DREPT INTERNATIONAL PENAL

CURS 1
www.un.org (international law)
www.icc-opi.int
L 111/2002 (M.of p 1 nr 211/2002)
1998-adoptarea statutului curtii penale internationale.
Dr international penal este o institutie a dr internat care cuprinde norme uridice ce consacra
crimele internationale si impune statelor o!ligatia de ale urmarii si pedepsi " reglementea#a
procedurile internationale pt tragerea la raspundere a persoanei acu#ate de comiterea lor.
$orme %
-de dr su!stantial& care se refera la consacrarea internationala a faptelor ce au atins ni'elul de
gra'itate al crimelor internationale.
-de dr procedural (tragerea la rasp pt comiterea crimelor care se raportea#a la urisdictiile
internationale competente a le udeca).
Dreptul international penal are ca o!iect de reglementare urmatoarele aspecte % e(tradarea "
asistenta uridica in materie penala " transferul pers condamnate " retinerea si confiscarea
produselor infractiunilor " recunoasterea )ot udecatoresti penale pronuntate in strainatate "
transferul pro!elor in materie penala.
Infractiuni internationale :
*gresiunea
+enocidul
,rimele impotri'a umanitatii
,rimele de ra#!oi
,rimele impotri'a -$ si a personalului -$
.osesia ilegala& folosirea si stocarea de arme
/urtul de materiale nucleare
Mercenariatul
*part)aidul
0cla'ia si practicile in legatura cu scla'ia
1ortura si alte forme de tratamente crude inumane
2(perimentarea ilegala pe su!iecti umani
.irateria
.irateria aeriana
*ctele ilegale impotri'a sigurantei na'igatiei maritime
*menintarea cu forta sau folosirea fortei impotri'a pers proteate international
Luarea de ostatici ci'ili
/olosirea ilegala a postei
1raficul ilegal de droguri
Distrugerea si/sau furtul o! din patrimoniul national/international
*cte ilegale impotri'a unor elem de mediu protea international
1raficul international cu materiale o!scene
/alsificarea si contrafacerea
3nterferarea ilegala cu ca!lurile internationale su!marine
Mituirea functiei pu!lice straine
*ceste infractiuni fac o!iectul reglementarii internationale si a cooperarii udiciare intre state.
.rimele patru infractiuni fac o!iectul Dr international .enal. 0-au instituit urisdictii internationale
pt udecarea acestor infractiuni.
CURS 2
Trasaturile dr international penal
1 Caracterul recent 0e afirma dupa 442. 2(istau totusi reglementari dr intern si
posi!ilitatea pedepsirii celor care le incalcau.
2 2ste o ramura primiti'a a dr institutional general& institutiile se conturea#a in pre#ent&
este o ramura in formare
! 2ste o disciplina care e'oluea#a rapid de la inceputul anilor 90 prin infiintarea de catre
consiliul de securitate al 5$- a 1ri!unalului pt /osta 3ugosla'ie si pt 6wanda.
" 6elatia intre dreptul international penal cu alte ramuri de dr& fiind o ramura de dr
international general dar se inspira din dr penal al statelor si international al dr omului.
# *re un rol pre'enti'
$ .resupune e(cluderea su'eranitatii nationale e(clusi'e (dr care apartineau statelor&
acum apartin instantelor internationale). $u mai functionea#a imunitatea de urisdicti a
unor inalti oficiali.
% ,rea#a un regim de ordine pu!lica. 2ste actiunea populara e(ercitata de catre st. 7iroul
procurorului 'eg)ea#a la respectarea ordinii pu!lice internationale care se poate sesi#a
cu pri'ire la anumite situatii.
& 8urisprudenta tri! pena internationale care a statuat regulile cutumiare.
' 3ndi'idul si po#itia lui ca su!iect de dr international penal. .oate fi atat su! acti' cat si
pasi'.
I()oarele de dr international penal
- ,on'entii internationale generale sau speciale
- ,utuma internationala
- .rincipiile generale de drept (din materia dr penal)
- 9otarari udecatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti
-n rol f important l-au a'ut regulile cutumiare in materia dr international umanitar. *paritia
tratatelor restrange insa speranta aplicarii cutumelor. 9otararile udecatoresti sunt cele
pronuntate de urisdictiile internationale (,urtea .enala 3nternat& 1ri!unalul pt fosta 3ugosla'ie&
6wanda)& de alte instante internationale care nu sunt speciali#ate in dr internat penal sau dr
umanitar (e( ,2D5) si cele interne (se aplica principiul su!sidiaritatii pt ca instantele interne
sunt primele c)emate sa solutione#e cau#ele).
