat un prieten dintr-o ţară îndepărtată.
Povesteşte-i, care fructe de pădure sunt comestibile, iar care
– otrăvitoare.
138 139
CUM TRĂIESC ANIMALELE VARA ÎN PĂDURE?
Vei afa despre modul de trai al insectelor, păsărilor şi farelor
în timpul verii.
Aminteşte-ţi! Ce fel de animale de pădure cunoşti?
Gândăcelul Pistruiat întreabă: „Care animale sunt
mai numeroase în pădure: farele, păsările sau
insectele? Bineînţeles, mai numeroase sunt insectele.
Unde sunt plante – sunt şi insecte. Unele mănâncă plantele,
iar altele – le apără, hrănindu-se cu dăunătorii.
Priveşte şi povesteşte! Ce redau aceste fotografi?
Gaiţa cea Înţeleaptă povesteşte despre locuitorii
pădurii. „în luna iunie pădurea parcă a amuţit. Însă nu-i
de mirare. Păsările n-au timp pentru cântat. Ele îşi
hrănesc puişorii. Ei vor să crească mari şi cer multe insecte şi
omizi. Numai puilor de bufniţă nu le plac insectele. Ei preferă
şoricei”.
Judecă! Ce folos aduc păsările pădurilor, livezilor şi
câmpurilor?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Cine sunt aceste păsări?
Găsiţi în imagini privighetoarea, cântiţa, ciocănitoarea, cucul.
Cu ce îşi hrănesc ele puii.
140 141
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Cu ce se hrănesc aceste animale?
Găsiţi în imagini şoarecele de câmp, mistreţul, căprioara şi
hrana lor.
Aricelul cel Isteţ atenţionează: mai multe animale
pot să întrebuinţeze aceeaşi hrană, chiar dacă ele
foarte mult se deosebesc. Exemplu: mistreţul şi
şoarecele de câmp.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Organizează în clasă o expoziţie veselă – „Locuitorii pădurii”.
Adună pentru ea fotografi şi desene.
140 141
CUM TRĂIESC ANIMALELE VARA
PE PAJIŞTI ŞI ÎN REZERVOARE?
Vei afa despre viaţa insectelor, păsărilor şi farelor în
rezervoare şi pe pajişti în timpul verii.
Aminteşte-ţi! Ce fel de plante cresc pe pajişti şi în apropierea
apelor?
Gândăcelul Pistruiat insistă: „Între animalele care
trăiesc pe pajişti, cele mai numeroase sunt insectele.
Unele se hrănesc cu iarbă, iar altele le vânează pe
cele care „pasc”.
Judecă! Cum se numesc aceste două grupuri de in-
secte? La care aparţine gândacul forilor?


Gaiţa cea Înţeleaptă afrmă:
„Dacă sunt multe insecte, atunci şi păsările au hrană.
Zboară dintr-un loc în altul bâţâitoarele galbene, rudele
bâţâitoarei albe, cu care ai făcut cunoştinţă primăvara. Aleargă
prin iarbă cristeii de câmp – toţi caută insecte.
Din ce în ce mai rar poate f văzută barza neagră. Ea este
introdusă în Cartea Roşie a Ucrainei”
Gândac -
de - băligar
Gândacul
forilor
Fluturele
arginia
142 143
Aricelul cel Isteţ adaugă:
„Dintre fare pe pajişti pot f întâlniţi iepurele de câmp
şi vulpea, iar moviliţele de pământ ne dovedesc cât de
sârguincios lucrează cârtiţa.
Vreau cât mai repede să ajung pe malul râului. Acolo
locuiesc o sumedenie de animale; atât în apă, cât şi pe uscat”.
Carasul Auriu ne face cunoştinţă cu lumea sub-
acvatică:
„Eu nu sunt atât de vorbăreţ ca prietenii mei. De
aceea, priveşte fotografile şi spune ce fel de peşti,
insecte de apă şi alte animale trăiesc în rezervoarele
cu apă dulce”.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Priviţi imaginile şi alcătuiţi un discurs despre viaţa locuitorilor
din rezervoarele cu apă nesărată.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Demonstrează, că insectele, peştii, păsările şi farele care
trăiesc în rezervoare şi în vecinătatea lor depind unele de altele.
Alcătuieşte o mică povestioară despre împărăţia subacvatică
şi despre eroii ei.
142 143
CARE PLANTE SUNT INTRODUSE
ÎN CARTEA ROŞIE A UCRAINEI?
Vei afa despre plantele care trebuiesc protejate.
Aminteşte-ţi! Care plante din ţinutul tău dispar?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi lista plantelor care după părerea voastră sunt pe
cale de dispariţie.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
„Cartea Roşie” – carte importantă şi, totodată, document
de stat în care este introdusă lista multor plante şi animale
afate pe cale de dispariţie

Asemenea liste s-au alcătuit în diferite ţări. Este şi în Ucraina.
Se numeşte: „Cartea Roşie a Ucrainei” şi are două volume,
fecare conţinând mai bine de o mie de pagini. Într-un volum
sunt adunate datele despre lumea vegetală, iar în al doilea
– despre lumea animală.
Priveşte fotografile plantelor introduse în „Cartea Roşie a
Ucrainei. Lumea vegetală” şi memorizează-le.
144 145
Floarea cucului Şofran Anemonă
Tisă Ciclamă Floade - de - colţ
Priveşte şi reţine semnele convenţionale, care ne povestesc
despre căile de dispariţie a plantelor în natură.
1. Ruperea şi smulgerea plantelor sălbatice.
2. Călcarea în picioare a forilor de câmp şi de pădure.
3. Tăierea copacilor.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Desenează o placardă-adresare „Să ocrotim plantele!”.
1 2 3
144 145
CARE ANIMALE SUNT INTRODUSE
ÎN CARTEA ROŞIE A UCRAINEI?
Vei afa despre animalele introduse în Cartea Roşie a Uc-
rainei.
Aminteşte-ţi! Care animale din ţinutul tău au rămas puţine?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi lista animalelor care, după părearea voastră, sunt
pe cale de dispariţie?
Priveşte fotografile animalelor introduse în „Cartea Roşie
a Ucrainei. Lumea animală” şi memorizează-le.
Fluture mahaon Gândac - de - Crimeea Rădaşcă
Somon Morun Caras auriu

Bufniţă Păsăruică gălbuie Uliu
146 147

Râs Vidră Delfn
Afă şi povesteşte prietenilor! Care dintre animalele
introduse în Cartea Roşie a Ucrainei locuiesc în
• Păduri şi pe pajişti;
• Rezervoare cu apă dulce;
• Mări?
Judecă! Cum infuenţează activitatea oamenilor asupra
numărului animalelor sălbatice?
Ce se va întâmpla, dacă oamenii vor tăia pădurile?
Priveşte şi reţine semnele convenţionale care ne
povestesc despre căile de dispariţie ale animalelor sălbatice.
1) Tăierea pădurilor.
2) Murdărirea pădurilor şi pajiştilor.
3) Murdărirea aerului.
4) Murdărirea rezervoarelor cu apă dulce şi a mărilor.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Ce reguli trebuie să respecte copiii şi adulţii, ca să păstreze
natura? Notează-le într-un îndreptar special.
1 2 3 4
146 147
CE ŞTII DESPRE PLANTELE –
SIMBOLURI ALE UCRAINEI?
Vei afa, care plante aduc o satisfacţie specială oamenilor
din oraşe şi sate, îi ajută la determinarea timpului şi a stării
vremii
Aminteşte-ţi! Care plante sunt cele mai îndrăgite în Ucraina?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fiecare popor are plante-simboluri. În Ucraina acestea
sunt: salcia, plopul, călinul, brebenocul, ocheşelele şi
nal bele.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
___________________________________ Lucrăm în perechi
Sfătuiţi-vă, unde pot f sădite sau semănate plantele-sim-
boluri ale Ucrainei: lângă şcoală, sau lângă casele voastre.
148 149
Ceasornicul forilor
Denumirea plantei Imaginea forii
Desfacerea
forii
Închiderea
forii
Cicoare
Garoafă de câmp
Păpădie
Nufăr alb
Ocheşele
3-7
6
6
7-8
8-9
15
15
17
17
19-20
Sarcină pentru prietenul naturii.
Verifcă, când se desfac şi se închid forile, după care în
trecut s-a alcătuit ceasornicul forilor.
148 149
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN NATURĂ VARA?

Lecţie excursie
Vei afa, cum să faci observări independente în natură
vara.
Facem observări în natură:
Aminteşte-ţi cum trebuie să te comporţi în mijlocul naturii,
ca să nu-i aduci daune?
Poziţia Soarelui la
amiază.
Fă-ţi un gnomon
personal.
Determinarea umbrei
gnomonului
Senin Înnorat Posomorât
Temperatura aerului.
Afă temperatura aerului
din datele meteo.
Starea cerului.
Nebulozitatea.
Desenează, cum arată
norii vara.
1
2
3
Північ
В
А Б
гномон
т і н ь в і д г н о м о н а
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
150 151
În atenţia prietenului naturii.
Învaţă-te să admiri frumuseţile naturii.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte şi povesteşte, cum se comportă plantele, spre
exemplu păpădia, în vreme însorită sau ploioasă.
Ploiae Furtună Grindină
Precipitaţiile.
Notează ploile şi
furtunile din timpul
verii.
Vântul.
Determină
puterea vântului.
Starea plantelor.
Observă, când
înforesc plantele şi
când apar fructele.
Viaţa animalelor.
Urmăreşte viaţa
insectelor, păsărilor
şi animalelor.
4
5
6
7
150 151
CUM SE SCHIMBĂ PE PARCURSUL ANULUI
POZIŢIA SOARELUI?
Vei afa, cum să te foloseşti de ceasul solar.
Aminteşte-ţi! Cum infuenţează poziţia Soarelui asupra
schimbării anotimpurilor?
Toamna Iarna Primăvara Vara
Aşadar, pe parcursul întregului an de învăţământ aţi urmărit
cu ajutorul gnomonului cum se schimbă poziţia Soarelui. Umbra
gnomonului ne determină poziţia Soarelui pe bolta cerească.
Urmărind deplasarea Soarelui pe cer, oamenii din antichitate
s-au învăţat să măsoare durata timpului. Aşa a apărut primul
ceas solar.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceasul de soare este primul aparat de măsurare a timpului.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Zi
Zi
Zi Zi
Noapte Noapte Noapte
Noapte
152 153
Afă şi povesteşte prietenilor!
Fiecare îşi poate confecţiona un ceas solar, dacă ştie ce
înseamnă gnomon. Şi tu ai putea să-l faci, cu ajutorul părinţilor.
Mai întâi trebuie să pregăteşti cadranul – teren orizontal
special. Pe el se instalează gnomonul – axa. Se poate folosi şi
un simplu cui. Nu uita, că un asemenea ceas va arăta timpul
doar în vreme însorită. De aceea şi se numeşte – de soare.
Aminteşte-ţi şi povesteşte! Cum se fac observările în
natură pe parcursul anului?
Ce concluzii poţi face?
Ştii oare să determini temperatura aerului?
Ce ştii despre starea cerului, nebulozitate, precipitaţii şi
vânt?
Care semne populare te-au ajutat să prevesteşti starea
vremii?
Cu viaţa căror plante şi animale ai făcut cunoştinţă?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, dacă este în satul sau oraşul tău ceas de soare.
152 153
CUM SĂ STUDIEZI NATURA ÎN TIMPUL VERII?
Vei afa, cum poţi studia mai bine natura ţinutului tău în tim-
pul verii?
Aminteşte-ţi! Ce legi de conduită în natură cunoşti deja?
Priveşte şi povesteşte! Judecă! Fă concluzii!
Imaginează-ţi: la începutul verii clasa ta, făcând o excursie,
a ajuns într-o poiană nemaipomenită. Câte fori multicolore
cresc aici! Înforesc călinul şi măceşul! Dar câţi futuri zboară!
Ce jocuri veţi prefera? Cum te vei comporta? Cred, că mai
vrei să vii în acest loc minunat... Au trecut câţiva ani şi iarăşi
s-a întâmplat să ajungi în această poiană. De ce oare ea s-a
schimbat atât de mult?
154 155
În atenţia prietenului naturii
Studiază, iubeşte şi ocroteşte natura ţinutului tău!
Străduieşte-te să studiezi cât mai bine
natura ţinutului tău în decursul verii.
Iată, ce trebuie să faci.
• Umblă împreună cu părinţii tăi prin pădure, pe
pajişti, în apropierea apelor şi compară, cum este viaţa
plantelor în aceste locuri.
• Afă de la cei adulţi care plante şi animale sunt pe
cale de dispariţie.
• Admiră frumuseţea forilor, însă nu le rupe!
• Admiră insectele, dar nu le prinde!
• Urmăreşte viaţa furnicilor, însă nu le deranja!
• Urmăreşte viaţa păsărilor: piţigoilor, rândunelelor,
vrăbiilor. Dar nu le strica cuiburile!
• Strânge seminţe de dovleci, dovlecei, castraveţi şi
de alte plante, pentru a hrăni iarna păsările.
• Strânge seminţe de fori, ca la primăvară să le arnci
în sol. În aşa fel vom face Pământul nostru mai frumos!
• Străduieşte-te de fecare dată să fotografezi
locurile frumoase, prin care ai călătorit. Vor trece ani şi
vei putea compara cum s-a schimbat natura ţinutului
natal.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un îndreptar cu tema: „Cum eu ajut natura”.
154 155
AUTOVERIFICARE: CE ŞTIU DESPRE NATURĂ
ŞI DESPRE STAREA VREMII?
Dacă vei răspunde corect la toate întrebările, atunci vei f
primit în rândurile prietenilor şi apărătorilor adevăraţi ai naturii,
pentru că ştii şi înţelegi legile, regulile şi tainele ei.
1. Din ceea ce înconjoară casa ta, ce ţine de natura moartă, iar
ce – de natura vie?
2. Numeşte componentele stării vremii.
3. Ce importanţă are temperatura aerului pentru oameni,
animale şi plante?
4. Ce înseamnă aceste semne convenţionale?
5. Pentru ce a fost alcătuită Cartea Roşie a Ucrainei?
6. Ce se va întâmpla, dacă ar dispărea păsările din păduri,
livezi şi parcuri?
156 157
Frumuseţile naturii
Admiră peisajele şi aminteşte-ţi despre călătoria
noastră prin împărăţia verii.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe le vei putea folosi în timpul
vacanţei de vară?
156 157
Biroul de informaţii al Naturii Mamă
Dicţionarul ilustrat al prietenului naturii
Curcubeu – imens arc multicolor des fă-
şurat pe cer după ploaie.
Glob – modelul volumetric al Pământului.
Gnomon – beţişor pe o suprafaţă ori-
zontală, cu ajutorul umbrei căruia se afă
poziţia Soarelui pe cer.
Altoi – ramură mică, sau frunză detaşată
de la planta-mamă, folosită la înmulţirea
plantelor.
Echinocţiu – durata zilei este egală cu du-
rata nopţii.
Solstiţiu – marchează ziua cea mai lungă
şi cea mai scurtă din timpul anului.
Ceas de soare – stabileşte ora în vreme
însorită cu ajutorul gnomonului.
Fenomene ale naturii – schimbările ce au
loc în natură.
Ніч
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
День
158 159
Scara clasifcării vântului
Tabelul cunoştinţelor utile
În Galeria de Arte a Naturii - Mamă din paginile acestui manual
poţi vedea reproducerile lucrărilor lui V. Kovalciuk, V. Kîrdii, V.
Proţiv, L. Ereomina, I. Semenov, I. Şîşkin, G. Tompson, I. Levitan,
D. Fiurer ş. a. Fotografile vă sunt puse la dispoziţie de adevăraţii
prieteni şi cercetători ai naturii: O. Protasov, V. Titar, Z . Berest,
V. Soloviov.
Denumirea vântului Acţiunea vântului
Vânt staţionar
Fumul se ridică drept spre cer.
Drapelul nu se mişcă.
Vânt calm
Fumul deviază puţin de la traseul
vertical.
Vânt uşor
Frunzele şi ramurile sunt în mişcare
continuă.
Vânt moderat

