sh CMILIZATIA FENICIANA 1 EDITURA.SPORT-TURISM: Coperia das Why Miter BUCURESTI, 1979Introducere Penielenit au erect tn basinal Mrt Modiarane 0 feizato originale, cu 0. mare futere de expancine au. trturé te ‘hip "oabil multe din popoarele vecine lor. Stptniven orupra LMeditornet talostordia jenicana ~~ a uemat degur celet georeretane care pare ad 22 ]t prabupt dup tnoaoia achaent= Kecmicentent Hf aupd. (noasiaPopoarelor Mri" (eeu 1200 ten ‘Beapre fenicient exsta o Uteraturd imenst pe care 0 wat de om nu poate parcurge, toruytinformofie precise despre limon lor sinf dest de. puitn coerente pl posed date frag: tmentere” despre flare din celdjile-oraje Jenclene al. lror ‘Mumér era gi el narmnat Cu tlie cwsiney det ou facut multe sipaturt arheolonice ta numeroase police fonttene it ite dea lungul consslor Meteranch nu posed. inormstt {it de exacte ft de tatinse despre feniciot, cum aint cafe des- bre grec, roman ort chiar despre Eplptul foramic. Acest fast Be detoresty mat ti mumératut conmerabi de plist fent= ‘dene, apot doftimarit sitematice a feniienor de etre du tmanii lor de'moari, reel fl romanil; in fine trebute pus st pe Seama ‘misterutad eu core fe ‘tcofutan ff feniient tn odte fetta, ister tmepus de 2eama de ms fconcuray 9 Spl ‘oft de grec da errs! sou de oman ‘Feniieni sorlau pe Jot le papirus pe care Wt importu din Epipty marco stat-oray Byblos, de. pe coasta foictand a Nd- feranel,"a dat chi numele grecest al crt Byblos (de unde Bible yoarte fine), or! pplracal tn climatal dental te ured fl faror medterancene este um material. perimbil, fn 2 fputul conserva apa cum soa plstral fm mormintele Bpiptulut do 5‘Ss cum einat torid pasa! Anet cea mat mare pure vera "onicone ce ney H pate adute njormait see spre mea ie Genet pte nimi de Se omaei a” marelui tmperta creat de Cartagina, disrageren femele a acetal storey, neu lie Co iia! de Sor ‘irtcte despre tort la pats Jeicon ‘otupt aitarea Ja" Rassamra a. rutnelor” marcul stt-orag por din milena ot Tent prea ual mut conse de tabi serie ttn alfa erat din sry caneornad esas sw fd parte conedeab din che wart fone, lone pect date oigale degre vo Saad ema In ace tatora. tn sara de stpturte tr a Ugat au Cece ‘lat mureroaweille te lovee unde. se tna sttsenofage Jenico, Cele mai inersane siaturt akesogie ow fas eee ‘tee Certpina, pot te Aree de Nord: pe conta Mckee. ein net Pea oni ais afm rc aStumerowse scte-orape Reruttele sor pitt oe fom plete re dinar pea fe enn ifort ec Lem aout pin n pretent deape fensent entra serie de semaog, doar oot ce foat Penta broprucsist tn ‘epoce te ler =" pot ft mami fenton Se felon ie for, Din numdralccertora tate de menftona, de ls Sabatino Moscatel carte despre fencent a foe tratuak fi tm romances entra somblagt (Coorges Craton fete fiom Sn tet a focut t Pones tn eps de rons eek Ie Goat peli fico cc mb ignite pols seca, rei 9 milage tlt cataancen fin Sra i elestna. De fap, curt aceenasoss tie ce Fas Sud, Joncent acta nti arf gst it ddca.sumete de seanaancen™: fn alum de Sofa ltator din Coors ‘ytos fp "epoca de bron ane conidrai cod prt flee Fit dinero th eanconeei din Sia Pa De foptfeictenit ou aout o istori prestiioas daca aja ste 0 abontard, ventura Jenctand ete an inte ale ral antastice: port dinclteva orge ds po consiele,Wediteraney, icon #0 ‘itemeicse ti puktrice be ttle oma? file Mediterant, tee Gata, pate fo Tastee, Canare ‘ASoren apo cu ilaele cori di, roman lor mary Senegal dau icon Ary, ptrand pink to morica bud gh 0 Kee gt come tane,prin hire ox, eu Indptro- ‘Uta edversslon,grect sf romant, « umbit multe din faptete tor ferone, dat ctor nat mere general Tenzin um out Hons, Sere strabat ilare pe clefan, Alp fa ceupat Teatiaprecan sf bliaite twcerimate ale feniientor cu. greet th Putat rcevte eu teen ehigr dean ttre pret al mandor cum is spaniel Pomponas fla eave sol ‘Nolen eu fort um neo de coment tua, care au propit Er'otema’ ad tebot ff de pace, Bi ean nemsurs de. price Sh soso tu Utes, erg eneaie ot, meyepagul fovigir tn asborul pe’ mare f tw malesta deo cirmat © fpr ‘Dar urmele strtucitoaret cso Jenictene se afl rspte deca tun formation Medderanet # mazele tuturor ardor ‘loire de pe ecste meleapurt st pine de opere de ord fen Sind feral ove eeateea Damosnty Berwty Tan, Mata Merhia seu ralte Uin. porturte spanile paste urme trainee equ! iolattfondcene sau poate vedea piture arheo- Iopice cre‘au dutta desproparee de temple, pole stu toma sence Jenicene Tm colum de af, unelecaptote vor ape mal amp det catcle, pndru eu posedtm, fe sada actuck at cunotinjelor Sisto informal sgure cu rive ta fenetat dect fn anumite ‘meni Aden pete ob maar of ext multe neeunacute {eed total entctene sf aceteTacene vor apare car fe Unitete spotted gree ut To asponf Pete pte ne igi beer of toma de ft sn fi complatie dap toate famcere,engeze ft germane th Sradlu orbit acttlt met seamd pe femettexielor Gonisione gate a Uperie ot insripptorfeniclene, al datelor ‘Ledge Snsancen x fesent dn ste tere ole Cielo, Pre- ‘ire gl tendo limba prea veche pivitoare To Fentcia. Boles naljduim ion oa poe deadate cd © srk de Extte Cama ft Modal de proucfc tutat tenis ‘Hla feicand; sCatares feria, Maya fenton et {narpeed pute de vedere pi ospecte foal nol ‘rebue o retevdin eB evst studia anupra ciitzfit fen ‘ion ‘oe tnserte pe linia ceretirllor 3 studitor de semilog Seu cout bn Romina mart prectsot (orientalis Consion- fin nears 3 fratete ss Lastr $incana, Titi, Mf, Gas te) pt au actaninente representa struct ce Atanase Mego {lon diccondr, oriental core ou eeu #8 opor ued re- 7marcabile ta revst, vloroose studi pice de mare pretty tr Oncdent ar semitolopia romana este cu mulé mat vecke, fot Paltivea miiropoltulut Stmion Stefan, tiptaIa'Atba Tala 165, este Greduss din ebreiog, stn see. of XVIliea trian tu Transoania Hin Moldova foal care cunosiau araba, ebatea #aramat In ceea ce priveste volumul de fof, el va prezenta un tblou sll mat complet al iolzfiet feiciene dete 0 sere do stuilt ‘Sire tn srditate,dceata thtract va cuprinde literatura 9 ‘tulurasttulutoray Ueto satlud-orap Byblos tm epoca de roma, dar mat ales va ft ew mult mai complet intrute Ha ascents ye conomnent iro dn Sir, Plena ‘cia ~ care vorbean aceeap limba abeau eceleat tradi ace fag ee i elagh rte cag fenicent tH idan aelon Popoarele senite s-au exting din mileiut al patraiea tere ty toald partea de apus a Asie, apol din mlleiul al T-lea Len fu cuprna reglunt dia Aiea, Ben ea in mulentl fll eek ‘oasre are semi i el, eobortort din acelayt tie Sem, f {Pius Non, caf eelealte popocre semite, #8 cvestnech tot nada ‘Artes ge'Spanla ping la elunt Prize, Expenses seat tn ‘Asia §i'Afrea — proes care se desfaguta de patru ileal =e fost scot insoitt de Tupte do eaceir dat cu a fos deseort ‘vale ga cum fst cca aramelir "Exe foarte verosimil — aga eum au afmat mult! istariel — of aril aoc iil in eninula Aras, nde thee le ni, fm eave rasa once Indepietate mult una de alta, ocope Site de tol de ilometr patra Degertal arabic 4 ptt oferl o mininath protecie naturals fproloctemiilr gare, Vieluing in cond de nomad i sepa Fe de vecllt lor prin vaste desertunl arde, erau la ‘edlpost {hu rice fe mimic, prada forobi in ura campani= Thr de ats de cuerre ale poporclor din Jura ler. Pasta re rat pe provo-cemi, a fol eur mun sau padure au prote)at fe meumtry, sat aga cum deltele uno fit sata insulted Pe ‘dil sie pe Hit Fau past pe alld de inven strine Digratia semiti din peninmla arabé dups Mahomet, apot fundarea staulu-cetate Palmira (Tadmor) de eatre semi (2 pat fl arabl), apol erearea statu nabatocnilor ce erat Ty tod Sigur arabl) slat exemple Inconfetabile ale acstul exod co bo ‘adug pe semi din Arebia in Asia apuseand, pe care au eucerit-e In partePe de al parte nordal Siri, core in mlleniol a I-tea sien. se mumen Tora Amurri, pare 61 fost clap in acest exod 41 populate somite din Arabia cdtre Asta occidental. Cact (Prita mare invasie conseminata. dacumentar a senior ones ‘Ete intemal in nordul Sumerakty monarhia Agede, porneyta ‘din ora Amurra. Tot aga a ous iovasie semita care inte: {tes Gnonartia babionian’ eu suveraal —~ print cae tebe SEL numaram s1 pe regele Hammurabl (ieee 17901085 Len), ‘Sct prima dinate fablloniand ~ plecs de ssemenes din Tara ‘re BHO Asifl, din pustiol arabic semis au_migrat tn. Palestina, ‘Siva, Mespotarl,pdrtint-se fn near inte pen Hi, ‘der bund ite edi 9 obietrt comune Desigur semi au fost i Inceput nomea,trdind 0. viskt cpstersis sigurindu-a! existent din cregerea turmeor. Noma isu piste grupurt semen era leat de mevola de apa sl de loca de pigunat pentru turmele devo, de vile mar mat Gra SE Gti Sellen nomarior seit Sea ent pimae niliapatrarhelg, io care tal este autora. supe lat isitoit este Uneoe de tp pollgam, de in restate condi Gels de Sinn usta tedue ci tl pentru bell seri itis dea aves" mal multe soll. Mai multe fait truaite Eisttece'tibul care i ce ats in comun, eo depaseart tn “Seger impreuns, fae opis! 91 folosess impreans tevesrele ‘ile “POP ara cocletil nomad progeitaten soul era fourte tat const din crt sau armel, tele sae ‘Der toma patrund Ince or Inert ta reunite Tocite sda © populate sits, agesata i Tories, be tnfteazt se 0 — famesteed cu locltorl oraselor pe eare te cucerese, Procesul ete lar in Mesopotamia wade tiburie sete aadiene oa tee {at oragele sumeriene si inemeiard ln rindul lot aseie onde ney fortifeate, dn Sila sl in Palestina serif momest Vout ‘in sud tntinese.poposre care ny sit aie indoeuropene at ‘emite pe eave Cartoa Foci (3) ii meets 2 a us Iael, fata Abts locaton oraquld derinon ientifiat ca cel at ‘ech! rag din Oriel Apropist, nu ere Gesigur seit; eu 7000 de ant th rind. Dat pengirala telburilor seme ia Palesting et Sina se face suocenv'h mat multe valuri de nomet semi pee Trund tn acest regiuni le epoct deste ‘Sirla 1 Palestina sit situte In conftuenta masilor puter railliare $1 poles ale Orletulut Astie: Eziptal” Babllon ‘Asti statu ItGt gl staal Mitannl Pe: aceto piintarl, mac ‘le piter de alate! se intiines tte lop int ele doiaind ‘Alternat clnd una cid alta ae vias tlllor sain-otth oe f= Intemeiart tp aceasta rogiune este nesigusd. Deigur pues 6 civlzatle superosra care sf domine un timp indelunget ine froaga regione dar lies sun substrt civlistoria pe care 93 fie grefate eile alter ale homastior ven din Geyer, Tneetincet noll soalticucerese oratele fortficate din Sins Palettna gh interelca mel stete-ctal ale cor vestgih dave fase 0 eiiate jumad la nivelal celor in. Egipt at Nesopo- femia: Aceste slate-celaltSemite sit" Mari, EDs, Alsakh Tots Non, iar pe oustele Mati Mediterane: Gaza, Askaion, Ajo, lta, ‘Aki, Tr, Sarepia, Sidon, Bert, Arvad, mai ln nord Ugsrt te ‘De fapt so poate afirma cl cl care au plnventt™ statul-oray fost stmesiani f pliarlesureriene ak premers coor alte Gtene eu mult. Dus modelul ecstor latearape sumseriene, a> {ele simtare au format in tot Orieal de Niece acalo Tn {ot basinal Mediterane, la grech vecht 9 la etre FFird nici o indolal pind tn momentel cind erhoologa a ta- ceput at te dezvolte, fa Fiiocal seclalul XIX-len, eunostine {ele noastre despre fenicent-derivaa in Intregime in caer tvrellon, greclor romanllor eu care ce dint stabilisers relat fu Intokdesuna peietenoase. Aceata pentru teratura fen and a dispdrut fn marea 4a majortate, Pe de alté parte opeele ferltoron grel mu ne-au Tnfatiat un tablou pres simpatic des ‘re fenlejent Pitan, srlnd in seelol ntl eel oastr, mult ups elderea Carlaginel, se exprimd In felul urmator despre feisient uEL sint un popor plia de venia gf morocines, supust calor card it ernest, rake pentru cot pe cave il guveraeacs, jo ‘lc cind se tem, aprigt ina sit provocaf, nectat in boli, flagn de sever inet diprejulese orice sin al umorul fl exce ‘Seagnagene ec entficel (eon) peo suet e efron Mays ‘Tot asemenca Appian, un groc din Alexandria care tesla ca fan tacol at tru, serie despre ficient fia vweme ce inflorce ti de mivie, esrtaginet siat cust trofagl cu tli caren dar sit smerii'tn tmpurt de resteqto" > ‘Chretirilesoheolopee am contribute mit ia ecearen nel Amagid diferite asupra fenicenlor Totus daeoperle asheolo- ioe au fost mult tal putin fructuoese cu privte ia clvilsaia cians, in raport calle cvlizait soles" Mal ca seaman 2 fa sit niin text seis cu privire ta opie fenilene despre feleflie ‘or egipteal, scien grey ant despre comer ‘seven nf texte caret ne Gea ifort danpre caoytae fete or tehice i eruitatle In care a uune inset oo penta ‘Shicorea eu purpurs construct de cor seu mello attach pute 2p feoom o plete dagpreacete acti nua dupa Sbiecele monumentele seheolaslce Gesgropate 19 inal Sih een desman eae Sen fa ‘Gomiderte severe or mnie chest legate de ‘Sullssafentend uebuud de sue at sb ecnoayent dee Sarita nosrtrdignoranf Tot lure qt coentare wenlor Seco a Gus Ie formaren nel magi generale impest despre Scat popor mic dar vitees care a prods ut iptct atte pore {ane chopra istore mil gn Geeta cela "i lunes anh fice toatl raul venti explortort sar reup al intemelee on mare um de colon foarte fade tate fn calate de regan g areen et au creat @ ta umportat bunur doa fngel mii dis foal umes cantata in amchiateVitelia Tor de Jpidion.fnereat tu. artat 0 ‘ona im butale eu Roma st in retstenlaprelungs = Caria ‘en stacurie conjugate ae romsnlor, alegre ale Toe tortor alia nurse sim mpotieres vafuiel Vreme de a SS fh de opie newpotemione, cox fade sea ale ‘Mewandet cl Mae “Dar toste acetic sit Wururi mic fat de reaizaren or cea ral de seamd care le perpeteaadvegnle amintrea, ailch fat ‘Ge lfet: Pentru ch ine bale sxe ft ndoveuropene et {Giots en mic exept serierea invents 6 feniciens = fur feiclan adopt mal it de grec apo de etrucl, in ine A soan ar dre pours soe ead, Se wae ‘Poporul fenican — tm mumies sa sreto sensu — ocspa fie aiid din coasta Marit Mediterane de la Tartus pind ia ‘tud'de mntele Carmel: Darin cle sae se fod, te epoca ‘Se bron, Ios aestes portant cin ot fe hintorane ino port numete de cabeaneens cn gf mal are locator Petetne gt Src. Toy caneaneni fea semi orbea 0 Tima samt, dar fn eile sare ale sudsor timc Un mare ‘unde popoarelnsaieyfn Palestina inant de vente foe ioe Desig htt (ete) ers Indoveuropen, ter eal ere piste colada sored, selaiousCeese, howe, rg {ebossild area semit ca '¥ toabii, elomigh enon ame a‘ih, maduanit,avind acoas! limbs 3 sceeast tradi religtoas ‘cela eredinge caf eannaneenil det era gl el canasneent ea {tfeneienil. De fap ina in wremea Percale Augustin (ecole Sr'Viten em), fenton din “Africa Ge Nord, inebai in ce Popor ite parte rispundeau cnt eansaneonl Adar fen ‘leit aveat sentimental ef aparin acluisg! popor De asemenea fa geclul al X¥-lea Sem. pe o stella farson ‘null Amenais din Memfislocuitord Fenicie sint nuit cana ‘nce, Astfel semi din Sire, Palestina 91 Liben erau divi {nea din ileal al Isiea fea, im mumergare seminil puting ‘ume diferie sl find gropate in jurul” unor statecoraye,guvernate den rege, dar find eu ttn! de un nes, avind aceeal eligi, ‘telengl data gl afi. Feneleall sint ace! inte eanasnecnt fare Toculiw pe comstele mari In state-oreye portut la mare, flr et nu se Seosebeau din puinct de vedere lingvistie, ca al eailor sau el religi, Ue celal! semi din’ weete Fegins Fai sus mentonate ‘Greet rau nuit Ins pe ace dintre cansuneeni oe loeuian pe cousiele MarilMetiterane, fentelenl, phoinices 3 sceasi Spalatle trebute past In relate cu adjectival phoinie (Frogs pr= Perit, Erte postbil ca aceasta Genus de Photienfenfeeni Silo fl primit de is grec lcentenl,aheont! din Mada, cael in fexteleIlcenione sore fa allel near 1B, @ eiful devctrre ‘ste‘una din marile realizar ale epoclt noasre, a Tost gasit un “u adjcctiv po — ni — Id — fa atetat Ie femiain avind sensul de ropa" gi'de cetnenea so aft un subelativ porno care pore ial numele uel burulenl mumitsherbo. phoenicea de. Plat Elo neindoinine c& acer nume de feist ert folol de stint fia fost dat canaanceniior de cate ticenieny, pol de urmayil Tor gre. (Un Hower gin un persona} canst Quik ol set Fenie ste fal fl Agenor sl tal Buropel care sl eg paurté un mune Semst. Un ait pemana} muni Fenix, ele este fh ink Amyntor si pretepicrul lal Alle pe care il povstueyte adeaca. Belde sith pore fenicienit par a { numiti in Osieees es, ‘eee dupe cum in se pasaje di linda a! Oaizeea ficient Sint mimi sldonien, ase cum sint deni in unele locart iin cle sacre’ le evrellor™ Dealtfel in textoleakesctene ter= Ipenul de Kinalhieha are seasul de srapa’purpucia" qi mumele Se yeanaaseenn” din limbs acro-baloniana Kw. me creat fin"scest termen de ropu purpuriu Kinakhbhu "na tnvers, ste foarte sigur el nu au fost autobton!, cancancent, dar data pitrundort lor tn Sri Paegtna gi Liban a fost mult con troverssta. Sra alemat cf odeth cv ccupatea de ttre sbkadint (recsopotamien n nord wit ‘grat Bufrataivy a {Eine semitt im Conaan, adic fa jurul silos 2350 Ler fol tim din texlele egigtene ea satul-oray ‘Byblob loca uy fomer{ Intens eu valea Nuulul In jurul aallor 2000 Len. Xu tte de adm ef locuitori din Byblos la"atea epocd ‘nu erat Seri. Pe de alle parte nu sint urme de cucorin prin puterea frmelor nich Ia Dylon, nici alla parte pe coma Fonte, Drept urtare trebule a conchidem eexisteu semi la Byblos im Canaan de la Ineepatal epi de brome, Ceea\ ce yt ca ‘Etitudie tna este fa seen al SV en’ Len tn gereorile ide la ‘Tel-elcAmaras, locator miclor state-orsye din Siri, Palestina si Liben fst dideau sumele de Kahu sau kina, deck faneancen, la fel cur spun ch Se numese fnieen dim Africa (is Nord in secolul Valen st eret notre Si aceasta mentiune fm cenrile dela TellselsAmnra —~ serloet adrsate arson ‘kipteni ~ este cea tual vedhe menfune a csnasneenilor fm 38 Piece see ae lon E ‘Desigie fice oeuitors al statelororage de pe costa aia iran. oe 8 deo Sf de ic a 3 ‘patneenilon, nck macar prin ccupullle $ organlzaren tor polities, ‘xl putin pind la taoeputal tllentlut tnt cod tncepe colon Saree fonilana in ‘basinal Mari Mediterane. Canauneenl ai 6‘hinterland a creat o art care exte extrem de ditiit de ditins ‘Sten’ locultolor de-pe' costa, al als: dato tendint ie a imita arta egiptoand sl mesopotamians a1 ale contaph Snteum amalgam, pe cave 0 vides toy eaneancenl, ‘Desgur