Surse specifice
- 0tatutele tri!unalelor penale ad-)oc pt fosta 3ugosla'ie si 6wanda adoptate prin re#olutii
ale consiliului de securitate 5$-
- 6e#olutii ale consiliului de sec al onu si ale adunarii generale onu
- Lucrarile comisiei de dr international
- 5pere si comentarii ale unor specialisti din asociatiile de dr internat penal
- $ormele militare care arata po#itia statelor cu pri'ire la infractiunile de dr internat penal
Statutul de la Ro*a
,urtea aplica %
- Dispo#itiile statutului& elementele crimelor (e(plicarea continutului crimelor din statut) si
regulile de procedura si pro!atiune (reg de organi#are si functionare a curtii penale
internat)
- 1ratatele aplica!ile& principiile si regulile de dr internat& principiile sta!ilite de dr internat
al conflictelor armate
- .rincipiile generale de dr
,urtea mai poate aplica si principiile si normele de dr asa cum ea le-a interpretat in )otararile
anterioare. $u este tinuta de propria urisprudenta.
CURS !
Pri*ele +urisdictii internationale
1637-$*L-L M3L31*6 3$126$*135$*L D2 L* $-62$726+
0-a infiintat dupa ww33 dar )otararea aliatilor de a infiinta o urisdictie internationala care sa
udece comandantii militari si politici ai statelor *(ei s-a nascut la sf ww33. 3n 19:; prin declaratia
de la mosco'a& aliatii afirma aceasta )otarare de a udeca si pedepsi pe cei raspun#atori pt
declansarea ww33. Dar modalitatea concreta in care sa se reali#e#e acest lucru a facut o!iectul
di'ergentelor. 3n fe!ruarie 19:< in intalnirea de la =alta se afirma )otararea de a udeca si
pedepsi pe conducatorii *(ei. .e > mai :< +ermania capitulea#a. La 8 aug e semnat acordul de
la Londra pt infiintarea tri!unalului de la nuren!erg.
.e 12 august 19:<& pers acu#ate sunt transferate la nuren!erg unde sunt incarcerate in
inc)isoarea adiacenta palatului de ustitie. 1ri!unalul a fost format din 8 udecatori& : principali si
: supleanti (cate un ud din partea fiecarui aliat si : supleanti). .rocesul a fost condus de un
repre#entant al u?.
*cu#area& statele puterii aliate si-au desemnat cate un procuror. *pararea si-a asigurat a'ocati
germani.
1ri!unalul incepe sa functione#e in 1< oct :< cand sunt intocmite actele de acu#are impotri'a
criminalilor de ra#!oi& initial fiind 2: din care 21 udecati.
0-au emis acte impotri'a a @ organi#atii considerate criminale& astfel incat pe 20 no'. :< incepe
primul proces. Declaratia de desc)idere este facuta de procurorul 6o!ert 8ac?son (-0).
.otri'it unor reguli procedurale& s-au sta!ilit capetele de acu#are si li s-a cerut acu#atilor sa
sta!ileasca cum pledea#a. .ledarea acu#arii s-a intins pe mai multe saptamani.
*ctul de acu#are a'ea : capete %
- *cte de conspiratie (asociere in 'ederea sa' infractiunilor)& de acestea ocupandu-se
procurorii -0
- ,rime impotri'a pacii (procurorii -A)
- ,rime de ra#!oi (proc fr si rusi)
- ,rime impotri'a umanitatii (proc fr si rusi)
.artea a doua a procesului a urmarit pre#entarea declaratiilor si a pledoariilor apararii. .rocesul
s-a intins pe 10 luni a'and apro( :00 de audieri.
La 10 oct :@& cei 21 de acu#ati sunt condamnati la moarte. Din cele @ organi#atii& ; au fost
gasite 'ino'ate. .e 1@ oct :@ se e(ecuta pedeapsa.