Frunzele şi ramurile se mişcă cu o
amplitudine mai mare sau variabilă
Vânt puternic
Copacii tineri se îndoaie.
Vânt foarte puternic
Crengile arborilor se mişcă.
Steagurile futură puternic.
Vânt extrem de
puternic
Copacii se mişcă de la rădăcină.
Se rup crengi.
Furtună
Se rup unii copaci mari.
Zboară de pe acoperişuri ţigla sau
şindrila
158 159
CE NUMIM FENOMENE ALE NATURII?
Oare care ştiinţă este cea mai veche
pe pământ? Bineînţeles, ştiinţele na-
turii! Ca să supravieţuiască, oamenii
antici trebuiau să cunoască bine tai-
nele naturii. Fiindcă ea îi asigura cu
toate cele necesare pentru viaţă:
aer, apă şi hrană. Pentru aceasta toţi
o numesc respectuos Natura-Mamă.
Aminteşte-ţi: ce este natura? Care
este deosebirea dintre natura vie şi
natura moartă? De ce oamenii trebuie
să studieze fenomenele naturii?
Natura este variabilă. Dacă acum
este soare, peste o clipă pot apărea pe cer nouraşi, iar mai
târziu poate să plouă. Dacă norii se lasă mai jos, atunci aerul
se face mai rece şi poate să ningă ...
În natura vie de asemenea au loc schimbări: se desfac mu-
gurii pe ramuri, înforesc şi dau roade plantele, păsările zboară
în ţările calde, iar unele animale se afă iarna în stare de
hibernare ...
Schimbările ce au loc în natură se numesc fenomene ale
naturii. Printre ele putem numi: ploaia, norii, vântul, viscolul,
furtuna, curcubeul, îngălbenirea frunzelor etc.
Toate acestea au loc indiferent de dorinţa omului. Apariţia
fecărui fenomen este cauzată de acţiunea unor legi ale naturii,
pe care nimeni nu le poate interzice sau a le anula.
INTRODUCERE
4 5
Fiecărui anotimp al anului îi aparţin diferite fenomene ale
naturii. Despre ele vei afa în clasa 2-a. La lecţiile de Ştiinţele
naturii vei face multe călătorii şi vei afa cum este ţinutul tău
în timpul toamnei, al iernii, al primăverii şi al verii. În aşa fel,
vei învăţa să iubeşti şi să ocroteşti Natura-Mamă, fără care nu
există viaţă. În paginile acestui manual te aşteaptă:
Pregătirea de călătoriile
prin anotimpuri: natura
şi starea vremii.
Călătoria întâia:
Natura toamna
Călătoria a doua:
Natura iarna
Călătoria a treia:
Natura primăvara
Călătoria a patra:
Natura vara
Biroul de informaţii
al naturii
Sarcină pentru prietenul naturii.
Citeşte şi examinează atent conţinutul manualului. Din câte
părţi este compus? Ce semne convenţionale se întâlnesc în
paginile lui şi ce înseamnă ele? Ce te-a interesat mai mult?
Care sarcini le-ai îndeplinit cu plăcere?
4 5
34
68
92
124
158
6
Pregătirea de călătoriile prin anotimpuri
NATURA ŞI STAREA VREMII
Înţelepciunea poporului:
Vreme bună – roadă bună.
FENOMENE ALE NATURII
Cer senin Cer înnorat Cer posomorât



Ploaie Ninsoare(zăpadă) Furtună



Rouă Ceaţă Chiciură



CE FORMĂ ARE PĂMÂNTUL?
Vei afla, că globul geografc este modelul volumetric al Pământului
Aminteşte-ţi! Soarele – sferă enormă şi foarte
ferbinte. Soarele este izvor de lumină şi căldură.
Cu ce se aseamănă Pământul: cu o farfurie, sau cu o
minge?
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pământul are formă de sferă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum putem vedea totul ce se afă pe suprafaţa Pământului?
Pentru aceasta a fost reprodusă imaginea Pământului în
miniatură – modelul lui volumetric. Ai, probabil, printre jucării
modele de maşini, de avioane sau de corăbii. Modelul
volumetric al Pământului se numeşte glob.
Afă sensul cuvântului
Cuvântul „glob” se traduce ca „sferă”.
Model – reprezentare în mic a unui obiect; machetă.
8 9

Reţine!

Toate lucrurile intransparente afate în calea luminii
formează umbră. Umbra – întunecime provocată de un
corp care opreşte razele de lumină.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
___________________________________ Lucrăm în perechi
Judecaţi: de ce depinde lungimea umbrei?
Lungimea umbrei depinde de poziţia soarelui
pe cer. La amiază soarele se afă la cea mai
mare distanţă de Pământ. Atunci umbrele sunt
mai scurte. Dimineaţa şi seara umbrele devin
mai lungi.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Măsoară cu paşii tăi lungimea umbrei unui
arbore în timpul amiezii şi seara. Compară lungimea umbrei.
Explică, de ce lungimea ei se schimbă?
Laboratorul de cercetări:
Formarea umbrei cu ajutorul
luminii şi a globului
8 9
CE FORMĂ ARE ORIZONTUL?
Vei afa, ce este orizontul; unde poate f văzută linia
orizontului; cum se numesc cele patru puncte cardinale ale
orizontului.
Aminteşte-ţi! Ai avut ocazia să te afi în câmp, sau într-
un loc deschis? În jurul tău se vedea suprafaţa Pământului –
orizontul, sau zarea. El are formă de cerc. În pădure s-au în
oraş linia orizontului nu poate f văzută.
Priveşte şi povesteşte: pe care dintre aceste fotografi
poate f văzută linia orizontului?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Orizont se numeşte partea suprafeţei pământului pe
care o vede omul în jurul lui.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
_______________________________Afă sensul cuvântului.
Cuvântul „orizont” înseamnă a stabili un hotar.
10 11
În depărtări se vede linia orizontului – locul, unde Cerul parcă
se uneşte cu Pământul.
Orizontul are patru puncte cardinale: nord, sud, est şi vest.
Prescurtat se scriu astfel:
: Nord – N. Est – E.
Sud – S. Vest – V.
La determinarea punctelor cardinale ale orizontului ne ajută
soarele. La prânz el ne arată unde se afă partea de Sud. În
partea opusă, acolo unde se afă umbra, este Nordul. Celelalte
două părţi ale orizontului sunt Est şi Vest.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum să găseşti cu ajutorul Soarelui punctele cardinale.
Pentru aceasta trebuie să stai la prânz cu faţa spre umbra
ta. Înainte va f Nordul, în spate – Sudul. Mâna dreaptă va
arăta spre Est, iar cea stângă – spre Vest.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Judecă! În ce parte a orizontului se găsesc geamurile clasei,
dacă soarele străluceşte în ele la amiază?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, în ce parte a orizontului se găseşte cuibul prietenei
noastre Gaiţa cea Înţeleaptă, dacă peste el niciodată n-au
căzut razele soarelui?
10 11
DE CE EXISTĂ ZI ŞI NOAPTE?
Vei afa, că Pământul se roteşte în jurul axei sale; de ce
există zi şi noapte şi care este durata lor de timp.
Aminteşte-ţi! Cum se numeşte modelul volumetric al
Pământului?

Ce bine e că oamenii au inventat globul, a spus Aricelul
cel Isteţ.
Datorită lui noi facem cunoştinţă nu numai cu forma
Pământului, ci şi cu faptul că el se roteşte în jurul axei
sale.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Axa – linie imaginară, în jurul căreia se roteştete Pământul.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pământul mereu se roteşte. Acolo unde suprafaţa lui este
luminată de soare, este Ziuă, iar în partea opusă – e Noapte.
O zi şi o noapte au 24 ore. Aceasta este perioada de timp în
care Pământul face o rotaţie în jurul axei sale.
axă
12 13
Aricelul cel Isteţ întreabă. Ce perioade de timp sunt
prezentate în aceste fotografi? Descrie calea parcursă de
Soare în timpul zilei.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, ce fenomene ale naturii se repetă în fecare zi. Cercetează:
se schimbă oare durata zilei şi a nopţii în diferite anotimpuri?
Laboratorul de cercetări:
Răspândirea luminii asupra
Pământului
LUMINĂ
Ziua
Noaptea
UMBRĂ
12 13
DE CE ARE LOC SCHIMBAREA
ANOTIMPURILOR?
Vei afa despre rotaţia Pământului în jurul Soarelui, care
este durata unui an, cauzele schimbării anotimpurilor.
Aminteşte-ţi! În ce ordine se schimbă anotimpurile anului?
Galeria de Arte a Naturii - Mamă
Elena Culiciţka. Anotimpurile
În diferite anotimpuri poziţia Soarelui pe cer este alta. Aceasta
se întâmplă datorită rotaţiei Pământului în jurul Soarelui. Pe
parcursul anului suprafaţa Pământului este încălzită de razele
solare diferit. Acest factor regulează schimbarea anotimpurilor:
de la iarna geroasă – la vara călduroasă.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pământul face o rotaţie în jurul Soarelui timp de un an –
12 luni.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
14 15
___________________________________ Lucrăm în perechi
Priviţi şi povestiţi! Cum se schimbă poziţia Soarelui la
amiază în diferite anotimpuri?
Toamna
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
Iarna
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
Primăvara
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
Vara
ніч ніч день
0 год 4 год 16 год 20 год 24 год
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte desenele şi socoate, câte ore are ziua în timpul
verii şi în timpul iernii. Alcătuieşte un discurs despre călătoria
Soarelui pe cer.
00 00 0 ora 6 ora 12 ora 18 ora 24
Noapte Noapte Zi
Noapte Noapte Zi
Noapte Noapte Zi
Noapte Noapte Zi
0 ora 6 ora 12 ora 18 ora 24
0 ora 6 ora 12 ora 18 ora 24
0 ora 4 ora 16 ora 20 ora 24
14 15
CUM SĂ OBSERVI POZIŢIA SOARELUI
LA AMIAZĂ?
LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să urmăreşti schimbările poziţiei Soarelui la
prânz şi cum să foloseşti gnomonul, vei învăţa să determini
în zi însorită punctele cardinale ale orizontului.
Reţine!

Înălţimea Soarelui la amiază – cel mai înalt punct
pe boltă, în care se afă Soarele la amiază (ora 12).
Determinarea înălţimei Soarelui pe bolta cerească se
efectuează cu ajutorul gnomonului. Gnomon – beţişor
special, cu ajutorul căruia se măsoară lungimea umbrei.
În atenţia prietenului naturii.
Nu confunda gnomonul cu gnomul!
Nord Sud
Umbra gnomonului
gnomon
16 17
Instalarea gnomonului şi măsurarea lungimei umbrei lui
Se efectuează în zi însorită la 12. 00 pe teren deschis.
Utilaje: gnomonul şi o riglă pentru a măsura lungimea
umbrei.
Fii atent! Dacă soarele la amiază e situat mai sus pe cer, atunci
el elimină mai multă lumină şi căldură, iar umbra gnomonului devine
mai scurtă. Dacă e situat mai jos, atunci Pământul primeşte mai
puţină lumină şi căldură, iar umbra gnomonului devine mai lungă.
În atenţia prietenului naturii.
Măsoară lungimea umbrei gnomonului pe parcursul
întregului an:
• 20-23 septembrie, când durata zilei este egală cu cea a
nopţii • 20-23 decembrie, când zilele sunt cele mai scurte
• 20-23 martie, când durata zilei este egală cu cea a nopţii
• 20-23 iunie, când zilele sunt cele mai lungi..
Sarcină pentru prietenul naturii.
Demonstrează, că schimbarea anotimpurilor depinde de
poziţia Soarelui.
Lucrare practică
16 17
CUM SE MĂSOARĂ TEMPERATURA AERULUI?
Vei afa, cum se stabileşte temperatura cu ajutorul
termometrului.
Aminteşte-ţi! Ce aparat ne ajută să stabilim dacă afară e
cald sau frig? Sau indică temperatura corpului, când cineva e
bolnav? Bineînţeles – termometrul.
_______________________________ Afă sensul cuvântului
Cuvântul „termometru” este compus din două cuvinte, care
înseamnă „căldură” şi „măsor”.
Termometre sunt diferite. Cu ele putem măsura nu doar
temperatura aerului în odaie sau afară, ci şi temperatura apei
şi a solului. Sunt şi termometre medicale. Temperatura se
măsoară în grade.
Termometrele au scară cu diviziuni. Fiecare diviziune
înseamnă un grad. Cifrele de lângă diviziuni sunt aşezate sus
şi jos de zero grade. Cele de sus sunt gradele pentru căldură,
cele de jos – pentru frig sau ger. La scara cu diviziuni este
alipit un tub cu lichid. Când e cald, nivelul lichidului se ridică,
deoarece el se dilată. Când e frig – scade, pentru că lichidul se
comprimă. Nivelul lichidului ne ajută să afăm numărul gradelor
de căldură sau de frig. Cu semnul „+” se indică gradele de
căldură, iar cu „—” – gradele de frig.
18 19
Sarcină pentru prietenul naturii.
Ce fel de termometre ai acasă? Compară-le. Măsoară
temperatura aerului în odaie şi afă ce temperatură e afară.
Laboratorul de cercetări
Stabilirea temperaturii în grade de căldură
şi de frig pe un model de termometru
Zero grade, 0
25 grade de căldură,
25 grade mai sus de zero, +25
12 grade de frig (ger),
12 grade mai jos de zero, -12
+25°
– 10°

Vara Iarna Primăvara
18 19
UNDE ÎN NATURĂ
ÎNTÂLNIM APA?
Vei afa, că cea mai mare cantitate de apă în stare lichidă
se găseşte în diferite rezervoare. Ea intră în componenţa
solului, plantelor, corpurilor animalelor şi oamenilor.
Aminteşte-ţi! Ce calităţi are apa? Alcătuieşte un discurs
despre calităţile apei, folosind cuvintele de mai jos. Ce fel de
stări ale apei cunoşti?
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Mîkola Gluşcenko. Malul Niprului
n-are
culoare
transparentă
n-are miros şi
gust
ia forma
oricărui vas.
curgătoare
20 21
Uitându-ne la glob, noi observăm că pe el domină culoarea
albastră. În aşa fel este însemnat spaţiul acvatic al planetei
noastre. În mări şi oceane apa e sărată. Cea nesărată se
găseşte în râuri, lacuri, iazuri şi izvoare. În înaltul cerului plutesc
nouraşi. Ei de asemenea sunt compuşi din apă. Atunci când
devin negri, din ei încep să curgă stropi de ploaie sau fulgi de
zăpadă. În aşa fel apa nimereşte în sol. În adâncul Pământului
se găsesc apele subterane. Corpurile plantelor, animalelor şi
oamenilor parţial sunt compuse din apă.
Judecă! Demonstrează, că în componenţa corpului omenesc
este apă.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre faptul, cum s-a schimbat
starea rezervorului tău îndrăgit toamna.
Laboratorul de cercetări:
Calităţile apei
Apa intră în
componenţa solului.
Capacitatea apei de a
dizolva sarea şi zahărul.
Sare
Zahăr
20 21
CUM SE SCHIMBĂ STAREA APEI
LA ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE?
Vei afa, că la încălzire şi răcire starea apei se schimbă.
Aminteşte-ţi! Apa se poate afa în trei stări: lichidă, solidă
şi gazoasă.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Starea apei depinde de temperatură.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Priveşte! Povesteşte! Din ce sunt făcute aceste sculpturi?
Unde în natură mai există apă?
22 23
______________________________Comentează proverbele

Gerul bate – gheaţa creşte.

Nu e ploaie fără nori.
Carasul Auriu întreabă:
Se poate căra apă cu ciurul?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Demonstrează, că în natură apa se găseşte concomitent
în trei stări. Compune o povestioară despre peripeţiile unei
picături de apă. În ce stare îţi place apa cel mai mult?
Laboratorul de cercetări:
Calităţile apei în momentul
încălzirii şi al răcirii.
Formarea
vaporilor
Transformarea
vaporilor în lichid
Trecerea apei din stare
lichidă în stare solidă
22 23
CE ÎNSEAMNĂ CIRCUITUL APEI
ÎN NATURĂ?
Vei afa, cum se naşte circuitul apei în natură.
Aminteşte-ţi! Din nori cad nu numai stropi de ploaie, ci şi
ceaţă, măzăriche de omăt şi de gheaţă, zăpadă, grindină etc.
În stratul de aer de la suprafaţa pământului se formează roua,
chiciura, bruma, poleiul.
Priveşte! Cum arată diferite tipuri de precipitaţii.
Ploaie Ceaţă Zăpadă
Rouă Polei Brumă
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs! Care precipitaţii sunt caracteristice
pentru fecare anotimp în parte.
Carasul Auriu întreabă: De ce s-a uscat balta? De ce
hainele ude au devenit uscate? De ce iazul e mai mic?
Unde dispare roua?
Apa are capacitatea de a se evapora – de a se
transforma în vapori. Bălţile şi hainele nu s-ar usca
nicicând, de nu s-ar efectua evaporarea. Apa este un
lichid minunat, în veşnică mişcare.
24 25
Mişcarea apei în natură este ca o rotaţie. Evaporându-se
de la suprafaţa oceanelor, mărilor şi a altor rezervoare, apa
se transformă în nori. Norii find mânaţi de vânt se răcesc şi
atunci începe să plouă sau să ningă. Dacă acest fenomen
are loc deasupra oceanului, atunci apa uşor nimereşte iarăşi
în ocean, iar dacă pe suprafaţa terestră, atunci calea ei spre
ocean este mult mai grea. Ea poate ajunge la apele subterane
din inima Pământului, poate nimeri în conductele de apă din
oraşe, poate potoli setea unei plante sau a unui animal, poate f
cuprinsă între ghearele unui gheţar ... Însă peste o perioadă de
timp ea se va ridica iarăşi deasupra oceanului, transformându-
se în nouraşi, apoi în stropi de ploaie ...
Reţine! Circuitul apei - trecerea apei dintr-o stare in alta.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Pe baza unor desene animate, alcătuieşte o poveste în care
eroina principală, Picătura de Apă, să facă o călătorie între cer
şi Pământ.
Nori
Precipitaţii
Evaporare
Apă
24 25
CUM POT FI STAREA VREMII
ŞI NEBULOZITATEA?
Vei afa, ce înseamnă starea vremii, ce fel de nori şi
nebulozitate există.
Aminteşte-ţi! Care este componenţa norilor?
Ai avut ocazia în timpul verii să urmăreşti cu privirea nişte
nouraşi albi şi pufoşi? Cu ce se asemănau?