lode care au cupat reqiunilesudice ole Palestine ‘fp a'dous jomatste a mileniast If em. avean o selge dierta ide cana tturor cansancenilr,rligie ire ® mvt en precurenare teinja lol Avroam al reforma manotaists farsonulsteqiptean ‘Skunaton (Amoneti 1V), dar dations ritrile taal opie fene cure au pregdlt lagen Tut Mose, fant fades worbens acetal Iimba gt celal cansancent st nu era deeseitt eu nimie de la din panel de vedere’ Lingvato. De aceon Sofie at Iocat festa alatri de fencinl, de exempta eu Tost Vislasi pe corks ‘Bile feniiene, sau Te vindos serene gh frac, sat vite ‘Astfel vom admlte existenja unui popor canaaneean seit ace era pilin meh rege gi state-rage (palisun) Ta fel Som ero gf ges voit sau ets dar tal als esopotten ‘is ToceputtrieIstoriel Lor. Din sindul cansaneeallos, grec vecht 2s nuit fenicent pe Tocultorsatelon-orge portiare. Celtara ‘Gata eanoaneeans ete dental Ge unitarsy aya cum era 4¢ Limba orbits acertor treet emits ‘Feniieni dia Afri de Nord, eare au fatemelat Cartagina frau numilt de roman! poen, apelatio care deriva desigur de ‘igreceecel phoiiken, dar of Gidnau numiren de eanaaneent “Sup cum arm ardat"yebuie & odiyginy Insel, incepind in S3"oun.jumatate a. mlenioii al dliea tem, '@-patruss be fetal venind din regen peninsulelareboe st agolful persc sm popor smi dfnt in puncte vedere fing, de ‘cna lar mai lcs putrund In Toate centole fenieone, iudalce sa -Ennaaneene,gnvestecindinse cu popultiy iocal Aga se face ch {n'a dua jumitote « milenulut tnt, let todell, mel feniceall, ‘pu se mal exprimé fn imba lor orginar cea canaenecand, eh Worbesearamaica limba sem care se. imposee dealt. tn ‘bate Mesopotamia, ducind fa dispariiafimbil bablloniene 1 ast- ene on limbh vorite, La Saceputal rel noesre seri —Tce- “Bind dea mature Mel Mealterane pind In Gelful Persie — na fal we decit'0 singwra limba = een aramaiea se ge, de pI, {t hudet din teal al er noastre se exprimau In’ araaralet, fimbddenumit tn seolele XVI—XIX ale eet noastne chal: fei apotsriec ort arameeend, Iar fesilenl din vremea ‘ved vorboau gif aramaiea, 1 Tpopuica| vom por ae |p 1 pty, racer gerenda viper, 61 Tho. 1 Appl Ee, Vt, Prarie {its Pata pace, RY, cl. ‘net, 8 30 8 ers, o, Dio,Geogratic CCanaaneent, adict semi vorbind limbs eansaneesnd at gat steto-orage mle fm Siri, Palestina sin Liban eat, ‘Get incepind din Sud, din deqertal Negeb, care se hotcniceté fen plpt, ind ta sidul Anatoliet de sz, iar spre ext dineala fe Butea dtreaga reslune lintats spre vest de Marea” Me Strand. tn llr II Les, satele-orae.canaaneene' er Hspte prints altele nite sau burvte, lar in su fstine pe cind ‘in mills Sin. apar sate-oeage arama In Sia ‘lou stato evrotyt tn suds ada Teac, a ctr Loco Yorbeau totus! o Limba inte-totul gsemndtoare ey cannane fina,” ‘Cansaneeal alii ci Mort, in caval silenilut al ‘les, euerese © mare parte din Hyipt ceind dinars farao- lor ‘lkoog care’ domind eptul de, Jos si Se slegegte fa Jira anifor i680 Lem cind faraonul Ahmoses it infinge set Iegoneste din Tgipt pe aksos. fa Siria de Nord se dntinde vaste regiine daertics pe care asiro-babllnien 0 names {fara Amur (e atorellod) une exis loll one of agestrh femnite “numerous, pe lingl 0. populate nomada ‘ce. facea deseert Incursuns ingpre' nord, chtve Anatolia dar tal ales 4 eb onde oe aa ih altesoaye ite Tn lend at = lg ope ert tes ttre neat, tint cel de {a Eola al eels de Ia Matt cae ait prospere Mirgiul mileiulu af lea, dispind lose ping la\1200 ten find supremetia depling ssupra intrest Mlotoptamll esta do” Binait‘de maree rege bablanian Hammurabi Amored sin Fess Mery care 45 Gent mrtnileticcaye Be, Mri, Tar spre apus Alaa, vorbeaw dialects semive foarte 8 spropite de cel cansancean din Ugust, dec au st deosebenu aP"tilenal a tea sal Tes ten, de cananncent Nu vom expune tovug in lucenren de fafa dect geografia Fenicel propeltace, pentru ci in ceeale relat Mut friate, cansoneen "se alt aturi de aramet de hit de fila’ side fudel, dar sh pentra cd istoricesie din Fenic Ingasa ie’ depakote are wus ba, cope “Agsdar pe feral de rior al Marth Mediterane seri vent in Tara Amero inemeisd atatecet th mare [ottuilr greet de mal tray a fonts seve teglune este ‘humita cin antchtate Fenicla."Avind en limite la sud mune ‘ee Corre) la nord, gota Tasua, Peaicia era mira te ‘isilt‘de lanl taundes al Libenite, ar Is apur de Marea Mefenia ete format din depict oa cet pind Ia "Feniineste formats din depot ealearoase, fe in stil ect tertinre era un pou seopert de abe. Dat pele Siu rear chnd ta creat depresunee mediereneand, win Fodigul mentionat sau produs nil de rupturk de unde peowin ‘out lanurt do mont praise Libera) 4 Aatiibanah Fence eva i doi ied Camda agricola fra or, sl cgtige existenta ein ate revurve Gee agi Sxitre nts-adevie painful putes f cultivat extesiv doar ta nord in vectnstaten orayufa Akgo, unde se Stat empl ade Saity ental Fonjlt muni ce aft foarte prope, de ‘emul msi ale! cf fenfelenl au tebuit sist cate hrano Tal mult in comer, peecit x meyers sunt Liban aoepe 100 kin _tungine si peste 3000" de met naline, fn wm obtacl gre de srt, intrucit roveletrector size aaate Ia 1800 de mete cele mal ‘multe La rests de Mung Liban dar paalel eu ek Si cu Marea Mediterana. ce afia hunt Antibnutal care Sif ina pti, al Gedy vickul maselul Hermon), tar ‘Gineola Ge seer lan gertal Sire. Vale, nga de 112m, jer Inte acegt ‘ciun, numita do grecl vec Cele-Sirio ‘Site cotta cr gre accel, dar foarte rodnic ‘Dia causa apropiert-mungilor de mare, mu sat, stu marta "Feng eure, toente care indnda tot in ‘remeaploior iar vara alt Useste, flee erie dowd lachur ‘Se'tune! curg dows slut at lagi Orontes (a Nobe-l- Ast) ‘# Leontes (at Lian). 1.ee (ORAS FENN Fenlieni locuian deel tntro. tntindere stsimed de seat aezatl Intre Muti Liban ft (area ‘Mediterandy day aceastd fle de pia fe ef Toate impariee fn"seceare tate ds eitre prelungiele pe care Munfit Liban Te {hmteau'spre mare. Aovste crest. ce prelun= {gee Mun Liban sfigece In rare in chip SSorupt st in epoce istorica Fenicel nu 82 ‘fl Ble! un drain eave tle ooalesct "rrebuie de facut un mare ocal prin inte= er a el sett ae ic impr Fenian segmente despre In te. Dar pe mare legétare tive un ory alt fs uyoard Tocmal aceasta configura spe- Gnia-a tit «feat oo Fenicla simu coasti= fle nilodatd'un adovarst regut ca eel el fean ‘ena eel babiloian, chat oe rieice tn ‘pamér ce ail et dntre care Una sat alta vee suprematia, TFenicienit a tterelatoragle lor fn toc unde eta un promontorit stincs, tnalfine ce {nines pe taemul mari, der aw ales, mat co fam Ieeul unde 9 tnsula se afla aprbape de ‘al, a Ta orapul Araduy, te Sidon ft Tyr ‘Gragal cladit in ‘vecingates promontorulul Singes aves dovh portur, urul ia nord, cel- Init la oud unde debarcacorabile, dup eum predoning vinta de fod sau eel de nerd. Tn ke'de percol de invasie stdin toa! pops figiaofaqutut erotragen in insula dia fate ‘elo dou portar, unde putes si recite mult ‘rome asedtulut mpresurerit wrejmage. ARS frau agerate oreela Siaen 9 TYR Dar Libanul i Antibana} erau acopert de ppidortde-nepatruns = stejarl, act dat mal co Feama cedrhesre format una ain bogatie te 1 Tn valle imp 9t pe ville runbor lor Fenienl cultvay legume, eerela, i, poate SCbumbae (te edu grtunfe s-au gst in more fbinte eiptene), dar sh via de vie smoconul, ‘Curmalal palmer pe care epfplenl co rece ‘prin aceste piri nu se securau sa le admire a ‘neti temple oth enAnimalele slbatice prosperd Into. replune muntoas urs, anters, hina, upal,saalel # vulpes Dine aatmaele domestic teebuie menionat in primal rind mage, eave 2 fea tmpur, spirest ea In Eeipt ante cu tare ‘se tans ort iit de 18 o ae Jn ain In hat caratane De [Semen catirl ea anima) de eansport folosit pent ee He, Ta fel clu patruns in Fenila ia faceputl elu de Goiiea ileal, ads de indo-europent, hi qt sultanntest, lar folonit dot tahamat 1 care de lupta i nu pent edi) ‘Cliila'a fost’ adust sl ea In Fenele in actean epost, pro sbi ain cegatele arabe dn sud. Boit ma erat cel epiptent, boil cu courne mich, bor brockycares, latur de lexis fa, Divo, bei ew cocose, freevent nin In, Mesopotania SU Vatea "Indus In milenisl al Utes" tem, apol aaa 3 capes a Pefiele era foarte abundent pe tot oral feniean, gf spre deosebje de grecll din Ilada si Osizeia, care ns mines peste, side epiptent (cre. consigeray celal sult pest Spareatt mpury intuct trsiay in mare mparati. 280d Fearn, Seth, fenicenit minceu peste gal prindeaw din ‘mare din ur Si sudel, vein rudele cele mal propiate fle feniienfor, mineau peste, in fart de nterdici alien {rit on pet fica colt €Unote runt din Penicie adiposte {cocoa Wnts specie ral mics dete cole viele (a Nl ‘kar tovushprimeldiog Serpll eraumumeros in Fenila, Tar 4din_pustal Sirian veneat stan! de Leute et scorpion ‘Dar feniclen, eu toate ‘bogie lor natura, ni pteat ‘a tralgsed ln sgvicultura ont st devin 9 aga exportatoare de produse Sgricole Cac ceea ce posed in hare abundengd fra doar lemnul de consiruchi tm special lemme da oor fin padurite part ‘ale muntior Liban acest pradus pas de inpuriu in epaturd pe feicient eu egipeni, cae era Iipalt'eu tot de lezane ‘le construcie, Parks! pe are respindeste cedrul facut ca tuaiele Llbga aa fe aunt ‘untsle mirennelor"Astis] oa mak ramas decit 0 mich pi Gore de cedrl 1a veclnitates iavearlor piruiut Nahr- Goda Jn 3000 de mets alttudine Coasts Feniciel posed mito mick golfer, alsturi do wm promantoria faa inde locuterd orale putes spar En eflstate impotries ori stae venind dinluntal tit Sf unde puteas aa sibs un loc bun do aneorare pentra corde ute'les"Dact in Joe de un promontory ql un itm cu un 2 olf, of glossy o insu destal de apeoplatt de mat pentra Erares coriion lor in dreptsl “coatel continental, era cen abit maf bine, De aceen atunel eld fenenll eu fnceput SE Gotemeieze “colons, “au citat Intotdetuna. locust sale Live elon din patria lor sia incerat colon stl In promon~ torte pore cle sal bbe de const Mist Bte= ine foun fort Cdk in Spania, tn Valetta in Malta, Bizerta n'Tnlsa, Cogilar in. Serdinia| Palermo ta Sella) Alte enire fenicfeneprecuny Cartaging, Motye_ in Sica’ pat ‘Fyrul f Sidonal shees des era Iocurt une de ancora pen feu cordbit mict {a antchitat, nu mal al porturl illite rr vacele en pesca) mare dee PSpontra a injelege aparia. 1 dezvoltarea eliiatet fnl- lene tebuie #4 coreetim tai eu grit unela dntre centres portuare ale ci Dinice eel mal insemnate centre Teneiene, ‘fads rao mica inslh etneoasdavind doar 1500 etl ca ‘GroumferinS. Dupsspusele Tol Strabo? ineula seeasta era Sexpert cl clad toate svind mal multe eta, Toma ca fall misines i, insula aceasta domina multe dire sttoe= forage vecine, cum ar fi Marathus gi Slmpra. Clete @ poate FStccele Sale auarbane eu nting peebabul sk po cant Hetty apa cum ta tampot la Motya in Blolla Strabo ne po- ‘esteste cl isula nu Poveda all un Sevor, iar steele ale in care ce tringea apa de ploste, ea in toatl acesté regiune, fas golt Ge tot in imal unui aaediu, Dar exista un Iovor Sbuctatie ft tase” intve Ineala pe are era ead statul-oray Hrs 9 Sntient, din ace itr rll cote pk ‘icinsso" sf ee seurga printe-ia tub de plee Int-un rezervor Sorat into bared tubul da pile avea fa csptel stu Inferior ‘emistert de plumb care sooperea Total de unde Leora sf fn‘mare, inpiedecind fel amestcal spel bune de baot fra de tare) Fesicionll dia Arsdus ena excelent corblel # ‘rime lor monede ara pe revers 9 gulers ‘Vechist Sidon se afla Ia eapitul unel peninsule, dar aye- ‘edevsld ql moderad este ta cole! Ios, estfel i'n tem nade #8 lal topografiaslaulu-orsy feat ‘lan, Exista en port bun La nord, protest de o bariert de tin ‘are ae prelungee de In capatel de nord al promogtortull ete {ral nto p ete de tl or Ba fing eave mi era Dine aplrat impotriva vintuiioe dar care ‘pues la deporte un loc de ancorare bun. Cite gl earte= Fele'de artisan ee prlungenu fed indole pe dealt aDp sr Tt te cme priate Pas ob pee te Se iether Poe been SEES Seis n eebinyece se rites pont cna acta SL Mel sn Gant haa ce ee ig la pats Bb a ik Sm at te Paci Reed er Giiadieeie tae rare cae Soe miatevii tg et Sate Sonali Sec tt RELEGh winnaar ee AS ONE Reh Sos See ee eee ti SS ae RSE ae sige aaa in ener a ene seve ee ee ee eee eer de a ce HeMo appetite tne Esch ne Meetup ueet ese uae ga uecaea ink ft Goad isan Se irr snaspears SESS Star oe Gatun tact ne SOLES e is Salty iotagute Re a anak s Sra Hh acta ahh che seein Sock tltes Sat fc gia Pail Sorc es ark Se ee ea ely 8 Erne: ee Sa tenbeesee awnecbar cae BAGS ance Shs Ereglddh chine patie Tihs LPO, a ttn ace eis Pela Beara ag Fin Siar the SLpouaiie satu po ont th mt tne §. ou ee my ool Uae gre a ca are a” ‘Kram marea local portalul circular gf dreptunghiular despre fare ne vorbese aufori ante Na tsbule St riick obser feu privire Ia micimea aeestor porturl a lagunel dacl ne ‘eaplatin ef un eothon pune efa mat degrabs in doc os 25, ‘ besin, dat un port Gu adevicay 9 ef de oblcel corde frau trace pe rm ‘Se pare el marea colate punicd se fntindea de la Le Ream ping ia Bord Djedid qi iniduntrut ayzirl actonle La Malge, Forum-ul Cartagine| era situat itre cola St. Lous. porturle creular sf dreptunghiular. Putem gu de asemenea o& cinta eile Taais se ala Ia apus de portal dreptanghuutae, CClelalve urme arheologce par'a data ain epaca romand. $i Pantin, eo ca ‘Sector ncn Conon Revenind Ia statele-orae dia Feaicls propelu-aist, vor pune of textes de care dpunem sctuslmente amintee de SbcEsed i cine de cage denicene devs lungul coastelor Mit 8tunele gezdel erau dominate de vecinele lor. aes nl tt rw opts ene Foch ie Pers a ge beirade Teel a coe ea ee anita ee ene op hieee Ae ea fras dais orb are ‘Seah ‘Ma sud ce alan fone cea Alo, lage nile ec ay Me aie Sion ee ‘tre le vom enumera fe capital conserat aceon Seurti istorie YO Istria enitonlor, adic a cclora dintre cansancent ce oeulaa ‘pe console Mart Mesitersne incepe ost co milena i-lea Remy odita cx owen s Eptulat faraonte f'n se poate admite ‘us de pufia fess Tui Sabatino Moseets care stabllgte In mod Srlian,Eahceat atUsel fnicenor, epee mat invest Poposrcior Marit Dealtel ato sort considers ‘Htoriafenicenor este cu tmult ral voche sie dealtfel sostats ‘de'un mumir coneierabil de. documente trie. Ba, mai mult, ftvomele jslorce eitecte, anterleare Invaril Popostelor Mart, intial sburdeate doctésle din mients x ne referaa Ex'eatelesorge cin Fenicin door sna la eat yee ‘Sia sfirmat de cre mult orientalis existenta tage contacte {ntre Mesopotamia. Bgipht faraonic im cursul Primelor dnast feniar toe Inve cemite in Huipt in aceasta epoch, care sa Hi fdeut prin Siria_qi Palsting, in vremes cind Beipol nu era ach unitleat, Dav acaststerh ont ering Indus ca argument ‘oar existenia nor terment seri in egipteana a unor struc ‘um gramatlcte somite, In fara de aseminarea nor armel tinor monumente.Gigirtele find. sillare pramidelr) de risenfa unfagoniamulus inte Seth — eu ah moral ipeul ior “se din sa. rele recone wel Sngumente sine foarte fragile mt ales a limba egiptan’ pare ‘qi descinds dintreun trunchi presemit din care sau alereniat Ulerior limble semite, hamite seus Ger ene ein cepa nef, es satay ‘Byblos taflores posed’ un templtvestitcleula | se timiteas ffrende de eit Sarsoni eaipent din prime dina (ofrande (iste. vase purtind cartupl feraonshoy Kasekemt dip insta a4.1, al argon Khoope# Mekerooe dia dinansta 2V-, ad farsoilor Sanure 9 Usss din Sinuatn a Va in hn woe ca Eartuyalfaraonor Pop l Bep I'm dnastis a'Vi-n, Get rept at Inger esi nolo egipeand orale regele din Byblos, ca si regina sa, jus un vol emt sind Pls e rltesed cat pal tnort al tut One, purit de valle mis a sana ls Byblos, a opt ntan asbunt care 8 deveit spol ‘un pom mare, und a hot regint de soins tit fle Ort tal 160 Onis deed fa tod ‘sigur din "epoct ‘predinied, Geol © anterior’ anor Hog ien ar nevola pe care 0 avea Eaiptl de lemn de cedru si de ‘oad pentru cofstrta eortbitor ase, dar a. sarceagelo, fraps reat comercale ex statal-oey Byblos din cele ral vecht impact ale lor! eiptene ‘Biota de a Paring, pe eae sint iscrise dinate egiptene fils ele at cans contin oh ede nae ec, menloneash siren in Egipr pe vremen domnil {arson Soetea (atte 2723), petruzel de’ condi tnctrste Tema de edra, Ajedar 1a sceastt epoct Bybion exist, dupa cum puter dec afd ofrandele trie de farsi in Imperial Vecht empta din acest ory, Delile Heroda area vatatTal, ‘are cette fenstnt tig veenfates orl Byban gras 5, afled oprell co Tyr bau fncrednft od templul fu Mele Gar Yost lit m eel! inp orth, lec 2900 anh Fee ala pcre ues Howlat In en De ral st fi Yost intemeat Ja 2750 Lene eleva tools tal Grea ‘Asst Bybee 9f ponte Sup mile accra Ba doe Sire ‘esigur exists vec marturtasupea istorel ficient, mex furil mice, st se pune pe seame sellor apts semiaation, n fine a‘wrislor,intemcterea cetitior cin Fenicia,Aafel mre raglut yr, ei cum ne sat relate de Busebia in Cerarera Stimmd ch Gin uri, Uses, vitor, a. cutee. col dint 28 Inealee pe un crunch de caper q sk ploteacdpe"apsle mie, ‘Soni pind Ia farmurie Siiel"unde, in cinstee ation, isis lv anne, jertetewefttourele pe cre le cbr a ito, fntemelaa otgul Tyr, dat gf relia din templele fa, Pentru at tcrltor anti, Nonpus,? insula pe care a fst eli itd af apct‘etatea yr plutea pe mare gta ea oe afla ‘pisnalscfel Astarte pe cae i poems un vulluraf'un gape, Thala sven sd se oprensl aa hu mal fe pins de Yalurd fncoace si {ncolo cind cineva avea sf {cbuteued oh jertfeasoh wuitural “zation, (Cel care 8 reugts& f0e8 cast {apts fost Us, ear true Aentiicat a Hercule, st de atunel a au Inesput st lots G2 Ugant th maleate al liken Leas exta' 9 apecar. In sivel ff care pate fe contemporand eu en dn ByBon C6 esis ln‘ el inhuman in repent. mntee piri at © ee mpl eh aol ea 2 ine ‘uni vase eu funda pit i eu dat in peptone, op Se’ do pamint roa farted, timar” bolton enterica de ‘Gira alta da epoca Bronte vec dest inte 20002100 ‘Gearba une agent porente ln Ugaeit scents poet se Govedete de wemenea pin fesen ch poem i Treas turtle din ‘Ugur’ cr tlt neal wet dot jumattes ‘leit dl sf mie seems eaten Modine on uy! do apon odoinn rd tolls egro-rtan tl srcrallaTor'fa dura in-store pare is lend a icles ii el fenent