*ctele de care au fost acu#ate cele 21 de pers % crime impotri'a pacii& crime de ra#!oi& crime
impotri'a umanitatii.
,rimele impotri'a pacii % planificarea& pregatirea& initierea sau purtarea ra#!oiului de agresiune.
,rime de ra#!oi % incalcarea legilor si cutumelor ra#!oiului.
,rime impotri'a umanitatii % omorul& e(terminarea& aducerea in stare de scla'ie si alte acte
inumane comise impotri'a populatiei ci'ile inaintea sau in timpul ra#!oiului.
Datorita acestui proces s-a afirmat principiul raspunderii pers care au sa)arsit astfel de
fapte, in *od direct in planul dr international penal,rimele impotri'a dr international sunt
comise de indi'i#i nu de o entitate a!stracta si numai prin pedepsirea persoanelor care comit
aceste ccrime pot fi puse in aplicare pre'ederile dr international. 3ndi'i#ii au o!ligatii
internationale care transcend o!ligatiilor nationale de supunere impusa de catre state.
0-a mai afirmat si principiul raspunderii superiorului& irele)antei calitatii oficiale -inlaturarea
i*unitatii.& dreptului la aparare al acu(atilor si asi/urarea de /arantii in acest sens
1ri!unalul a mai consacrat constructii uridice care n-au mai fost preluate ulterior in dr internat
penal % posi!ilitatea oferita de statutul tri! militar de a declara drept criminale anumite
organi#atii. 3n timpul +ermaniei $a#iste % 00& structura de conducere a partidului socialist& inaltul
comandament german& 0er'iciul de informatii& gestapo& ca!inetul reic)-ului.
0-a pus deci pro!lema tratarii unor fapte fara precedent inainte de ww33. 0-a urmarit pactul
7riand-Aellog si ,on'entiile de la +ene'a.
La nuren!erg au mai a'ut loc inca 11 procese desfasurate de -0 si aliati
1637-$*L-L M3L31*6 3$126$*135$*L D2 L* 15A=5
3nfiintat pt udecarea acu#atilor de crime internationale in timpul ww33 in *sia-.acific. 1emeiul
uridic este o proclamatie a generalului ,arter& de la .otsdam& tri!unalul infiintandu-se in ian :@&
compus din 11 udecatori& pre#idat de un udec australian.
CURS "
Destramarea statului iugosla' si i#!ucnirea de conflincte in aceasta #ona si genocidul din
6wanda din 199: au fundamentat infiintarea de tri!unale ad-)oc pentru cele doua situatii.
1637-$*L-L 3$126$*135$*L .2$*L *D-95, .1 /501* 3-+50L*B32
,onflictul incepe in 91 cand fostele repu!lici so'ietice isi declara independenta %
slo'enia& croatia cu incercarea popoarelor de a se opune acestei independente.
,el mai gra' conflict apare in 92 in iugosla'ia ca urmare a tendintelor de autonomie intre
grupurile etnice. 6a#!oiul de inc)eie prin acordul de la daCton in 9<.
3nca din 92 la ni'elul 5$- se creea#a o comisie care sa in'estig)e#e crimele comise.
0ecretarul onu a recomandat crearea unui tri!unal printr-o re#olutie a consiliului de securitate&
ideea aceasta fiind com!atuta& considerandu-se ca acesta nu putea acest lucru.
2ste infiintat tri!unalul penal international ad-)oc pt fosta iugosla'ie care a preluat
elemente din statutul de la londra prin care s-a infiintat si tri! militar de la nuren!erg. $u este o
urisdictie creata prin tratat internat ci prin re#olutie onu.
0tructura % ; organe % secretariat01iroul procurorului0ca*erele 0ecretariatul se ocupa
de c)estiuni de natura administrati'a (programe pt 'ictime si martori& transportarea pers
acu#ate& conditiile de detentie& relatia cu presa). 7iroul proc ii re'enea raspunderea de a
in'estiga faptele ce-i sunt aduse la cunostiinta& de a emite acte de acu#are care t! confirmate
de un ud& formula propuneri de trimitere in ud. ,amerele erau formatiuni urisdictionale ale
tri!unalului& ; erau pentru udecata si una pt apel.