Galeria de Arte a Naturii Mamă
Kosteantîn Bohaevskii. Norii
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Norii – picături de apă amestecate cu vapori.
Nebulozitate – gradul de acoperire cu nori a bolţii cerului.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
26 27
Sunt trei tipuri de nori.
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă, dacă ştii ce înseamnă
starea vremii.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Indicatorii stării vremii sunt: temperatura aerului, nebu-
lozi tatea, precipitaţiile, vântul. Ele sunt cauzate de înăl-
ţimea Soarelui pe boltă, de durata zilei şi a nopţii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Fotografază ori desenează un cer înnourat. Demonstrează,
că după starea cerului se poate afa starea vremii.
Cirus
situaţi la o înălţime mai mare
Stratus
situaţi la o înălţime mai joasă
Cumulus
situaţi la înălţime medie
26 27
CE ESTE VÂNTUL?
Vei afa, că aerul rece se comprimă, iar cel cald se dilată.
Datorită acestui fapt, aerul se mişcă. Aşa apare vântul.
Aminteşte-ţi! Ce calităţi are aerul? Întrebuinţând cuvintele
de mai jos, alcătuieşte un discurs despre calităţile lui.
____________________________Afă sensul cuvântului
Cuvântul „gaz” înseamnă stare amorfă. Aerul şi vaporii de
apă se afă în stare gazoasă.
___________________________________ Lucrăm în perechi
Cum puteţi demonstra, că în jurul nostru este aer?
incolor
transparent
n-are miros,
nici gust
se afă în stare
gazoasă
ocupă întregul
spaţiu
28 29
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mişcarea aerului se numeşte vânt.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, ce folos şi ce daună poate aduce vântul.
Aminteşte-ţi nişte poveşti sau cântece despre vânt.
Laboratorul de cercetări:
Calităţile aerului
Aerul ocupă întregul spaţiu.
La încălzire aerul se dilată,
iar la răcire – se comprimă.
Тепле повітря
Холодне повітря
Вітер
Vânt
Aer rece
Aer cald
Cum se formează vântul?
28 29
CUM AJUTĂ SEMNELE POPULARE
LA PREVEDEREA STĂRII VREMII?
Vei afa, după ce criterii se fac observări asupra stării vremii
şi a naturii moarte din ţinutul natal.
Aminteşte-ţi! Ce ţine de natura moartă? Care sunt indicatorii
stării vremii?
Încă din vechime oamenii urmăreau cum se schimbă starea
vremii în diferite anotimpuri. Acest lucru era foarte important,
deoarece de starea vremii depindea nu numai roada, ci şi viaţa
lor. De aceea, fecare semn era verifcat pe parcursul a multor
ani, aşa ajungând până la noi. Acum afă tu, dacă se îndeplinesc
semnele populare, sau nu.
_______________________________ Lucrăm în grupuri
Рovestiţi! Cum infuenţează poziţia Soarelui asupra:
• duratei zilei şi a nopţii în diferite anotimpuri;
• temperaturii aerului;
• formării norilor, precipitaţiilor şi vântului;
• stării rezervoarelor şi solului în diferite anotimpuri?
1.Durata zilei şi
a nopţii
2.Temperatura
aerului
3.Nebulozitatea
4.Precipitaţiile
5.Vântul
6.Starea
rezervoarelor
7.Starea solului
30 31
Cercetează semnele populare!
1. Despre soare. Dacă la apus Soarele este roşu şi lipsesc
norii – va f o zi senină.
2. Despre temperatura aerului. Dacă în a doua jumătate a
zilei temperatura aerului scade brusc – vor f îngheţuri.
3. Despre nebulozitate. Dacă pe cer apar nori mărunţi şi
deşi – va ploua.
4. Despre precipitaţii. Dacă după picăturile de ploaie pe apă
rămân bulbuci – va f timp ploios.
5. Despre vânt. Dacă se stârneşte vânt – se schimbă timpul.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, ce fel de semne populare despre vreme cunosc rudele
tale şi dacă ele se îndeplinesc.
1 2 3
4 5
30 31
AUTOVERIFICARE:
CE ŞTIU DESPRE INFLUENŢA SOARELUI
ASUPRA NATURII
ŞI A STĂRII VREMII
Aricelul cel Isteţ promite. Dacă vei răspunde corect
la toate întrebările, nu numai că vei primi o notă bună,
ci şi vei demonstra, că ştii multe despre infuenţa
Soarelui asupra naturii şi a stării vremii.
1. Alege răspunsul corect.
Ce formă are Pământul?
a) rotundă;
b) sferică;
c) plată (turtită).
2. Priveşte atent desenele.
Ce este redat incorect în ele?
3. Citeşte înregistrările temperaturii:

+ 3°
– 7°
+ 14°
– 20°
4. Ce s-ar putea întâmpla, dacă apa n-ar avea capacitatea de
a se evapora?
32 33
5. Compară imaginile. Pe care dintre ele este redată vremea
înnorată, iar pe care cea posomorâtă?
6. Ghicitoare foto. Ce fel de vreme se apropie?
Aminteşte-ţi, ce ai învăţat nou despre natură
şi despre starea vremii.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai dori să le povesteşti prietenilor tăi?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţa de zi cu zi?
Acum porneşte în prima călătorie – în ospeţie la
Toamna darnică.
1 2
32 33
Călătoria întâia
Înţelepciunea poporului: Vine toamna
pe cărare, duce ploaia în spinare.
NATURA TOAMNA
SARCINI PENTRU OBSERVĂRILE
FĂCUTE TOAMNA
Natura Natura
moartă vie
Primele Plantele
îngheţuri Coacerea
Ceţile de dimineaţă fructelor şi a seminţelor
Ploile Îngălbenirea frunzelor
Prima pojghiţă Căderea lor
de gheaţă Animalele
Primii fulgi Dispariţia insectelor
în aer Plecarea păsărilor
Pregătirea animalelor
pentru iarnă

FACEM OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL TOAMNEI
Lunile şi perioadele toamnei
Temperatura
aerului
Cerul,
nebulozitate
şi precipitaţii
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene
naturale în viaţa
plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Septembrie –
toamnă timpurie
+ 25°
+ 20°
+ 15°
Octombrie –
toamnă aurie
+20°
+15°
+10°
Noiembrie –
toamnă târzie
+15°
+10°

36 37
FACEM OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL TOAMNEI
Lunile şi perioadele toamnei
Temperatura
aerului
Cerul,
nebulozitate
şi precipitaţii
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene
naturale în viaţa
plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Septembrie –
toamnă timpurie
+ 25°
+ 20°
+ 15°
Octombrie –
toamnă aurie
+20°
+15°
+10°
Noiembrie –
toamnă târzie
+15°
+10°

36 37
CE FEL DE SEMNE
ARE TOAMNA?
Vei afa, care schimbări din natură se refectă în denumirile
lunilor de toamnă.
Aminteşte-ţi şi judecă! Cum crezi, când se încheie vara?
Care semne de vară putem întâlni în septembrie? Care semne
de toamnă se ivesc în septembrie?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Toamna – este calea parcursă de natură de la vară spre
iarnă.

Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Petro Levcenko.
Râul toamna..
Mîkola Hluşcenko. Toamnă Kieveană.
38 39
Gândăcelul Pistruiat este curios.
Ce fel de taine ascund denumirile lunilor de toamnă?
În tradiţia românească Septembrie poartă denumirea „Răpciune”, pentru
că vremea începe să se răcească, dar şi „Vinicer”, findcă e perioada culesului
viilor. Este luna cea mai importantă pentru agricultori, acum find culese roadele
muncii de peste an. Se ară şi se seamănă de toamnă, se pregătesc gropile
pentru altoi, se culeg fructele şi legumele, iar la sfârşitul lunii – şi mierea.
Brumărel este denumirea populară a lunii Octombrie şi vine de
la faptul că acum începe să cadă bruma. În această perioadă încep
pregătirile pentru iarnă, ţăranii find preocupaţi, în special, de treburile
gospodăriei. Este de asemenea perioada curăţatului grădinilor şi livezilor.
Despre Brumărel se mai spune că ar f un voinic. El călătoreşte peste
câmpii, dealuri şi munţi ca să vestejească forile şi să scuture frunzele
copacilor.
38 39
Tradiţional, luna Noiembrie se numeşte Brumar sau Promorar, tocmai pentru
că în această lună se intensifcă bruma şi promoroaca. De-acum sunt însămânţate
toate grânele de toamnă şi totul este pregătit pentru iernat. Deşi în luna lui Brumar
frigul îi îndeamnă pe gospodari să se strângă la gura sobei, activităţile câmpului nu
încetează cu totul. Dacă este vreme frumoasă, se plantează copăcei, se îngroapă
via pentru a o proteja de ger, iar trunchiurile copacilor se vopsesc cu var ca să nu-i
ademenească pe iepuri să le distrugă scoarţa.
Expresii populare despre lunile toamnei
Răpciune Brumărel Brumar
Septembrie deja
nu-i vară, dar încă
nici toamnă.
Brumărel e
mofturos; când
cu soare, când
ploios.
Noiembrie
deschide uşa în
faţa iernii.
Septembrie
miroase a mere,
iar octombrie – a
varză.
Octombrie e rece,
dar noiembrie-l
întrece
Fluturii albi în
noiembrie nu-s o
minune.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Explică conţinutul expresiilor despre lunile toamnei.
40 41
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs pe tema: „De ce iubim toamna”.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Toamna se împarte în trei perioade: timpurie, aurie şi
târzie.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care ar putea f simbolurile lunilor de toamnă? Prin ce se
deosebesc între ele lunile de toamnă?
Toamnă timpurie
Toamnă aurie
Toamnă târzie
40 41
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN NATURĂ TOAMNA?

LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să faci observări toamna.
Facem observări în natură:
Aminteşte-ţi! După ce plan se fac observări asupra stării
vremii şi a naturii moarte?
Poziţia Soarelui
la amiază
Determinarea lungimii
umbrei gnomonului
Senin Înnorat Posomorât
Temperatura aerului
Starea cerului
1
2
3
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
42 43
În atenţia prietenului naturii.
Nu lăsa murdării în natură. Strânge gunoiul în urma ta
şi aruncă-l în locurile repartizate pentru el.
Sarcină pentru prietenul naturii.
De ce observările din natură trebuiesc petrecute după un
anumit plan?
Ploaie
Precipitaţiile
Vântul
Fenomene de toamnă
în viaţa plantelor
Animalele toamna
4
5
6
7
42 43
CUM SE SCHIMBĂ NATURA MOARTĂ TOAMNA?
Vei afa despre starea naturii moarte toamna.
Aminteşte-ţi! Cu cât e situat mai jos Soarele la amiază, cu
atât mai lungă devine umbra gnomonului. În urma micşorării
înălţimii Soarelui pe boltă, se schimbă durata zilei şi a nopţii.
Priveşte desenele şi povesteşte! E luminos afară
când te trezeşti dimineaţa? Dar când te culci seara?
Aminteşte-ţi, cum era în timpul verii şi la început de
toamnă?
În septembrie ziua e mai lungă decât noaptea. Însă treptat
durata ei scade. La 23 septembrie ziua şi noaptea devin egale.
Ele au câte 12 ore. Pe parcursul lui octombrie şi noiembrie
zilele devin mai scurte, iar nopţile – mai lungi.
Ніч
12 ore
Ziua
Noaptea
23 septembrie
44 45
Ce înseamnă expresiile?

Noiembrie taie ziua şi hrăneşte noaptea.

Ziua de noiembrie e ca o coadă de iepure.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Toamna zilele devin mai scurte, iar pe Pământ nimereşte
din ce în ce mai puţină lumină şi căldură.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă. Cum se schimbă tem-
peratura aerului în timpul toamnei? Cum infu enţează
acest fapt asupra stării cerului şi a nebulozităţii? Cât
de des cad ploi şi sufă vânt?
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Întrecerea „Cine este cel mai bun observator din clasă?”
1. Când a fost ultima furtună?
2. Când au fost în această toamnă primele îngheţuri?
3. Câte zile au fost cu ceaţă?
4. Câte zile au fost ploioase?
5. A apărut după ploaie curcubeul?
Învingător va f acela, care va face cele mai precise însemnări
în calendarul despre starea vremii.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre zilele calde şi frumoase ale
toamnei timpurii.
44 45
CE FENOMENE DE TOAMNĂ
AU LOC ÎN VIAŢA PLANTELOR?
Vei afa, că viaţa plantelor toamna depinde de starea naturii
moarte.
Aminteşte-ţi! Ce schimbări au loc toamna în natura
moartă?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: Cum se schimbă
exteriorul plantelor toamna? Când se coc fructele cu
seminţe pe arbori şi arbuşti?
Stejar Călin Măceş
Priveşte fotografile de la expoziţia de fori de toamnă şi
povesteşte: care plante înforesc toamna? Numeşte-le
46 47
Toamna plantelor nu le ajunge destulă lumină şi căldură.
De aceea culoarea verde a frunzelor se schimbă treptat în
galbenă, portocalie şi chiar violetă.
Nu toate frunzele îşi schimbă culoarea în acelaşi timp.
Primele îngălbenesc frunzele mesteacănului, apoi – ale
teiului, mai tărziu – ale arţarului. Nu se grăbeşte să-şi schimbe
veşmântul vişinul, iar liliacul îşi scutură frunza încă verde.
Afă şi povesteşte prietenilor! De ce toamna cad frunzele
de pe copaci?
Căderea frunzelor este un fenomen al naturii. El pregăteşte
plantele pentru iarnă. Acest proces salvează ramurile copacilor
de ruperea lor în timpul ninsorilor.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Coacerea fructelor şi a seminţelor, îngălbenirea şi
căderea frunzelor sunt fenomene de toamnă în viaţa
plantelor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs: „Viaţa plantelor toamna”. Gândeşte-
te o compoziţie pentru o expoziţie de fori.
46 47
CUM SE DEOSEBESC PLANTELE
DUPĂ DURATA VIEŢII?
Vei afa, care plante trăiesc un an şi care – mai mulţi ani.
Aminteşte-ţi! Cum se deosebesc după structură arborii,
arbuştii şi plantele erbacee?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Descrieţi un arbore, un arbust şi o plantă erbacee, folosind
cuvintele: tulpină, mai multe tulpini, erbacee, lemnos, suculente.
Gândăcelul Pistruiat a privit nişte fotografi cu
plante şi se interesează: oare plantele dau roade
imediat după ce au fost sădite?
48 49
După ce plantezi un puiet de măr, trebuie să aştepţi 5-6 ani
până când el va da roadă.
Dacă plantezi coacăză sau agriş, chiar în următorul an poţi
gusta din roadele lor.
Cui oare nu-i plac mirositoarele frăguţe? Însă ca să le guşti,
trebuie să aştepţi cel puţin un an după ce le-ai sădit.
În schimb roşiile şi castraveţii aduc roadă chiar în vara când
au fost sădite.
Aşadar, plantele se deosebesc după durata vieţii.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
După durata vieţii plantele se împart în: anuale şi de mai
mulţi ani - perene.
Arborii şi arbuştii sunt plante perene.
Între plantele erbacee sunt şi anuale, şi perene.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Întreceţi-vă: cine cunoaşte mai multe denumiri de plante şi
ghicitori despre ele? Din ce grup (după durata vieţii) fac parte
aceste plante?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Numeşte câteva plante anuale şi perene, care au fori foarte
frumoase. Afă, cum trebuiesc îngrijite.
48 49
MODALITĂŢILE DE ÎNMULŢIRE A PLANTELOR.
Vei afa despre modalităţile de înmulţire a plantelor.
Aminteşte-ţi! Ce structură au plantele fanerograme? Ce a
uitat să deseneze pictorul?
___________________________________________ Ghiceşte!

Arunci o mână – culegi un car.
Gaiţa cea înţeleaptă întreabă: ce înseamnă altoi?
Cum pot f înmulţite plantele prin altoire?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Altoiul este o ramură mică, sau o frunză detaşată dintr-o
plantă-mamă, care are capacităţi de înrădăcinare.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Rădăcină
Tulpină
Frunză
Floare
50 51
Priveşte desenele şi afă, cum se înmulţeşte muşcata şi
sansevieria.
Muşcată Sansevierie
Judecă: de ce sansevieria este numită şi coadă de
ştiucă, iar muşcata – colăcel?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plantele se înmulţesc: prin seminţe, prin altoi (butaşi).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Propune rudelor tale să înmulţiţi plantele de cameră din
locuinţa voastră. Sugerează-le nişte idei.
50 51
CUM SE RĂSPÂNDESC PLANTELE ÎN NATURĂ?
Vei afa despre modalităţile de răspândire a plantelor în
natură.
Ghiceşte!

Respiră, cresc, dar nu pot să umble.