din yr, Byblos gf Ugait wa paul aves ‘ein maviime comerile dour ct Hail t poste eu, Cea invecinat der incepee ined sspinien mardonexercald ‘oscil ites sens deca nda pink Ia apr talent recep las coun joritate a renal tem Sorin a len ten ell Pun tel Stto-orae fntlene Sta o mare lnflorive “Blas, Usa ybion ges devin pana ESET in mien aed ten, oll pun formal. Astfel in tne instil 9 IE (xpeia de Msfoo sep ein Bye primeas dara de In Amee ‘vt a BietT si Amenenhat TV, a sat num de scetie din vema PHA aidur ce se Sonfereau' de-obiel guvernatrlor aevorager Unut dine real din Byblos, Yegemnb pune 541 se Série name Ineonjurat de un catty privilege cate nisl fveou dete larson! tn Imperial de Mlloc Nome stu este srs in hierplife epptene — ceen ce marticege indents puteenich aiptcant ls Byblos. in acest ocd extent aveau legiturt cu o serie de pops lait semite i heseite focaind In Sia, numele for af 208, Inserse pe ayacle texte do blest, de exeeriane", aed rise pe ostfac, ce eft aot spare in'chip mugie st ingzopate entra ea si fle imi Im actos fea tote popontele ale ‘Stor mame se afi srae pe coburile de cae pete ese de eocaie detest la Uperl de Mio, tot in acest pot dated 0 povestire eqiptani care ne releioas® Ietimpire Una Gemaitar Gitean clog a tune sone din Sirla* unde se inafigensd vinta de toate allele gt Iupiele "Dept invanahiksosor tm Bpt tn prima fumstate« milenta~ tu al Helen st dopa on Bp fa roeuoerit Independent Tepo- hind pe hksox sub Ahmeses I, onsatam ch aed fata coee. tee a are paren orglon nine, Those T {1830 “i820"te.n} ajunge pind ta Burt gf Impune stalelor-oraye fection, ears eisai aan epoch wt iba iar Tathosts aVTiLies (5041450 Lem) retanoleie tiruitele redecesrtor ‘hi, exgonlcind-adminitrafia terior. fenicene cocerite su pce Bgl, Dupt brains sade le Megiddo sspra csoane= nil, atest faraon supune ele mal lle in oraele fenciene, ill de Sing de Aran ce st tn cue dap Din aceasta epack ne-ay rimas pe de o parte Scisorte de ta Tat e-dmarne f papi Anata {care mentioneazh satle= rage foiciene Byblos, Bor, Sidon, Sarepta qi Ty, wunde apa (de igt ent acuah ew corabi, lar peste © at mull dcltnlepal man PO Serisvile de a TeltetoAmarna sot svise pe tablete de Tut ‘qu caractere cuneforine in bublonland tsi aresate fasonlor Srsenotiea tea (1408-1372 Len) alu scestu, Ihunaton, 4 Amenois al 1v-ien Q312_—1aoa fen) de cite degitorl pe care ) feeyis if inane tn acete-orage, sau de cltre rest Asti al / Saytonutl side unit princip dia Asia Mek. Aceastcorespon- engi 2 fost astd Ta Akhet-Aton cortzontl Ta Aton Fell c- 2» , nous capita constrité vremeinic de farannul eretie Tuna," cate fst ra duns iosries sess Tn Seisort ajar Statele-orage fonicens desfulde puternice qt Yedom ci'Sidon, Simgra 9 Aradus int dugmane Belpre, pe od Typ gf Byblos rdmin algtar de agiptent chiar atunct sind Fenicia inintrogime se ndepartears deve lat Ugarit ese dela htt. Serere acesten tense de dregitor post de Egipt iat de fap ain hing stright de ajutor impotrieaeoteopit hit, care be celal ocups afezare dupa agozare canaaneeand, st bnpoteiva ftorellor, Felt din Tara Amurru sl el sem 98 rude bune ale fentclenor,vorbind acceagt limba ea $1 el dar find tmpart in Fea mh alate eu ht ‘Stazea aceasta de instabltate pe care ne-o vides tabletele ae Ia Telh eleArmaroa in Sila tn Feniela nu putea dura pres Sal de Za sore gi oe ft Ser Si at fpinese cele mal multe din orajcle Tenlclene $1 spol integd Liban si Palestina deh gy” eight cov ene toes 1a ucore pe, oI Set 918 Len) tats costa Mish Moditerane era pierduta pentru Bglpt, de acest faraon porneyie fxpeditit de reducerive qi recapata din mile hitilor toate fraele fenietene i Libanul, Suecesorul stu, Ramos al 1 (5011235 iam "reincepa lopele impoiriva titillen pent ‘Eapinises oraelortenciehe al’ Sire i ale Faletinl. fa Eatalia ‘dela Qadeg (1280 Lem) egiptenll para opt inalmaren Rt sb {in 1270 Len un trata de pace pre capt rasbolul. Statele-orage Fealelene vdinin In z00a de influen|e egipteans, cc in bipogeele aescoperte la Byblos sau reqisit vase de alabastru purtiad fgumele fi Raines af tte," regi in Byblos rin supusl fronton, cum este un rege, Aira, al acetal era. fn periods ‘feed moare survine' area invase a Popeurelor Mars, lie avind tn runt pe ible dar smapust din sheen len ‘sre, derdant, sardant adie dia cele popoare care slajuers ‘ereenar! higher Imperial Mat este smite de cotrptren Por oer el ar ale re cape pie ae. ‘al Unde s-eu gist urme de inendi a sfrital poet de bronn, ‘ge Tyul a tlt os pvt dro gor yew eal ‘Biaul-orap Uperit era agezat pe malul Mir Mediterane, and 2 Ben ote e neeeege feart ere ela, cu Higa ct celelate orate de pe cous meditreneand “Ajeant fn unghial Ge nord-eat HR Mederene pros die olla Alexandreta deen, Uporit ve alla aproape doit ‘Cipr, bogata in minerer! de cupra, care era loci ip ellen al itiea Len de populaisegeo-eretane, oi era dest de spro- ‘late Cree cu eave lntefines strat lepatart culturale gc fherclale, Dar portal ef a fost scoperit zie nisipur 4 clas TUgent so als Aetualotente la cata precablsde-coasele mal ‘Desi canoytinjele noastre despre isoria siatulut Ugait nu fincep deait ct damaia regelul Nigmad al I-le, care @ davai (peta 1345 tein stim totaled tat atu a fost‘regle Ammus ‘Rrra carmen pon 10rd0h, inven Caen enofa al TV-ea Gkhunato). Dinas ‘acest at ot mt tal vache iad avis un treet de sue dan Cid ‘Giita regel foloce Ge regele Nlgmad al tiles tnlajoeest ‘alate cove. cope in ting tnecuvintnd pe mom ce" std tn ficlore, nates chrula se aldo seria Imbracata Tato roche Exvolaae'de’tip efean at cu beatelo-scieta Astfel de ig ‘eu un seu agent int tpice pent prioada Ur il smeriang ‘edict Jur silor 2000 bem dar Su fost folnte ta peronds ‘Thebilonland, mat ales ia Tneeputat el, Toscrpia de pe sig foe aratd ch poenoal su fll fost Yaqaram, ful I Nigga Seas din’ gett Acext Nigra este Nigmad 1 despre care ‘on pia in Stara de Taped a svt alls Cel pun Sot regi doped acceagt nase, au fost num Nig" Eate Sestbil ca Veqirum sd ft fost prizul rege el accel coast ‘nindous acentenume sint sembice, ca toute numele Tegal ale acestel dias cu exeepfia regelut Arhalby care este Us num ‘urea. 2 Dinastia regalia durot din secoul al XIK-iea ten, ind fost Spat probe igi eget agar, png a iacopetal Scout aP Mir ies fem cod rest da Ugerit @ teeta Site (a8s tea). dee acest regot a diloult veme de circa Sooie“one Beat/un snare Govt ce lung, cl ie Sic ‘engines care pore feat el oi Sedan Enea‘ ht tse co ncepe cu rogele David Ta eye 1009 $5 {0% Spent fs00 Lem In tinpal domme ul Sedecht 1) Subtchdoosr uistrage frtelimel sata @ ltl cap ‘2 dpa farsonulak Ikhunaton (Amenots al 1V-teu, 1972— 135 Sey" atta Uae ors dominst de Ege x spe were tr Anenodis al es Asie tents egiptone cf in anu al eptlee el omni teraonail Atsenlls at Teles Gar 1003 San) uniaans ee {eenahare Yavse isn in met ore, ert amenogata se SEUSS se rcotele locitrior din Ugur Faroontl Amen Hs al ls se ve fo Ugent grestabil erines, ‘Aeaute evi 0 dovadd cd sapinrea cgipeond nu ors pres snd a Uae TS ey. istd n Tell-el-Amaraa tk pomeneyle ve segete dn Ugart Atintaaey cape un oupus credaas, a Sigua rate sal ora-idbs ela. eos ifluenga et ERI gf de manera obits de fact eppteana gate le put pti care st un eerabew co numele Ral Amenofis at cu Gale 1079 Len se Ge siguad al Tile se urd pe, tron In eremea, domnle ‘dries Gkbuowon) fa dbmnit peste sat ‘gas pn la 16 Doal-HennonSe gtle cé un sncendia a devastat o mare parte din cetatea| givin vremea daniel ful Nigmad dar palate regal a fost aconsrult ql andele regale are sau gisit cela Sint soninuate Gin aoa epoca pind la sfrltl dinate "Tot in timp doce regelut Nigraad a Ile, Nitti con dust de regele Supple (area 1580—1946 Len) au intent Slaw mimic pe Tayratta, regele Fri Mitaan, ceea ce a faeat fx hist sa devine cea mal mare’ putere miltars in Asia cd. ‘Supplluliuma tet mse dominafia sa in sina gi supuce st mc Fegnt Ugarie Msi exact regee ein Ugarit, Nigmad, 8 (ose obliest Hi'dea jutor hitler in vazboalele let Impotiva regi cia Siva, <1 Suppilliuma i rasplat service lirgind hotaele se ‘Tentul 113 ugarite di nts tebululat pe care Nigmad al Ulea tvut de Pitt hitter. Tosuq itil mu ay supeimat lege turile poitige si. comercaie pe care. Uorital le aven ca ale State, rin special cu Egiptul” Asie Ugaitu, del stat. vase Intujvor, a fest sat seq conduct trebune sale Iuntice in ‘Seplinaibertate $i 58 eontinue comerjal co tate cate dln ‘Mdterane ‘Succesorul lui Nigmed al U-ea fost fil sku Arhalb (circa 13151539 Len) care a tcepu a fost supus hitter sub regele ‘Murs I (va 19451318) Se pare cd Arfaba w fécut alanis foro eri ie regi ain Siniaapre a se rateul impotriva Aiton. Geet ste ct a Tost detronat de itt sin Tocul Tut fost facut ogo un alt fal Tol Nigmad 1, mult Nqnepa, Dar fost rege ‘Arhalhy,‘eavind cop a latat testament ca La moar, Kubsb Sota a, Se se caatioreata cu retle. su Nigmepa,’ Era, dee ‘orba de 9 cisitorie conoscuta gi in. Vechiul Testaiment sub thumele de leivat, care pare fl dec exstent la semi din cle fal echt timpar, ta scopul de prekmg progentara fatal TiponatRegele Nigmepa a avut o domaie Tanga st stalucia (chen 1336-51285 bon). a timpul domaletregelul Nomepe, a avut loc celebra Battie de la Gedey in care farsonal Ramses al ticles (19011289 Len} ‘9 Tuptat cu rogele htt Muwattal, fate 1 predacesor al rege fal Hates ‘Bits & avut Joe fn jurul anutol 1298, dar en nu a avut tun rerultet deen, ceea ce a dus la tratative de pace. Cale dou Imper, egiptean si it, incetaré pac, stim jurul anului 1267 fem, Tlamses af lea nu numat ol a8 ease cd fata I Hts fit dar o flew regina se, Bila de la Qadoy @ dus In 9 pace dlurabils ire ecle dous imperi, dar a agezat staal Ugaet tn ‘ped defini in sfera. de infuent@'a hitler, intract-oral ‘Gedeg, dela care plore lina de Gespdrire inte ole dous hper, (rao malt fm sual statulutoray Ugarte, iat Nigmepa {a urmat in jorol anulul 1265 sen. fol sia Ammistamru li, care a avuly ae pere, © domate foerte longa, jadectnd dupa numirul mare de acte sl de documente plitice ‘sce dee Statulorap Ugarit a ctigat mle din Tonge pace ‘inte epitent sf hit, ar Negwiori sil Imbogdjeau vistrta ‘egala,‘Allim cd regele Ammistamy IIa cheltut 60 de mine (de sur spre a da ajuear militar Milor smpoteiva Asti Tegelus Aramistamr it urmeacd Intron fio su Tlrama, care se ret destul de ecanem In timiterea de darurt cite stpinul fo, rogele hittt. Lol Toirana 8 urmessa) SU ag) Nigmad 1, Gora donnie a fost scurtd, Ulta rege din Ugart a fort ‘Ammurapl al cicul name este simian cet portat aim vechioe ‘ermarele rege al Babylowsis, Harsmurai, Despre util eae din Ugarit gm putin lucur Gate sak 195 Lens In eeptat domi uh Ramses al itfen, tn val de invadatén fortat din Popoarele Mért (prints fate se gasacu feel aheeal, Ucten, eardanl, iden, carient ele) AU pus expat exstenel stataluioray Ugarit. {a milenial Tien, dupa invarla Popourelor Meri, statul- oray Byblos rimine de-sie-titstor si am of elaile Iul cu ‘jptal sint desl de rec, ee tli ai fsronilorramesi (po Dail Ramses al IXcles) au fst relinul In acest ocay saptesre~ zace ani. Cel pun ofa povesteyteregele dn Byblos unl preot fpiptein (Uen-Amus) vent s& cumpare lemn 69 cera din Fe ‘lea. Ua aceasta epoch — see. al XE-les ~~ oragul Byblos era Independent a regele alu Zekorbaal decinré impede timiculul egipiesn cd su este supus al farsonulul, CCunoagiem numele regilor de la Byblos din eecol al X-tea fen fide la nul din o, Ahitam, aver inscriptio 0 funesaed ‘pe un sareofag. Dou mune de regi din Byblos aint Inserise pe Steulleegiptene ale unor farsont ain see al Xclen —ceen 6 ste o murturiec4 orayul Byblos plstra lesaiurl stinse ca Egiptal faraonie, Aces suverani dia Byblos se inituleaza regi (Ga semits Is ing. mete) sf slatulutoray Byblos #1 fatal scesta (So dovids peremprore ed in secolul al X-lea bea, Byblos era Independent 3‘Un vous mal testa allen diatro menflune a anlelorstciene attr "Totus dominajiaasiriant supra oragulil Byblos ta vremea reget sau ilik-agapa pune livrarea de material de construc: {He pentru didires unul palat In Ninive, Oraqul Bybioe devine Supus babllontenior dupa’ eaderea impenclut siiaa (012 fen) ‘su pliterte tebut Babylonalut Trbutar peril, oral. Byblot Fit deschide porte la cucerirea lal Alexandra Macedon ce at (ielate orope feniiene in afar de ‘Tyr. Dar seriaorile de ta ‘Te cl-Amarna, care datencd din vremen faraonulut Tikunston (ia72—1954 Len) ne-au pastrat corespondenta regelut dia Tye fe faraonul egipttan, dct In aceasta epoct ‘Tyeul exist ca ora fnsemnat ot facen un comert ect eu gpl api invssia Popoarelor Marl s1nimicinea & numeroase orage Ienjiene, Tyrul continua existenfa, ponte daminet de Sidon ‘ind tn jurul’ anilor 1900 Len. Dar pe veemea Tut Devid, Tyrul ste un oras feloritor, al eral rege, Hiram, ih trite reglul David ema de cedru si mestesugar pentru eonstrutia palatal su, tn vremen domntetregelui Solomon (961922 Le) regele ‘Tyraluf, Hiram sau Akiram, ful it Abibl, trite a lem de ‘edna fi craton pent claires Templolut ain eras Fegele Tyrululfntrepeinse apo, impreuné cu Solomon, © mare expadifie — pe mare =~ in Marca Howie In Oecnoal Taian isdn ru Ose ce eben say ela fe aps «Aled Ni eau pastrat 0 pare dn Aneisis Oregulul ‘Tyr, relate de serttoral evreu Tost Flavia fn opera sa Con fred Hag capal Din, slatur de aren ctate punit porlnd Burkitt ek, Del bares st enragined| In Sei ott ‘Rgatote Cine o serie ie wctoriy fied sit «fae retrag din ‘flea dups te priests rept compensate o mare smd de ban ‘Violen Tuptelor”intre Cartagina sigrecl ru a mpidicet-0 dete primeasea,tnepind din secolol el ¥-lea ten, civie {ata ‘artor stk impoteva cdrra se faverguna. In $86 12.0, fe inteoue la Cartaginn cata selflor Demeter i Kore, miele frecfi le gual fale moor, ceea co repreantso Terma entnatd Be de alts parte apariia in Oriente lnpevtlu gre- cee al Tui Alexandru Gel ae, spot a satelordladoilor(ea- {els conduse Ge regi-motenior at Alexandr cel Mare, atee culturd,grosed, a facut 6 so schimbe intreags orientare Dollies @ Cartagins care au mal putes = riming acum oats {Eduynanoasa fata egret. Aste be produce 0 apropiere inte Gsrtagina gt guvernarel din Bgipt a Feguor’Ptolindceea eo 4 permis ‘chef se reingolas folie comercinte 9 cultrale Ga ‘Penta, oflata acum sub sipinirea region lagi, "Wegemonin pe care Cartagina o CrereitIn Meditersna co dental fost dt ameninsta de puleves crescinda a Romel Tome oblinuse in uma unel suorestun! nelaterupte de victor talitae dominaia {Peninsula Tlic, sopunind porte gree top din Talia de ud 9h centele etisce' gl sumadite. Dar ol Supusl at Homely In dpecial grec, au imine pe roman silintervina in Sicilia Lmpotriva pune’ fm'momental cid Car= fags ctcece sane tute ogee dn acount. ca omanilor impotrva Cartagine, cunoscut sup mumele de. pial bol punie 263 "= 241 Len, s font desatruos penta punk el {ot egeeal expodijet Tut Regulus in Africa, Pentru caeagioea plerderen Steel era mal putin iasemaala deci nimiires mae Finel st secituren visterel care a urmat prim Tasbot pani Pe deasupra o cumpltd rasoata'a moteenarlo, care nfo sera plutify a Gis gi la 0 revolta "a supose bien Gariatte Regimal apstocatic el marion negustor si prope cortbit sua prdbusit in urtanaoenet "eae sociale! conomce Ilitare qt Amilcar Boren a preluat couducerea situlut corte: Blnez.Acest general @ Injles ed anlvarea nu putea fl pentra etaoa sa destin recistgacea bogailor metalic. dia_-Soania Se pare Inst, ca era imperion necestr th te movifice cu tot metedele de explore & finuttror supuse Cartiging gl oa {pal efa cu ulna se controle econdetia une tar ecepind oar‘ citeva porturL Lulndu ea model pe Alexandr col Mare, ‘Amicar Bares pase bazele wel spin ilae al caret fuitor eta ek fn Peninsula Tbered (28 — 219 Lem), Cel eo au tn ome Bay ae neal aaa ‘pa stiplnire pind ful rape Fegunile din Spanta, situate Ee yud de, sceaste Trontlers.Cartagiaa sub ‘rmuiren” acest conductor’ Bari pares af deving capital una mperit ope Seon a cut diet osname coal ‘re de Dido ™ ‘Alesana cok Gresl in Masia, al cior comer era stinjnit si sugrumat colar de puni, au cevut romanior a4 lupee energie impotriva PT cartaginezlor, Este foarte probabil of Hannibal a socott va Dues si indrings pe romans adrobindu-t sub puterea de femut Pesilor si'va put acoate Gin contederalia Halland. popowrele fe 9 supe Bo spre'# Te aie Imperial pi (Gibien Celt bu luptat elsturi de pant, @ Hannibal, tecind Alpi pe Spatcle elefanior, lunge fa Hala pind In porte amet. Glonnitol oi porius! falut I Mfasinia Tatingeres.punilor a Inchelat al doen Tos punk ers ebuind ak platens o enor despair (de ratol lise ncendiae Inreagn ft, ‘Na avers lil precise deapre vlaja Cartaginet in urmatori cincael dean care mu fot tas det o Tung agonie, Desigur fu na Mut sf mak tatemeleze colon nol dar avea. Fra {n— ‘bial leur comercite cu acele colon da nord Afric sau ‘bee coustaAfianics & Aarocalu, poute t's SenegslulUl sca Insiele Canare ‘De asemeniea Cartagina a avut legituet comercinle ca reg3= tele helenitie din rasurital Medlteranel, arta punted find ine cata uit de con eenistica. Se pare ed agricaltura e prosperat full tn aceasta epocd 9h pimintuiie cltvate (cele dia Tunis ‘gay au fort smal extinse, Pe de allt pure nego nue {tT In Masiniaet sup iofluenjapuallor a eipstat mare prot periate, Dor Dasinissn atach_des tertorial cartagines 9 ett [ie redalcele cmp punice sub adipostal tatatulut de pace fate inferice pusilor af fact risbl fara pecmislunea Tomunlor rope urmare, Homa declara rlabot in 149 Cartage, acuand3 i tiolat traf de pace In acest al trella rbot punie (149 — 148 fen) Cartagina st cupata, area Ht nimi din tells do eatreogtile romane ‘ondee de Scipio Afriantl eel Tar. Tot inutul stipinit alta SNS'Ge Custgian devine colonic romand, Gar limba, religiaPiewamet akan, TARA CATAGINED CU AMASARER FORTURLOR 1 HEITOR ait “ene cultura fenlciand se pistreact vie inet pink in see, al Velen al erel noastre dupd faarturia Periital “Augustin, Pater ese SE greta pein Zepol of dest a nimicit Cartagna, Roma a lsat &f'subaste ecle orage fenciona care a ajuia'o fn lupta ei finpoteiva mast ostii punice, Aceste orage punice Roma tea focretatallate st sapte ceil fealelene au cptat statutul