,ompetenta era una speciali#ata& strict delimitata prin statut. ,ompetenta rationae
temporis se referea la crimele comise dupa 1.ian.1991 si se intinde si asupra faptelor comise
pana in pre#ent. ,ompetenta rationae locci se refera la crimele internationale comise in spatiul
fostei 6ep /ederale 3ugosla'ia. ,ompetenta rationae personae % pers suspectate de a fi sa'arsit
crime internationale in conflictele iugosla'e. 8urisdictia s-a referit doar la pers fi#ice.
,ompetenta rationae materiae % tri! poate udeca acte de genocid& crime impotri'a
umanitatii si crime de ra#!oi ('iolarile gra'e ale con' de la gene'a si ale legilor si cutumelor de
ra#!oi). 1ri!unalul a decis in 9< ca are comp si asupra crimelor de ra#!oi din conflictele armate
internationale/interne& agresiunea neintrand in sfera tri!.
6elatia tri! cu urisdictiile nationale este reglem de art 9 paragraful 1 din statut % tri! se
!ucura de superioritate fata de urisdictiile interne si poate solicita statelor sa predea orice pers
acu#ata de crime internationale in spatiul iugosla' pt a se incepe procedurile impotri'a sa.
Procedura
.rima etapa este cea a in'estigatiei& cercetarii& intocmirii actului de sesi#are (efectuate
de !iroul proc). 0e emite actul de acu#are care se confirma de catre udecator.
/a#a de udecata % udecata preliminara/fa#a de udc propriu-#isa/fa#a cailor de atac.
Dupa ce s-a intocmit actul de acu#are se emite mandatul de arestare& are loc prima
infatisare in fata unei camere de udecata. Daca acu#atul pledea#a ne'ino'at se trece la
udecata& iar daca pledea#a 'ino'at se sta!ileste sentinta. ,aile de atac se e(ercita in fata
camerei de appel.
Acti)itatea tri1unalului
* inceput cu mare greutate. 3n 9@ se creea#a a doua camera de udecata iar in 98 erau
dDE persoane acu#ate. 3n 99 s-a emis actul de acu#are impotri'a lui Milose'ic. .rin re#olutia
cons de securitate onu s-a sta!ilit ca acti' tri! sa se concentre#e asupra inaltilor comandanti
militari& aceasta solutie fiind criticata.
CONTRI2UTIA TRI2 PT 3OSTA IU4OSLA5IE
0-a reusit sa fie adusi importanti conducatori militari si politici in fata tri!. 0-a reali#at
efecti' ustitie pt 'ictime& inclusi' prin pre#entarea punctului de 'edere al acestora in fata tri!. 0-
au sta!ilit faptele sa'arsite in spatiul iugosla' (comisiile de ade'ar au a'ut rolul de a sta!ili
faptele)
0-a creat un sistem pro!ator in marie procedurala care a com!inat elem ale sistemului
romano-german cu cel de common law. 0-au folosit cele mai moderne te)nici in materie
criminalistica preluate si de curtea penala internat& curtea speciala pt sierra-leone.
1ri! a de#'oltat programme pt 'ictime si martori& s-a creat un corp de a'ocati speciali#ati
pe aceste materii& s-a creat o !a#a de date pt a pu!lica urisprudenta& a sta!ilit ca e(ista un
principiu general al inter(icerii torturii in dr international de la care nu se poate deroga& a
afirmat inter#icerea 'iolentelor de natura se(uala pe timp de ra#!oi& a sta!ilit elem importante
ale crimei de genocid in special in definirea 'ictimelor (acte de scla'ie si de persecutie)& a
sta!ilit si o teorie moderna a raspunderii superiorului.
1637-$*L-L 3$126$*135$*L .2$*L .1 64*$D*
* fost infiintat in 9: printr-o re# a consililui de securitate onu& a'ea o structura
asemanatoare cu tri! pt iugosla'ia si impartea ,amera de *pel cu tri! pt iugosla'ia.
Co*petenta 6ationae temporis % faptele comise intre 1 ian si ;1 dec 9:. 6ationae
locci % faptele comise pe terit 6wandei si faptele comise de cetatenii rwande#i in statele 'ecine.