Gândăcelul Pistruiat se interesează. Cum îşi răs-
pân desc plantele seminţele lor?
Ghindele şi alunele cad pe pământ. Veveriţele,
şoriceii şi păsările le culeg şi le duc în ascunzişurile lor, să le
aibă pentru iernat. De multe ori animalele uită de proviziile lor
şi primăvara din ele răsar noi vlăstari, deja în altă parte.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fructele şi seminţele sunt răspândite de către animale.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Există, însă, plante care n-au încredere în animale şi con-
tează doar pe puterea vântului. El le răspândeşte sămânţa
până în cele mai îndepărtate colţişoare ale meleagului nostru.
Seminţele multor plante s-au acomodat foarte bine acestui
proces. Sămânţa arţarului se aseamănă cu elicea unui eli-
copter, cea a teiului şi a ulmului are aripioare, iar a păpădiei
– paraşută.
52 53
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Multe seminţe sunt răspândite de vânt.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unele plante îşi răspândesc seminţele singure. După ce
rodul se usucă, el crapă, iar seminţele se împrăştie în jur. Astfel
se întâmplă cu mazărea, fasola, varza etc.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unele plante îşi răspândesc seminţele singure.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte desenele şi alcătuieşte un discurs despre răs-
pândirea plantelor în natură.
52 53
DE CE TOAMNA CRESC MULTE CIUPERCI?
Vei afa, unde să cauţi ciuperci şi cum să le deosebeşti pe
cele comestibile de cele otrăvitoare.
Aminteşte-ţi! Ai avut ocazia să strângi ciuperci?
Priveşte şi povesteşte! Câte ciuperci a adunat piticul din
poveste?
Ciupercile cresc atunci când, după ploi abundente, afară e
cald. Cea mai prielnică perioadă este toamna, când e mare
umezeală.
Ciupercile trebuiesc căutate în păduri umbroase, printre
mesteceni, pini şi stejari.
____________________________ Memorizează proverbele!

Sub voinici stejari, ciupercile-s mai mari.

Hribu-i ca alunul, nu creşte câte unul.
Ascultă sfaturile Aricelului Isteţ. Dacă te porneşti
în pădure să strângi ciuperci, trebuie să ştii care sunt
comestibile şi care – otrăvitoare. Ele se aseamănă
între ele şi trebuie să fi foarte atent, pentru că
de aceasta depinde viaţa ta şi a familiei tale.
54 55
Ciuperci comestibile Ciuperci otrăvitoare
Mânătarcă (hrib) hrib ţigănesc
Pitărcuţă
Burete pestriţ roşu
Pitarcă
Burete pestriţ
Gălbiori
Gălbiori falşi
Hulubiţă (vineţică) Ciupercă albă
Ghebe Ghebe false
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un îndreptar pentru iubitorii de ciuperci.
54 55
CUM SE SCHIMBĂ VIAŢA INSECTELOR
ŞI A PEŞTILOR TOAMNA?
Vei afa, că toamna insectele şi peştii se pregătesc de iernat.
Aminteşte-ţi! Prin ce se aseamănă insectele între ele?
Numeşte insectele care îţi sunt cunoscute.
Gândăcelul Pistruiat întreabă. Unde locuiesc
insectele redate în aceste imagini? Cu ce se hrănesc
ele? Ce schimbări se petrec in viaţa lor toamna?
Albiliţa verzei Muscă Gândac de Colorado
În ultimele zile însorite ale toamnei insectele îşi caută adăpost
pentu iarnă. Cu cât timpul se răceşte, cu atât le întâlnim mai
rar. Ele se ascund sub scoarţa copacilor, în sol, în cioturi şi sub
frunzele căzute. Se întâlnesc şi prin beciurile caselor. Acolo
vor aştepta să vină primăvara, când vor putea găsi hrană.
56 57
___________________________________________ Ghiceşte!

În zale se găteşte, în apă trăieşte.
Ştiucă Babucă Crap
Carasul Auriu povesteşte despre schimbările ce
au loc în viaţa peştilor toamna.
Modul de viaţă al peştilor depinde de temperatura
apei în rezervor. Dacă apa e rece, unii peşti devin mai
pasivi, mai puţin se hrănesc. Deaceea, pescuitul de
toamnă e mai sărac. Nu pierd, însă, din activitate peştii răpitori
– ştiuca şi bibanul. Se mai întâlneşte şi babuşca. Ceilalţi peşti
se ascund în nămolul de la fundul apelor şi stau acolo până
vine primăvara.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte fotografile lui Andrei Pavlov şi alcătuieşte un discurs
despre viaţa furnicilor.
56 57
CE SCHIMBĂRI AU LOC TOAMNA
ÎN VIAŢA PĂSĂRILOR?
Vei afa despre activitatea păsărilor călătoare şi a celor
sedentare în timpul toamnei.
Aminteşte-ţi! Ce este caracteristic pentru structura corpului
păsărilor? Care schimbări din natură infuenţează asupra vieţii
păsărilor? Numeşte păsările pe care le cunoşti.
Lăstun Grangur Cuc
Barză Raţă sălbatică Graur
Priveşte şi povesteşte!
Ai avut ocazia să întâlneşti aceste păsări toamna târziu, sau
iarna? Bineînţeles, nu! Pentru că ele aparţin grupului de păsări
călătoare.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Călătoare se numesc păsările care primăvara îşi fac
cuiburi în ţinutul nostru, iar când vine toamna ele zboară
spre alte meleaguri, unde e cald.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
58 59
Cauza principală a plecării lor este lipsa de hrană. Când se
face frig, dispar insectele şi alte animale, se usucă plantele.
Deoarece ziua e scurtă, iar noaptea e lungă, nici timp nu le
ajunge să-şi caute hrană.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aceste călătorii se numesc fenomen al naturii în viaţa
păsărilor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaiţa cea Înţeleaptă a remarcat, că ea niciodată nu-şi
părăseşte patria: ”Mie şi acasă mi-e bine, şi hrană îmi
ajunge. Noi, gaiţele, aparţinem grupului de păsări
sedentare. Adică, nu ne părăsim casa pe parcursul întregului
an”.
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce asemănare şi deosebire
este între cioara gri, cioara de semănătură şi stăncuţă.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă care păsări rămân să locuiască toamna în localitatea ta..
Coţofană Vrabie Piţigoi
Gaiţă Porumbel Ciocănitoare
58 59
CE SCHIMBĂRI AU LOC TOAMNA
ÎN VIAŢA ANIMALELOR?
Vei afa, că toamna animalele se pregătesc de iernat.
Aminteşte-ţi! Ce caracteristici ale structurii corpului
animalelor cunoşti? Cum infuenţează schimbările din natură
asupra vieţii animalelor?
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Aricelul cel Isteţ ne povesteşte despre grijile ani-
ma lelor în timpul toamnei.
- Toamna este un anotimp darnic. Animalele se
străduiesc să se hrănească cât mai bine, ca să depună
cât mai multe grăsimi, pentru că iarna vor îndura şi
frig, şi foame. Tot în acest timp ele îşi schimbă blăniţa; din una
uşoară, în alta mai deasă şi mai calduroasă. Acest proces se
numeşte năpârlire.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Depunerea de grăsimi şi năpârlirea sunt fenomene de
toamnă în viaţa animalelor.

Isaac Brodskii
Toamnă târzie.
60 61
___________________________________________ Ghiceşte!

Mititică, negricioasă, nu prea vede, şi gheboasă, dar la
muncă – sănătoasă.
Cârtiţa. E foarte uşor să găseşti mediul ei de trai – după
moviliţele de pământ din grădini, câmpuri, păduri şi păşuni. Sapă
mai des toamna şi primăvara, în timpul nopţii şi dimineaţa. Dar
este activă pe parcursul întregului an. Se hrăneşte cu insectele
şi viermii care trăiesc în sol.
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce ştii despre viaţa
animalelor în timpul toamnei?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte imaginile şi alcătuieşte un discurs despre grijile
aricilor şi ale şoarecilor toamna.
60 61
CE RELAŢII SUNT ÎNTRE NATURA VIE
ŞI NATURA MOARTĂ?
Vei afa, despre relaţiile dintre natura moartă, plante şi ani-
male.
Aminteşte-ţi! Cum se schimbă înălţimea Soarelui pe boltă
toamna? Cum infuenţează aceasta asupra temperaturii ae-
rului şi a duratei zilei?
Povesteşte-i Gândăcelului Isteţ. Cum infuenţează
schimbările din natura moartă asupra plantelor şi
animalelor?
___________________________________Lucrăm în grupuri.
Priviţi desenele şi alcătuiţi un discurs despre schimbările de
toamnă în natura vie şi cea moartă.
Noapte Zi Noapte
62 63
_______________________________Lucrăm în perechi.
Explicaţi, de ce roada depinde de starea vremii.
Priveşte şi povesteşte! Ce legătură au între ele plantele
şi animalele din desene? Şoriceilor le plac grânele, iar pe ei
îi vânează vulpea. Pentru cerb iarba este cea mai gustoasă
mâncare, iar el poate hrăni o haită de lupi. Deşi e mai mic,
lupul e animal răpitor. Ce procese de nutriţie putem alcătui?
Gândăcelul Pistruiat ne aminteşte. Animalele se
îm part în erbivore, carnivore sau răpitoare şi omni­
vore.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte despre relaţiile dintre plante, animale erbivore şi
carnivore. Aminteşte-ţi poveşti despre viaţa lor comună.
62 63
CU CE SE OCUPĂ OAMENII
ÎN ORAŞE ŞI ÎN SATE TOAMNA?
Vei afa, ce fel de daruri şi griji le aduce oamenilor anotimpul
toamna.
Aminteşte-ţi! Care plante sunt sălbatice şi care – de
cultură?
În ce grupuri se împart plantele de cultură?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: Care anotimp este
numit darnic? Alcătuiţi un discurs despre darurile
pădurilor, livezilor, grădinilor şi câmpurilor.
______________________________________ Ghiceşte!

Galbenă, rotundă, mare înforeşte ca un soare.
_______________________________ Lucrăm în grupuri
Întreceţi-vă! Cine îşi aminteşte mai multe ghicitori despre
plantele de cultură şi cele sălbatice, care bucură oamenii cu
roade bogate?
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce griji au oamenii din oraşe
şi sate în luna noiembrie?
64 65
Studiază! Se îndeplinesc oare semnele populare despre
starea vremii?

Toamna plouă o zi şi se usucă o săptămână.

A rodit scoruşul – va f toamnă ploioasă.

Dacă stejarii fac ghindă multă – iarna va f grea.
__________________________ Memorizează proverbul!
Toamna spune: „Munceşte cu drag, că iarna-i în prag”.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, cum se foloseşte în familia ta roada de fructe şi
legume.
64 65
AUTOVERIFICARE:
CE ŞTIU DESPRE NATURA DE TOAMNĂ?
Vei demonstra, că starea naturii vii şi activitatea oamenilor în
timpul toamnei depinde de natura moartă; că înţelegi, prin ce
se manifestă frumuseţea şi bogăţia toamnei şi ştii, cum trebuie
să te comporţi în acest anotimp.
Alege răspunsul corect.
1. 1. Echinocţiu, înseamnă când:
a) ziua are 10 ore, iar noaptea – 14 ore;
b) şi ziua, şi noaptea au câte 12 ore.
2. 2. Ce fenomene naturale au loc în viaţa plantelor toamna?
а) desfacerea frunzelor;
b) căderea frunzelor;
c) îngălbenirea frunzelor;
d) coacerea fructelor şi a seminţelor.
3. 3. Cum sunt înmulţite aceste plante?
1) legumele în grădini; a) prin altoi (butaşi);
2) plantele de cameră? b) prin seminţe.
4. Care dintre ciupercile date sunt comestibile, iar care –
otrăvitoare?
а б в г
66 67
5. Care pasăre nu-i călătoare?
а) privighetoarea;
b) barza;
c) piţigoiul;
d) bâtlanul.
6. Ce se va întâmpla, dacă vor dispărea toamna toate ghin-
dele, alunile şi alte fructe
Frumuseţile naturii

Admiră peisajele de toamnă şi aminteşte-ţi
de călătoria noastră.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor tăi?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţă?
De-acum poţi începe călătoria prin iarnă.
а б в г
66 67
Călătoria a doua
Înţelepciunea poporului:
Iarna vine cu ninsoare
Şi cu ger, cu viscol mare.
Se aşează albă-n ram
Şi ne-aruncă fori în geam.
NATURA IARNA
SARCINI
PENTRU OBSERVĂRILE DIN TIMPUL IERNII
Natura Natura
moartă vie
Acoperirea Plantele
pământului Starea scoarţei
cu zăpadă copacilor
Moina Starea mugurilor pe
Îngheţarea arbori şi arbuşti
apelor Starea conurilor
Viscole la pini şi brazi
Îngheţ Animalele
Polei Păsările sedentare
Ger
FACEM ÎMPREUNĂ OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL DE IARNĂ AL STĂRII VREMII
Lunile
şi cele trei perioade de iarnă
Tеmpе-
ratura
aerului
Starea
cerului,
nebulozitatea
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene naturale în
viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Decembrie—
început de
iarnă

– 5°
– 10°
Ianuarie –
mijlocul sau
inima iernii
– 10°
– 15°
– 10°
Februarie –
sfârşit de iarnă
– 15°
– 5°

70 71
FACEM ÎMPREUNĂ OBSERVĂRI ÎN NATURĂ CALENDARUL DE IARNĂ AL STĂRII VREMII
Lunile
şi cele trei perioade de iarnă
Tеmpе-
ratura
aerului
Starea
cerului,
nebulozitatea
Fenomenele
naturii moarte
Fenomene naturale în
viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Decembrie—
început de
iarnă

– 5°
– 10°
Ianuarie –
mijlocul sau
inima iernii
– 10°
– 15°
– 10°
Februarie –
sfârşit de iarnă
– 15°
– 5°

botgroşii,
mătăsarii
veveriţelor iarna
70 71
CE SEMNE ARE IARNA?
Vei afa, cum se oglindesc schimbările din natură în
denumirile lunilor de iarnă.
Aminteşte-ţi! Cum crezi, când se termină toamna? Care
sunt primele semne de iarnă?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Iarna este calea parcursă de natură de la toamnă – la
primăvară.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Serhii Svitoslavskii.
Peisaj de iarnă.
Serhii Şîşko.
Iarna în parc.
72 73
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă. Despre ce ne povestesc
denumirile lunilor de iarnă?
La români, popular luna decembrie se numeşte
„Undrea” sau „Andrea”, din cauză că în această
perioadă se sărbătoreşte Sfântul Andrei. Se mai presupune
că „Undrea” are legătură cu sensul termenului românesc vechi
– „neios”, care se referă la căderea abundentă a zăpezilor,
adică, la o perioadă în care a nins mult.
.
Ianuarie în tradiţia românească este cunoscut sub numele de
„Gerar” sau, mai vechi, „Genarie”, „Ghenarie” sau „Calendariu”.
Este luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An
şi în care se vedea cum va f vremea în perioada următoare:
dacă în luna lui Gerar vremea era blândă, atunci se ştia că aşa
va f şi în martie, şi aprilie. Însă dacă era frig, cu siguranţă că
în februarie veneau ninsori.
72 73
Luna Februarie în popor este numită „Făurar” sau „Luna
lupilor”, deoarece este o lună deosebit de nemiloasă. Totodată,
denumirea Făurar sugerează începutul pregătirilor pentru
muncile agricole, ce vor începe din luna următoare, când
vremea e mai blândă.
Expresii populare despre lunile de iarnă
Undrea Gerar Făurar
Pământul ţi-l
mângâie, iar casa
ţi-o bântuie.
Gerul e cuprins în
joc, de îngheaţă
lemnu-n foc.
Decât un Făurar,
mai bine mâncare
mai rar.
E cel mai trist
dintre fraţi
De la Gerar
încoace, ai grijă
de dobitoace.
Du-te, măi Faur,
cu ochi de balaur!
_______________________________ Lucrăm în grupuri
Explicaţi conţinutul expresiilor populare despre lunile de
iarnă.
74 75
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs pe tema: „De ce iubim iarna?” (folosiţi la
alegere imaginile date).
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care ar putea f simbolurile lunilor de iarnă? Compară-le.
74 75
CE SCHIMBĂRI AU LOC ÎN NATURĂ IARNA?

LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să faci observări în natură iarna.
Facem observări în natură
Aminteşte-ţi! După ce plan s-au făcut observările în natură
în timpul toamnei?
Poziţia Soarelui la
amiază
Stabilirea lungimii umbrii gnomonului
Senin Înnorat Posomorât
Temperatura aerului
Starea cerului
1
2
3
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
76 77
În atenţia prietenului naturii.
Construieşte hrănitori şi ai grijă de păsări toată iarna.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte: când a căzut prima zăpadă? De ce se spune,
că prima zăpadă întotdeauna se topeşte? Ce formă au fulgii?
Precipitaţiile
Vântul
Starea plantelor
iarna
Viaţa animalelor.
Ajutorul acordat
animalelor iarna
4
5
6
7
76 77
CUM SE SCHIMBĂ NATURA MOARTĂ
ÎN TIMPUL IERNII?
Vei afa despre semnele de iarnă în natura moartă.
Aminteşte-ţi! Când apa se preface în gheaţă?
___________________________________________ Ghiceşte!

Ca sticla-i de frumoasă, dar nu-i de pus în casă.

