Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Etabs - Manual Exemple - Craifaleanu PDF

    Uploaded by

    Tabacu Ionut
    2K views80 pages

    Original Title

    etabs _manual exemple_craifaleanu.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2K views80 pages

    Etabs - Manual Exemple - Craifaleanu PDF

    Uploaded by

    Tabacu Ionut

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 80
    JOLANDA-GABRIELA CRAIFALEANU CALCULUL STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT CU PROGRAMUL ETABS EXEMPLE REZOLVATE MATRIX ROM BUCURESTI, 2015 MATRIX ROM CP. 16 - 162 062510 - BUCURESTI fel. 0214113617, 031.4012438, 0372743840 fax. 021.4114280 email: office@matrixrom.ro www.matrixrom.ro Editura MATRIX ROM este ncreditatt de ‘CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII STHNTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR Referens Prof Univ Dr In on Rad Pas, Universitas Tec de Const Bucuest ro Univ: Dr Ing. Mia Valen Pred, Universite "Poliebic” ie Bucs [Bescrieres CIP Hite Naina» Ronda | CRAIFALEANU, JOLANDA GABRITLA | ate rc ne rac programal ETARS: | exemple rensvatellnis-Gorss Crane Beceegh ee | Rom, 2015 re eu | iting | ISBN 978-60625.0171-6 casos J ETABS este mared Inregistratd a firmei Computers a California, SUA. Structures, In. din Berkeley, 978-606-25-0171-6 _Caculi! stuctnior cn bton arma eu programul ETABS. Exomple rezoWvate Pretata Cartea cuprinde o serie de aplicatii de calcul structural destinate rezolvarii unor tipuri_de probleme frecvent intalnite in practica de speciatate din domeniu! Constructor din beton armat. Lucrarea este alcatuita din tei capitole,flecare dintre ele destinal unei aplicati distince. Primele doua capitole trateaza In detallu calcull la solcitari gravitationale 1 seismice al unei structur in cadre, respectiv al unei structuri cu peratistructurali din beton armat, iar capitolul al trelea descrie calculu! stiri de eforturi si deformati int-un plangau din beton armat. Calculul seismic este efectuat in conformitate cu prevederle noului cod P100-1/2013, intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2014. Pentru calculul seismic sunt prezentate atat metoda fortelor seismice laterale echivalente, cat si metoda calculului modal cu spectre de réspuns. Aspectele esentiale ale aplicaii color dou ‘metode sunt prezentate intr-un breviar inclus in primul capitol al lucrat Peniru realizarea apicatilor din lucrare a fost_ullizat programul ETABS®, dezvoltat de fima Computers and Structures, Inc. (CSI) din SUA. Programul este tutiizat in prezent pe scaré larga in peste 160 de t&r, intre care si Romania. Fondata in 1975, firma dezvoltatoare este unul dintre lider globali in domeniu! programelor de calcul structural, aplicatile software produse de Computers and Structures find utiizate in proiecte majore precum turnul Taipei 101 din Taiwan, cladirea One World ‘Trade Center din New York sau stadionul olimpic din Beijing. Faciltajile multiple de analiza pe care le ofera, interfata prietenoasa cu utiizalorul, precum $i fiablitatea cconferita de cele peste patry decenii investite in dezvoltarea sa,” recomands program’ ETABSY cape un nsinment de ina caltate pert provetarea structurior de construct SSelectia aplicatilor prezentate in carte, precum $i a confinutului lor, a fost realizata astel int s& fle acoperit un numar cat mai mare de aspecte imporiante ale modelai. fapt de natura de a extince utitatea cari de fat8 dincolo de cadtul strict al tipurilor de structur analizat. Conceptia exemplelor urmareste 64 conduca utlizatorul, pas cu pas, prin etapele ‘complete de modelare structurala, calcul gi vizualizare a rozultatolor. Po Introg Parcursul, sunt olerite explicati concise, raportate la context, necesare injelegeri ‘conceptelor de baza gi