6ationae personae % persoanele fi#ice. 6ationae materiae % genocid& crime impotri'a umanitatii&
crime de ra#!oi dar definite partial diferit (cele comise pe timp de conflict armat non-
international). 0ediul tri! era in 1an#ania& si au fost aduse un nr mare de acu#atii punandu-se
c)iar pro!lema deferirii acestora catre inst nationale din rwanda& insa aceasta idee a fost
respinsa.
Contri1utia tri1 pt R6anda
*u aparut oficialitati mai multe decat la tri! pt iugosla'ia& a a'ut o urisprudenta foarte
importanta pt genocid& are importanta in pri'irea raspunderii superiorului si a actelor de
instigare.
CURS $
Curtea penala internationala
2ste competenta sa udece cele mai gra'e crime impotri'a umanitatii. 1ri! de la
nuren!erg/to?Co s-au raportat doar la situatii specifice& fiind infiintate prin re#olutii ale cons de
sec onu. ,.3 are o competenta generala.
.ro!lema infiintarii ,.3 a fost reluata in 89 la initiati'a statului 1rinidad-1o!ago. 3n 98 s-a
organi#at la roma conferinta de adoptare a statutului. 2ste o urisdictie care are la !a#a un tratat
international multilateral& sunt aplica!ile normele de dr ale tratatelor si nu leaga decat statele
parti. *re personalitate ur internat (este o organi#atie internat dar nu face parte din onu& are
totusi o legatura cu cons de securitate)
,ompetenta
Rationae *ateriae *supra crimelor cele mai gra'e de interes pt comunitatea internat in
ansam!lul sau % crima de genocid& crimele impotri'a umanitatii& crimele de ra#!oi& crima de
agresiune.
Rationae te*poris *re urisdictie asupra crimelor comise dupa intrarea in 'igoare a
statutului de la romana. Daca un stat de'ine parte dupa intrarea in 'ig a statutului& curtea 'a
a'ea urisdictie in pri'inta acelui st numai dupa intrarea in 'igoare a statutului in statul respecti'.
Rationae personae $umai pers fi#ice.
Rationae locci 5 urisdictie teritoriala& fapte sa'arsite pe teritoriul unuia sau unora din
statele parti la statul dar teritoriu este interpretat in sensul european autonom. (0-* nu este
parte la statut)
0tatutul de la roma a fost contestat pt ca %
- 3mpune o!ligatii unor st terte referitoare la cooperare
- .rincipiul complementaritatii ar incalca su'eranitatea statelor pt ca ar permite curtii sa
sta! daca un st doreste sa-si udece cetatenii. *cest principiu presupune ca urisdictia
curtii este su!sidiara urisdictiilor nationale care sunt primele c)emate sa udece crimele
internationale.
- ,etatenii unor state terte ar putea fi supusi urmaririi in fata ,.3
- 0-au contestat puterile cons de sec (competentele) do!andite in !a#a statutului de la
roma. 3n anumite situatii poate solicita ,.3 sa anali#e#e unele cau#e deferite acesteia.
- *u fost contestate puterile proc curtii (atri!utia acestuia de a initia in'estigatii din proprie
initiati'a)
- 0-a o!iectat cu pri'ire la definirea crimelor de ra#! din timpul unor conflicte armate non-
internationale statuand ca acestea t! solutionate in cadrul dr intern.
- 3ntrucat crimele impotri'a umanitatii sunt legate de incalcarile dr omului& ,.3 ar putea sa
de'ina o instanta competenta in materia dr omului
- .rin crima de agresiune in competenta curtii s-ar sla!i puterea cons de sec
0tatutul de la roma a intrat in 'igoare in 2002 si ,.3 a de'enit functionala in 200;.
0tatutul de la roma a fost completat in urma conferintei de re'i#uire din 2010 unde s-a pus si
pro!lema definirii crimei de agresiune& situatie care permite statelor sa inlature urisdictia curtii
cu pri'ire la crimele de ra#! pe o perioada limitata& e(tinderea incriminarii pt crimele de ra#!oi la
alte categorii de arme.
0-au adoptat re#olutii pri' functionarea curtii& importanta principiului complementaritatii cu
afirmarea ca o!ligatia de urmarire si udecare a crimelor internationale re'ine in principal
statelor carora li s-a cerut sa armoni#e#e reglem interne cu cele din statut in pri'inta
incriminarilor.