Când poţi căra apa cu sita?
Laboratorul de cercetări:
Formarea gheţii
Când temperatura scade, pe suprafaţa apei se formează o poj-
ghiţă de gheaţă. Treptat se preface în gheaţă toată apa. Apa în stare
solidă se dilată.
78 79
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: care fenomene natu-
rale din timpul iernii sunt redate în aceste fotografi?
Semne ale iernii sunt învelişul permanent de zăpadă şi
scăderea considerabilă a temperaturii. Numai iarna putem
vedea chiciura (polei) şi putem simţi viscolul.
Priveşte şi povesteşte, cum se schimbă durata zilei iarna.


Reţine!

22 decembrie – cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte.
Apoi, durata zilei începe să crească, iar a nopţii – să scadă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Compară, cum se schimbă durata zilei şi a nopţii toamna şi
iarna?
Zi
Durata nopţii
16 ore
22decembrie 0 ora 6 ora 12
Noapte Noapte zi
ora 18 ora 24
78 79
CUM S-AU ACOMODAT PLANTELE
LA CONDIŢIILE DE IARNĂ?
Vei afa, cum supravieţuiesc plantele în timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Cum infuenţează schimbările din natura
moartă asupra naturii vii? Ce importanţă are luna noiembrie
pentru supravieţuirea arborilor şi arbuştilor în timpul iernii?
A venit la noi în ospeţie Gaiţa cea Înţeleaptă şi ne-a
adus o veste: plantele se odihnesc deja. Dar ca să se
odihnească, ele au trebuit să se pregătească de
gerurile cumplite ale iernii
- Priveşte, cum s-a îngroşat şi cât de tare s-a făcut
scoarţa de pe trunchiurile şi ramurile copacilor, iar muguraşii,
în care stau ascunse viitoarele frunzuliţe şi foricele, s-au
îmbrăcat în numeroase veşminte călduroase. De-acum n-au
frică de viscolele năprasnice.
80 81
Plantele erbacee perene deja s-au uscat, însă n-au murit.
Pentru că în pământul cald stau ascunse rădăcinile lor. Deşi,
bulbii gheorghinei şi ai săbiuţei trebuiesc scoşi din pământ, să
nu îngheţe.
Plantele de un an iernează în seminţele lor.
Afă şi povesteşte prietenilor! Prin ce se deosebesc între
ei pinul, bradul şi molidul?
În atenţia prietenului naturii.
Păstrează pădurile! Cumpără brazi artifciali!
Sarcină pentru prietenul naturii.
Compune o istorioară despre viaţa unui brad de Anul Nou.
Fă o compoziţie din crengi de coniferi.
80 81
CUM SE SCHIMBĂ VIAŢA ANIMALELOR IARNA?
Vei afa despre viaţa animalelor în timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Cum infuenţează schimbările din natura
moartă asupra vieţii animalelor? Unde s-au ascuns rudele
Gândăcelului Pistruiat?
Gaiţa cea Înţeleaptă ne destăinuie: buburuzele se
adună în grupuri mari şi iernează între frunzele căzute
sau în cioturile putrezite.
Aminteşte-ţi! Care păsări din ţinutul tău sunt sedentare?
Coţofană Porumbel Ciocârlan

Vrabie Presură Ţiclete
Gaiţa cea Înţeleaptă a povestit:
- Uneori ai impresia că în timpul iernii totul din jur
doarme adânc. Însă viaţa continuă. Undeva se aude
ciocănitoarea. Ea caută sub scoarţa copacilor insectele
dăunătoare. Nu întâmplător toţi o numesc „sanitar al pădurii”.
Ciocănitoarea foarte reuşit răspândeşte seminţele din conurile
coniferelor.
82 83
Gaiţa cea Înţeleaptă continuă: - Iarna păsărilor le
este foarte greu să-şi găsească hrană. În special, când
pământul e acoperit cu un strat gros de zăpadă, iar
chiciura a prins în ghearele sale de gheaţă toată crenguţa şi tot
fricelul de iarbă uscată.
Nu uitaţi să faceţi hrănitori şi să aveţi grijă de păsări iarna
întreagă, le-a amintit copiilor Gaiţa cea Înţeleaptă, şi observaţi
ce fel de păsări vin la hrănitorile voastre.
Afă şi povesteşte prietenilor! Cu ce se hrănesc păsările
iarna?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre viaţa piţigoilor, vrăbiilor şi
porumbeilor în timpul iernii.
82 83
CUM S-AU ACOMODAT ANIMALELE
LA GREUTĂŢILE IERNII?
Vei afa, care animale se afă iarna în stare de hibernare, iar
care duc o viaţă activă.
Aminteşte-ţi! Cum se pregătesc animalele pentru iarnă? De
ce se străduiesc să depună cât mai multe grăsimi? De ce îşi
schimbă haina?
Compară! Cum s-a schimbat culoarea blăniţei la veveriţă?
De ce?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Blana animalelor devine în timpul iernii mai deasă, mai
călduroasă şi capătă o nuanţă mai deschisă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum s-a schimbat culoarea blănii elanului, a cerbului şi a
căprioarei?
84 85
Se plângea Gaiţa cea Înţeleaptă că prietenul ei,
Aricelul cel Isteţ, toată iarna doarme şi ea este nevoită
singură să povestească despre viaţa animalelor iarna.
— Aşadar, aricii dorm toată iarna sub grămezi de
vreascuri sau frunze, în vizuini săpate sub cioturi şi rădăcini.
Nu-şi fac rezerve de hrană. La fel procedează urşii şi bursucii.
— Iar mistreţii, vulpile, lupii, elanii, cerbii şi căprioarele duc
o viaţă activă. Aceste animale sunt mereu în căutarea hranei.
Deoarece în timpul iernii hrană se găseşte greu, ele se ţin mai
aproape de casele oamenilor.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Aminteşte-ţi poveşti şi desene animate depre viaţa animalelor
în timpul iernii.
84 85
CUM OAMENII ÎNGRIJESC DE ANIMALE
ÎN TIMPUL IERNII?
Vei afa, că peştii, păsările şi farele au nevoie de ajutor în
timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Cum s-a schimbat viaţa peştilor iarna?
Carasul Auriu cere ajutor:
— Sub stratul gros de gheaţă e puţin aer. Trebuiesc
făcute spărturi în gheaţă, ca peştii să poată respira!
Judecă! Oare corespunde desenul adevărului
primei fotografi?
Aricelul cel Isteţ, încă din toamnă, a scris o
scrisoare.
Stimaţi domni!
Se apropie iarna geroasă. Fiarele din
păduri sunt în pericol! A venit timpul să amenajaţi
locuri cu hrană pentru elani, cerbi, căprioare, mistreţi,
iepuri şi alte animale. Aduceţi fân, crenguţe moi, cartof,
morcovi, sfeclă, ghindă, castane etc. Nu uitaţi şi de
sarea gemă. Ea le va întări oasele şi îi va feri de
diferite boli. Animalele vă vor f recunoscătoare.
Mulţumesc pentru înţelegere şi ajutor.
Aricelul cel Isteţ
86 87
Afă şi povesteşte prietenilor! Cum să ajuţi animalele, dacă
din cauza stratului gros de zăpadă, a gerului şi a viscolului ele
nu se pot hrăni singure?
În atenţia prietenului naturii
Animalele sălbatice au nevoie iarna de supravegherea
şi ajutorul oamenilor!
Priveşte imaginile şi povesteşte!
Cum oamenii îngrijesc de animalele domestice?
Se schimbă oare iarna viaţa animalelor domestice?
___________________________________________ Ghiceşte!

Printre futuri şi lumini, strânge aur din grădini
Şi-l aşează-ntr-un palat, dulce şi înmiresmat.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Scrie o scrisoare la un post de televiziune, în care ceri să se
facă un reportaj despre ajutorul de care au nevoie animalele
iarna. Demonstrează că aceasta este o problemă actuală.
86 87
CE GRIJI AU OAMENII IARNA?
Vei afa despre grijile oamenilor în timpul iernii.
Aminteşte-ţi! Care fenomene ale naturii sunt tipice pentru
iarnă? Cum s-a schimbat iarna temperatura aerului?
______________________________ Memorizează versurile!

Iarna vine cu ninsoare
Şi cu ger, cu viscol mare.
Se aşează albă-n ram
Şi ne-aruncă fori în geam.
Afă şi povesteşte prietenilor! Cum au grijă oamenii de
izolarea termică a încăperilor.
88 89
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Trebuie să ai grijă de izolarea termică a încăperilor.
Pentru a păstra căldura în casă, trebuiesc închise bine
geamurile şi uşile.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Afă şi povesteşte prietenilor!
Câtă zăpadă a căzut iarna? Măsoară cu ajutorul riglei gro-
simea stratului de zăpadă.
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs despre schimbările din timpul iernii în
viaţa omului în sate şi oraşe.
Verifcă, dacă se îndeplinesc iarna semnele populare despre
starea vremii.

Dacă fumul din hogeaguri se lasă la pământ – va ninge..

Dacă soarele la apus este roşu, iar cerul senin – mâine va
f ger.

Dacă vrăbiile sunt tăcute, liniştite – va ninge fără vânt.

Dacă ciorile, corbii şi stăncuţele se aşează pe crengile de
sus ale copacilor – va f ger, dacă pe cele de jos – vânt, iar
dacă pe zăpadă – moină.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, ce fel de semne despre starea vremii iarna cunosc
rudele tale. Se îndeplinesc ele? Judecă şi povesteşte, de ce
oamenii iubesc iarna.
88 89
AUTOVERIFICARE: CE ŞTIU DESPRE NATURA
DIN TIMPUL IERNII?
Vei demonstra, că înţelegi cum infuenţează natura
moartă asupra vieţii plantelor, animalelor şi oamenilor
în timpul iernii şi ştii cum să ajuţi natura iarna.
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă.
1. Apa în stare solidă
а) se dilată;
b) se comprimă
2. Ce s-ar întâmpla, dacă toamna n-ar cădea frunzele de pe copaci?
3. Cum s-au acomodat plantele la perioada de iarnă?
а) plantele iarna se afă în stare pasivă;
b) continuă dezvoltarea plantelor.
4. Care păsări nu pot f întâlnite în ţinutul tău?
а) sedentare;
b) călătoare.
5. Care animale se afă iarna în stare de hibernare?
а) bursucul; b) vulpea; c) ariciul; d) usrul.
6. Ce se va întâmpla, dacă iarna geamurile nu vor f închise
bine?
90 91
Admiră peisajele şi aminteşte-ţi
de călătoria noastră.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţă?
Acum începem a treia călătorie – prin mândra
primăvară.
Frumuseţile naturii
90 91
Călătoria a treia
Înţelepciunea poporului:
Oricâtă zăpadă ar f,
Primăvara va birui.
.
NATURA PRIMĂVARA
SARCINI PENTRU OBSERVĂRILE FĂCUTE PRIMĂVARA
Natura moartă Natura vie
Apariţia bălţilor
Topirea zăpezilor
Spargerea gheţei
Dispariţia defnitivă a gheţei
Dezgheţarea solului
Apariţia norilor cumulus
Creşterea temperaturii
aerului
Plantele
Începutul fuxului de sevă
Desfacerea mugurilor
Înforirea pomilor, arbuştilor
şi plantelor erbacee
Animalele
Apariţia insectelor
Întoarcerea păsărilor
călătoare
Grijile de primăvară ale
farelor
OBSERVĂRI ÎN NATURĂ PRIMĂVARA CALENDARUL PRIMĂVERII
Lunile şi perioadele primăverii
tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Martie –
primăvara
luminii

+ 5°
+ 10°
Aprilie –
primăvara apei
+ 10°
+ 15°
+ 15°

Mai –
primăvara
verde
+ 15°
+ 15°
+ 20°

94 95
OBSERVĂRI ÎN NATURĂ PRIMĂVARA CALENDARUL PRIMĂVERII
Lunile şi perioadele primăverii
tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene naturale
în viaţa animalelor
Martie –
primăvara
luminii

+ 5°
+ 10°
Aprilie –
primăvara apei
+ 10°
+ 15°
+ 15°

Mai –
primăvara
verde
+ 15°
+ 15°
+ 20°

Întoarcerea graurilor,
raţelor sălbatice,
bâtlanilor
Grijile aricilor
primăvara
94 95
CE SEMNE ARE PRIMĂVARA?
Vei afa, cum sunt refectate schimbările din natură în
denumirile lunilor de primăvară.
Aminteşte-ţi şi judecă! Cum crezi, când se termină iarna?
Ce semne de primăvară întâlnim în februarie? Dar în martie?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primăvara este calea parcursă de natură de la iarnă la
vară.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Galeria de Arte a Naturii- Mamă
Iurii Sokolov.
Respiraţia primăverii
Pavlo Volîk.
Berzele
Olena Kulciţka
Început de primăvară
96 97
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă. Despre ce ne povestesc
denumirile lunilor de primăvară?
În popor luna Martie se numeşte „Mărţişor”. Cu
ea începe primăvara, iar vremea se încălzeşte treptat. Acum
încep şi Zilele Babelor (Martei şi Dochiei), tradiţie ce ilustrează
lupta dinte iarnă şi primăvară, lumină şi întuneric. Mărţişor este
numit şi „Germenar” (Încolţitorul), natura începând să prindă
viaţă şi culoare.
Aprilie se numeşte „Prier”, pentru că e cea mai prielnică
perioadă pentru agricultori. Dar timpul în această lună este
cam înşelător şi de aceea în popor îi mai zice şi „Traistă-n băţ”.
96 97
Luna Mai este numită tradiţional „Florar” sau „Frunzar” şi
este luna ierburilor, când se consideră că Raiul coboară pe
Pământ.
Pajiştile sunt verzi şi pline de fori multicolore, iar frunzişul
pădurilor şi livezilor tresare sub adierea vântului.
Expresii populare despre lunile de primăvară
Mărţişor Prier Florar
Mărţişor fugăreşte
iarna cu crengi de
salcie.
Prier – prieşte, dar
şi te jupeşte.
Ploaie în forar –
roadă multă-n car.
În Martie zimbrul
sparge gheaţa cu
coarnele.
Cocorii au adus
pe aripi zile calde.
Florar deschide
uşile în faţa verii.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Explicaţi sensul expresiilor populare.
98 99
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs cu tema: „De ce iubim primăvara?”
(folosiţi la alegere imaginile date). Ce semne din lunile de
primăvară observaţi în imagini?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, care lună de primăvară îţi place mai mult şi de
ce.
98 99
CE SEMNE DE PRIMĂVARĂ SE OBSERVĂ
ÎN NATURA MOARTĂ?
Vei afa, de ce primăvara este împărţită în trei perioade.
Aminteşte-ţi! Cum se schimba durata zilei şi a nopţii în
timpul toamnei şi a iernii? Ce înseamnă starea vremii?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
23 martie – echinocţiul de primăvară. Durata zilei şi a
nopţii este de câte 12 ore. Apoi, durata zilei începe să
crească, iar a nopţii – să scadă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Priveşte şi povesteşte! Ce fenomene au loc primăvara în
natura moartă? Cum se schimbă starea vremii primăvara?
12ore
Ziua
Noapte
23 martie
0 ora 6 ora 12
Noapte Noapte zi
ora 18 ora 24
100 101
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primăvara e împărţită în trei perioade: primăvara luminii,
primăvara apei şi primăvara verde.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Prima perioadă, primăvara lumini, începe încă din luna feb-
ru arie. Ziua creşte, iar Soarele elimină din ce în ce mai multă
lumină şi căldură.
Primăvara apei, sau primăvara adevărată începe după echi-
nocţiul de primăvară. A dispărut defnitiv zăpada şi gheaţa, iar
râurile ies din maluri. Încep inundaţiile de primăvară.
Perioada a treia, primăvara verde, este cea mai lungă şi mai
frumoasă. Treptat ea trece în vară.
Afă sensul cuvântului:
Inundaţie - ieşirea din maluri a râurilor primăvara.
Primăvara luminii Primăvara apei Primăvara verde
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Topirea zăpezii, spargerea gheţii, inundaţiile – sunt
fenomene de primăvară în viaţa naturii moarte.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care ar putea f simbolurile lunilor de primăvară? Alcătuieşte
o povestioară despre ele.
100 101
CUM ÎNTÂMPINĂ COPACII PRIMĂVARA?
Vei afa, despre fenomenele de primăvară în viaţa arborilor şi
arbuştilor.
Aminteşte-ţi! În ce stare se afă plantele iarna?
Gaiţa cea Înţeleaptă a povestit. Prietenele mele –
plantele, aşteaptă cu nerăbdare să vină primăvara. Ele
îmi dau hrană şi adăpost. De aceea, eu în fecare zi fac
observări, ca să ştiu cum plantele se trezesc primăvara la viaţă.
Chiar am alcătuit un calendar al primăverii.
1) A început fuxul sevei la mesteceni şi arţari.
2) Au înforit alunii, iar pufuleţii salciilor se aseamănă cu nişte
puişori galbeni.
3) S-au desfăcut mugurii pe arbori şi arbuşti.
4) A înforit coacăza.
5) Au apărut frunze pe mesteceni, arţari şi alţi arbori şi
arbuşti.
6) Au început să înforească pomii şi alţi copaci. În sfârşit,
când a înforit scoruşul, liliacul şi călinul, este primul semn că
în curând va începe vara.
1
4
2
5
3
6
102 103
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fluxul sevei, dezvoltarea mugurilor, desfacerea frun ze lor,
înforirea sunt fenomene de primăvară în viaţa plantelor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gaiţa cea Înţeleaptă a întrebat: vrei să ştii când începe
fuxul sevei? Uită-te atent la muguraşi. Ei sunt mai umfaţi.
Trunchiurile copacilor îşi schimbă puţin culoarea. Trunchiul
plopului tremurător devine parcă argintiu. Crengile copacilor
capătă o nuanţă verzuie, iar din găurelele din scoarţă se
prelinge suc mirositor.
Sfârşitul lunii martie este o tragedie pentru mesteceni.
Pentru că oamenii încep să scurgă din ei renumitul suc plin de
vitamine.
Unii stejari abia în această perioadă îşi scutură frunzele,
eliberând locul pentru cele tinere.
Afă şi povesteşte prietenilor! Ce schimbări au loc
primăvara în viaţa castanului, mărului şi mălinului?
Sarcină pentru prietenul naturii
Cum se schimbă dispoziţia oamenilor primăvara? Povesteşte
despre dispoziţia de primăvară.
102 103
CARE PLANTE ERBACEE ÎNFLORESC
PRIMĂVARA PRIMELE?
Vei afa care plante de primăvară sunt introduse în
Cartea Roşie a Ucrainei.
Aminteşte-ţi! Care plante înforesc primele în ţinutul
tău?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plantele erbacee care înforesc înainte de desfacerea
frunzelor la mesteceni şi mălini se numesc fori timpurii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
Ghiocel Brânduşă Lintiţă