de forage libere. De fapt in Aires de Nord se mat vorben ined nbs, pune fa denp co ta Poni, in male state-orage fen ‘lene de alidata nu se mal varvea'ceit limba arama Toma a erest din tertorial ovupst de Cartagina o.provinie, dar numel dupa o suth de anl sv Pleat un elt orgy dla rulnale Garnglael cre fhe ao 30 aren egal ge loa Sn fare te gine mareie vay. Dae in regeal tums al ut Mas fsa cate fusese cependent sit de fault tmp de Cartagina st fe etaturs ef, rea trai refugakl #1 eament indluefaf de cul {tra punlce.Atunc! ind pe fulnele Caviaginel se rileat tm frag Foran, al a fost poptlet Intro mare. masure de. africant fire vorbecuo ismba unica mt maimentrs == Himba neo Dunit ste se iachinou le site pune Beal-Tlanon, ‘Tent ‘Bemun Melgar sub avtmele lor Fomane ‘satura, Caelesis, ‘Atsulap af Hercule Cunesstom cu destuld exactitate planal Remel antice al ‘tenet i epoca desu Tot Perici, dar sisle co nest fate ‘enit despre penal Cartagines naa’ ingédule un plan soctent Hi'marel eetftfeniione, Avery totast tele date despre mond Tentele i edifice ce te inafew 1 putem, cu oarecate aprox Tati, pratle sdpaturiior arheslosice Teeute Tp ult ince fo en, sa aver 0 lee gnerala despre planul Gctagie! Cortagina era lids peo peninsuld, pe care dealur o tmi- teaza dlnspre mare, si tore vest alte Inti) o lzslec’ Ce ‘esl fog. Appian apnea despre Cartagina cf este 0. nav Gtcoraid ceasta'e 0 situtle fara pe cousta aficand. a Nec feranel gi nu edo miram ch fenicengi au folio spree) cea 9 colonle."Der colonille fonilene se deoseboau esetial ce cle grecegt. Colonie grocess se forma prin emigrares unot lirupirt de oament care piecau fi su. go mal gladeatcl To ‘eimoarcare, Fenlotonllefulau in mod principal contare come" ‘Gale unde arf putut sist puna navele im siguranté In Umptd Und esl, sn ocneasea ‘sly gh si-aprovisioneze cu 2p ‘lslimente in tine unde ar fl pulse et depund uncle mbefurt, Shoe a fee Un comesy folator cu basting Cosstn Afric de Nord nu ar fl tcbule sd inate pe fenicienl st debarce acolo, teh popula era deatul de primi f mu ar fl ptt face wn ‘ego adueStor de lstig. Dar armul mditeraneea all All e'Nord era drut tpre bogie fabulaae ale regatulul Ter~ {eaos din Sudul Spaniel unde se aflau elma sudiel 3 Andshu aneem. el smal sles minele de arama, de argint st de esemenea de ‘ost, metal indpensail pentra fabrierea’ bronz, ‘Costoral era adus in umes antich din regtal ‘Tertosos dar ‘Gin InsloieCasiteride, in Insulele Beianice, Apropieres Seestor out minjere ue Ia erearen coloie de ia Utes ia fecelul af [X-tea. Desigur colonstl de la Utes teu eit pe | ‘ott ssi la Cartaginas cesta, yoru nou", Qert Maas, fas ‘concepul de la bua inceput ca" un tot in stare ate intreing ingut pe sine, avind inst tre elemente datincie un oray se Sata nalime itacela, eorespansind seropole! in statelecoaee ec cid veligos ple al at ere a pi a Sele 'de Bursa, spol un ore situst mal os, inchogat tn ural Ppovturlr, in fine’p euburbie rorala numita Magera inde caeie {ie lout se lau priate ogoare 9 rain Crag propru-zs era ia Incepat desta de restrins st acropola era despiria de carlerul porturior, cimitre temple era Ssierate In margines flcirula din sceste cout poral ale or ‘Stiut Pore sot mal bine-sis portnie reprezemau. central o> fhercial al oraqu, ‘Texte ale buy Diodor din Sela ‘Strabo 4 I fan aad el in vreviesraaboaelor pune, Caragina avea ut ‘BER in aeeroral Sapa bate dows Exsoe tal Erepruaghiular peatru eordbile de comer, st calilalt, cle tculie, pentru navele de rarbok, Ports comersial aves in contal ‘Siu 6 Wicd insula dominald dun chiaye ce serves. drepe post ‘Se comands amiralulul Cele doud Tague care au rams pe Joel lunde silat Cartagina represints vestgitle acestorporturt (su cottons (Cuviat depvat dintr-un tormen fonlan care fseamaa. ya tls, espa") sh indied tn port spat de ming fmencase in oposite cu port natural ‘Senitoral gree Appian descr, dupa Polio, porturile Carta- inl in see, al Thea fen.’ yPorturile erayoriaduite f= aga fe inet covible treceat dia uu in lfuy dngpre mare ee Pa trundea priatro intrare larga. de 70 pleoare (20,72 m) care 58 Inches ou leur de flee’ Primal ort desiaat. negustaor, fra dott cu amare Sumeroase A valata. tn milocul portal {nttior era o Insul.Tnsula st portal erat, marginite de chetur ‘marl, Deva Tungul scettor cheuh se aflayToje, inuinduet faeute ‘pone 20 de ave, Desupra losers ofl maga tra pitzele 31 fringhiil 9 catargele corabilor.Tnaintefe~ ‘Gre le in are intra 0 nave se slau Gaus eolaane lonice care Gdédeauclveurfernje.portulul 31 insulel aspectalunut porte. ‘Po insula, se clase un chioge pentru amiral, de unde plecst outa desl terre dn clr gt le Conaaina stssomalele ou trompele i chemrle crenillor sl de unde supea- ‘eghen amiraligten,Tnsula ere age ‘nalnten uteri tm port fe er molt ries poste nivel mir ated ol amiralul vex ‘lence se petnece pe mare, im rere ce acl ce voneau dia Taegu) ‘paeli u Putaau Jeol impode ce se ald nkiunteal port ‘Breenalele rami nevizule ehisr pentru neguistori de intra in port pe corabiie Lor: intteadevr eau Tneonurate de un aid Uiudia al-de ports ente permiteea negustonflr aa” teach in primi port tn ern fra sh patra pln evcnale ‘Cartgina rel poseda tn dabareader Ia mare numit hema de cat green porturile sale era ela el avd ce supe {uC pateu'Hectare pentra poral eamercal, opt hewsre pent portal militar Homa 91 Alexancria aves portrt malt ma vast, Sor P, Cintas» arate & Punts ramus cetdincay une concept fehaice « porturor lar, iatruattcorbile ajungind in port era fndst trate pe ueat in Iojele care imnpareau portul Tn coos ot privestesidurile de aparare ale Cartaginl, In vre- sea risbowslor punleeIntreaga peniowsla pe care este lata fren cetatefonfeland form tin fens cap taconjurat da me fevese 4 sidurk Inspre deat evista un ald ep care eves Tn Intea Tal un gant adie plln de apa. Zid dinltuntry, tna de A432 mu ql It de 8.68 ot In bed era float In aces Limp em Seen! Gata stale teat’ pe parte Spe ory 8 lal putas adportrel sue delete pair ‘al, ouseee do mi de ostaepedesii sf patra mil de else. Zidul fra intrerupt de turaurt shalte Ie Hleeare 99° met Dealol pe care era ajeraté seropala Carlacinal, Byrsa, avea proprilestle foriieatit, riguntrl zidurlor oraguhuy care mie urn ira #2 km in tungie “Templele din Cartagina erau foscte mumeroase st deosebite fntre sey dar aspect fa achionat mull ta decuesul emu ‘lor. Ta’ wremes,intorelert oraputl, concepia. foarte munters pe care carapinesit ca tol canaaseni, cd formar lespee Stsniite npledicae sf ladeasl temple aller Loesl unde sven so manifeste numonaiutgebuin fie gol ada 0 il fime de munte, seu dumbrava Alter! se agza in eeeste Tocu plata mare, un betl (de la bo vcast” ql Et su), in care forla numensia even 28 te concesitese. Adevad acetic plete ‘eoperea cena net jertte, fe jerla unl animal, fe saci ‘iu mole at un copl. Cartaginesit at condervat pind a ati feet tp de sanctua, care era marcat deseor! de o stl, $1 pe “0 fue 11 numim tophet dupa numele ce se di tn eae acre ale fdeor Dar’ influcnja egipteand (2 fmpins pe fenicient ai inte temple unde trebulad to leulnra ze La ‘gait etm in texte itisie acolo, e& we constrize ‘un afl de fmpia ae cir ane fu fost regisite® La Cartaging, lout nds ve ridieasera. stl 4e tophete se afla ix marginea Portal comercial. P. Cintas #0- (sale et aceasta pla ora Socrd fnervett In eo debareat navele (Eu Dido (Piss) faemeistowea Cartainel Mai tray Sau cone Strait male capele avind forma unul tempt, mle. In care era ‘adipscisn cenusa copluus cartagines treat prin Zoe dich ‘as In brajele de bronz ale Tut Basl-Hamen, fost in oe Dae decordinen are se ara in acest tophet, sicsen jertielor, lusjana stelelor mortise sint 6 martrie ie 4 imaterenel estes {ce cattaginellor ge pect lor de sensbltate fa de framos he area tm general, care ecto contrast Ubitor cu atractates Stati erfet copii Desigur scoot refus de cht fa ‘os st a ial este comin tuturor eancaneeailor sl trebufe sa ‘sumiatin porunea a patra a Decalapulut care itersce Tuellr, ‘ral bunt el fencers pein leh orice evap anttca plas tick, Dar mice temple afeate in cea de tophele reproduceua Imatile temple din Cersgina,asupra cirra puter in Tele acest ‘st avem o Imagine, aproninativa deigur, Unele Gin ele aratl ‘0 neta inrurire egiptean, allele int asemenea nor temple ‘receyt, mirturisad puterica infuenqa a artel helene care Srexitat fn Cartaging In ulliple el seole de Wis Tn 1016 2 fost descoperits 0 capelé fenicland mai mane care ‘so rica ia. cine ute’ de met de carteraltopnetson, dst ‘eeasth capella font imediay distrust delucarfe eli erate ‘ore se construls pe alunc"Tolit son putut face plonul el at fat Ia! eblectele'ce se gaseaw inlaunind Capela erro Incipere Sreprunghlsrs, cao sole egiptena sou ese, fark fereste, fimparite In dows, fn sensul luni. de sid de paint batt Te fundut eapeel se gisea o tanchets, luturi cance purtay statul votive, Pe jos era 0 padoseald' de bucall de caramiad Snerustta cur marsturd lbs, Stal tive a fst inalst ln Douge, [be impul romaaior, un tempi Tul Saturn, nume su care era ‘Sorat in realtate ar fenican Haal-ammnon pe care Le stadiot Carton, acolal erleolog eare-a studlat eepela punled desea Thal susie aaest tempus im care se wid elementele caengale Sle arhliccturt-punice, exsta 9 intvere monumental, 0 cute “Sescoperits,apol eapele shal mil in care ee aflna a, €or espa auj Baal-Hammon ¢ mult mal important gl agecata ia fund, to Jul cur dreptuaghinlare, 3 a(ls un port cu coloane. Tot Sr'templut eijel Caelestis’ sume sub care era edorataTanity ‘Gjeindea o cnte mare inconjureia de capele dedicate tuturar ‘ello din Cartagina ‘Gonstrtile civil mai mult decit eel cutie, au fost itu ritee arhitectore greach Aste) ary fdtat ch portal Cartaginel, fvind'la exterior colone fonice se Tnflisa ca un pale crear. fn spropleres portal se ala 9 agora, 0 peta publich unde se ftonau elated, pats care mu exsta In orayeleiptene fen ‘Gene gi tesopotamiene introct mu putes £1 vorba Ge deliberare fide Siecai in soeste state opeesive. Agora parea grecior sim= Selo ns aber lr, ecu foram in opal Repo Tn rae sricane influentate de civlzaia punk au fot eee IB ep a Meany, are ven tela neregulate 1 Se deosebeau net de un forum roman ale ‘iru limite sine periect drepte, Dar si pictele publice grecet frau la inceput foarte neveyulate st numet din see. al Vico Ialnte‘erau inconjrate ca un pore. Saw putut decela rulnele Linu ntreg corset din Carlagina in partea dics plated ‘St Louis, fi's-au gistt tala de ctnalizare sinilare acelors ‘in oraiee greceth cin Sila Denivelrie tration erat eom= pense prin tert cu trepte, Uncle texte greceytine ade tines Gin Certapina eustd 0 scala 'de fede. Pentru Senat, st un patat de juste pentra sufet, judecstorterapull, Pe de alt Dente, castle din Cartogina nu vest deachider spre stead, 5 ‘Sum nuyaveau cl cele grocay,egiptene sl mesopotamlene, pe find cele romane, cu mani fereate spre Strada, aan spec: Scemindtor cu al caselor nosstre. Lusming.patrundea gress In-o eurte iterioars, um fel. de peti. Alte mobile ia Carta- fing atau eu tot alle) eed Gray constelle ea ah ste fale i Impirite In apartamente. Ostarl Tul Scpion eu avut Soult de tured spee a Te cuceri cdl dup ce-aw ajuns Im ogore {Er trebuit ed urte spre Byraa, aropola orga prin tel seth fin pant, care eran marginito Je eaee ce sate ete prefacute fn forarcje, Aupectul general al sctrtor Ease cu ase cert nese {ot pstest de“un-desen ait. git Jat-un cavou funerat de In espal Bon, Pardocesla calor din ‘Cartagina era consttait intriun coment foerte fie in care se amentecane eatdmida sata mlcl tragmente de marmurd albi Acest up de podea, mit Se grec ithowrata se fla dette! in tot basiaul medio: ee ranean, Casele cartaginese era viruite, avesu terase gi eupole, fr stro oral erau strimte st itartocheate,astiel cl mee Fes ate eich al sn nec cuore dn nisa moderna de a, Nu aver dae sigure prvitaare a latin Cartaginel, dar Strabo, cave tia In see. T Lem dest co ua eae dupa nimlcrea Cartage! eens ot oraqul sig aven 700.000" de locuitor, Dar nents cifrd e grea de ads ‘cet raj se ‘ntindes pe 300 de hectare Chiat tac am aamite © norma densiate a popuajiel, Certegina mas fe fig "100.000'Tocutor, Teed periferia se intindea tour. due Foc pe douduecl de Klomete putt Bach edmitem oh denat- {tea Populi ar fk ceea dn perltesia gi caterele mryinsye aie ory Ain de at ‘unde ante lcuinte, grado! si ogoure tate asevenca ea im eariersl Megers al Gartagine! — Sra ft tut local in seete perfert nea 9 Siti de mil de locator. La? Cartagion nu putea aves elf dat de Strabo, populate! ste, cil in rdsbouiele unde mr a lost ‘jut de mercenaria tbat = lupte singury mares cetate ‘aleland ne pute’ sh mobilize deat 10000 aatpent In dinpo- ia Tel Harnilcer so elfraegald sub ordinele ut Hannon, Apel in'Ta0' Lem Cartafion avediota a fost apirata de 30.00 dea tent pe ciad o alth arma, egalt poate cele! de mal sus, se Inpta fu Numidia fas se facute apa Ia teat populatil vallda Ghigt Ua sl, care seer cera pee 8 opla c "Se poste, deci, trage conctusia ef in Cartagins eu fst 200.000 tocol insect Letty ia ino seule hin! af remanor imisesers in Bjren det 0.000 de osmeni "Hasina, Mitre ence, a. Packs, Pasig 368, IM, 4-8 2 Dire Cin, Mel WArehdlogle pongue dy Art 3. Prt Dare [ita SCA Satetin, voor,Peel et fa ale Sorel d Stacie erineataty 8 ae rst cP ne mae oem spurte ea ig as ahaa aaa ee ae a Ui ders RA eae an 6 Goelies, Les eavte de Marz et Engels sur te mods de produc. fiom. astiique in publcaia da Peaste™ ar. Tid pag. ‘S006, eM. A. Vitkin gh NB. Ter’ Acoplan ta arial Po straniiah ‘jumate, "La. Penate™ din .Wopret lest" ar. 3, Bozova, 1905, pag. 172-176 indlediinele avoare din opera Iu Xe Mant GuPrr Engels secuprinse In presonterta. biblogratieg a al Nraurice Godelier ‘ia tol in rd, profesor Yon Banu are meritul de precursor (asa eum carta profesor Miron Constantinesca Ta Menor Oc (Sotomice, SEXUAL, 1072, pag 25) cbc tm dou Were sparse fn Revista de Piosotie nc2 (0980) ghar. (1960, apot fn cartes 18 att de insemnata Pllzofis Orenatut ante, Busses, 1967, Pog. 1996, a ansit emeinie modul do producto. tibutal, ‘area fost singurl existent tn mule state dn Great. FRegretatul profesor Miron ‘Censtantinsea ¢sintetiat tn ous Tuerari dalle eteniale cu privire Ia acest mod de pro ‘Gucties ‘Miron ‘Constantinescu, Modul de produefle tibutal jl indunee fibula in, Probleme, economiery, 3672, oe. iron Constantines, Despre formatiunen soclt-econorica t= baat in yPrablema economic", 1878, nr 4. Apol inteun sti iu. despre formatiunes social-economic fefbutla Gn Memoria (Ceconomca", NAVI) a Felt aceay problems Sinteza intoomitd de prof. Biron Constantinescu a reuyit of caneretizene in 15 puncte datele excufials ce trebuese cancocute ‘espre modal de producti tabu Desigur comunitle agrare aitegtt putesu explosta. munca prignietloe de téabol. Davin aceie communal nu enuu lucrate fri proprieti agrare de cit latfundiae pein. mnca sl: “lor, ‘cum se_petreceau Tucurile tn statele sclavagate anton Cam’ munca schvilor era ceva adiacent.subsiiar, ven co do ‘nina ere exploaaren sunt calective a membrilor comntailor ‘graze silo Tibutul are nurmeroase forme aspect, el este DLE natura Ip produse, in prestal, corvest, far atunel clad {pare anul, is unt spot uaeort in’ Asta tbut im oameat ‘Tributel dat de meer cominitaflor agrae sites ov deo sobajte de renta feudala, pentru ea tbul este nedfereniat ‘anid in produsa, rent in tani (ert Aare Capital Ve pattea'@ a, ES1D, Bucuretl, 1089, p, 7} Asemandtoa Bint cu tributn, este rena feild in prowuse, Prin. Bus" prin rents in produse se_preleveaai Ge Ia. producttor| ‘supramince fs natu.