logic etapelor. Acestea sunt evidentiate separat in text, astfel Inca, la nevoie, s& poald fi recite cu ugurinta. Pentru Inlesniroa familarizarit cu interfata programuli, prezentarea este Insofita de ilustratji ale meniurilor, terestrelor 51 casetelor de dialog care apar pe ecran de-a lungul lucrului, pe acestea find introduse marcaje grafice care evidentiazd actiunile asteptate de la ullizator. in scopul unel eficiento maxime, se recomanda parcurgerea lueraril in ordinea capitolelor, astiel ncat s& se realizeze 0 introducere gradata a aspectelor noi. De asemenea, este recomandat’ modelarea efectiva, pe calculator, etapa cu etapa, a structutior respective. lolands-Gabries Craileans ‘Asa cum se poate observa din date fiecarui exemplu, modelele structurale sunt Cconcepute pentru a permite tranzitia cu usurina de la un exemplu la altul. Aste, structurile- din capitolele 2 si 3 se pot obline prin transformarea.structuri din Capitolul 1. Din punctul de vedore al unui utlizator care gi-a generat modelul din Primul capitol, aceasta inseamna eliminarea parcurgeri repatiive a mai multor etape ‘elementare, deja cunoscute. Pentru a sprlini acest mod de lucru, la fnalul capitolelor 2 $1 3 sunt prezentale etapele necosare peniru tranziia de la modell inal la modelele din capitolale respective, Pentru utiizatoi famiiarizat cu elementele de bazé ale modelii si care doresc 8 abordeze direct apiicatile din capitolele 2 si 3, s-a reours la trimiterea, in text, la etapele identice cu cele din primul capitol, astel Inca sa 8e poata urmari cu usurinta ‘doar aspectele specifice exempluluirespectv. ln textul tucrérit sunt electuate trimiteri biblografice la codurle gi standardele necesare realizarii proiectaii structurior respective in acord cu reglementarile in vigoare in fara noasira. De asemenea, in bibliografie sunt specifcate, ca surse ssuplimentare de informati, manualole relevante furnizate ca documentajie a programului Cartea este adresata studentilor facultjior de constructi, din cictl de ticenta ‘sau masterat, dar si masteranzilor, doctoranzilor gi inginerlor proiectant interesati in @-$i dezvolta competentele profesionale in domeniul caloulului stuctual ‘In realizarea Wucrari, autoarea a folosit experienja calor doisprezece ani de predare la Universitatea Tohnica de Constructi din Bucuresti a eursului gi aplicatilor la disciplina ,Proiectare asistata de calculator Autoarea doresle s& mullumeasca ‘felerentilor, prof. univ. dr. ing, Radu lon Pascu, de la Universitatea Tehnicé de Constructi' Bucurest, si prof. univ. dr. ing, Mihai Valentin Predoi, de la Universitatea ,Politehnica” din Bucuresti, pentru arcurgerea minutioasa a lucrarii de fala si pontru sugestile valoroase ‘care au ‘contrbuit substantial la imbunatatirea continutului acestea. (Caleusicurior din beton armat cu programul ETABS. Exemple rzovate Cuprins 1, Structura muitotajata tn cadre din beton armat 1.1, Date de intrare 1.1.1. Date geometrice 4.1.2. Caracteristci de material pentru beton 1.1.3. Dimensiunile sectiunilor elementelor structurale 41.1.4. Rigidtatea la Incovoiere a elementelor structurale 411.5. Gazuri de incéreare. Actiuni gravtationale 4.1.6. Cazutl de inc&rcare cu sarcini seismice 4.1.7. Date pentru calcul seismic conform codului P100-1/2013 4.1.8. Combinati de incdreari 1.18. Alte ipoteze 4.1.10, Sumarul datelor de intrare 2. Specificarea unittior de masura 3. Inijalizarea modeluli structural 4. Definirea retelei spatiale de reterinta 5. Definirea proprietatilor materialolor 8. Definirea sectiunilor elementelor de tip bara 7. Definirea sectiunilor elementelor de tip place 8, Desenarea elementelor de tip bara 8. Dosonarea placilor de plangeu 10. Speciticarea conditlor de rezemare 11. Alriouirea zonelorrigide la capetele barelor (noduri cu dimensiuni