Perioada de înforire a plantelor erbacee perene începe odată
cu fuxul sevei la copaci. Care dintre plantele de primăvară
riscă să înforească primele? Bineînţeles – ghiocelul. Ghioceii
sunt foarte frumoşi. Din această cauză ei rămân din ce în ce
mai puţini în natură.
În atenţia prietenului naturii.
Ghioceii sunt introduşi în Cartea Roşie a Ucrainei. Ei se
afă sub protecţie de stat.
104 105
Balul forilor de primăvară îl continuă forile târzii.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Plantele erbacee, care înforesc după desfacerea
frunzelor la mesteceni şi mălini, se numesc fori târzii.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dediţel Lăcrimioară Ciuboţica cucului
Afă şi povesteşte prietenilor! Care dintre aceste plante
cresc în ţinutul tău? Ce fori timpurii mai cunoşti?
În atenţia prietenului naturii.
Admiră forile de primăvară, însă nu le rupe!
Ghicitoare foto. Care plantă e de primăvară?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Crează un poster pentru protecţia plantelor.
104 105
DE CE SE SPUNE, CĂ O ZI DE PRIMĂVARĂ
HRĂNEŞTE UN AN?
Vei afa despre lucrările de primăvară în grădini, câmpuri
şi livezi.
Aminteşte-ţi!
Care plante sunt legumicole, de cultură şi fructifere?
___________________________________ Lucrăm în grupuri
„Plantaţi” grădina, câmpul şi livada cu culturile cores pun ză-
toare şi planifcaţi ordinea lucrărilor de primăvară. A cui parcelă
va f mai îngrijită? Cum să procedaţi vă va sugera Gaiţa cea
Înţeleaptă.
Sfaturile Gaiţei Înţelepte

Mai întâi, explicaţi proverbele:

Anul bun se cunoaşte încă din primăvară.

Viitorul unui an depinde de primăvară; viitorul unei zile –
de ora 5 dimineaţă.
Perioada însămânţării de primăvară depinde de încălzirea
timpului.
Trebuie să ştiţi, care plante de cultură se seamănă mai
devreme. Primele se seamănă cerealele – ovăsul, orzul etc.
Mai târziu – sfecla de zahăr, porumbul, meiul, hrişca. Rezistă
106 107
la frig măcrişul, mărarul, morcovul, ceapa iar castraveţii,
dovleceii, dovlecii, roşiile şi fasolele cer multă căldură. Ele se
seamănă în luna mai.
Zmeura, coacăza, agrişa etc. trebuiesc sădite după ce se ia
zăpada.
______________________Memorizează semnele populare!

Zăpada multă e semn de roadă bună.

Au apărut cercei în aluniş – samănă sfecla
şi morcovii.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Propune regulile tale pentru lucrările de pri-
măvară în straturile şcolii. Ai crescut ceapă verde
în casă pe pervaz? Povesteşte cum ai procedat.
106 107
CÂND APAR PRIMĂVARA INSECTELE?
Vei afa, cum infuenţează schimbările din natura moartă
asupra vieţii insectelor.
Aminteşte-ţi! Câte perioade are pimăvara?
Cine poate povesti mai amănunţit despre viaţa in sec-
telor? Bineînţeles, prietenul nostru – Gândăcelul
Pistruiat.
Urzicar Fluture alb Ochiul boului
„Când muguraşii abia încep să se umfe, iar pe unelocuri
în că mai este zăpadă, putem vedea şi primii futuraşi. Unii
iernează în formă de futuri maturi, iar majoritatea în formă de
ouă, omizi sau pupe.
Priveşte şi povesteşte! Care dintre aceste insecte trebuiesc
protejate? De ce?
Odată cu apariţia futurilor încep şi grijile apicultorilor. În jur
se aud albinile.
La început de primăvară se trezesc şi neobositele furnici.
108 109
Frunzele numai s-au desfăcut, o sumedenie de omizi şi
insecte înfometate s-au şi năpustit asupra lor. În special
dăunează afdele.”
___________________________________________ Ghiceşte!

Slăbănog ca şi o scamă, unde pişcă lasă rană.

Turmă mică, târâtoare, paşte-n pomi, nu pe ogoare.

Cară pulbere de stele şi dulceaţă din vâlcele.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primăvara are loc procesul de reproducere al insectelor,
care duce la creşterea numărului lor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ghicitoare foto. Cine e?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs depre o insectă, care ieşit prima la lu-
mina primăverii.
108 109
CUM SE SCHIMBĂ VIAŢA PEŞTILOR
PRIMĂVARA?
Vei afa, că primăvara peştii depun icre.
Aminteşte-ţi! Cum iernează peştii?
Despre evenimentele importante din viaţa peştilor
primăvara ne va povesti Carasul Auriu:
„După ce s-a luat gheaţa şi s-a încălzit puţin apa,
peştii se ridică de la fundul apelor mai la suprafaţă.
Degrabă va începe perioada de reproducere – depunerea
icrelor. Ei caută locuri favorabile în luncile inundabile sau
între vegetaţia acvatică, unde nu-s curenţi repezi. Crapul
sălbatic, bibanul şi somnul nu caută alte locuri, ci depun
icre acolo unde trăiesc.
Crap sălbatic Biban Somn
Mulţi peşti în această perioadă se schimbă la înfăţişare.
Masculul de plătică îşi schimbă atât culoarea, cât şi forma.
Primele depun icre ştiucile, imediat după ce se ia gheaţa.
Apoi urmează plătica, bibanul etc. Când apa în rezervoare se
încălzeşte bine, depun icre crapii, caraşii şi linii.
110 111
Ştiucă Plătică Caras
După depunerea icrelor peştii nu îngrijesc de urmaşii lor. Numai
somnul este un părinte adevărat. El sapă o gropiţă la fundul
rezervorului în care sunt depuse ucrele. Apoi ambii părinţi le
păzesc. Puii peştilor de apă dulce trăiesc în cârduri. Ei sunt
mulţi, dar maturi vor ajunge foarte puţini, pentru că viaţa lor
e mereu în pericol. Secarea şi murdărirea rezervoarelor,
peştii răpitori, alte animale sunt principalii factori ai dispariţiei
multor specii de peşti”.
În atenţia prietenului naturii.
Depunerea icrelor – perioadă deosebită
în viaţa peştilor. De ea depinde creşterea
numărului lor. În acest timp pescuitul este
interzis!
Ghicitoare foto. Cine e?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Pregăteşte întrebări şi răspunsuri despre viaţa peştilor
pentru emisiunea „Cel mai deştept”.
110 111
CÂND SE ÎNTORC PĂSĂRILE CĂLĂTOARE?
Vei afa despre întoarcerea păsărilor călătoare şi despre
viaţa lor primăvara.
Aminteşte-ţi! Care păsări sunt călătoare, iar care –
sedentare?
Ciocârlie Bâţâitoare Ciocănitoare
Pupăză Barză albă Cântiţă
Botgros Lăstun Raţă lopătar
Gaiţa cea Înţeleaptă vrea să povestească cum păsările
întâlnesc primăvara. Aşadar, ascult-o atent. „Primul ca-
re ne vesteşte venirea primăverii este piţigoiul. Spre
sfârşit de iarnă el este foarte agitat, parcă spunându-le
botgroşilor că e timpul să se întoarcă înapoi în pădure.
112 113
Printre primele păsări care se întorc din ţările calde sunt
ciocârliile. Apar şi bâţâitoarele, care ne amuză cu codiţele lor
lungi.
În martie se întorc ulii, care sunt introduşi în Cartea Roşie a
Ucrainei. Îi urmează pescăruşii, raţele sălbatice, berzele albe.
Deşi încă e frig, apar şi cântiţele.
La sfârşitul lunii aprilie se întorc rândunelele, privighetorile,
cucii şi grangurii.
Nu toate păsările se întorc în acelaşi timp. Unele se grăbesc,
iar altele aşteaptă când vor apărea mai multe insecte şi omizi.
Imediat după ce s-au întors din ţările calde, păsările se
pregătesc să scoată puişori. Masculii se întorc puţin mai repede,
caută loc pentru cuib, apoi îşi găsesc perechi. Împreună îşi
aranjează cuibul în care vor creşte şi vor îngriji puişori”.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre viaţa păsărilor primăvara. Afă,
care păsări călătoare se întorc primele în ţinutul tău. De ce au
nevoie ele când se întorc?
Priveşte imaginile şi alcătuieşte o poveste „Destăinuirea a
unor pene”.

112 113
CUM SE SCHIMBĂ PRIMĂVARA
VIAŢA FIARELOR?
Vei afa despre schimbările de primăvară în viaţa farelor.
Aminteşte-ţi! Care fare duc o viaţă activă în timpul iernii,
iar care – pasivă?
S-a trezit din somnul de iarnă Aricelul cel Isteţ şi ne
povesteşte despre grijile animalelor primăvara:
„Primăvara este multaşteptată, dar şi periculoasă.
Pentru că încep inundaţiile de primăvară şi farele
trebuie să se salveze cum pot. Iar dacă inundaţiile nu
sunt un pericol pentru viaţa lor, ele îşi văd de treabă.
Acum începe perioada năpârlirii de primăvară. Fiarele
îşi schimbă blăniţa călduroasă şi de culoare deschisă în alta,
mai uşoară şi mai întunecată. Veveriţa de-acum e îmbrăcată
într-o rochiţă de culoare roşcată. Vestita haină a herminei
de culoarea zăpezii, cu capătul codiţei negru, s-a schimbat
într-o culoare brună, neîngrijită. El, însă, e bucuros, pentru că
această culoare îl face aproape nevăzut în desişul pădurii”.
Aricelul ne dezvăluie o taină: hermina – animal rar, introdus
în Cartea Roşie a Ucrainei.
114 115
Primăvara în familiile farelor apar urmaşi. Prin scorburi se
joacă pui de veveriţă, în vizuini aşteaptă hrană puii de lup.
Au urmaşi şi mistreţii, elanii, căprioarele, vidrele, râşii etc. În
cuiburi bine ascunse au apărut pui de jder. Chiar şi bursucii, şi
castorii se bucură de urmaşi.
Micuţii îşi petrec copilăria doar învăţând. În văgăuni greu de
pătruns, mama şi-a scos purceluşii vărgaţi la prima lecţie în
„şcoala din pădure”. Vai, căt de curioşi şi neastâmpăraţi sunt
aceşti „elevi”! Dacă voi, copii, începeţi lecţiile toamna, ei le
încep primăvara şi ştiu foarte bine, că pentru a găsi hrană şi
a se feri de pericole, trebuie să fe stăruitori. Ei n-au vacanţă
şi zile de odihnă. Fiecare clipă este scumpă. Pentru că în
„şcoala din pădure” se studiază cea mai de preţ ştiinţă – cum
să supravieţuieşti în natură.
În atenţia prietenului naturii.
Dacă aţi întâlnit întâmplător în pădure un pui de fară,
nu vă atingeţi de el. Mama lui e undeva alături şi îl
supraveghează.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un discurs despre educaţia unui pui de fară în
„şcoala din pădure”.
114 115
CUM TREBUIE SĂ NE COMPORTĂM
ÎN NATURĂ PRIMĂVARA?
Vei afa care sunt regulile de conduită în mijlocul naturii.
Aminteşte-ţi! Cum trebuie să te comporţi în natură, să nu
dăunezi plantelor şi animalelor?
Pe parcursul primăverii înforesc numeroase plante.
Acestea sunt: ghioceii, brânduşele, şofranii, dediţeii, lintiţele,
anemonele, lăcrimioarele, ruşculiţele, bujorii, lalelele etc.
Pentru frumuseţea lor, de multe ori ele sunt rupte de oameni.
Florile rupte nu vor face seminţe, ceea ce înseamnă că nu
se vor mai înmulţi. În schimb, ele repede se vestejesc şi sunt
aruncate.
Se întâmplă că omul distruge plantele fără să le rupă. Fără
să-şi dea seama, el le calcă în picioare, strivindu-le. În locul
călcat pământul se face vârtos şi lăstarii fragezi nu vor mai
putea străbate spre lumină.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fii atent în pădure. Păşeşte doar pe drum, sau pe cărare.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
116 117
Şi copiilor, şi adulţilor le place în pădure. Dar ţine minte!
Nu se poate să te apropii de cuiburi. După urmele tale ră-
pitoarele le vor găsi mai uşor şi le vor pustii. Să nu te atingi de
cuiburi. Păsările pot să le părăsească şi atunci puii vor muri.
Să nu te atingi de puişorii care au căzut din cuib. De ei au
grijă părinţii lor. Uneori e prea puţin loc în cuib.
Nu luaţi cu voi în pădure câini. Primăvara şi la începutul verii
ei pot să prindă puii neajutoraţi de păsări şi animale.
___________________________________________ Ghiceşte!

Stă-n pădure logofătul c-o cămaşă ca omătul.
În atenţia prietenului naturii.
Regulile de obţinere a sucului de mesteceni

Nu se poate obţine suc din mestecenii
tineri;

În gaura din tulpină se pune
un jgheab mic, prin care va curge sucul;

După obţinerea sucului, gaura trebuie
astupată cu argilă sau plastilină.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un îndreptar pentru com por-
tarea în natură primăvara.
116 117
CE GRIJI AU OAMENII PRIMĂVARA
ÎN ORAŞE ŞI ÎN SATE?
Vei afa, ce bucurii şi ce griji le aduce oamenilor primăvara.
Aminteşte-ţi! Cum au îngrijit oamenii drumurile din oraşe şi
sate toamna şi iarna?
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
На
Ce trebuie de făcut, ca satul sau oraşul tău natal să fe îngrijit
primăvara?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs despre faptul cum îngrijesc elevii de
curtea şcolii.
Serhii Kolesnîkov.
Început de primăvară
Oleksandr Polunin.
Peisaj urban: primăvara
118 119
Ce fel de plante înforesc primăvara pe straturile din parcuri şi
grădini?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă: cum se poate prevedea
starea vremii primăvara?
În martie
Dacă pe gheaţa ce acoperă râurile şi iazurile se vede apă –
deg rabă va f cald.
În aprilie
Dacă albinile ies mai devreme din ştiubeie – semn de
primăvară timpurie.
În mai
În mai e rece de două ori: când înforeşte mălinul şi când îşi
desface frunza stejarul.
În atenţia prietenului naturii.
Nu uita să-i ajuţi pe maturi să samene primăvara sămânţa
de ochiul boului, ocheşele, maghiran etc, pe care au
strâns-o toamna.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Compară ocupaţiile oamenilor din oraşe şi din sate primăvara.
Afă, ce fel de semne populare despre starea vremii cunosc
rudele tale. Se îndeplinesc ele, ori nu?
118 119
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN NATURĂ PRIMĂVARA?

LECŢIE EXCURSIE
Vei afa, cum să faci observări primăvara.
Facem observări în natură
Amiteşte-ţi! După care plan s-au făcut observări în natură
toamna şi iarna?
Poziţia Soarelui la
amiază
Determinarea lungimii
umbrei gnomonului
Posomorât Înnourat Senin
Temperatura aerului
Starea cerului
1
2
3
Північ
В
А Б
гномон
т і н ь в і д г н о м о н а
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
120 121
În atenţia prietenului naturii.
Construiţi împreună cu cei adulţi căsuţe pentru oaspeţii
primăverii – păsările.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Care sunt primele semne de primăvară în natura moartă şi
în natura vie?
Ploaie Lapoviţă Furtună
Precipitaţiile
Vântul
Starea
plantelor
Viaţa animalelor
(insectele, păsările,
farele)
4
5
6
7
120 121
AUTOVERIFICARE: CE ŞTIU DESPRE NATURĂ
ŞI STAREA VREMII PRIMĂVARA
Demonstrează, că de starea naturii moarte depinde dezvol-
tarea plantelor, viaţa animalelor şi a oamenilor; că ştii cum
să te comporţi în sânul naturii primăvara.
Aricelul cel Isteţ întreabă.
1. Primăvara este calea parcursă de natură de la __
_________________________________________ .
Termină propoziţia.
2. Topirea zăpezii, spargerea gheţii şi dispariţia ei, inun da-
ţiile sunt fenomene de primăvară în viaţa _____________.
Pune cuvântul care lipseşte.
3. Alege, care dintre aceste plante sunt introduse în Cartea
Roşie a Ucrainei:
1) Ghioceii; 3) Liliacul;
2) Lalelele; 4) Ocheşele.
4. Ce se va întâmpla, dacă oamenii vor rupe plantele
foricole din păduri şi câmpii?
5. Ce se va întâmpla cu forile de primăvară rupte?