‘Spre deosebire de selavagizm, plata tibutulul sau a. rental ‘eudsle in prodise permite 9 oateaite autonome eaonomil ie mmembrueomuniitlagrare satel gl intregl comuali, fig’ servalul fo modal de. product feudal, Cel dupt cea plac fubutul sau Teta inproduse, ecofta au postblliaten de 251 gospodarl slagur, seu afi vinde foadele mused for. Totus, corre joc rol ate tend — 4 to conatrngere exire-economic prin fort prin silent in formatiunes soca-economicd tibutall (ca qin oa feudslé stu sclavagista) elet explotatorit Impan_producatoilor ‘bligafit mari de Iserdet publics (construe de plramide, do di ‘Se cuauaste texa maresté eseniialh privitoere la_epaii scaviel fm comuna peimtiva product se Genvala in azemene {ur inet forte de munca omenessct poste produce mst fu oct este nevole pentru Intetinenes et (Pr, Engen Ant Duhring, fi IV, Ba. Polit, Bucuresy, 1966p. 180)Stpinul de slavh {at sesijeye plusprodusal mune slavuleh Dar in formaqiunes ficl-economict qbutelé ‘plusprodusul au era repertiat un ‘form, ated egal, a ortoe rembra al comunitaht agrare site De sceea prelevirea nul tnbutsolecty, uaul plusprodus eolse: ‘sy al minell era mat avantajons o asifel se explich de’ for- ‘mutiunea Sotal sonomies tibutla a. puts menfine. seit de fndetunget. Prof. Miron Constantinescu arite of formatiines socal-co- porn tbutala repress un progres fajd"de comina primi: va, in prim ind pentrw cf exprimd un’ progres In domeaial profuctviteys muna fa al deen rind pestra ek presnti Un Drogres tn. privinja cresterll animelelor, fa peivinis’ desvolr, ‘rialtutt fa megtegagurlor. Char rta' a pututprogresa st eins un nivel nemaaurat de mare in fermajunee sodaleco- ‘omnia tefbutala fa de comune primitive, ‘Sea realzat apadar un progres sl in, domenful cltural ¢ Iucralacesta so poate constat prin’ stulerea viel spittle, ‘crestor Ierare,poetce, mizcale sau 8 flcorulut in gene= ral, Pe de alta parte in orindulrea fibutalé, visja economico- caida Gevenit tal complex, cil ea produs © ierentlere pe remusl de producie & tleniiler tndivia.Exemplul cal mat Rimpiu de stat ca orinduire. sonsl-economicstribatals Ione Suttle, mai aprospe de vremen noasta,atafulincagllor dla Pera. ‘Tribal ineatlor a creat tn al dotiea milena al rel nosstre. un imperial foarte fndan de-a iungul lenfulul de mung! al-Anallor, ce cuprindes apreape fret jt actusle din America de Sod. Cle Sisafa neagloe mu cinoges fer, ict nu lus rong, pel ‘nu cunogtea aici alu, nic! boviaele, lel ola, dar alc rosea ‘Sale plugel. Toop forma exsta suprapusl dominantd si ven file comunitiior agrare siteyt ‘se tmplrjeat in trel pict tina rovenes lncaslor, lla preollor, iar cea unm comuai> {i agrare tng care luern pamfntl ncomun, Dengue acest ‘mod de produce su are minie-comun cu medal de produce Ge repartie cin suatelesclavngiste ante. Dar 4 fa tata ince ‘ilor ba putut ajunge Ia uncle progrese in domentul cal Sta produchiel de bunur, mal ales In rapert cu comtuna pr Sut cua foiich crgnes fal Marg odor’ de Droducle aatice, ante, feudal 91 burghez moder representa ‘poet de progres ale formatiuni tconomice « scltat (Marx ‘Pe Bagels, Oper, vol 13, Bucurey, 1992.9) ‘Desigur deosabil mrt separa formal ocal-economich. tri butals de ces sclavagits giaceasta fe doterminat pe lsich ‘maraistl se conceapa a orindulr dnt total cierte Gu privire Ja slavi existent in socetale cu mod de pro- daucie Tribute, reconta ‘viet Encclopedie de pottloge (id. Sintiies gt Bnciiopediog, Bucur 1077, 209) serie Sela Yih dacs esta. spartin. mat ale status sou temmplelor “a Av nlelodsta olul principal bn products Socal ablectal Prine ‘pal al exploatirt economice este cormuntates (Goa. ce Marx ‘mamegte eacava} colecv-) iar nu sndividuls costadicla fare ‘Sementali'a socetatior interelate pe mod Se produce to Data este ace dintre comuniiileyrineg, pe do-» parte, asa dominant cum si cirmultoru, pe Ge alts plrte; Ideologia rise foalel populare tn socetaitetrfovtale nu Eonst fe genere, bn splat {iranian des paris! puala lor comanstansgres, ct Inraceea dea reduce tlbutal su de @ inocu! pe Invi ce be= Defias de el Tn modal de productie tibutal nu exis proprietate privat 1 or indivi’ asupra pint pot cea ‘mal mare parte & Droducstorior lvechi nu sint deloe proprictats personals. & ases ctei, r tepp ea ton eet ert ieee ceases eee aoe gee Teale Tada he iery ear ytte ee Sree ca Eeslel plein ice oe ha ed Rp oe Sed oet ae Pigrkahadcread Stae rien uae eerie ies ae GPCL cea ets alee Soci dala! ctor ah erg el IS cae Ponce che crearecs cs leet rt tat icon set es“agn® th cat setts Siciows, Reagan fume ae Si ec amt aoe rae ceere ee cm aie at wie sett seta peri Sree reeks Rete eaters SAS eee contebutile lui Miron Constantinescu, Ton Bama, lar peintre ‘Suton din alte {ft pe F. Tokai, E. Mobsbaven, T.Pokore, W. Se= ‘meno, J. Suret-Cantle™ Ge tim din invourele istorice care eeu parventt despre soci de producie existent in satsle-orae fenlelens ? Desgur, In'marile Have vesine, Hgiptl st Bablionis, moaul de peoductie fra cel tribute, der tlatle-oraqe Tonlclene ar fl putut 1 siate ‘So un mod de producti sclavagist, dat find comerful ca slavt ‘out de negustoi fenctent © Dar slp cordorfenicen, sels cori cae aden ntnton'neguitrilor fencers, nw era selavi= Locator Elder gi Arvadulud esau visti ily 9 ool rai incest at {ah Tyre, craw ezmac”% apol sagt vor deplinge mult nmi~ tires cet Tyr eva ce davedegte edu era selat. Pogo: ‘eevvor din corsbile lor tf visa, corabler 1 to cirmact ‘nll vor sta pe uscat Vor pllnge pentru tine eu mare ls, resrindugh cupetele lor eu, Geause $1 tvelindu-se In pulbere fi vor tunde pentru tine péral pnd la pile. Tn econ oe priveste meseriag fenicen, aiet ef nu era sci, ict clr cu privize In congtruiren ‘Templo din Tevasali, ‘ore fn efeetute co ajetoral Tueritoros reglul Hiram dn Tye Sgregelul din Byblot 8t lea uerat Ioerato Iu Solomon, Tocratori tu Hiram i Turatort Tul Byblos. St aga o-apregait Temnol gi pitre pentru siden biserig, Up de trl anit Este adevirat of in aoelagl capitol? se poste cil: ,Anadar porumoeste st tale pentra mine ced din Lita vg iat rabll met ‘or fh tmpeeund cd rob tit; eu Hl vol da platd pent robit {cit vel hota my eto chnogth ch la nol mu Sint Demet fire ah ye a tila lemnele co sdoaieall” (= fenilen)™.Ter- ‘emul de yrobl” dia acest pase) cote fodat de Septuspiaté prin ‘doutt care nee desigur tensil de yrobi", dar in vorblrea uu ‘tuveran poate aves sensul de ,supuet, De fept tn fextal ebrale (enasorexeitim® termonul "ebedatplralul Tat "bed eave are ‘tose de slut, servitor" in primnl Hind ‘Pe de te parte in text clitoriel lal Wea-Amon la Byblos, citi deapre Pegele marelui ‘ray fenlelan Byblos" ,Cratul oe fall mulfumi pus st se apace de treaba trl ste de oa: ‘mont cu fre ste. Ge bol age in frusten lor vital (en sh posrte de guj) de tere copaior* ‘Dar Sn textul egiptean citim fosrte limpede s (w) $00 ,o2- ment 300%, for terment # are sensul de yom Uber” gi mu deSa ft ate gr a et ane ae 0 ee iste in Egipt in nomér de 300 erau oament liberi. Te ote ut to cat ag pot ee aan a eirSea ath Cee eae ESDp ie haar petra are gael et sired Eset aaa Se cae ion Sul thas aaa os oy Be, och a fais Maple 2 i Sno = edt tit at ge rote etme apr ax Had ea een elie tn aie ra aan at ee feat “cae eas aca i eg, maces c'es Late anitans Sesiay Torey ml mae pe dn et sti ace ea eee te HGS inet Sa reat sine ele et in tt ee eon ate ae ah sad ne sil in ale ante ace oes nda see ge ak sinh Se eA em ent pt eters oa Sie geghascait puaciaiuc gee tt de ets ae Pt io whe tn Steet none Deane Ope Sony per 9 wt au Piaie a Ue aay eat i rc talc eS Sa i baat ifs i cy a Fou aout “ode ath ate Ses pie eg ole Sar a ene at Suc lnae aa eh em Mtoe Bia ada een Ses ae cere pac eater ae eS SE es Ah Coe eee voc ate Shah an set 0 desta de bund, lr slavit libra! pot ajunge In dem irate 6 singurd except, ns, aces a peru Intemtat de stately Cartas tare ert fd sndoala "un stat plavagit EMELGo'd muvee so vals Rome Ieracevar Dior din Sila HesSie'ySutue cee atau im ural Cartage’ rating in SE Euinu pitino ives ate ‘ce tard setae, pli de tot conto‘ hues oir Ty loco eclee ala sist eg mal de ed sgh a Cartage be com> HIER Sia comme avis pena piso ‘Acca Uomeall price in ura Cariaginl nal puteau ft tucfte deft de muses slain, Deft gtim ca execate Usain e ahicltnd seis go general cartaginer Magon.s GUE sGalfrad nin Varro of inn de Iocre e caso lal font din jurul Cartaginel o farina telah agen” rec. ‘Mitts (popticudor of plod a intresrn (pe acne) to Tlunca fr isle fil ileal, te permpodale ot acuuleze ‘Coven festa ai rascunpaa erate, fi dndwle, pot SERN ales ona o fies acemta —'p Spune chat — tu din motive de uaaitate, of pons stile fnstrumentle ‘Una a prod mal bine © Stviesraginealr Tureu pint odate din Jur mati etl Tein Snot cre er gt Penta ree Wale ithe i'predicen unten, faste, mat ser tmochine, dar ‘Tred f Stale Sot vim de ier aur in fine ert ‘uel ata ccc cel private pe sriganl ohare parte era Slik, gt ponte eh Se asa gi cetalent ‘libero ete robbie ar exist In Cartogn matfaccort cave Tuc ESnu'be asemenen este plauill al samiem cd in mingle de Spin din ponent apne ale cartagneaor, Tosa sli It iefcnia Ata. ‘Pulern ate afima cu destulé certituding of mpeiot car- taglees pee deotbre ce sssiorapefeniiene W de coonile {ehicase Sim Meitorana, ee un sa savage, 2 ihe ‘nag Wy 28 da SemisSteg, ¥, 2 7B Pa Sandro 1. Roe Disa Habre aly Pa, 188, 1 lr ieteoe Ue-Amuna » BBL ei, text ado M.A. Rex 0 meer aac 0 ‘Sorche, Bev, vole, 9a ee 5 Statin Met Op. p18 & Dl in Stl 3 Vil 2 © doud Sabie Med, Op ete 98 Regi si jndeedtori Foukienit saa canaaneens, dup nurse pe care sb ddan lings, font governs tal nti'de vege, tec loculaw in Fore ia Morea Meiteana erty nei stain fea ‘Bint eau locus al anor statcorge din Canasa’ ge Sate ia mare “doptrtare de costo mi eras mami Seda Sous abi, eng buena De fapt Cortez I @ Cronicor, cap. ag. redo itt de stil dsp canaancent, t Edna (#8) ph care enum ‘repo lpn io Edoml (i) op, care tenio- Seu cote se idee 90), duet bd mele gies locator Edom ‘Atel din mllenfl al lea Le, exiatay ta Canaan, altri de reg capetenl in fatal marae meta rope covspande rected. bau, ar capotenie exe sn ter masorede ef ‘Grespanand grececulu Repemon, fo teal Vulgeet dus "Tot anel foot au se dps mowrea at Mole ge? care nu ert fgh erty aust get, Na fuss exact modal it ‘rou ale ace pfetim la Sol, dar de pds And H Sargon, fr i Anat par af fst, udoitnt. dont taper twee ‘nla one uz pare crt io parte da vec adel doves duvernare autocratieh prin reg, Riu na mat laxh prin etter Chl tn Covter"I'e Regtor "poporalevreu Gre i Samu Gare tne) reg qt supmaen judesttorir, Se pore ci triaalSamull'«Tocefat sia convinge pe fel a ‘Sperfortaten governiit prin fudectton.esupra cee autocrate afegior fetd care vor fe deepturte roel care ares dome ‘east pene vole fit vont ane sit uel are aust PU ”cirujole sale ef are sf fack dint caceus ft, of au a8 fugh De lngh eirjele (= caree sole de lupta) duly ave a4 punt dia EF capetenit pete site, capetenitPeate cnciee yo ierexe (= Tinile aie, Sr secre pies sa al Tact armed raat gl hele is ciruae ul Petelevomize Teva Tua ca ef och marr, 1 giteascd minaret ad cones ple, Turinle vile © grad Se anit cele'mal bune ale voenze, Ie va ua teva da site {Hlor sale. Din semangeurle voeseg din vile vesste va ua Eecuiala sf va de oamenlor sit 51slugior sale, Din obit opti, din roabele voor, din, cel ai buni fer! ai vost va lus Siva" intrevuage ia treburile aaleDin lle vomnre ve 1ua cea parte chiar vol wel ft rob ot. Vell suspina stunct ab regele vont, pe care vi bali ales, 8 atuacl nu Va'va Tas ‘ude Bors “Aces cltribi imporiva despotismulus sl e guverall i ranlee a regior de acum 3000 de dal cind'a ‘eat Samll — Glovedegle e monarhia nu era dorta de toi cansazcenll soa di care ean Canaan. "Tot stl in epoes neababloniané la Tyr, duph dbmnia woul ‘rege Baal, ce insttule acceagh guvernare rela mat perme Icadral ‘user republic settee cum era Tyra o guvernare Drip fect pojetim, apa cam au avut tude ‘Sa'pare od a Tyr erau dol judeesor,amindot exerctas tn clas mp guvertares pentra mall ani. La Caraging de ‘Semones Colonie a Tyrifui autoriates supremd foe ex tat at Tatil de reg care concent. optle carapinese Ia ‘Szbet‘impotrive grr fn Sila Lor fe-au scowdst aceicel folet, suffetes cum ll numeat romani, care corespundeay elot 16) conali tomes ‘in. vremea. suprematlel asrlee, un guvernator asiren sia sastuet de rege gt cmtroleestiniceaga™ activate. Se pare cd fcest guvernator avee 0 mare autos, cle regee arian ‘Aserhatdon intrun treat ca regle Baal din Tyr cere acestala dina: at decid triode ect fa preenfagwerna~ {oral fale erage cum era Sinyra, pe Unpul sunveratel Sirene, nu exsta nicl un rege sl ottoriateguvernaiorlal Se exeréa tn intregine asupey scat Satara, Dar fenclnll nu par a fl cunoset, cl putin to Fenicia, confeeratt de erase Se tipul acca create de alae etre foruele greet Poste Wel de erege al Sonata tal Tyrullt SF putea ei wugereze o astel Ge confederfie tne. cele. dous fag oars Dar tug toa exsist fa Penicn sll de confede= " 0) rem a al, Doar In Meditrona de aps, Cortagina is ereesza un impe- "Hu prin allana sa cu toate colon fenetene din vestul Medic tere pf prin ocuparen unl tetra cet devas in Aen In princi, tas, flecare oray fencian constituin 0 enttate independenth » cdrel auortate se extindee la tot ocala periferia rurald sa, Creaia polimlut tebule atrbulta sume: Faller de la care Law preluat semi amoreh esnsanceat $i fgeowretanil sito cele dia urma.greell week. Dar statul orgy iti fot id ind de gcd Be Jadoo cad de auvernator astrent su perstni,inovie exz in epoca vzhoaie= {or medice ale pergllor cu greci, la 40 Ley flotele oroelor- ‘ate Tonicione Taplow ca perdi impotiva. grelor =! par ao 4 fost cematte ero, eel pon Herodot nud geost tla ondusttorlir navelor feniciehe’ Natisn, ful it Strom ie ‘Tyr, Meron, hal Tu) Agbal din Arad, 1 Tetama este ful Iu Anjse din Sidon. Faplul ch fiecre din aout gel si flotsior iupta separa araté cl nu existe contedoras coals ntre sta= {ele-orae feniiene. Cartginn dominat satelo-orge feniclene dis spusul Mediteranel, dar ‘nu consldera acete sinteoraje pose: ‘hint ale oh nicl cetajend lor nw ersu petit reps eartagines Cetijile teaicione sia batat propria Lar moneds ininte cx ak fexiste monede cartagineze, lar Cades st Iba avesu monetrtde lor in azo at Ifsiea tem. cind Cartagina er ica puternih Statul-arag‘enican de ta Melis (lta de az) avea fudect- tort ey fofetim, apel un senat gio edunare a poporatul # au xistatsofetint Ia Pharos gi la Gadea Pe de alta pare, ea toate ‘acest state independente Posedaw zldutle lor, otal pare fle'nu au avut 0 floth propeie sl nicl © armald. a for cist {neredinjau apararea Cartuplne,chemind.9 repade in ejuioe nd ffau ameninjte Apo, cu excepia satulu-oray Gadesy net usa fin aceste colon feniciene au avea 0 marind de comer} prope: “Astel Imperial era Intemelat mal. dograba pe o influeata morals gnu exstau in colonilefeniciene din apusul Meciterse fel garnlzoane cartaginez. Age se face cd imperil cartagines 5 desintagrat uporcind au sou vremuile de retsgte 1u rimine ait o fndoisls ch milenul al lee Len, dnd sem au ftecut de Za un nomads patiarhal (are este desceis fn Gensed, de pga ct privire Ia Aveta) Ia ua Up Ge exstenit lure’ sau crest statele-orge, au adoptat mat Intl forma fe guvernamant regal Stim din textele de In Ebls, Oar, igor ‘at ca qdin seronle de la-Amarea din sec) al Vea Let, 6poi din analele asiriene, cf exstau rept in ctailefeniciene do pe cosa’ Mediteranc dar monarhia i instarase i tste fragele canaatoene gl apol ca a fost deseo! raturnatl de revo Ing complotun, conjurafil care ssgurau 0 forma de guvernere ‘al’ pujin autotlara Tn principtu rogataten era exedtard Tk ‘nazneeni $1 pumal fl mogtencau ul de rege, totus In Uzi ‘it's existt bt mlenjul al Irlen Leo fomeie regentl, ea sla Sidon in secolul V Len Umlostare, desi im foarte pusine in Scrip canaancene say feniclene ee'eminterte de surele reg” ‘bel Corjle eglor dau. iasi de cele ma multe or numele fainet regelut dew sal soflet sale Din Byblos nea ramar 0 Inseptle plas de mindrie a memel svt rege: sin acest ear= ‘ofeg ev; Batnoam, mama a regelut Ozbual, rege in Byblos, fa Pal te pet i ala i snes wee {H podeubéle mele st cu place de aur Seasupen gurl mele, Intocna ca femelle de vita domaeaced ge au trait inlates mes Matai ot Seas iio ero nviaio senile ‘lor de morminte Princople mojtenitor‘l regelut feniinn este ‘Ssocat adeaea tn inser, algtarl de el se pune expresia a la cel rept" inser, desig, legit, ‘Adesen regit canaaneeni sit si marl preofl gl de pilda ta Sidon, Tabale Isa callatea de mare pret al‘ mite “Astart™ alstuci de ffl sdu de rege al siddntenile- Dealtfl gf tata sau Esmuncear era rege ia Sidon fi mace preot al reife Asta Cama aceeta ‘Tate tunel regelui rvale actiua oe ers marele"preot se Tniineste des tn lutea mosopotamiand sla ‘hintat qn Egipt in Teper Vecht: Meg fenigent bi Gidea Selosea ‘alificatival de cel drept,_ cum tim in. ineripfile egelul Yehiile in Bybios, Data find pternien influent epip= {end asupra statultt-orag Byblos trebule st vedem In expresia see) drepl™ twaducerea in fenicland « binecunascutel dent xiptene manty care se aplicd si celor vil (in egipteand mista fare are sensul de el adevirat, col drept). Dest reglitstea era ferediars, desele riscoale ale populfie tenliene nermlfurite de guvernarea traniet au facut at nv posedim liste dinatice Deintrerupte. Pe de alt parte GUul de ,rege" In Cartagina pare HE 1 ydevenit™ ce gi Ia grecl vechl a" Atena era al unul de ator, at colle dine cel nous arhonf) un td care nu coaforea Sutortatea supeemd, edet mult inte eartaginest vest gt mer ‘ri familel Mogonisilor in sec. al Vi-lea sal Vea te. e0a ‘ni generali cum a fost Hamicar, ce comandst armstale 6 Sicilia, sau, Hanno, marele exploretor, au fost nuit! greg! tn textele vecht grecg ‘Pen afirma inal cu dest certitadine cf fn toate sttcle- ‘orate feniiene, ronerhla ereditara a ncctat Int-o epec cure {are e storie for qh un. guvern oligchis,o republic aistorra- Wd, lust focal regalia Tn vremea dominaiel persan, consilil de senstori, corespun~ nd celor mat bite gir mat Dogatt negustor, lua hottie Funasmentae I satele-orage fenicene Este ponbil ca aceste const de sanator! st fl exisat gl ta ‘impul:regaltait tm Penfla, sujind ca sfdtultnt ai egior ‘Ala ‘tan de" acest Senst existe 2¢_pare in atalele-oraye fenicene ‘Adundel ale paporuel,stunel ‘clad autortatea suprem® era I ‘ina Senetullt sau a Judeestarlor (fet). ‘Aristotel — precum se gle — a edunat consttatile tutor staiclr cin vremee sa fn ideeu — care a cons Intreaga gine lite flosnfclgreacb atta vreme — of lope bune fae po ca- feat ferci gh oh opiatra Glomfala" a fercll generale este ‘Hestrea acest constitu perfec, Ort Aristotel sind tn stco- fal IV-len deny attinecind. dominaia fll Magonillor fncetae, afr of Ie Cartagina.paterea executlva seat ‘nile dol maglstral (aural ofetim sau reg), alg tn fie~ fare an fn vreme ce puter legsativa era tm sine unul Senat format din 300 membet uml pe vial gl a aul corp de 104 ‘membel formind un fel de Comitet a snlvsil publce” (a folosim un fermen din Revalutia ances), ale caval relat ca ‘Sesatut Caragines au sat lmpest, dar in fafa eSruia = dup Spec ol Justin, ine di set. Urea eel gts = (general frevulau i réspuods pentru conduceres lor Tn afsrk fi aceasta exista In Carfagina 0 Adunare generals © paporultl, x shin posi grec Politi, care serie dowd sute de ant dups Aritotl, presi tan sistem de puvernare Al Cartagine! putin deoselt —" dar et SStorcul gree exisau in maven cotate fencian magistat, ‘Seoatul ql Adunaren generis Este sigur cf sceasts consttoye 2 Cartaginel imitat-ope ses & polnurlorgrecepl ca 9 pe eos ‘2 Romel care are un sence 0 Adunare a poporul w cbt. In Cartagina, ins alegerea magisraitor i pitunderen in ‘Senat pare tf fst Totemeil pe bogie mal degraba deci pe freitate sat pe merits ale stmogilor Cel palin aceasta era Situata in se! al Veea Len.