0t au adoptat o re#olutie pri'itoare la 'ictimele si #onele afectate de conflicte. 2(ista si un fond
pt despagu!irea 'ictimelor. 0-a su!liniat necesitatea cooperarii intre st si ,.3 pt a se asigura
e(ecutarea sentintelor.
Modificarea statutului de la 6oma
- eliminarea art 21: % st parte sa formule#e o declaratie ca pt o perioada de > ani de la
intrarea in 'igoare a statutului sa nu fie deferite ,.3 crimele internat
- modif art 8 % e(tindere a interdictiei anumitor tipuri de arme caer sa pri'easca nu numai
conflictele armate internat dar si cele non-internat (otra'uri& ga#e asfi(iante& gloantele
care isi modifica dimensiunile)
- adoptarea definitiei agresiunii facuta prin raportare la o re#olutie a adunarii generale onu
(;;:/19>:). 0tatele s-au inteles si cu pri'ire la mom la care 'a intra in 'igoare
incriminarea.
CURS %
Curtea penala internationala -continuare.
0tructura si organele
2ste o organi#atie internat independenta constituita prin tratat care cooperea#a cu onu. 5rganul
suprem este adunarea statelor-parti cu atri!utii de legiferare& constituita din repre#entanti ai
statelor parti la statutul de la roma. /iecare st dispune de un 'ot& regula adoptarii )otararilor
este maoritatea& dar in practica se adopta prin consens.
*dunarea este condusa de un presedinte si doi 'ice-presedinti alesi pt un an. *tri!utii %
- alege udec si procurorul
- sta!ileste !ugetul curtii
- adopta te(tele importante (modif statutului& alte doc& regulile de procedura si pro!atiune&
elementele crimelor)
- re'oca udec si proc
*dunarea si repre# statelor nu au 'oie sa inter'ina in functia urisdictionala a curtii.
,urtea are urmatoarele organe % .resedintia ,urtii//ormatiunile urisdictionale/7iroul
procurorului/+refa curtii.
,urtea are sediul la 9aga& dar isi poate desfasura acti'itatea in orice locatie. .t e(ecutarea
pedepselor se inc)eie acorduri cu statele. 2(ista @ !irouri pe teren.
Presedintia % presedintele raspunde de administrarea curtii cu e(ceptia !iroului proc& raspunde
de acti'itat:ea curtii si de repre#entarea in relatiile cu tertii. 2ste formata din presedintele curtii
si doi 'ice-presedinti.
3or*atiunile +urisdictionale : sunt formate din udec alesi pe 9 ani de catre adunarea statelor
parti& nu sunt repre#entanti ai statelor ci candidati nominali#ati cu garantii de independenta&
impartialitate& e(perienta in dr penal& procedura penala& .3D5& dr umanitar. 0unt organi#ati pe
sectii % sectia preliminara (; camere) " sectia de prima instanta (: camere) " sectia apelurilor (1
camera)
2iroul procurorului % este condus de catre un proc ales de catre adunare pt 9 ani. 2ste o
structura in sine cu mai multe departamente % in'estigatii& acu#are. 2ste cel care primeste
sesi#arile si orice informatii cu pri'ire la fapte care ar putea fi in'estigate. *ici se 'a decide care
dintre sesi#ari 'or fi a'ute in 'edere.
4refa curtii % raspunde de pro!lemele de natura administrati'a& este condusa de grefier& cel
mai important functionar administrati' care isi e(ercita atri!utiile su! autoritatea presedintelui.
*lte organe autonome % 1iroul pt )icti*e, 1iroul de asistenta +udiciara ( in 'ederea
respectarii drepturilor acu#atului)
Procedura in fata curtii
Moduri de sesi#are a curtii %
- de catre st prin indicarea unei anumite fapte/situatii care ar repre#enta o crima internat
- de catre cons de securitate al onu& se face prin adoptarea unei re#olutii prin care cere
curtii demararea in'estigatiilor
- sesi#area din oficiu a proc care are indicii despre comiterea unei crime internationale.
0e desc)ide anc)eta de catre !iroul proc si numai daca se indeplinesc conditiile de competenta
si admisi!ilitate se 'a porni anc)eta oficiala su! supra'eg)erea unei camere din sectia
preliminara care apro!a/respinge solicitarea proc. *ceasta faca si o determinare premergatoare
daca un ca# intra in urisdictia curtii. 1ot camera apro!a emiterea mandatelor de
arestare/aducere.