6. Cum vei proceda, dacă vei găsi în iarbă puişori neajutoraţi
de păsări şi fare?
122 123
Admiră peisajele şi aminteşte-ţi de călătoria
noastră prin mândra primăvară.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe îţi vor f de folos în viaţă?
Acum pornim în a patra călătorie – prin vara
verde şi călduroasă.
Frumuseţile naturii
122 123
Călătoria a patra
Înţelepciunea poporului:
Albinile se bucură de fori,
iar copiii – de vară.
NATURA VARA
SARCINI
PENTRU OBSERVĂRILE FĂCUTE
INDEPENDENT ÎN TIMPUL VERII
Natura Natura
moartă vie
Poziţia Plantele
Soarelui la amiază Înforirea
Schimbarea şi rodnicia la
durateі zilei şi a nopţii diferite plante
Starea cerului Începutul şi
sfârşitul recoltării
Precipitaţiile Animalele
Ploile, furtunile, Viaţa insectelor, peştilor
Direcţia vântului păsărilor şi farelor
CUM SĂ FACEM OBSERVĂRI VARA CALENDARUL VERII
Lunile şi perioadele de vară
Tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene
naturale în viaţa
animalelor
Iunie –
Începutul verii
+ 15°
+ 20°
+ 25°

Iulie – mijlocul
verii
+ 25°
+ 30°
+ 25°
August –
declinul verii
+ 30°
+ 25°
+ 20°
126 127
CUM SĂ FACEM OBSERVĂRI VARA CALENDARUL VERII
Lunile şi perioadele de vară
Tempe-
ratura
aerului
Starea
cerului –
nebulozitatea
Alte fenomene
din natura
moartă
Fenomene naturale
în viaţa plantelor
Fenomene
naturale în viaţa
animalelor
Iunie –
Începutul verii
+ 15°
+ 20°
+ 25°

Iulie – mijlocul
verii
+ 25°
+ 30°
+ 25°
August –
declinul verii
+ 30°
+ 25°
+ 20°
126 127
CE SEMNE ARE VARA?
Vei afa, care fenomene naturale se refectă în denumirile
lunilor de vară.
Aminteşte-ţi şi judecă! Cum crezi, când se termină
primăvara? Ce semne de vară se pot observa în luna mai?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vara este calea parcursă de natură de la primăvară la
toamnă.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Galeria de Arte a Naturii-Mamă
Serhii Vasîlkovskii.
Lunca cazacilor
Katerina Bilokur.
Flori după gard.
128 129
Gândăcelul Pistruiat se interesează. De ce oamenii
au denumit în aşa fel lunile de vară?
Românii au denumit luna Iunie „Cireşar” sau
„Cireşel”, pentru faptul că acum se coc cireşele.
Totodată, „Cireşar” este prima lună care anunţă sosirea verii,
anotimpul zilelor pline de soare, căldură şi vacanţe la munte ori
la mare.
Odată cu „Cireşar” se ivesc şi o sumedenie de omizi, care
mănâncă frunzele pomilor. Ele pun în pericol viitorul roadei.
Iulie în tradiţia românească este numit „Cuptor”, pentru că e
cea mai ferbinte perioadă de vară. „Cuptor” este împerecheat
cu „Făurar”. Vorbele din popor spun că pe cât de frig e în
vremea lui „Făurar”, pe atât de cald va f în luna lui „Cuptor”.
Judecă! Ce se strânge preţios în luna lui cuptor?
128 129
În Calendarul popular românesc lunii August i se spune
„Gustar”, findcă acum se gustă strugurii. Tot în acest timp
se gustă şi fructele de cais cu coacere târzie, piersicile,
prunele, merele şi perele de vară. Totodată, luna August se
mai numeşte şi „Secerar”, pentru că în această perioadă se
încheie recoltarea grânelor .

Seceră
Expresii populare despre lunile de vară
Cireşar Cuptor Gustar
Cu coşul de
cireşe-n dar,
soseşte domnul
Cireşar.
Cuptor te frige şi
te stoarce, dar
cu blândeţe grâul
coace.
Gustar e cârdul
de cocori, cu el
şi vara pleacă-n
zbor.
Când iese spicul
sub soare, uiţi şi
de privighetoare.
Cuptor întoarce
vara spre soare,
iar soarele spre
iarnă.
Secerar scoate
secera, iar vinicer
o ascunde.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Explicaţi sensul expresiilor populare.
130 131
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs cu tema: „De ce iubim vara?” (folosiţi
la alegere imaginile date). Care semne ale lunilor de vară se
pot observa în imagini?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, care lună de vară îţi place mai mult şi de ce.
Prin ce se deosebesc între ele lunile de vară? Care ar putea f
simbolurile lor?
130 131
CE SCHIMBĂRI AU LOC ÎN NATURA MOARTĂ
PRIMĂVARA?
Vei afa despre fenomenele naturii ce au loc în timpul
verii.
Aminteşte-ţi! Cum se schimbă durata zilei şi a nopţii pe
parcursul anului de învăţământ? Când te porneşti la şcoală,
soarele luminează sau nu? Dar la ce oră se întunecă afară?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
22 iunie – solstiţiul de vară. E cea mai lungă zi şi cea mai
scurtă noapte. Apoi durata zilei începe să scadă, iar a
nopţii – să crească.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gândăcelul Pistruiat zice: aminteşte-ţi, cum este
starea vremii în timpul verii.
_______________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi un discurs despre starea vremii în timpul verii.
___________________________________________ Ghiceşte!
• Sus bat tobele, jos cad nourii.
• O scânteie mare, dintre nori răsare.
ніч ніч день
0 год 4 год 16 год 20 год 24 год
Durata zilei
16 ore 30 minute
Noapte
Noapte Noapte Zi
132 133
E mare căldură. Totul în jur parcă a încremenit. E înăduşeală.
Dar deodată pe cerul senin a început să se ridice un nor mare
şi negru. S-a întunecat. Norul a acoperit soarele. Se apropie
furtună. S-a stârnit un vânt puternic. O picătură mare de apă
a căzut pe pământ. După ea a doua, a treia ... A început o
adevărată ploaie torenţială.
Deodată pe cer a strălucit o linie frântă. E fulgerul. El a fost
urmat de un tunet puternic. Pe neaşteptate, în loc de picături
de ploaie a început să cadă grindină. Într-un moment totul s-a
terminat. Norul s-a dus mai departe. S-a luminat. A ieşit soarele
şi pe cer a apărut un semicerc multicolor – curcubeul.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Furtuna este fenomen al naturii cu fulger şi tunete.
În timpul furtunii sufă vânt puternic şi cade ploaie
torenţială. Furtunile sunt foarte periculoase.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sarcină pentru prietenul naturii.
Povesteşte, cum trebuie să te comporţi în timpul furtunii.
132 133
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN VIAŢA PLANTELOR VARA?
Vei afa despre semnele de vară în viaţa plantelor.
Aminteşte-ţi! Ce schimbări au loc în viaţa arborilor, arbuştilor
şi plantelor erbacee primăvara?
Gaiţa cea Înţeleaptă întreabă:
„Cum vei afa că începe vara? Şi a continuat: vara în-
cepe atunci, când înforeaşte călinul, măceşul şi trifoiul
din fâneţe. Iar pe ape apare lintiţa.
Călin Măceş Trifoi Lintiţă
Pentru mine nu există mai frumos anotimp decât vara!
Pă durile s-au îmbrăcat în veşmânt verde. Pe copaci apare
sămânţa. Uitaţi-vă, ce stejar frumos! El pare un uriaş din
basme – cel mai înalt şi mai puternic dintre toţi copacii. Stejarul
înforeşte pe neobservate. Pe parcursul verii, foricelele se
preschimbă în ghindă. Ghindă fac doar stejarii care au peste
50 ani!
134 135
În schimb, înforirea teiului este o
adevărată sărbătoare. Să ştii, că dintre toţi
copacii numai teiul înforeşte vara. Ceilalţi
– primăvara. Ce frumoase sunt foricele
gălbui, adunate în inforescenţă! Fiecare
inforescenţă este însoţită de bractee de
culoare verde deschis. Ele sunt ca nişte
acoperişe, care feresc foricelele de ploaie.
Apoi, se transformă în paraşute pentru
seminţe.
Vara acoperă pământul cu un covor
multicolor. Fii atent! Fiecare plantă are tainele sale. Spre
exemplu, clopoţeii. O foricică a acestei plante trăieşte doar o
săptămână. Dar câte sunt ele pe o tulpină? Boboceii se uită
la soare, iar forile – la pământ, salvându-se de ploi. După
înforire, pedunculul se îndreaptă, ca să se scuture sămânţa.
Oare cui nu-i place romaniţa? Ea este numită regina plantelor
erbacee”.
Clopoţei Romaniţă Garoafă Stânjenel
Sarcină pentru prietenul naturii.
Explică, de ce nu pot f rupte forile plantelor sălbatice. Cum
ar discuta această temă romaniţa şi clopoţelul?
134 135
CARE PLANTE CRESC PE PAJIŞTI
ŞI ÎN APROPIEREA APELOR?
Vei afa, ce numim pajişte şi ce fel de plante cresc în acest
loc.
Aminteşte-ţi! Ce fel de plante cresc în păduri?
Gândăcelul Pistruiat vrea să afe, dacă ştii ce
înseamnă pajişte.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pajiştea este un loc acoperit cu iarbă măruntă şi deasă
pentru nutreţ sau păşunat.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pe pajişti se întâlnesc şi arbuşti, sau arbori singuratici. Sunt
pajişti uscăcioase şi umede. Pe cele uscăcioase plantele
suferă de lipsă de apă. De aceea acolo cresc pojarniţa, coada
şoricelului, cicoarea etc. Ele n-au nevoie de multă apă.
Pojarniţă Coada şoricelului Cicoare Floarea câmpului
136 137
Tulpina pojarniţei se termină cu o pălărie din foricele gal-
bene. Ele vindecă diferite boli. Aşadar, pojarniţa este plantă
medicinală.
Coada şoricelului de asemenea este plană medicinală.
Încearcă şi socoate, câte frunzuliţe are această plantă. Cred,
că sute.
Toţi ştiu cum arată cicoarea. Tulpina ei poate ajunge pănă la
120 centimetri. Cicoarea este plantă nutritivă, dar totodată şi
medicinală.
Pajiştile situate în apropierea râurilor şi lacurilor se numesc
lunci. În lunci cresc o mulţime de ierburi. Ele sunt preţuite ca
furaje pentru animale.
Timoftică Măzăriche Coada-vulpii
Papură Stuf Aior
Iar acum, a zis Gândăcelul Pistruiat, să ne apropiem de malul
râului. Primele plante pe care le întâlnim sunt: papura, stuful şi aiorul.
Săgeata-apei se simte bine atăt în apă, cât şi pe uscat, iar nuferii albi
şi galbeni cresc doar în apă.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte o listă a plantelor medicinale care cresc pe pajişti,
pentru jocul „Farmacia verde”.
136 137
OARE TOATE FRUCTELE DE PĂDURE
SUNT COMESTIBILE?
Vei afa despre fructele de pădure comestibile şi incomestibile.
Aminteşte-ţi! Ce plante de pădure cunoşti? Ce folos aduc
pădurile oamenilor?
Aricelul cel Isteţ îţi face cunoştinţă cu fructele de
pădure.
„Astăzi te aşteaptă o călătorie nemaipomenită în
inima pădurii. Nu uita să iei un coşuleţ! Vom strânge
fructe de pădure! Dar te rog, să nu le guşti pe toate,
pentru că printre ele sunt şi otrăvitoare. Mai întâi, fă cunoştinţă
cu cele comestibile.

Fragi Zmeură Afne Merişoare Mure
Fragii de pădure se coc în prima jumătate a verii. Ei cresc
în poieniţele din pădure şi au calităţi medicinale. O cănuţă de
frăguţe îţi adaugă sănătate, voioşie şi multă putere. Zmeura
creşte printre copaci, în lăstăriş, formând desişuri de nepătruns.
Zmeura este plantă medicinală, meliferă şi nutritivă. Afnele
se coc în a doua jumătate a verii. Ele sunt foarte folositoare
şi gustoase. Lângă afne pot f întâlnite şi merişoarele, care
deasemenea sunt gustoase. Murele cresc nu doar în păduri,
ci şi prin râpe, pe malurile pâraielor etc. Ele sunt la fel de
folositoare ca şi zmeura”.
138 139
În atenţia prietenului naturii.
Numărul fructelor de pădure treptat se micşorează. Culege-
le foarte atent, ca să nu rupi şi crenguţele!
Atenţie: plante otrăvitoare!
Fructele tulichinei sunt foarte otrăvitoare! Dar cum te ade-
menesc! Niciodată să nu pui mâna pe ele! Chiar şi forile
acestei plante dăunează sănătăţii. Dacă le-ai mirosit, ai ameţeli
şi dureri de cap.
În păduri poate f întâlnită planta otrăvitoare care se numeşte
dalac. Rodul ei se aseamănă cu afnele. Să nu gustaţi fructele
socului negru. Ele sunt incomestibile. Foarte otrăvitoare sunt
şi bobiţele roşii ale lăcrimioarelor.
Unele plante otrăvitoare se întrebuinţează în medicină.
Aşa arată plantele otrăvitoare.
Reţine în minte denumirile lor!
Tulichină Dalac Soc Lăcrimioare
Sarcină pentru prietenul naturii.
Imaginează-ţi, că te-a vizitat un prieten dintr-o ţară îndepărtată.
Povesteşte-i, care fructe de pădure sunt comestibile, iar care
– otrăvitoare.
138 139
CUM TRĂIESC ANIMALELE VARA ÎN PĂDURE?
Vei afa despre modul de trai al insectelor, păsărilor şi farelor
în timpul verii.
Aminteşte-ţi! Ce fel de animale de pădure cunoşti?
Gândăcelul Pistruiat întreabă: „Care animale sunt
mai numeroase în pădure: farele, păsările sau
insectele? Bineînţeles, mai numeroase sunt insectele.
Unde sunt plante – sunt şi insecte. Unele mănâncă plantele,
iar altele – le apără, hrănindu-se cu dăunătorii.
Priveşte şi povesteşte! Ce redau aceste fotografi?
Gaiţa cea Înţeleaptă povesteşte despre locuitorii
pădurii. „în luna iunie pădurea parcă a amuţit. Însă nu-i
de mirare. Păsările n-au timp pentru cântat. Ele îşi
hrănesc puişorii. Ei vor să crească mari şi cer multe insecte şi
omizi. Numai puilor de bufniţă nu le plac insectele. Ei preferă
şoricei”.
Judecă! Ce folos aduc păsările pădurilor, livezilor şi
câmpurilor?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Cine sunt aceste păsări?
Găsiţi în imagini privighetoarea, cântiţa, ciocănitoarea, cucul.
Cu ce îşi hrănesc ele puii.
140 141
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Cu ce se hrănesc aceste animale?
Găsiţi în imagini şoarecele de câmp, mistreţul, căprioara şi
hrana lor.
Aricelul cel Isteţ atenţionează: mai multe animale
pot să întrebuinţeze aceeaşi hrană, chiar dacă ele
foarte mult se deosebesc. Exemplu: mistreţul şi
şoarecele de câmp.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Organizează în clasă o expoziţie veselă – „Locuitorii pădurii”.
Adună pentru ea fotografi şi desene.
140 141
CUM TRĂIESC ANIMALELE VARA
PE PAJIŞTI ŞI ÎN REZERVOARE?
Vei afa despre viaţa insectelor, păsărilor şi farelor în
rezervoare şi pe pajişti în timpul verii.
Aminteşte-ţi! Ce fel de plante cresc pe pajişti şi în apropierea
apelor?
Gândăcelul Pistruiat insistă: „Între animalele care
trăiesc pe pajişti, cele mai numeroase sunt insectele.
Unele se hrănesc cu iarbă, iar altele le vânează pe
cele care „pasc”.
Judecă! Cum se numesc aceste două grupuri de in-
secte? La care aparţine gândacul forilor?