finite) 12. Spocificarea cazurilor de Incarcare statica 18, Aplicarea incarcaiilor statice pe bare 14. Apicarea incarcailor statice pe placile de plangeu 15, Definiea combinatilor de incarcari pentru calcul static 16. Vizualzarea gi vortioarea datolor do intraro 1.18.1. Vigualizarea prin reprezentare grafica pe ecran 1.16.2. Vizualizarea Sub formé de tabele 1.47. Caloull static 1.18. Vizualizarea rezultatelor pe ecran 1.18.1. Forma deformata a structurii 1.18.2. Diagramele de eforturi in bare 1.19. Caleulul seismic conform codului romanesc P100-1/2013 1.19.1. Aspecte generale. Metode de calcul 1.18.2. Specificarea surselor de masa 4.18.8. Atribuirea diatragmelorrigide de plangou uw 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9.4, Analiza modal 9.5. Varianta 1. Metoda forfelor seismice laterale echivalente 4.19.5.1. Calculul coeficiontului seismic ae Joangs-Gabrola Catalans Cala stuctrior dn beton ama u programy ETABS. Exonole ezovate 7 1.19.5. Dofinioa cazurior de caloul seismic 73 2.15, Specificarea condiilor de rezemare 15 1.1916, Varlanta 2. Metoda calcululu modal cu spectre de raspuns a 2.16, Discretizarea peretior structural 17 1.19.6.1. Definiea-spectruui de proiectare 6 2.16.1. Discretizarea manuala 17 1.18.6.2 Definrea cazurior de calcu seismic: 78 2.162. Discretizarea aulomala 118 1.18.6.3. Determinarea si speciicarea numarulul de moduripropri de vibraie 217. Aibuirea zonelor igide la capetole barelor (noduri cu dimensiuni finite) 120 considerate in calcul at 2.18. Spocitcarea cazurior de ncaveare staica 120 1.19.64, Definiea combinatilor de incdrcari pentru calculul seismic 84 2.19. Aplicarea incareriorstatice pe bare 120 1.20. Calcul structural state seismic 85 2.20. Aplicarea incarcarior static pe plangee 120 1.21. Vizualzarea rezultatolor pe ecran 85 2.21. Spocicarea surselor de masa 120 1.21.1. Vizualzarea gratica a rezultatelor 85 2.22. Aviouirea dafragmelor rigid de plangou 120 4.21.2. Vivalizarea rezultatelor sub forma de tabele 87 2.28. Definirea cazutilor de calcu a seism vee 1.21.3. Alte modaltai de vizualizare 5 sistematizare a rezuitatolor st 2.24. Definirea combinatilor de incareae 122 1.22. Valor de control pentru rezuitatole calouiuui 93 2.25, Calculu stweturi 122 2.26. Vizualizerea rezuitatelor caleulului 122 2. Structura multetajata cu pret structural din beton armat 94 2.261. Vaualzares forme defomat astute dagramelr de elon in ‘rin gi stip 2.1. Date de intraro 94 2.26.2 Vizualizarea diagramelor de efortur in pereti structural 122 2.1.1. Date geometrce si de contiguratie 94 2.26.3, Vizualizarea eforurlor din poreti structural sub forma de tabele 125 2.1.2. Caracterisci de mateval penu beton 95 2.27. Etape destinate ranztei de fa modell de suctura in cadre din capitol 1 a 2:13, Dimensiunile sectunlorelementelor structurale 95 structura analiza in capitolul curent 127 2.1.4, Rigidtatea la incovoiere a elementelor structurale 95 2.28, Valori de control pentru rezutatele calcululu! 130 2.158 Incr gravtaionale 98 2.1.6. Cazuri de incércare cu sarcini seismice: 96 ructura parter In cadre din beton armat: calcululefortutlor din plangeu 131 2.1.7, Date pent calcul seismic contorm coduli P100-1/2013, 96 Se ea nmi ue 2.1.8, Combinati de incarcari Fd 3.1. Date de intrare 131 2.18. Alte ipoteze a7 3.1.4 Date geometice 131 2.1.10. Sumarul datelor de intrare 29 3.1.2. Garacteistici de material pentru beton 131 2.2. Speciicarea unitatior de masura 100 3.1.3: Dimensiunile sectiunlar elementelor structurale 132 2.3. niaizarea modeluii structural 100 3.1.4, Factor de modiicare a caracteristiclor sectionale 132 2.4, Definiea retelei spatiale de reteringa 100 8.155 incarcarigravitaionale 132 2.5, Definiea proprietailr materalelor 100 3.1.8. Combinall de ncsrean 132 2.6. Definiea sectiunilor