0e dispun masuri pt protearea martorilor& pro!elor& siguranta informatiilor sensi!ile.
1ot camera preliminara organi#ea#a audierea proc& a celui acu#at pt a sta!ili daca se confirma
acu#atiile. Daca se confirma& presedintia curtii organi#ea#a completul in fata primei instante
unde are loc procesul propriu-#is unde acu#area e repre#entata de !iroul proc. 0e propun si se
administrea#a pro!e& se pot audia e(perti& se pot pre#enta imagini foto/'ideo. ,ompletul se
pronunta cu pri'ire la 'ino'atia/ne'ino'atia acu#atului. Daca se sta! 'ino' ud pot sta!ili si
pedeapsa cu inc)isoarea ma( ;0 de ani si in ca#uri gra'e& detentiunea pe 'iata. 8ud pot
dispune si cu pri'ire la latura ci'ila& reparatiile pt 'ictime. 0edintele sunt pu!lice iar sentinta este
pronuntata pu!lic. 3mpotri'a )ot sectiilor preliminarii/de prima instanta se poate formula cale de
atac la sectia de apel care poate respinge/admite apelul si dupa ca# poate sa case#e in
intregime sentinta& o poate modifica si poate ordona reuducarea de catre o alta camera.
Acti)itatea curtii
.rima sesi#are a a'ut loc la sf lui 200; si a fost efectuata de catre -ganda. 3n 200: s-a desc)is
in'estigatia iar in pre#ent sunt < mandate de arestare emise de curte.
-rmatorul ca# a fost cel din 6ep Democratica ,ongo cu : acu#ati in custodia curtii.
3n ca#ul Darfur& sesi#area s-a facut prin re#olutie a cons de sec al onu (crime impotri'a
umanitatii/ de ra#!oi). 0-au emis mandate de arestare pe numele unor inalti oficiali inclusi' seful
statului.
*lte ca#uri % 6ep ,entral *fricana& AenCa& ,oasta de /ildes
Tri1unalele internationali(ate
0unt urisdictii pt a sta! raspunderea pen a unor pers acu#ate de crime internat in conflicte
specifice.
- ,urtea speciala pt 0ierra-Leone % imparte sediun cu tri! pt fosta iugosla'ie.
- ,amere speciale pt ,am!odgia
- ,amere speciale pt 7osnia-9ertego'ina
- 1ri!unalul 0pecial pt Li!an (are in competenta si crima de terorism)
*cestea au competenta speciali#ata& sunt urisdictii temporare si au o competenta mi(ta unde
predomina elemente interne/internationale.
CURS &
Drept su1stantial Cri*ele internationale
Principii /enerale
,onsacrarea lor nu s-a facut in mod unitar ci fragmentat.
6aspunderea penala indi'iduala. *ctele fondatoare ale tuturor urisdictiilor internat
consacra principiul % orice indi'id raspunde personal pt crimele internat pe care le-a comis. 1ri!
de la nuren!erg si to?Co sta!ilesc si rasp colecti'e pt organi#atiile considerate criminale. 3deea
nu s-a mai reluat de atunci. 0tatutele tri! speciale internat ad-)oc sta! raspunderea penala
indi'iduala& urisprudenta acestora intarind principiul care a do!andit 'aloare cutumiara.
.rincipiul rasp pen indi'iduale nu presupune limitarea rasp la o sg fiinta propriu-#isa ci
permite si forme de participatie penala. .rimele pre'ederi se regasesc in statutul tri! de la
nuren!erg (complicitatea ca forma de particip penala)& ulterior statutele au detaliat formele de
participatie.