‘Se pare agadar ct la fencienl a general, nogustort seats puter reid n sat Day he daoscbce estas Se si gt de Hom, pore aut los fr Caraging der Sil fn sttele coat dn ‘Penis, rsd, tule cine ample rintre eae in dienteie gropur sock. in ne de poten sao ll tte rane unde exist 9 mae re nivel de vist a tataros Sociale inferiore gle superna. Se_paro cd acid dace Pani a contint sd -exste In Caraga Inte ction ses Eig ecne orto flat de multe rt fa negustorlor din Cartaginas 1 90 Set ajutor evident lav och tt aga torllor, cum fost rcoala fal Agatoce, 1 Yad, ty 18-20 3 toes 30 (keg, vat tne ns Sept ‘Aoi Bema ta Hermann Crago, Wirerbuch dor aeyptiche Spach Bonin 15, vol pat s Nobili mony fiat ft eet ct. pet a Sousa fag tet eye Bela do et Ae a ee ies meget tate fare ners Gece herae e Raspretitarme ns cera {iets pe Hise leona) care mpreuna cu nbl in Tyr pune Pernae Gina ena an 2 oe EASr Soa ora aee ee eee Be eee era gare See Soe Gp Shee oe Se aa ioe Seep ooieac aca gad oa aan Segwrad ae ede wo iia Ss ae reas eee eras eee tary ieee Epitome eetieeton a Saas ener ac oat ee ene anes ae Bene Guana ueeis fae 3 ie oie Sain Peta ny ea ae ace neene =e Sa atl es oa pea SSeS eranenn EEE. nnn sfringenu matt putertle nobito, nde se tus controll jas Ue doopetohl care tewas niceglltebuinn 38 He pale Binetteles ca ito gree Polly care era Ge parieo nobler fin Grecia sl Horr vege in predomineate poles’ Aduadel oper ain Cartging ia nfo cu foal gre — pels {ekrngeon acetal st ‘Dar nob in Caraga consi o arisacrale_ foarte migra Ge stsmoni sf pe elle funerare deston fie inden Seon isting aspen dregitrios pe care le ave Secera pirat lr. Nopohl ius desea numa boner lr. Dar natal ascendenta a nie asculiad avea vals, ce ele ‘sbi fem se neurons upc si ‘Be pla Haris, eave tien pate ain fora pola. a Magonilos, ee iu neh grecoice in Siraars lar Hacrabal lane), in fama Bate, a-nu faster cu spiel ‘Presi obleet era temint fn special pe avers 9 Sof fptorit rec int vupea tas case aides bop {n‘primele secle do extent ale Carigtei tune cing tee tool acer storey era Lmitat cour fn presale opu- ID hogaita net aves mel deat pe venture relizae dln {otueful pe mare Dar im oreo fnklene situa sra seco ‘ite Hin pufinle tern! gts frie ce ot est ia joc fi singh ory fencian, Le “ye, de pills obi exe Fern crt Satan psa te te fe ee fe epost in mages pore! adssiniase reget din ys euskal spon Pia njtepsinen te eu mite to fel Sgomst bogie st af'edunat in isterile tale ergata. Pin ile tm mee alr rey te a it bogie inten tac minds co bogs tat eg "yas {cr nol sl, focesu coer Deck ci in featrea calorie It Uen-Aman ta Bybioe ain es. al cles Ley ef ‘egele din BybloeTfokeraal ine, cu ban neguser neal Stvsocotaidr sale q le plrinor ai, Apot acest rege singe Jem de cedru peor din Thsba; eaves ato cave tune eau pent tiga brat lmneion ‘te fourte probsbil ci rep catagnealor din_primele eocuri de exisonf ale acetal statorey exert un” quate ‘Ronopel supa comer in Cartagin, input monte {emit Magonalon, Unal in ull sncnbe a scsi Tan {fn Hanon vigor cae feu eral pin * 1 seco al Vln gratie eucrinit regiualor de scat care inoonjurau Cartaginn S42 constitu © noblje ltlfundira tae pind's inviase damenit agricole, alsturi de vechea noblele neds Toreased gi maritima, De fape farulide solile hau intemolt ee tr a oat coe da ge ciara er omen a coe expociie ui Heyuius ale Tal Agate holes, care at deberest ia Aft 91 au eat so ocupe. mall Stindert din tertoril ageieol el Cartagine, au reprezenatpri- fejal rele, Diodor din Sicilia | Polibis ne srata ed armatele frecegl gt romsane le acestor dot general etacas mal cd seam Froprielue bogate ale senatrlot inconjurate de Wifi de. vie, fe moan, deport frucifer! gt ee pajunt pentru vite, Chia fal tatu, Ta @peca romind, produdia de gous Afvell de Nord era considera 7 Porfasen de wertorka agrcol al Cartagine!, aga sa WBra, 4 fom plantas repede, desigur dup modelul ‘vllor sl dena: for din Fenleia, de unde se trageeu, cu mdzlin) Gli pe Fpdslnt salbtls ce crests In abundenta), ct vila deve, rigs (Gai, rool ali pom fructife Ia specal-a fost: denvliata les rnalinal ‘Se pare ci nohi feniien, care erau proprictart peste aceste omenf,interasesers cultura’ ital de We tm mablinull pre- feum sa altor pom trucifer, 1 acest interdicie loven st pe Ieusorit Sardinge, care trebuiot product dour cereale ea'9t ‘Sila autahtont ai Alec de: Nord ‘Un font general cartayines, Blagon, a sels un telat de ag attr ced la oma care Et inspist pe. Virgin to ‘Geonpiete ale, sca 2 ciroi opert esau purvenit peje Erscrie Cal ce a dabindito mosi, rebule si Vind case so be teams vies ai lneaaced rl dograbé in ora sett fara, daca cineya wren st ste Ia ora) mare nich o nevole si Spcte o moses Dar nobll fenieent is inalfaa @ ems care ‘cori era"forudicsta, 1 loeulau, pe domenile lor pe care Te clivay eu erja Cartaginest afoot acsia care au lntrodus Ga'Abon de Nord culture Unor” plante gt pom fructifert ce Efegteau in Fenica, lar pe de alta parte ee pare c& nobill fen Seni tat, steaduit sf obj veaiturt eit ual Tasemnate din ‘dome tor “ratatul de nggealcurs al Iu Magon, de 28 de cS. 9 fost radu in Istind dio ordinal Senatulul roman’ at din el new mas mel Tragmente, sitate de Pliny cel Bitrin, Columetis Warron Inst in agricuieara se pare cf nobil fenicial aa intedus unele inovatt Snsemnate cum ar i de pilds aces magind de ftépat — 0 sunie eu ro dinate pe care romsall o nuryeal ‘Howeltim punicum ycarucioral punle”. Pe domenille for abit fenicient"au dervotat mule oreslerea vitelor, in special a olor, {2 taurinelor ‘dar callor. Bogifie obillor permites calor ‘hari dail co dependent un mare numér de indivi, sme Intructtva yellenlor" romani Ciel nla de altar lor #1 Ge sclavi, Robi Ii atagau prin darurl un nud de celaient ‘irtaginestairac, Acute dart putea prestagt de alimentn, Stu Danchete fa core erau inoltat! cet sacl — oarectm in fell Dersztior din soeletaten ateniand. Alveot an aabl pln de do- ini de putere cum era ‘eee Hannon eel Mare din tc. al 1V-I fico. pote Ia un ‘mpd tot poporul cu piel estore fale, Bote probebil ef avestespele se feeay In culo cu po ce ale templlor st tradiia lov a ramaa al im Alton romana ‘Unde serie de celijent primese tll ametor cum .lubltor I concealenior si", saul emator iubitors ori orator patiae impodobitor al patric sale Tatradevar tn Afra Toman, Po ‘ineie unde’ a stipintt Cartagine, demnitajiie muniapale se ob finean To peieipia pein votul 4 alegeren etdlenilor, dar, de fap eceste dematattereu cumparate de nobis eu pre nor {apie generoaie pe care insripile Te Ingird: constructs nor tliat public, impirtirea de hrans,stibuiren de bani, spee- facole st jocuri de tat fell, Desigur aceste datini au fost ta Primete sive ale erelnoastre Ia fot Imperial roman, dicts Brobebit obit eartagines} al inept le precce et mult Slate ‘Avstotel a semnalst exisenja la Cartagina unor ssociai (eat) a cicor merabt fg Tusa masa In comun (et) ‘Sim Tusu masa ia comun Spartans) aller? manieerislor de a Marea Moarid, esentenll- Dar este foarte probetil ca cheltae Felile aces mese sau ale unorospele mal solomne rau pltte le nit obi eartaginee! care vols sa bfing spall eestor contre Poporal din Cartagina era, de fapt la disreia nobillr, care fa muahevra fn interes ot, De acaes el tea evut det un rol fore mic in condicerea treburlor publice, eqs exist at lin stateleorape greceg 6 Adunares poporuiu, atest din Secoul al Viciea Dar putoree efecva la Crtagina ramines In ‘ina nobillor ~~ rari posesort de doraent agncole ‘ot nequs {ort bagel — care ae aflau ta Sanat intr-un’ Comite de ene) ‘embry in Carta celor 0 ruth pate jodecttor Pe de al parte yconttfincartagiesi, pe care Arisotl insveat ah fate (deg stat cartagnce ne eva © loge Kurita, ha flee tal ave pore ota recy putind fi umith amaetaie).ra de opt fours oe Eoatoee constitu aatlorcorae olgahice gece, unde Pac {evea erm Sefiata Ge um mic nami se nasil Cartagina ven Xncorp de judeetor, reerutat tor din noble, care nstuse ov alsaptieg vied severs st riguosslexereltind o Terre asu- es ficial ctjeam sinus Cannel color sec tin Venetia Teva ia, Asura ora Guten color o su pat fadecstor, toy iemoviiy cso tages a famalile able ale overlak fi exerts un contol cist supra melo peneraor seco ect pofetn,condacstortCarcgney tpl pial rebel Paolo otra goserallcaragnes fost condamnatt Ge acest Eure tran "Tebow cl dominatia alt de tadehngais exert. tatd de abil a. Caragine «fot fect pri feptal ch tau evut de luptst Geet co populace cau, de acelgl cam cui, even cu asim caa ml mare party cae {rna‘es isan pe domenie Tor, su plateon Uru gle so fora spin exreaginet tae, X20 2 Constantin Daniel Ton Aes, Paronat Kheopr st weir Boe, ort, Bite pent tp. 20,Preofil In staele-orape feniclene preotil(kohanim) definesu rangul at doten dupa rege, das trebute sous ch mult vogl era nae Ist ‘timp mart peeoti ea rudele lor apropiate, Sijtort a Tu Beat, Tut afegart, al zofel.Astarte sau af Dut Tantt CCartagina peo fonielent protindeau asiguréorajulu fo care fatty protecta ett de. necesard a stapiaior tor divin Apot {i smal ch ind tet jertil, energie supranatorall« 0 for mi tar mi Feinoit st n-ar inl ft swus pera s8 produc Gqesteren grnelor, w trucelor gta taluror rondelor pasntl ‘Apol near mal fl dat Tecundliets barbell femal, ces ‘ifslr in fine aif near maf putot dn nteleplume. jude Tilor tea rébotnied osteo. mn poemele guste la Ras-Samra (Ua) ae pot pereepe extrem de Inspade aces concep care fact 'pinas ‘ate soietatin mane Jere pe care Te ‘Dae nt era 0 cnstolipsita de primeldle aceea de a ft preot In stuele-orage feniiene. Desert reo era uclt de adversarit Conception lor tclagice, aga cum elim in Cartea a lea Regt toe Gap. XV, to, cf aa fost gt patra sute clclsecl de proroc si full ua qt patra sule de prorat a asitel Astate Ge ttre tude in vremnea rege Ahab, "Apo! oil Yeligios Pe ‘are il efetuau go Tnsofen de rll small, cde acest reat SHntepeu cult pint cargen singe" ‘Altes! preotl fejetan ra jeri, atl regelefenilan Mal chug ia eatin pr Gace’ propio peta Stulu?Melgae ‘ok ‘aide si Wine farce Taio are oll Caviagingjreof rau Gocor tacieay ear tire av acestor jertfe Uumane ‘este faptul cf In see. el Iilea a \ : a) 4 al ere nosstre inci in colonia romans Cartaging, condamnatit i moarte, care trebuigu ad fie da farlor aabtie in aml {aire prinre acta erau mal cu seand crest —, frebula ‘ice imbrace, barbail cu costumul prechilor ful Satirn (eeht= ‘alentul latin‘ seul feaisian Melgert) ™ lar femelle trebulat Sse tnvermintege cu costume infiatlor zeal Ceres, corespun- ind zeit feniciene Taaie sau Astaro” Prin soest Sublerlugia Se oteran zellor rain de singe omenese po care Tegle Tmperiulal Fomaar‘o impledietserd atunst cnd fuse oprit oree sacrificht ‘Dect scipa de moarte, preotul trcbuia si lepede fiinja sa ‘umand intrsitva in sanctuardl scelagtaeu Saturn, corespun ind fenieanulut Melgar, din orajul Nepherls, preoiul tabula ‘Sf reach sub up Jug ee un Pazboinie Invi. 8Contactul cu teriblla.prezen}i diving expunea pe preot — upd cum se credea — tinor primejdl de Hecate dips flu putea st seape de ele dectt print-o puritate rituals perfec Dain pisiea ca cea mal mare exactlate a nor inert ote a unor tabourl, Presente divind putes duce la modrte lime int, oye cur clin tn Corea 1a Cronilor, Cope XIE, dee pre Usa cae esie uols lmediat findes sa" atina cu mina 36 ‘hlvotal Lagi) : ‘a Gades ~ coloae feniciand din Spania — unde se tnalta tun plu a aeulut Melgar, pref au aveau vole si te cise toressed al colibtal scstta aloe trebuie legate sce fiter inchinilor canasneens, al astorior manvstrselor de It ‘Marea Nara caealen! ~~ care nicl ef nu aveau vole 28 fle clsitor. Puriatea rituala_a preoilor Zeieen! at Iu Malgat ‘Se reallza apot prin raderes.parafut capital gL al barb iit Distat dealtel g de preoiepipieal care trebuisu aie madd Bevcap wpe corp Is det les Pe deasupre seep pret a Tul Bogaretrebulau fe invent tn imbracamante de In — 1a fe cag eselenil gt preotitegipteni, nu aveau vote af posite 0 feniurs, trebuiau sa umble ca plcloarele goale ia tmp. In ‘ine inirarea i sonetuar era inte=iedfemllor “Tot astfel credinciogl care frau tn templul zeulu feniian gan, Hetificat de grec cu Bxculapy in lesliaten Thuborbo ‘Maju rebuiau sé lo capil weme de tel ale,s&-mu foloseasch Jn hana for Tegra, quaita bob, carnea de pore, st mu freee ‘ee couoral sf af au se ducts bea putlia’ i alte temple {enilone preofl sav preotetsa nu aves voles bes vin ats ‘um in Palestina siren sveat oie Boa vio, nick 8 ating oarecsie de paral lor "Totus! casttaten nu cra impusd [9 permanenig tuturor preo- {ilo fenicleni (eum era Seypund celor wi mull date eseaen), pentru ch mul cin aces profi erat cisatorit sl transmiteat Semniatea lor de preolt coptlor Tor. Apot mul regi fenicient froth mark pret zauluh ets lor Dia spusele ul ‘Tera ion afm cb in ecalal “IM en, preotesele ele Ceres asi~ ‘cana, care ‘este Gesu Tanit cartainess, nu aveat vole 3 ‘omens nie mcar cu un irbat, niet char cu rude Tor apro- plot. De aeooa se alegeau drept preotere ale atestelzelfe feel fn vineta care. secepiau a se desparia de soful lor. Desigur ceanthcxsitate era interdleic magic, cal caltal ie Tanth fr legate. fecunditaten ‘nature. rodirespamintul, lat ‘artatensituala-aveu ea Scop 64 ctesze 0 cooporare inte om § % Aecqacte ene te signee — (BE N puterea de rodire a pimintulut, Pe de alta parte castitates rie aa: la‘Cartagina ed putin gf Ia alte colo fonicene, teebuie Usd’ im felatie cu o feformd majord a twologiet feniciene in [Elev al Valea hem, chad anja Tanit fost imples tn Cartaging a acl imediat reastoare 1ul Bash, find. numa fof a To fchipe a zoulul Baa. tntradevat in tophe= {ele anterioare sotosioi a Velea Lem. s0 gioze fomel A barbal representa Prin satueta de ceramicd aviad atribuile sexcale ‘mult #1 voit pronunfate, Ori tot acest natural exces dis: pure dup scaea ind seifa Tanit Is exercta-deminatia ssupre Proteonlul panies Preoff fenicien! purtau un vesmint mare de im, ea o rob, are ore pus peste un for, tot ovluml paring at te egipan, in cap purtau ua fal da bonotd rotunda. Alteer! robu dein avea broast pe ea temnul zie Tent ‘Se pare Totus ch cbligatia de a se rade pe cap sh pe fat sna ea lmpust tuturor preollr fenlcent, cel‘pe un rele gist, in Cantaginapreotal posts o barbs afoul, are pr. tare 8 acopertt cu un voal ee f cade pe umeri Deseori pe roba 6 in “Cave era In foarte fin, facind roba sproape transpareaté — a2 vede o band po care autoril Jatin o mumeay faticavus, 0 Banda de (esue ateptunghiulars, lunge gi sri, alt ce Dlema sacra purtata de preofi era'un fel de canna de metal pevcare o purtau pe frunte — similars scelela pe care 0 purtau Fi preotil ude. stain muse cite astel de conn care au {ost oloite In termplele neo-punice sau pe ele sem To! Taal ste foarte probabil cd printre preotit fenicient exist unit care erau supuH! unel discipline foarte rguroase, care nu lear Hi permis nici o ali elfvitate, sf existeu domaltsr, ust dia Srstocratia politics s oragelor, dapensalt de pazivea cu srctee { lnterdiilor ritual, Situsia acesta se potea afla sila Roma, ‘nde alert de flaming st de vestale, coplesit de o mule de Interdit si de oblgatil ritual, taiaw pontifit sf augurit carl duceau 9 vaid normals gin fara de sacordoful lor, Thcripfille fenicene i cartagineze care ne-au rimes dove- dese'cdpreoil se reerutau doar din unele fami care posedat oct un Privllegie analog colol evut de descendent lal Aaron St Tut tev a des, Ta sinal acestel preotiml fenicene existe 0 ferarhie foarte soit flecare tempi era ot Te lode, rub suteritates unt inure preot (fad kahanim litt mare al'preotilor) care dides Porunci preojilor propruczisi,preoior subaltern! $1 unt mare ‘Romie de slujtort inferior, Brit ditre aceqtia eat ca sia Eglptul fereone, scrbit Urnau dupa et micelar, care trebulan sf tie cares jertelor, spol eel ce aprindean candelsle 1 opa= tele in tropa, barbie sari eo eebulnu asl rad alt pe pret ‘Ge pl pe credincoal care volau af te purifice In fine on mare fnumis’ de slujior! nespecilizi — ca si sicem aefeL Pentre cl erau i QSrani ce Tuerew pimintul templetul, apol dlferitt meters care Tuerau uneor th atellerele proprll ale templulu Se glie ci In Hail, a gf in Mesopotamia, templele consticuay ‘mari patert economice dipunind de Intinderl vaste de. parint, far ft fost de mirere ea in Fenicin anu in colonile fenciene ‘i a fi existat 0 situate similara. Desigur preotit trebuiau si asigure bunul mers al cultutl seul tn acest Scop aveau sd urmeze eu exacttate 0 legislate facrd Toario precst, din care al s-4U pistat uncle clemente (eum e, de pid trial jertfelor din. Maria) qi soeast logit Tate este deter! similardaceeia din Levi a Ia fare de juni — varie de vio, de apt — anu de prinoa de srirnd tsi go fo aducesa Tul Bua Hammon {ipiou sierlor ct irerme’) svete ere asfcate dpa (opuor Due ace catogori de ere sit exact categorie Ae mci de hula ardeves defo, er de ertare, nit SE tbcumpere un pica, Jrta de fare intr de sen cx so wane alo nt cati dat le aul denpre care vor teeta In at Bee ted pete felul victimel de jertfit, ca si sexul si integrl- Fawn de pnint on o ta Bet {ates sa fai era stabilite dinsnte ou precise gt eutirut 2eu {oe jortfeg un tour, aula © ose, alta un berbee, un fap ex ‘0 patire, Preoi aveau drept In o parte din aceste jefe 1 Ia o taxa, ‘Preotil fenicieni primeau probabil o parte insemnaté_ din ‘gtgurle negustori fencien! 