Gaiţa cea Înţeleaptă afrmă:
„Dacă sunt multe insecte, atunci şi păsările au hrană.
Zboară dintr-un loc în altul bâţâitoarele galbene, rudele
bâţâitoarei albe, cu care ai făcut cunoştinţă primăvara. Aleargă
prin iarbă cristeii de câmp – toţi caută insecte.
Din ce în ce mai rar poate f văzută barza neagră. Ea este
introdusă în Cartea Roşie a Ucrainei”
Gândac -
de - băligar
Gândacul
forilor
Fluturele
arginia
142 143
Aricelul cel Isteţ adaugă:
„Dintre fare pe pajişti pot f întâlniţi iepurele de câmp
şi vulpea, iar moviliţele de pământ ne dovedesc cât de
sârguincios lucrează cârtiţa.
Vreau cât mai repede să ajung pe malul râului. Acolo
locuiesc o sumedenie de animale; atât în apă, cât şi pe uscat”.
Carasul Auriu ne face cunoştinţă cu lumea sub-
acvatică:
„Eu nu sunt atât de vorbăreţ ca prietenii mei. De
aceea, priveşte fotografile şi spune ce fel de peşti,
insecte de apă şi alte animale trăiesc în rezervoarele
cu apă dulce”.
___________________________________ Lucrăm în grupuri
Priviţi imaginile şi alcătuiţi un discurs despre viaţa locuitorilor
din rezervoarele cu apă nesărată.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Demonstrează, că insectele, peştii, păsările şi farele care
trăiesc în rezervoare şi în vecinătatea lor depind unele de altele.
Alcătuieşte o mică povestioară despre împărăţia subacvatică
şi despre eroii ei.
142 143
CARE PLANTE SUNT INTRODUSE
ÎN CARTEA ROŞIE A UCRAINEI?
Vei afa despre plantele care trebuiesc protejate.
Aminteşte-ţi! Care plante din ţinutul tău dispar?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi lista plantelor care după părerea voastră sunt pe
cale de dispariţie.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
„Cartea Roşie” – carte importantă şi, totodată, document
de stat în care este introdusă lista multor plante şi animale
afate pe cale de dispariţie

Asemenea liste s-au alcătuit în diferite ţări. Este şi în Ucraina.
Se numeşte: „Cartea Roşie a Ucrainei” şi are două volume,
fecare conţinând mai bine de o mie de pagini. Într-un volum
sunt adunate datele despre lumea vegetală, iar în al doilea
– despre lumea animală.
Priveşte fotografile plantelor introduse în „Cartea Roşie a
Ucrainei. Lumea vegetală” şi memorizează-le.
144 145
Floarea cucului Şofran Anemonă
Tisă Ciclamă Floade - de - colţ
Priveşte şi reţine semnele convenţionale, care ne povestesc
despre căile de dispariţie a plantelor în natură.
1. Ruperea şi smulgerea plantelor sălbatice.
2. Călcarea în picioare a forilor de câmp şi de pădure.
3. Tăierea copacilor.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Desenează o placardă-adresare „Să ocrotim plantele!”.
1 2 3
144 145
CARE ANIMALE SUNT INTRODUSE
ÎN CARTEA ROŞIE A UCRAINEI?
Vei afa despre animalele introduse în Cartea Roşie a Uc-
rainei.
Aminteşte-ţi! Care animale din ţinutul tău au rămas puţine?
___________________________________ Lucrăm în perechi
Alcătuiţi lista animalelor care, după părearea voastră, sunt
pe cale de dispariţie?
Priveşte fotografile animalelor introduse în „Cartea Roşie
a Ucrainei. Lumea animală” şi memorizează-le.
Fluture mahaon Gândac - de - Crimeea Rădaşcă
Somon Morun Caras auriu

Bufniţă Păsăruică gălbuie Uliu
146 147

Râs Vidră Delfn
Afă şi povesteşte prietenilor! Care dintre animalele
introduse în Cartea Roşie a Ucrainei locuiesc în
• Păduri şi pe pajişti;
• Rezervoare cu apă dulce;
• Mări?
Judecă! Cum infuenţează activitatea oamenilor asupra
numărului animalelor sălbatice?
Ce se va întâmpla, dacă oamenii vor tăia pădurile?
Priveşte şi reţine semnele convenţionale care ne
povestesc despre căile de dispariţie ale animalelor sălbatice.
1) Tăierea pădurilor.
2) Murdărirea pădurilor şi pajiştilor.
3) Murdărirea aerului.
4) Murdărirea rezervoarelor cu apă dulce şi a mărilor.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Ce reguli trebuie să respecte copiii şi adulţii, ca să păstreze
natura? Notează-le într-un îndreptar special.
1 2 3 4
146 147
CE ŞTII DESPRE PLANTELE –
SIMBOLURI ALE UCRAINEI?
Vei afa, care plante aduc o satisfacţie specială oamenilor
din oraşe şi sate, îi ajută la determinarea timpului şi a stării
vremii
Aminteşte-ţi! Care plante sunt cele mai îndrăgite în Ucraina?
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fiecare popor are plante-simboluri. În Ucraina acestea
sunt: salcia, plopul, călinul, brebenocul, ocheşelele şi
nal bele.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
___________________________________ Lucrăm în perechi
Sfătuiţi-vă, unde pot f sădite sau semănate plantele-sim-
boluri ale Ucrainei: lângă şcoală, sau lângă casele voastre.
148 149
Ceasornicul forilor
Denumirea plantei Imaginea forii
Desfacerea
forii
Închiderea
forii
Cicoare
Garoafă de câmp
Păpădie
Nufăr alb
Ocheşele
3-7
6
6
7-8
8-9
15
15
17
17
19-20
Sarcină pentru prietenul naturii.
Verifcă, când se desfac şi se închid forile, după care în
trecut s-a alcătuit ceasornicul forilor.
148 149
CE SCHIMBĂRI AU LOC
ÎN NATURĂ VARA?

Lecţie excursie
Vei afa, cum să faci observări independente în natură
vara.
Facem observări în natură:
Aminteşte-ţi cum trebuie să te comporţi în mijlocul naturii,
ca să nu-i aduci daune?
Poziţia Soarelui la
amiază.
Fă-ţi un gnomon
personal.
Determinarea umbrei
gnomonului
Senin Înnorat Posomorât
Temperatura aerului.
Afă temperatura aerului
din datele meteo.
Starea cerului.
Nebulozitatea.
Desenează, cum arată
norii vara.
1
2
3
Північ
В
А Б
гномон
т і н ь в і д г н о м о н а
12
1 11
2
4
5 7
8
3 9
6
10
150 151
În atenţia prietenului naturii.
Învaţă-te să admiri frumuseţile naturii.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Priveşte şi povesteşte, cum se comportă plantele, spre
exemplu păpădia, în vreme însorită sau ploioasă.
Ploiae Furtună Grindină
Precipitaţiile.
Notează ploile şi
furtunile din timpul
verii.
Vântul.
Determină
puterea vântului.
Starea plantelor.
Observă, când
înforesc plantele şi
când apar fructele.
Viaţa animalelor.
Urmăreşte viaţa
insectelor, păsărilor
şi animalelor.
4
5
6
7
150 151
CUM SE SCHIMBĂ PE PARCURSUL ANULUI
POZIŢIA SOARELUI?
Vei afa, cum să te foloseşti de ceasul solar.
Aminteşte-ţi! Cum infuenţează poziţia Soarelui asupra
schimbării anotimpurilor?
Toamna Iarna Primăvara Vara
Aşadar, pe parcursul întregului an de învăţământ aţi urmărit
cu ajutorul gnomonului cum se schimbă poziţia Soarelui. Umbra
gnomonului ne determină poziţia Soarelui pe bolta cerească.
Urmărind deplasarea Soarelui pe cer, oamenii din antichitate
s-au învăţat să măsoare durata timpului. Aşa a apărut primul
ceas solar.
. .
Reţine!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceasul de soare este primul aparat de măsurare a timpului.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Zi
Zi
Zi Zi
Noapte Noapte Noapte
Noapte
152 153
Afă şi povesteşte prietenilor!
Fiecare îşi poate confecţiona un ceas solar, dacă ştie ce
înseamnă gnomon. Şi tu ai putea să-l faci, cu ajutorul părinţilor.
Mai întâi trebuie să pregăteşti cadranul – teren orizontal
special. Pe el se instalează gnomonul – axa. Se poate folosi şi
un simplu cui. Nu uita, că un asemenea ceas va arăta timpul
doar în vreme însorită. De aceea şi se numeşte – de soare.
Aminteşte-ţi şi povesteşte! Cum se fac observările în
natură pe parcursul anului?
Ce concluzii poţi face?
Ştii oare să determini temperatura aerului?
Ce ştii despre starea cerului, nebulozitate, precipitaţii şi
vânt?
Care semne populare te-au ajutat să prevesteşti starea
vremii?
Cu viaţa căror plante şi animale ai făcut cunoştinţă?
Sarcină pentru prietenul naturii.
Afă, dacă este în satul sau oraşul tău ceas de soare.
152 153
CUM SĂ STUDIEZI NATURA ÎN TIMPUL VERII?
Vei afa, cum poţi studia mai bine natura ţinutului tău în tim-
pul verii?
Aminteşte-ţi! Ce legi de conduită în natură cunoşti deja?
Priveşte şi povesteşte! Judecă! Fă concluzii!
Imaginează-ţi: la începutul verii clasa ta, făcând o excursie,
a ajuns într-o poiană nemaipomenită. Câte fori multicolore
cresc aici! Înforesc călinul şi măceşul! Dar câţi futuri zboară!
Ce jocuri veţi prefera? Cum te vei comporta? Cred, că mai
vrei să vii în acest loc minunat... Au trecut câţiva ani şi iarăşi
s-a întâmplat să ajungi în această poiană. De ce oare ea s-a
schimbat atât de mult?
154 155
În atenţia prietenului naturii
Studiază, iubeşte şi ocroteşte natura ţinutului tău!
Străduieşte-te să studiezi cât mai bine
natura ţinutului tău în decursul verii.
Iată, ce trebuie să faci.
• Umblă împreună cu părinţii tăi prin pădure, pe
pajişti, în apropierea apelor şi compară, cum este viaţa
plantelor în aceste locuri.
• Afă de la cei adulţi care plante şi animale sunt pe
cale de dispariţie.
• Admiră frumuseţea forilor, însă nu le rupe!
• Admiră insectele, dar nu le prinde!
• Urmăreşte viaţa furnicilor, însă nu le deranja!
• Urmăreşte viaţa păsărilor: piţigoilor, rândunelelor,
vrăbiilor. Dar nu le strica cuiburile!
• Strânge seminţe de dovleci, dovlecei, castraveţi şi
de alte plante, pentru a hrăni iarna păsările.
• Strânge seminţe de fori, ca la primăvară să le arnci
în sol. În aşa fel vom face Pământul nostru mai frumos!
• Străduieşte-te de fecare dată să fotografezi
locurile frumoase, prin care ai călătorit. Vor trece ani şi
vei putea compara cum s-a schimbat natura ţinutului
natal.
Sarcină pentru prietenul naturii.
Alcătuieşte un îndreptar cu tema: „Cum eu ajut natura”.
154 155
AUTOVERIFICARE: CE ŞTIU DESPRE NATURĂ
ŞI DESPRE STAREA VREMII?
Dacă vei răspunde corect la toate întrebările, atunci vei f
primit în rândurile prietenilor şi apărătorilor adevăraţi ai naturii,
pentru că ştii şi înţelegi legile, regulile şi tainele ei.
1. Din ceea ce înconjoară casa ta, ce ţine de natura moartă, iar
ce – de natura vie?
2. Numeşte componentele stării vremii.
3. Ce importanţă are temperatura aerului pentru oameni,
animale şi plante?
4. Ce înseamnă aceste semne convenţionale?
5. Pentru ce a fost alcătuită Cartea Roşie a Ucrainei?
6. Ce se va întâmpla, dacă ar dispărea păsările din păduri,
livezi şi parcuri?
156 157
Frumuseţile naturii
Admiră peisajele şi aminteşte-ţi despre călătoria
noastră prin împărăţia verii.
Ce ţi-a plăcut mai mult?
Despre ce ai vrea să povesteşti prietenilor?
Ce te-a impresionat?
Care cunoştinţe le vei putea folosi în timpul
vacanţei de vară?
156 157
Biroul de informaţii al Naturii Mamă
Dicţionarul ilustrat al prietenului naturii
Curcubeu – imens arc multicolor des fă-
şurat pe cer după ploaie.
Glob – modelul volumetric al Pământului.
Gnomon – beţişor pe o suprafaţă ori-
zontală, cu ajutorul umbrei căruia se afă
poziţia Soarelui pe cer.
Altoi – ramură mică, sau frunză detaşată
de la planta-mamă, folosită la înmulţirea
plantelor.
Echinocţiu – durata zilei este egală cu du-
rata nopţii.
Solstiţiu – marchează ziua cea mai lungă
şi cea mai scurtă din timpul anului.
Ceas de soare – stabileşte ora în vreme
însorită cu ajutorul gnomonului.
Fenomene ale naturii – schimbările ce au
loc în natură.
Ніч
ніч ніч день
0 год 6 год 12 год 18 год 24 год
День
158 159
Scara clasifcării vântului
Tabelul cunoştinţelor utile
În Galeria de Arte a Naturii - Mamă din paginile acestui manual
poţi vedea reproducerile lucrărilor lui V. Kovalciuk, V. Kîrdii, V.
Proţiv, L. Ereomina, I. Semenov, I. Şîşkin, G. Tompson, I. Levitan,
D. Fiurer ş. a. Fotografile vă sunt puse la dispoziţie de adevăraţii
prieteni şi cercetători ai naturii: O. Protasov, V. Titar, Z . Berest,
V. Soloviov.
Denumirea vântului Acţiunea vântului
Vânt staţionar
Fumul se ridică drept spre cer.
Drapelul nu se mişcă.
Vânt calm
Fumul deviază puţin de la traseul
vertical.
Vânt uşor
Frunzele şi ramurile sunt în mişcare
continuă.
Vânt moderat

Frunzele şi ramurile se mişcă cu o
amplitudine mai mare sau variabilă
Vânt puternic
Copacii tineri se îndoaie.
Vânt foarte puternic
Crengile arborilor se mişcă.
Steagurile futură puternic.
Vânt extrem de
puternic
Copacii se mişcă de la rădăcină.
Se rup crengi.
Furtună
Se rup unii copaci mari.
Zboară de pe acoperişuri ţigla sau
şindrila
158 159
Ірина ГРУЩИНСЬКА
ПРИРОДОЗНАВСТВО
Підручник
для 2 класу
загальноосвітніх навчальних закладів
Рекомендовано Міністерством освіти і науки,
молоді та спорту України
Київ
Видавничий дім «Освіта»
2012
Irina Hruşcinska
ŞTIINŢELE NATURII
Manual de clasa a 2-a
pentru şcolile cu predarea în limba română
Recomandat de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei,
Tineretului şi Sportului al Ucrainei
Львів
Видавництво «Світ»
2012
УДК 5(075.2)=135.1
ББК 20я721
Г91
SEMNE CONVENŢIONALE
______________________________________ Lucrăm în perechi
______________________________________ Lucrăm în grupuri
____________________________Afăm sensul cuvântului
________________________ Memorizăm proverbe şi ghicitori!
Galeria de arte a Naturii Mamă
Exprimaţi-vă impresiile create de picturile din manual

ISBN 978-966-603-790-2 (рум.)
ISBN 978-617-656-138-5 (укр.)
© Грущинська І.В., 2012
© Видавничий дім «Освіта», 2012
© Видавничий дім «Освіта»,
художнє оформлення, 2012
©Унгурян Г.І., переклад румун-
ською мовою, 2012
Г91
Грущинська І.В.
Природознавство : підруч. для 2 кл. загальноосвіт. навч. закл. з на-
вчанням румунською мовою / І.В. Грущинська ; пер. Г.І. Унгурян. — Львів
: Світ, 2012. — 160 с. : іл.
ISBN 978-966-603-790-2


Рекомендовано Міністерством освіти і науки,
молоді та спорту України
(наказ МОНмолодьспорту України від 18.06.2012 р. № 718)
ВИДАНО ЗА РАХУНОК ДЕРЖАВНИХ КОШТІВ. ПРОДАЖ ЗАБОРОНЕНО
Ілюстрації Альони Мірошніченко
Перекладено за виданням:
Грущинська І.В. Природознавство : підруч. для 2 кл. / І.В. Грущинська. — К. :
Видавничий дім «Освіта», 2012.
УДК 5(075.2)=135.1
ББК 20я721
Навчальне видання
ГРУЩИНСЬКА Ірина Василівна
ПРИРОДОЗНАВСТВО
Підручник для 2 класу
загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою
Рекомендовано Міністерством освіти і науки,
молоді та спорту України
Переклад з української мови
Перекладач Георгій Іванович Унгурян
Румунською мовою
Зав. редакцією К.В. Даскалюк
Редактор Г. І. Унгурян
Коректор М. Г. Кирчул
В оформленні підручника використано фотографії
А. Віксенка, І. Красуцького, В. Соловйова
Evidenţa stării manualului
№ Numele şi prenumele elevului
Anul de
învăţământ
Starea manualului
Nota
la început de an la sfârşit de an
1
2
3
4
5
Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено
Формат 70×100
1
/
16
.
Ум. друк. арк. 13.0. Обл.-вид. арк. 12,55.
Тираж 2150 пр. Зам. №
Державне підприємство
«Всеукраїнське спеціалізоване видавництво«Світ»
79008 м. Львів, вул. Галицька, 21
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 2980 від 19.09.2007.
www.svit.gov.ua
Друк на ПРАТ «Львівська книжкова фабрика «Атлас»
79005 м. Львів, вул. Зелена, 20
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи ДК 1110 від 08.11.2002