0tatutul ,.3 a pre'a#ut participatia penala& pre'ederile sinteti#and di'ersle forme de
participatie penala recunoscute in dr penal international cutumiar (co-participatia& co-autoratul&
complicitatea& instigarea)
Su1principii
1. 6aspunderea comandantilor militari superiori (statutele urisdictiilor internat ad-)oc&
preluat in statutul ,.3)& a'and si 'aloare cutumiara. *rt 28& statutul de la roma %
militarii de rang superior 'or raspunde pt crimele internat comise de su!ordonati
atunci cand acesti comandanti a'and controlul efecti' al trupelor sau autoritatea
efecti'a& au omis sa e(ercite controlul asupra trupelor sau au omis sa ia toate
masurile in mod re#ona!il necesare pt pre'enirea si reprimarea comiterii unor astfel
de infractiuni sau pt remiterea pro!lemei autoritatii competente spre in'estigare si
tragere la raspundere. $u este o raspundere pt fapta altuia& ci o forma de
raspundere pentru omisiune& superiorul militar fiind o!ligat sa pre'ina act ilicite ale
su!ordonatilor.
2. Lipsta pertinentei calitatii oficiale. *numite functii oficiale presupun si e(istenta
imunitatii pt actele sa'arsite in e(ercitarea functiei. 1otusi in dr internat penal& inaltii
demnitari pot raspunde pt crimele internat (rasp con'entionala/cutumiara). *cest
princip a fost afirmat e(plicit atat in statutele urisdictiilor penale internat ad-)oc cat si
in statutul de la roma.
;. .ersonale su! 18 ani sunt e(onerate de raspundere penala. Minorii nu raspund in
fata ,.3 dar pot raspunde in fata instantelor nationale.
:. .rincipiul legalitatii in materie penala este consacrat e(pres in statutul de la roma. 5
pers nu raspunde penal daca la data comiterii fapta nu constituia crima potri'it curtii.
Definitiile infractiunilor sunt de stricta interpretare si nu pot fi e(tinste prin analogie in
ca# de du!iu& se interpretea#a in fa'oarea pers urmarite. 5 pers condamnata de ,.3
'a putea fi pedepsita numai potri'it statutului.
<. .rincipiul unicitatii rasp penale presupune ca sa' unei crime internat atrage o singura
data rasp penala& neputandu-se aplica de doua ori o sanctiune pt aceeasi fapta.
1otusi acest principiu poate cunoaste e(ceptii care deri'a din rap ur internationat&
natura sau din necesitatea de a e'itata impunitatea urmaririi/udecarii crimelor. *rt 20
par ; % nici o pers care a fost udecata de o alta instanta pt o fapta pre'a#uta de art
@&>&8 din statut nu 'a putea fi udecata de ,.3 cu pri'ire la aceeasi fapta& cu e(ceptia
sit in care procedura in fata ceilalte instante % a a'ut drept scop sustragerea pers de
la rasp pt crimele aflate su! urisdictia ,.3 " nu s-a desfasurat in mod
independent/impartial in conformitate cu regulile unui proces ec)ita!il recunoscute
de dr international sau a fost condusa astfel incat in impreurarile date procedura nu
e conforma intentiei de a aduce pers in fata ustitiei.
@. 3mprescripti!ilitatea rasp penale pt crimele internat. 2ste o particularitate a rasp pt
crime internat& a'and in 'edere caracterul deose!it de gra'. 3n stadiul actual al dr
internat& imprescripti!ilitatea este un principiu general de dr& parte a dr internat
cutumiar si inscris in legislatia interna a multor state. 2ste e(pres pre'a#ut in statut %
crimele ce tin de competenta ,.3 nu se prescriu. .articularitate % sunt doua con'entii
dedicate acestui aspect (con'entie adoptata de onu si la ni'el european su! egida
cons europei % nu se aplica nici un tip de prescriptie indiferent de data sa'& pt crimele
de ra#! din carta tri! international de la nuren!erg& incalcarile unor pre'ederi ale
celor : con' de la gene'a din :9& crimele impotri'a umanitatii indif daca au fost
comise in timp de pace/ra#!& crimele de genocid& agresiune& crima de apart)aid.) "
este pre'a# si in codul penal al 6o
>. 3nadmisi!ilitatea amnistiei pt crimele internationale. $u are o reglem specifica&
re#ulta din practica statelor % legile de amnistie nu sunt conforme legilor inter-
americane.
8. .rincipiul sta!ilirii rasp pt comiterea de crime internat cu respectarea dr acu#atului
(sta!ilit inca de la statutul tri! de la nuren!erg). * fost afirmat si in statutul tri! pt
iugosla'ia F rwanda dar si in statutul ,.3.