1 muah 0 parte ain earnes 4 prinomele eduse ea jer zellor. Adie este probebil ch ne- {Futon feniclent dideat © perte din veniturlle Ie, poate char Secuiala, curt ae. dada preojlor tude. Tnt-adevir ctim in Fela, XXII, 18 despre nogustorl din ‘rye st veniturle lor ‘Dar tot cigtigu, tot folosul Jul (= al Tyratuy va fh stint tui ‘Dummezea a tle na va fl stsios niet nu Ya fi pus deoparte ch cistigul vf pentra eet ce locale Tnalntea DomnallEste sigur of, templele feniclene, ca st cole egiptene, care sveat pe lings leo biblioecd nuit ct visit au fort Senirul unel carecre activa ineletisle Se dicuia Ta ele lope nar sug lite Yet ruale Se compe me suee, adevarte epopel care copindeat vista W uptale ello inte ch Acenten Enea sd tanspund pe plasul ie Shumitesimbelurt ale ceremoniior dia temple. Be Tap trebule 5 aditem of toate textle gante In fao-Samra (Oger) ni aint deci crea alestuite in trple,opere milologe desig, dar legate de concept feologice 1 ae aisboisney ritual: din templele feniiene, Panteonul ‘onaaneean era fone bogs, dat gran dense er rain tn cre sag ‘soaanecan, Dar chiar. aclay Stt-oray caneaneean tn et 4 dent np a nsrna. x fate copa serie in Canaan aver un panteon comtn, totus se"pare ed pret feniciesh Tiurena 0 cosmolople propie fleciruoray ta care zeul nu oray Jace rlul cl rfl de seam De’ aii Gsca Sprnge Inte yell dfrtlor gol tall, care eau flere reosmologe people, Ni raw plstst ntmdle a doudcdptell fe" gall tealgice* Sanchunlston sf Thablon. tal malt ca ‘Sigur ef preoil cin Cartagina nu su lsat plard Tegendele Iuiturle for th povestea Didone, asa cum neva, fst transit de Wigs dare a tors pon lta a rage or tinea din povetite preolor cartaines. Bate probabil ope fete sirse de feiclen, care se aflatin bibiotece Ge la Cartae fing, care au ramus dupa sities oroglut de elie roman, fu fost darulte de Scipio Aemilanus regio aumisy dar al lerdut mal epi eid iment nea mal putut it fen Jn secu. Yeu tem Gd vii recor Ia Hiern asupra‘cavtagineein st dupe victoria greslar spre, Pon Gariaginas-a gist rupta de humes Penile #1 comune cb orgele foniciene at fost intrrupte. Spre a nu ft covey de Slenism, pret feniciel din Cariagina aw trect Ia 9 Telorat Feliioa care intrdicepreecupért morale $l sipeind coe frente si contredsile dn veshle concept teloicefeniese ‘Acesid reform eare face 8 predomine pinte rel cup Baal- Hismmon st Tant corespande tn tmp detvoltrit ind foto. fice greeyti#tnora diate profeit mit tude 0 Dar aceastd reform religloasd era 0 resc- tie impotsiaelenimalut 0 rexitents tn faa pusrf de aifuriune a acostus, Accngl ret Enid Zaft de elena se observa ney epocd propia sla iude, coinesind coal cu Piitderea “init arama in Canaan, unde fenictana este vorbita cin ce in ce mal putin Goi brain dupa robia bbllonlang. De ees Sud limi ch ela de sci fein de Tings temple ‘dn Peni, care era stp Bia atu de per, dup ee Tastee dominstl Ge asirent gee bubdonient, -cu stamutat Ghvtayina ce devenize oarecum, tp scolul al Sfieattemns central mi fenicine Reforma religions cin se. al Voiea Len, a ost tard tiny sjutats de acct seit ver ‘iW din Fenila, dar de expansunen docri- peor eqiptene ae Iu Is af Ors ln Intreaga {ime mediteraneand, precum poste side date hele fovofilor red) pitta! sabi Ta Cofiagina, Ineesdevde oeafal grec neoplato- ian ainbllce (dsc dre 20 ora nonste) ret a lesa fn a Certain ‘Tenia ogeold itagoriland clebra, concust {mod continua’ de petra foeof = Milage, ‘Anihen, Hodlos yi Legert Aczasth soul flo: ‘ohh api hans mp mora Tafidnes’ co toute povestie millage, pe ‘ice ke interprets tn chp alegore gh tera SRpol eo scceptiad plier, i Woe So aig gy ay SER SO sce, mesic soc St {Riprem i conduee "pe cell ge Ori fa ste- ‘cpl epock preotfencint voisu 5 subordo- febe copula cvin Hasi-Hammon Tam, tot ig anh Ome pnteoaul fenklan, Pe de ella parte, scoala Fltagoriciand susie cA sufletle torr se ‘ica in veda 9 of cele mal bune diate ele oe sea tn stale, it nt ales in Tuna unde tt atau odinna, Acces concept ta: (foriand — de orgine evident egipeang i legats ce mtu Tul fas Gt Oarie — em admit 4 i cercurlle preofior fencienl afausoleal de Jn Dug, costemporan cu distrugeroa Carta incl arth aceasta cutere serena 8 tulletaor, ca ¥ ties tl 1Alubures, asfel ef a exist o colaborare intre doctinele unor {ozo pitagricent sl cele ale preoflor fenton, insur ta celal dip 9h de dottrinele sestologice epiptene. * nei cv, 28 ‘Negustori, comerful i navigafia Aone ge pe eet Ue SS ME a Sd EET, sath aiiall Sass Sako melee § eal de a ti rian a ah ee eke ier eat eo i ae eg ape ah upatiren curedene ete sites Sreatiemeh Geet dtd creat Spe ea eee eae and ae STAG Sa halt po uel Ba se Sa rea ES nincatieican Gnel easor cna etn ue nit mma eel cnr oro a eis a Nene ae Se ERE Geka gos wane caaae Sree aalte SMonads Nome ts TSVEN cet ndien ae hate SRE oreo eae ae eee ea RAG seat ata abe a Rete Seca acai este le SMES QT ip Bk 8[poteineteineeiencimsnnnananN.. fost ghsie obieteepeortane de import) gi nu eran bua navie eon tng at icesten eu pus de alto gust Sor feria cu care ‘erat invest ive denpre Rie ‘Bete Span Talla, retain Inaulele Wralee Sar ‘led lcenlen init roa ajons allot ade departs ‘befept fenicient a port spre apr in pare Secdenste aie ar heaterne nu felts oe clone te gan, Er voi in primal id 2 campers esa vind i s- gint S230 ntemelone colon det is snlbnih Tien’ Covcpires Pat Tene fg comtsor ial Meltrene apt © Site’ de cite ‘fegen) fbi Meu sau Seni hel eal dupe tee is Popeselor Mt ex flatly tot aga ca 9 atc gl ier ssi btsonien a font. case felnchele et tau te pe leo coma cla eI tind Ecniodre comers, tay este usps de-s"Tungul fall feedlerenean Ci pele afedt denicene furs ft Bice Fata tingle eseale'™ cape in dere angle efor pe fare Sate sercale" era ayeate desta de oproupe ube Pais aden in 30k, distal pe care patent 6 povourgl O° nav intro at do navigates ns navigate Gel al wee asst sie "uner ican enon de fede Iungate le fein, le alin dre tee’ de faelse care find de acca ln fenies vind nt neta AGP ciniate conten toe drumare state pe are sie ci tn caren tat Tone oh acest a seulat oh ugh a Tari, nantes Dommulut- St poport Ta lope (= a8) Ue a flo corable care merge Ie Tay i pnd pro liltorie ee poppin en cst earga ln Tah inpresee oa fee ct ellen oh yn tnt pin ary te njelege ‘Tertsos in Spaais feu ale tale bate ein plum st contr). octal sh Tn extn er Suir Tt fem in"wremen it se aailier ogitar regulate inte sateicoryeYonctene 9 rogatal Tatton, Tai © fdtore mult mat veche pare cee fata de camenit r= gut fenton in Tym Hla dpe cede! Tt Solo: fiom fn oral Tay: Chel regeeGoloren) ven pe ate Grab care mergend ia Haris eu cordbie Tat Kirn gris ee five oie venecu corti Tarps dun au, tek ides. mato pam i, Rep 2). ‘Ail Tarp au pote fi Toten din Sania mal int finds pun ht sd cae be gioexe Tn Unda" In allen fee o fn jurul anilor 972093 Lom, cind tia Solomon, punt na taster lo Sas Se dee maim ee ae Fiat case sfisu uncle th sudul Spaniel fn aces epoch, st erau Us emaenta iusimufe Ia Gibraltar coluanele fa Atlas) dar tu Putena conse cbiectsl unul export Pldend de serene tnt Fe glues Jaenisch door in esberia, ta Attia, Centala in ila Apt 6 alton char dus Hf tntore fa Span Gr fl duet fee uni In cots ce privote aural, ef nu se alla la ‘orgy Hardin Spania use export scest metal pris Ge teprecntsstuacl acest informatie din Cartea a Mla @ ovr Be Lahn nce etale a ote i rege Hiram al Tyruut'@ nel segue Soloman, aie und dine tee feviceal naar fl fost aff de naiv We pale do_prevedere fli sere sia. arate exact local Ge unde tmporty ates mirfurl seumpe. CSc! Strabo, de pili in Cortea’ XVI, 1, 18 [fats ch fonicendl pisnau ci cea malice strafaicie secret fxpediiior st destnafiailsartel noe corsbit ale Jor. Mat ‘halt un 'ves'fenlean ‘urmirit de o corabie greceascd ca vlad he oct unde face eaala 9 cumpird au vinde. mic frat 2d eect fe ninip — deci ea sufere un neutragiu— ELGG Gtaadiue grellor desasta spre care se Indra: ASt- fel ar fl extreordnat a segele rem sf eevilue tn seis Gropl gf tare de unde a pur si-q procure aitea bogail Cac (hilt gi pentu feniient un source Comercial pe care nu ar tl fost att de nal foci ae derlule oye de wir ttaror.Putem ie ‘atsma ‘cu certitadlne cl Tari neste leh Tarts, iar thenvunen peur, strafut e's 'maimotelor ne face 8 ami~ {em de vorba de india sau de o fara co aves relat cometclale Sd uTadh bts ern else tena Tipo ete lect spre ae ind 0 fr fonts indopta ure nece- [ia crab de ‘Targy spre a se ajunge 1s cay Corabla de Tag ‘indo eoreble de eirel nga, ada cam engioat aumeau indlee ter navele ce mergeau in Tad dar gf ele de corst lung de pul ion este apa —~ ne pute convinge citind texful din Cirtea'a fila a. Repior, Xl, 26, unde este sens yRegele Tovafat a facut i coral ca cele de Tory, ea sf se duct sh Setar dela Or; dar cou put 8 jung © alld ciltore'indepartata a fencienslor regelut Hiram, satstrt de corabies reget Solomon, ne este relaaté tot-de Siren 0 a'a Region gele Solomon aoa fact cor {e"Etion Gheber, care exfo gs at pe mala Mart Roy in Pimnngal ht Bon. i teimis Hiram’ inte supa si cord 8s | ] ]ier cua al mat ca sf unble cu core cx sup Stara Of lant de aslo au pat ste donde acl de ming i ran du fogelal Salonen? Un alan In Sata gig’ avon res 96 Sg deck 40" tla ar representa SOURIS ates pte ncreme tne de alt Joe ae ateak ck frm a tml UN Scoron) co stupa cof reh, cinoaltart af wars case roe de loge it Soovon in Of pau ut de ‘sclo ptr sate Shc de tala! de ate tba is Tegel Solon’ Dat fasts cart de lala Ge au repeats ches 200-¢9 fr, Despre Orc in tag text: arena sews ugh Int atram gf alge ful Solomon care adocenu aur de a Ot {Taduneerh orn ron ces scumpe’ Se pre tts teapot de aur tin’ Gir isu ctu eal Inperante Sau din wremes ral Biol ic acta spane Gn oe ait penta contrucfa Templuia din fruity nec sal Se {lime aus cure Of"? ic ToRaoo Egdesur 6 sta ‘pte ea) Va all rege din Tuda a inerctt af ajungt co navele sale tn Of spre guar de'scolo" Hegele osfa' eat loll Pete de Tag ease Gad saduch su de fs Of 96 + | | dar noau patut a afungs clct sian stieimat ta Bhign Gheber. ‘Atonel a 2 Onaeia, i lal Abb, cle Tosfat: St se. duel Si alugile mele ci sugile tie eu cordbiles 1as8"oseat SrutCisin aminet mumele de On pe do alld parte to Ls patriatlor ping la Taco? unde Of este numele nua din fl {a Toctan th indo sag fig al lot Eber, i Ofie este trate ca Hilla ponte numele net {art din Arabia de Sud) sic fobab. Tar aceon indistea he ajutd ost de pojin sh aflim unde Ho alld Jara Of Cele 15 tone de ur, ua vagon sl jumatate Ge ur, suse din Ofir ab snttat peal st eaute Local unde Sar putes afl aoesstl tart, S-a pus Ia Tndolal total reattatea Scondl imenee Gopi dase din Or sa afirmat ef © vorba (Ge exageracl Invintive #1 lperboliee are clutau el laude. pe ‘eysie Solomon dati find cmnorewta tendinit e orientale Huns lucruite in povestinle lor. Safle neadevirath rele Eee Cin Hor? Bet bis ata eeart edu fn Ofie (Cd se aducea cu adevirst aur dia Offr fo Tudeea, 0, dove. egle fapiuldeaeoperril nel ‘bocst de cals (ostvacd) ta. Te far din Ofte la Bathe arom 30 eke "Vom incerca sh artim cd expels replor Hiram st Solo soon fst relate De ft hat care od dn eg eon op, el ome de miuhon, apol plus yi mainte, dat mal ales aur tll na futon fodtse fpvepotaInveore ‘ne refcrim Geol al Xen Fen) det din Atsica Ge Sud) Mace de" our egiptene din Nubi,Gin’ Sulanul Ge i, nu erau prea bogs gt stim din inafes in istorie gree: Agatarcnida reds noud de Diodor SESSA cco stp exragee pet mines Fiplenti adn sur oll, mirodent, malmole si fey aint ard pe cae cf" umedu’ Punt l'care era staid pe ‘halt’ Ooetaul Taian, potndu-se ange Ia prin Baca Roe O expedite mare in fara Punt a fost cut penta prima fart de rep egpteand Hatchepaut la taceputlseclula al Sinica cen 41 taroreleteie nut mare templa, cela de Ia Birel-ahei it arat pe cameni) dia Tare Punt. Ori fle Geni aves atrinor legetrt cu Hglpul qt cedem c& aurierd Ge ncaa expdiie sa de alia lterioare,preeum 8h de bog tite‘ce se potest aduce de acolo, In sei st lea Egil ”ra mult prea slit tpt in rogste micl care se duyménens ‘eur fui trina de exe Ot “Totus ne puter tntrebe ce a determina pa vegele din Tyr, Hiram, tare era slapin peste un numar considerabll decor 8 tach allactd comercleld cu egatal udew ab Io Solomon ‘are mu poseda nave si nu avea ciclo experienta aria navi {alle Ni se pare. absurds alias cecaala cum sts agricl, Gum era staal fdello, a Tjrulul — orgy comercial #1 neg ar Iucrurle stew cu total sf ta vremes aceen nu se sepase canalul de Suez $i corabile rogeul Hiram din 29" au) ond feisond de cone putea si intre in Marea Role. Ar fl fost nevoie 28 se trans porte lemae intone! din porturle egiptene ale Misi Tossa Ihe consiatte corabll ssa Se poreased de acolo. i binenyees ar {0 tebuit of ae tmpartd dytgul expedite ta Ofir cu tol Fee, dompenu in Exit gh prin ire lrora ovens ah ‘cs fenicienit cu Dogstiie tr. Ort segele lira a preferat slo delet cient care Var aul Spi in cere prin fara tor, der pe ling aceasta cellule ex 5 est ere i pent ch ow tener lence pee fu construiret voselor peste 250 tan pnd ln Marea Rosiy lar spot Tneeputa construcia saver. Regole Hiram deci e¥este ‘mult mai rentabil st ach o allani2 comerclala cu Sclomoa, care poseda un port la Marea ose, tn Galful Akaba, port nuit Blut qt Ehion Gober, Plecind in acest port se putea ounge In Aftia de Sud pe drumal pe care navighooré si egipteni! iad at foot tn Tara Punt. Aga se explch aceasta tovirdgie inte egele Hiram # Solomon, porifi sl jung in Adrica 9 Ci este vorba de Aftion tim din aceon cd au pleat de tx ‘Bion Gheber (Ala) pe Marea Rosie. Dar na putea ft orbs. de regulele Arabiei de Sud tegatl. Subs, dep, ch care Tadell vend legiturl comerciale prin ccrnvane de mageet 1 de came acu reintenlse prin post la rege Solomon, cin: fur gl miredeni mate, Am spus cflsanul rom de care Pomeneste text Corl Reglr este lennal de mabon, care 22 fin America do Sud sin Affiee, far teu sora adoaga ‘Astlel ge lemn su te mint wiowse niciodsté inate in feral finda" Pe de atta parte mentiunea”pounilor ne ined © fed cu dese contact eu! Tn, pentru elim epoca scala — Seo Yen pdunll nu ersu pisiri cinoscute #1 cbgnite nea [Meditaranel. Octo osfel de (ara, cu deze contacie Tos, eet foasta de sidcest a Afric, epi Mocamieul det uade Sufi msonul, vint care pornestealteratiy timp de gee Tun in India" Africa sf dn ‘Adrien in'ladia Astfel a potras rea legateri comerciaie ugoare cu India — fara de uade sint ongi= ark pauni act ‘Tira Or represintd o tard foarte bogeth fm aur, tn Atrca 0 ssfel de fart neste Geeit Africa Se Sud” eare ‘are cur foarte bogate mina de au astel cf adocerea‘wnel mat fant de. aur din aceasth regiune in Tudeea qf Fenicin ett ‘arte verona ‘Sa aflrmat in uncle stud eu privire la Tara Of, o& acete fxpeditt ale Tal Solomon st ale Fegelul Hiram crau expeditt de pra, de jaf tm fel selor fecate de conchstadort spania Dar acess ipotest e putin veresimild ese! © grew de admin cl pol singe 16 tone de aur prin jet, venind distro fed sting fn eleva corti, fara arme de fos, adie fSr8 acen superior norma a armamentulit pe care o!avest conchistadost Speniell {a de sutton Amecici Chct gi feniienl qt Iudel, dar # Tocuttort Par Ofc era Inara tu sabi Ting gt seutrt, tt cal din Ofir erau mult mat numeroni iar fi invine yor Pe Svadator. NI spare mult mal verosimil ch oamenis regelsd Solosnon| ‘Lal lu Hiram aveau de ofert ocultorilor Tar tir cove mult {nal pretos decte aul cattorul feral Popoarele afvieii de Sod in seclul al X-les Len. 20 cunoy- teau nid bronral, niet ferul” Grae costar. ce se adusea de feniient din Spania gin intlele Mari Bitail de ect, arama capéts 9 mare dantate, devenind brea — sible, tanile ~”fi platogle de rons aves o dusate mult sak mare det cele eTare cere ane prosim so moh) mala, insccolal al Xcite Len. feral tncepea aa a iapindeascd tn tout Beatorana, den Balptal veeht'nu Fa, elon deg pe $isienfomanor a prin lero tale agin ar Ferl ropesentnintaul’co-scimbase portal de fore tre dul armas eel sable sl platoyele de fer in scant len fiom ‘Consus mares ‘nowtate care" conoreatptitorlor 0 fperiritete Incontestbil Pate eed cu ururnfa loca font in. anten! Ofr aw pt ot suit wor drug conrad Pimp care oe cundgte ule aves ‘Paton oare In teal aetel 1 cunogelienoate paca ral exact oe tne aie tani Oe? ‘a pranie. dite Rodesia qi Slocambical do axi -2" ast gp vartcmp do ruin oe fntnde pe ae de llama pole expe care vor soe al fou Dac eat escopec de wseae? nets sera fore Ge al pnt rare Bn ‘sur, de srpnt de plum, gi aceteYorme de seat aves fooma‘pet chuck fae htent Hi, eces alent orme po care ieee pentagon or de ur egeo-cetal “Acesta inserana cf poperul staiomicit in aceast regiune stig coerce Tne de Go cmealt See ‘De'pe urmele poporulul care a locuit ta acate lori — tn agen fold rae" as gi, dal it detne in peter Peel de wined ft lmpaotis cw ing procestun de bamenl, i altel de cle ea crestate tint desone bur care seaming ce era Hy eu tin Vane ine {ots cu an ident Dac satel de sere atce a fost foto in sere lor de. potosumerien, sc inaice da fntebaln: farce serirt"cuneforme. xe dacs sdmitem od {St popor eae a loll inAfvicn 8 fon leg comerile tu" prooremerini cate pact te, taviga ia Galt ‘Berge probabil in Octenl sien ‘Cecetatea deseator de pe Pere de tinct dln acest oeul 2 RS Sass toads sss or e400 cs "Tot ‘in scent Topi s-r8 gist urea nor imrtante sain de mangan, alc vec caps la Hse uno soci, ‘Mangan fst flo de umerent sd espns vet ot ‘de inion, Ponts toate seete popmire oma de mangea 100 aves proprietit! mage, ciel eu pulberes 1, cistaling,neagrd 4 insolabla in apes se putes opine o vei gama. de eer fr craiul cael," nie de cntitaen, de manga fntee= Bunlard Dect in Afsioa de Suitest un foarte veeht popor ch ies ecrealmangory ‘Reet popor hartle explosta nisipul st! plmintutle autre, sce cnet anti peste 90 de tine gh efplotirlaurfere 1p fegianes aise fodess'g Norarbie, sel Ta confluena iu File Sahl qi Land Pe fol Sabr anu Save care oe varel In Geeantl talon, pot navien tase mil sl ve allay mish debarca Gere avind ce faut "in atinchpeatrw prindeen de le,8 [intrelor "care aprons acolo. Este probebl & ural esas ain fest mine a8 f'sjunt er arele pd ia Gowan Taig Sau Pint in portal Sofa nical sourat oh nel te Sot Fert sdrtant in Mosambie, pare at feo flerune foarte ale Fis ge temneaut Obs conioana {tna ert eeneniena Sar Final din termenut Of; ar ifanta. de fe facoputacuvintae Sc cpl i inet het Se se ch fe semi. fa egiptna tnt Inipent este modal feicn dea forna Un’ccusle mate Sofala = Oft ein forte Plot Fe'de alts parte o serie de autort vor a8 lege Oftr dio ‘pune de vedere etiologic eu Supparaloslitte liga Bomber. ‘lad Sl ene suprises nde gua Reaves ditiee Dupd set auton Otud arf aaat In Indian Jorul Bombay, pe comma aa de apa, Hnvacilroghne dt, Momma ee lowe tm tum Inyanga, pe atc de Klomet patra mine Bex Postar auriere qi Se poste: atime cd tof pamintal dia znd Bint scomoait So alincme deo junieate de meta, Pe do St parte litul do aceste explotet mnlere ao alla rane fnsenite, ded ds forttenpl ce tear care per sl datere inico epocd al sie, din prime sete ale"erel-nowsre Seu came mal er. nto carte apdruté toante de prim) résbol mond, ¢ ‘nstaiss in anice nd a aural" un explorator german, Kort [Riera "desea sceste inense cimpur de ruin din at Inyanga-tin Noted tarsi ch oe un popor fours umeres A puterne putea ei ‘onstruasodaceste Ponca gt st sape Sepootr! ante De fopt mine de aur slat ol astisl tn aceasté reptune gf Rodetia (Zimbabwe) produce soda 9 eatiate de 15600 Kg nar 101[eects (Gou pe alt tip valurile mri Moneda din Byblos ere pe avers ule a nhipocim, at pe overs un leer sa un Tea TATyr moneda avea pe avers un dellin io soolek murex: (Gia‘care to extagen porptira). sau 2eul Méelgast pe un hipocam {anlrpal masa eu eorpul curbat qi cap slay avec cali Itt) ar pe revers o butnit ‘Monodale dia Sidon sint mat variate; une arath pe avers 6 galert de. rbol, plutind Inaintes ‘und foriree ca tarnurh ‘Sidon, “firs indoiaia ch este InsuslSidooul, Ale purl Ge ned aati aceeestgelertplutind pe valu Crtaging a inceput skal bath moneda proprie la sfgitul sacolululal Vea ten ga bstat-o in Sicila atune cind a Brut Bevole ssf pltenscl tmercenaril” Lagenda toned © seri fp earactore feniciene, pe avers este eapal zelel Tanita be ue Nannini revers un cal, un leu, un palmier; acesea toate cu oxceptla eu aa fost prelate de mopedele bate la Cavtaging fs secel lilies tem, ‘Monedele cartagineze sint de aur de elect sf de bront sm sau emis monede de srgint pind cad ‘Hamilcie nua Tost pe ‘eplin spin pe mines de argint din Spania. Cella stats-oaye Teiciege din apus ~~ Gade, Ibizy Carthago Nova. au emis ‘monede avind pe avers un cal. un elefunt, un paliler, 1a pe rovers difete Yours de birbalt in care sa recunoscat reoent ‘Spul uncr general cataginet Hams ft Haba. 2 ie ta «1 Gronie, BE, § Geoia S0RIE,¢ HER 3 Mie im glare! Explor, Jounal, 1, OSH po 8A, 5 Canstain Dit Cltian pitt ante, Due 18 it cs Casa Din Ea ron ter ow Foe ‘sina, fn Bleep E rtsehnelor Itt Ge voies oma eb ad em 1 Haroon, 1 1 Herodot 1,94, 96 " Gontain’ Dae sl Ton Asan, Fargnal ope oi Bir, Bac da er 206-206Ostasi, flote gi armate feniciene Marine de rizbo! reprezenta principela fort de apt a unut statrorag fenielan, dar fiecre in seston Urebula st abd 0 froth de scat "Navele de risbot fencione su fort acelen pe care lea utc tisat pe rind i regi Aurel reg Bersiel Smpotiva Motelae frecef, dar gf al celor din inalele reglunile lmitate Goll Eerste Senacherio, rege al Asiriel In see. al Vil-iea Teng th pune pe fenicient 8 onstrunsea pastel de fats de visbol 9 Intreprinde o mare expediie impotiva locftorlor se orajlor ‘in jurul Golfini Perse, Navele feniciene mice censebea prea full de cle. grec pe care Je cunoaytem mult mel bine, st ‘ontinuau Tied Indolall pe cele ale egeo-cretanior, Feniceni ‘Sveau fo tod eseaial Goud felur de ave nava pintecoasl fotunday care fnainte door pein vale Wf tansporta cdrettarl ‘Considerable, auva numita de fenlcen! goufol upd transrierea iqeach a actatul ‘ume. A oun categorie cupeindea nave de lsbot Tung mitind forma nal pegts, in care raportal dine Iungime slime era de 1 1a, sin tare se aflau cincizecl ‘mat malt visi. Aoenath evi nainta pela forte ramelor oar ad era un via! favorbil se inde o veld dreptanghlar® Intinsd pe overgh perpendicular agerat pe care. In coon co prveste cirma, awasta au era do tial eslor mon ‘deme care se fived in jurul unul etambor longitadine) = per= faite migsér stele ia dreapta gi la stings cirmel, tip de ‘crm introdus in seoolul al AiVlea.Feniienitaveay rept ‘Gri o "visit mare pe care o fan pe lature navel pein dow Plrghll de amaraj. 0 Bars Interata in extromiatea Ge sus a a Visle-crma diden pasibilttes ctrimneulul <8 seionese cérma fare erm compusi afl din tet slemente wala ‘mare assind rept ems ala oy adiod parte snferiowt lal.a Vslel @ Bara cu'eare se tunered visla, De cele mal multe orf feeare na Svea doad_cirme, uaa ls Sabor! (wings), coats. In tibord (Greaptay Se pene cima se folbsoa deat 0 saguss rts pe favele fenicone, cealaid find Yinuta drept veaervd tn ear Ge fvarie, dar in memental une lupe, savele fenicene utiaaa (ile dou emo, eu Gol cimmacl, putind astel sf execute miele ‘cu rultdvapidiae In special Intoarcrt ale navel. Poli, [storie ca erin dm grosigte qa Insohit ogrile romane a asedial st Dimicires Cariagingh, cevio cu privie Ia navelo.fenelone ale srnaginatlor* sCordbile lor erm contre in aga fel cit = Se pouts migea ‘tn toate: relile: co ugurinf vial lor erau fate pricepul.. Dest veeuna dia corablle ior era Inghesuld de dug, ele se rosagoau Tard #4 reach prin niet primedie ‘i culnave’ att de ufoare le era laste se ajunga In larg. Dec, Simpotra, dopmantl fnainta spre a le armart se Inoreent, evo {usin jurul fa yt cAdeau coed fovindt fara tnclare, In weme ce vastl roman putea cu. grou sd se Intowel din Dricinn grout sale tn pei de pregative a vslalor | acest "font pricing « nuimerosse seufuadart le havelor romane, In ‘reme fe duct 0 corable crtagineza se afla Tn primed cele Iie ‘veneau cu" uyuringa in ajutorul et jexinduse aapola Dupel Romanli au aveau mimic din teate ecestes. Atuscl cind ‘rau atacet stimtoraft—Intrutt se bates eu navele apreape Setar => fu avon unde si ae retraga Un van ststmtorat i provi impins se sprgee pe bancurlo de" nsfp sau emus Ia firm. Greutaten enorma'a cordilor = ignorant vislagior Jor 4S pi stl ce fe pnts a nope ans aed 1 te strecura printe navele {nace qa atacn ia pupa lor acele ‘have duymane care se ala deja fa Iupt eu altele* impotriva srestet scusinje strucltore. a pllolor punch consult roman Dull inventf a mijie extrem de efeace ‘Sacnuiit cord, patrela dotete ea clonl,ellige mal, are frau aruncate asipre vasul pune atundl ind nava romand se Spropin de el, far pe acest polel treat leyionaril romani, bro feu de scutuet, Gare trandformau asifel lupta navald ty Iupta de uscet, unde aveau superiortate espa punto. evel de lui feniene ete pn — pcre so ‘anil M numeau rostram ~~ ajecat sub apd st detinat af ote ‘Pong’ svn cuamanss Acestpinten era de obice spect la peor usPe navele feicione do sisbol se instaleasi ea impul al doitea| Stopol al tells vind de visag, nd. comandafl de un oer fBumit pe mavele precst, simile celor fenciene, heleutes evele Gu (rel Hadurt ce vslayievau numile de pret treme, far se pare ch mnarina cartaginees a folonit nave de rol ca nl rinduri de sla, apacasle pentere. Mal verosimil ete el eniieuly gt eartaineal, au lost’ ayasisa pentzcoters, ‘led nava cu 60 de Fame Tungl — cite 25 In fiecare bor "Toute impale cu care feniienl erau in contact erau mat cu Seam puter! coninentale, de soa clad acestea dint aveau fevoie de vase de luptafacesu ape 1a fenciel ca 84 Te puna Is alsporiie eordbit 8 mariner, Atuncl end rogele Sargon al Joa a Astral (722 ~ 705 ten) stacat insula pray el a pus iene ce seer feat cy oavele or Bar hk Riot pe fencien ca slat impotive ionenilor sfacuaf gh flota iu Xerxes tn Salamina (480 Le) se afautrel sule de teirome feniciene, Orta fencient de pe nave purlau 0 esse, ‘Yegminie dein suf: Hseadra feniclna, socotia cea mal bund, aTupeat Inari sting a foil trmpotriva elekateniona, gl ea DuNat Vilajgte,Trivemele folie de fenicient le Salamina mt frau un tp Ge vas de luptd nou, dar ia batalla de la Alaa (G55 term) imposrva foctenlor tote navele pur 8 fi fost pene fecontere cu cindese! devise, add de-un'tp tai vec de vas cu un singur tind de vislag, Tueydide afima cd grecit din Cornt at fost ct Sint ce afloat de tiveme oatre 100 Le.ny lars pare cd radia pastrata de Clement dia Alexandia, upd fate sdonienif au oventat trlrema, este adevarat. Parson [Necso a pus sh ge qonntruissel treme fn Bgipt catre anal 600 tem, dupa Herodot® “Toate vasele de risboi din acta epodi,mileniul I Len, aveaw rept caractere comune, © prora cu. un cioc sau pinten”pentrt 1 Sfvima ql sapunge tava duymand, au pentra ® emulge v= ue fete sale prin navigates aldturt ¢ depdstrea sa. Esta forte ve- osimil cd cost pinten este o inveniie a ogeellor, adoptata de ln iicenient de cre feniient Cast 8 gaat pe lem nel Sb din epoca timpurle de rong afleta la Doral Tm Figla, re prezentarestnel nave in ante ce rasta, ‘Modul cum erau disput viblayl po navele antice feniclone sau grece pe frumosssle tiveme ance rimine ined un mister al navigulel'f au gtim cum au pulut fi sncronizate mises fel seu chlor inet rindurl de Wislal pe acaste galere antes, pentru ea miqeaiie de ramare aa fia efcinte i pentru a vist 2i'hu se inearee una iatralts, Date incerearle de a da o exp fale valabla seestel peste ‘@ vidaglor fl a migetnlor Tor aa SU pulat fh cnsiderte consistent Gu toate cf marina trebula sd fle prime late de apirare (Cartainel cu toute eX en consrun lve tn mane sunt etal {in vreme de rizbol flota cartgineci aa fost pren puiericl, ‘indea a fost tnfetnta deseost nu aumal de grec, eft de roman ‘are nu aveau prea mare experien{a in Iupieeaavtle. Se pune chiar'ct Toman In prism rdabot punie au trebult 4 prin @ fava cartaginesS cl incl vindurt de vislagh spre a0. flost (model pentru ei construl_ propria lor flot'de rdzbol. Dar Snventia att de simple» constluiel roman ‘Drala scestor orb, punte mobila eo ae runca eu gle curt peste ast ie, permis romanilor sa ayige st bitlla naval. do la Eisiae God Gem) gf inet alte tre, dntre cave Ultima le lasulle ‘Aagate GH ben. ‘Cartaginest folocenu in luptele navale vechea metods de a clonl sa stil vesul dupman, sau dea Vall putin fatote gl {n"cantact cu el, apol slarimiad rarnele de o parte a bordull slur Ge sfsma‘ch golera cu encl Fndur de visag, aga nut Detar sat qungderems, cares inloct rizema ex Set rind Se" vislag, afoot 0 tnventie. a tiranclul Siracuzeh, Dionysos, ‘pd spusele uf Diodor ln Sila, sf ea a fost repede copiald fe" rtaginest, Flos cate s@ infra io prin reabot ponte ‘Svea mat mult de doud suse de nave fear, dar erau tereme Sigurt de quinguereme. fal esudat cote fap ct portal circular Al Cartaginel, apa-rgul cothon cuprindea 220 loeu pentru nave, ‘in care 100-17) pentru aoate nave cu cine rinduet Je visas, dae posts uncle nave erau trese pe useat Un alt ort artifical {eniein, cothon, ete cel de la Mokya care era de 81 pe 37 met, fstun ehnal lat do\7 sete. Dar in seus gort rrerele do abla pteau Tncepes, lindd o caress de| | sven 67 m lime ce cu greu pitrundea tn canta de iteare te orl ain bot. ‘Deigar siti lr geogratich a ficut pe fice, agra pe furmunie Marsi Medrsne ma earind order ome at nan dec esas de uscat Tot fenicent ain Cataginn au {est soldat remarcabit 9 campanile ful Hannibal lea dovedit TERS Aras pani CP pie Be a ion, “ied in Poemul repeal Kere, gilt ln RarSara (Ugur sect i rogele diapue deo ariata. considera cre Spl te fi pe de apa’ Sen lines at oraeact) Crires eprovstonsh cu ele. E fines a tae Soret Oasten ta Be Oxy putea) Be fecha do ce ly Bon rt nae ian ek Limi tergind in-rndtt deo mie oa pinen plot) 5 sd ee le ih pl Main a ce a a ‘Saal on Merging ct tesa past oe/ evi! poem ne ca cate dere aed une cot de cite satel fenicene, dat ele par Tote exagerats ileal toca eu age plete “febulerenmint de siemenes fat ef armtele unor sate rage fenciene a luptat impotriva egipteallon, fcind parte aia ecole hts Pooicia se afla Ik siscraoesa tel mth nper : ol aioe betonan elt clon, ear dup doer Cela hteh, co ural vase Popoeelr Mar egipteal ‘Slrotubllélen ‘au contin. iach expedite imps trva euelor-oraye fenitene, Ail seesie‘tae-orge fleas Sava de roast unr see ndebngete, de acesa se ea {cease dupa eam pte vedem wel reir strens, Go's tn une mentie da Tyr Asedil rupli yr era dacs hoe proven tu teaechal despre Lnpresurareaporuncis de Fogele Nabucodonomor ath cu vol aduceinpoliva Tyrulu de la mlazinoapes pe 1abucotonoeor, regele ablonala rogele region, cea, es uje (~are'de apts) ce care oft g cu mulime fe pare: Pe fel le cele de pe mint el leva vlde ca SSole"GVa siseeimpotrivn ta turmatdempresere 4 et ee wll imprejura tir l'va pune Impotrivs stare, ‘Spre ‘unl al ve mpnge supe Ge spor sida warourie tle {evn dicina e opssrele ale: De. mulien clr I et Nope de peat #'Se tot liretioe st aren (ex ue relor de lpts) sal roatlor se vor eutromura zidurile tale end a'inia el'pe pore tle, cam ve intra inure cette aria Gx copittle ealor ait va ileal toate ule tale, pe poparal ‘wil va ueie ex Sobe, el sonmcio de amin ale vremil puter flit tale Te va rstarn’ Ia pint. "Gor efut boetia ts irfurile tale Io vor fra, vor darima siduile ‘ale qi frumosele tale cas le vor atric, picts tale ‘arbor ta i pimineal ty i or anes ia ep ‘Vor eurmon igomotul cintecelor tale gf sinet de chitaré nu to va mii aut la tine. ‘Be'sgomotel edderil tale gf de geamtul réntlor ta, cind se va face ml fa ae, a eno cutremura dre etree S2"vorpogort tof! pring marie pe ‘ronurile lor i vor scoste purpurilesif-vor desbracs Issinele lor cele pestle; ca ‘ctremr ae vor fnbréea, vor geen la pamint spe fecare lp Sever agudut gf minuna do tine" ® ‘Din fiat nutoniorclanetcunoaytem dastul de bie luptele ppurtate de fenttenitoceldentll spre deoebire de cele ale tta- felororage ip. Fenicla, Caragiow vind. un teritoriu vast in spate ea flat repede ef supusil el continental snt excelent ‘hte mai cu sama cd acelagt biol fener Tara seat feintant — de multe secole ~ undo au ajuns so cucreascd fhigr tron’ araonllor, dnd najtere In lnastia a XkiI-a zal Usend"Dee aceite Gein eens tous Car ‘eens In wremen geabosielor purtate ta socal VI Lew de fegele cartaginer Mlchut a de urmasi sa, marca cetate fen Gand avea -arnata formaid din extent al el dar alm mer~ ‘enari ls care so adéugay feniclonit care loeulau fa statlo-oraye Sinte'‘Crtagine. Tn felul soesta armas eartaginecd reprezota 8 forid de tamut, dar totus nu a exist niclodatd 0 armata per= manent cartaginens, cum deaf nu au avut nie romanil Ine Inte de seca tea, ‘Nu exisau comandanti de meserie al trupelor, 1 general rat nui mod special peatra foeare campante mtr. La ‘oman, isd, comandangl aFmatelor erau de dept consul, "To. fog membrit famifer Bares, ineate i to. umpal clut deal Soller rz! punie au ramas mult tmp generall a armatelor ‘ertaginege, cia ce lea dat un mire avania) asupee romaailor ‘cro cons se sem Folosres reoenarilor in armatele fenieiene nu era o ee nous #8 mua fost apicet dour de feniclen! din apus cl de 49(Peeing. meter (al din rasitt Aste Tezeebel spone referindu-se la stetul-orat ‘Tyr yPerwuly Lidinul sf Liblatul se afst inopies ta st et Wed stat; atirmau’in‘tine seutusle qt cofurie Jor eK accu marirea tar! Dar ‘Tyrul avea pe Tinga mercenati 40 fftire a, cei cn im aclan capitals Fi Arradleimpre= ‘Uhl co ogtrea ta statauu tmprejus pe adurlle tal, turaurle {ale se aflau gamadicnd ; soya i airs tlbele sus pe due wis tte “imeecoli al V-lea Len. mercenart au fost fol tm mame rare de site feniclenit occidental 1 Diotor ain Sis © atin F Giamulear even 1 armets sa mercenart dial” Gala’ Spaniacind a dat bila dela mera (00 Len) chiar greet a opt ia armatele eartagineze, find ‘condstonatitmediat Ta ‘moafte dacterauceplurai de un general grec. Forfa principala’ a armatelor Cartaginel era consttutd din cetdjntef'el W din supusl Ublent sf spenolt” Mereenarti tre ‘alae plas ca sure mart yt de accoa mu ere fol dec in Pusboale importante, dar deteor! se produccay.nisoue le lor LLupttton! crtagines grou Inarmeti cu arte grele de apirare de atac tp fell hoplitdor erect (din care existau desigur mull Lin rinduile mercenarlor fn eclea ale adversrior fo), Tra Dele feniiene era inarmate cu 0 eabie cbignat cu 0 sta 50 la Inceput"un seyt rotund, spot onul tung fa com su avut romani! cei In plus eveau 0 plaloy plc de Brons care ‘eopereau pleptul st spatelo,aga-cum au fost rogdsite Ia Talla Sim Dunia ‘Armatele din vremes aceea foloseau, a 3 cartaginest, cava- levi aruneitort cu pray, srcagi si orayt Inara yor. Regi ‘Macedonlel, Hip $1 Alexandra cel Mare au dabindt victorie formal et seam gragie coveleil, cu care formau 0 {TURE 2 gre Cartagina aven foarte bunt clare! printre sum, spanolt 4 elit Asti cavalera 16) Hannibal, dng patrons in Tela, fra aproape un sfert dia tntreaga sa oye. Se pare ed pind 1 rae Soniee pumice srmataie carnginere au svt care: Ge lupth, pe fare 1e-au tims si lle. chir peste rare fa Sicilia. Acs ‘iodor din Slee Pomencyte chiar de folosiea e 2000 de care {de luped nse Bathe, care de iupta cu dot est glo tel lope: for, nu dol ce a epsent, ‘Din text lta mal sus veiee cl Iupta tre earele de tupiatimpunea Tyrael a abo geclagt fae, ce era ‘dealifel foarte mult utilise in toatl Siia gt Paleitna de pda, vegele Solomon avea patru mil de cere de 1upt, dar ascents bbllonionilfolseau care de iuptd dotae cu nig cade in jurul toler, cent usdeas pe toll care at fh Intrat'in raza lor de aclune, fe claret, fe pedese, consticuind Bstlel o tenbild arma de riebel Bate posbil ca cartagineet Sa'1h cut abtel de eare de Tuptd cu couse, dat aveau scare biodata sparate do eects in tate pare: Se. gtie pe vee tren lui Homer carele de Iupis serveny oer spre s (eansporta pe rlzbolni Dar eatele de luptd au fnoeput fie plrisite de fencien a si de grec, dupi victorlle sualuctte de Tul Alexandra cal Mare, sre avea nual cavaleio drepe fort de aac frontal. Pe Ge ald parte in India rupele macedonene ale marelu general Ininisera 0 armaté caro sta eu elefan Ort elofant cuserd ovmare impresie asupea soldaior grec gi straierd. pantes ta Findurle lor Cartagina avea elefan! co tdlau in stare slbated fn'nordal Afric, im agaeia Berber, Algeria #! Maroesl do Testun ale usei bogate faune topes, teaate prin uscaren Sanarel si rau hranite de o vegetate Lnsuilclenta, acest pechi~ dlerme ni aves nie! Traine, teh puteren rudelor Tor din Africa fualoriala g Centrali,fiedmai sabi dectelefanll din Ind Dat spre deosebire de elfani dio Africa Central, et putea ‘dees, deq-te afr de un fstorieh gree ch sub lll reat Pooler! din Bgipt sa reut sae dresome lelofant din Africa Centr tie Ieee expe elf in Brie ea ne felepetunes, simul lor morals religion. Se povestayte de cre free! ci elefani ain. Africa de Nord stingest Snceaiie pada Fle cu ceagh ged se adungu fm tna de lual nous epee a 56 purities in chip solemn. ‘De aceea elefanjil acta ere coosi= {Ere animale ceegt. Taal artaginest, putin sensibilt Ia aoe, de bane, {ay feos ca fore de gos, uctod oarecum, Tol tecuritor In bAtdlleweerno, Hannibal reuslt a teach peste ‘Apt patrwzec ce elon dar tol in aforé de anal au must it acne triguroesa din Piemont unde ajsinsee. generale carta finer cups ce a treet Alpi. Unul singur din of e supraviefu Sipe el merges Hannibal Tratatul de la Zama ‘a Intras carte iseelor si tal ibd elefanfcaze su arut wreme se qaizec de SaVS es fo el ot tu Gn le pelt fglonarit roman! sf morcenarlrasclal Impetrive cartaginecior, fe temeau malt de clafang: Mian lor enor cll lor asus knife sll iseusina trompet Lor, gio fn forma de sarpe" fsam ao exprimay romani, In fine mugeete tor bags spans {in soldat Fomani, Spre mari efectl paiblogte ce produceny a