elementelor de tip bara +00 317. Ale poteze 132 2.7. Definiea sectiunilor placior de plangeu 100 3.1.8. Sumarul datelor de intare 134 2.8. Definirea secturilor perefior structural 100 3.2, Specticarea unitatlor 6e macura 135 2.9. Desenarea elementelor de tip bars 102 333, Initalzarea modoluu! structural 335 2.10. Desenarea piacior de plangeu 3.4, Definirea retelei spatiale de retern 135 Ey bees eee 2 34 Botner spf eles i. 2.12. Grearea golulr in pereti structural 104 3.6. Definite sectuniiorelemontolor de tip bara 135 2.12.1. Definirea lino verticale de reterinta 104 3,7, Deinitea sectniiorelementelor de tip placa 135, 2.122. Definitoa planeior onzontale de referints 105 3.8. Desenarea elementelor de tp bara 185 2.123. Disoretizarea iniala a peretelui 108 3.8. Desenarea placior de piansou 495 2.12.4. Crearea golurior din peretele structural 108 3:10. Specticarea condiilor de rezemare 135 2.19, Atribuirea de identficatori de montant side grin! (igle) de cuplare 108 3.11. Alrbuirea zonelorrgide la noduri (noduri cu dimensiun finite) 135 2.18.1, Arbuioa de ideniticator de montant 108 3.12. Specificarea cazuifiorda hiosroare stated 136 2.18.2. Airbuirea de identticator de gina (le) de cuplare ait 3.19. Aplicarea incarcarilorstatice pe bare 496 2.14, Specifcarea faciorior de modificare a caractosticlor sectonale 413 8.14. Aplicarea incarcanior static pe plangee 136, ie ap Bs cael ae oer benind ete ‘ttipa cadrelor 13 3.15. Definirea combinatiilor de incarcari statice 136 actor de modiicare pentru mon 114 retonen a 1 2.143. Factor de modificare pentru grinzle de cuplare 115 oir Cooma ae re 3.17. Caleulul structural 142 lolansn-Gabrela Crataleans 318. vi __tetnan canta catsoany 1, Yltualzareag irterprotarearezttoor clo fe S18 Vzutzaoa grata a eforuro: dn element de tp plack ta lalizarea sub forma de tabele a eforturior din elementele de tip placa tie 3,18, abe destnate ana de a model de sructurdIn cadre dn capo! siya anaizaid inca cre us 6 conto pent ezulaele calcu ist Bibiogratie ae Calcul stuturor dn belon amat cu program ETABS. ExemplerezoWate 1, Structura multietajata in cadre din beton armat 1.1. Date de intrare Se considera structura multietajata in cadre din beton armat monolit, definta prin datele de mai jos. Se cere sa se efectueze calculul structuri cu programul ETABS, Calculul seismic se va etectua atat prin metoda fortelor seismice laterale echivalent cat si prin metoda calculului modal cu spectre de réspuns, conform codului P100-1/2013 (1) ‘Se vor avea in vedere prevederile SR EN 1982-1-1 (2). 1.1.1, Date geometrice ‘Schema in plan orizontal a axelor sructuri este prezentata in figura 1.1 ‘Structura are parter gi patru etaje (P + 4) 5m, Inatimea parterll este Hpunr= 3,50 m, ia inate eajlor este Hox Deschiderile interax sunt urmatoarel: * pe directa X, § m pentru toate deschiderile * pe directia : = Intre axele 1 si 2, 8 m; = Intre axele 2 gi 3, 6m, Caracteristici de material pentru beton = masa pe unitatea de volum: py = 2,548 vm? = gteutatea pe unitatea de volum: py = 25 kNim? = Modul! de elastictate: E, ~ 30 000 Nimm* 1.1.3. Dimensiunile sectiunilor elementelor structurale Stalpi- = SE (staip perimetral curent): 700 x 700 mm = SI (stalp interior): 300 x 900 mm = SD (stalpul din axul C3) 700 x 900 mm Gerinzi fig. 1.4 911.2) = perimetrale: GL1-1, GL1-3, GL2-1, GL2-3, GL3 si GL4 = interioare: GTS, GTS, GT7, GTS Plangeu de grosime hy = 150 mm. 10 lolanda- Gabriela Craoleans Fig. 1.1. Schema axelor in plan orizontal ale structur t= 160 aa a) grinzile perimetrale ) grinzile interioare Fig, 1.2. Seotiunile grinziior Dimensiunile grinzilor din figura 1.2 sunt date in milmete Explicati Latimea activa, ben a tdlpilor comprimate ale grinzlor de beton armat se determina conform prevederior paragratului 6.3.2.1 din SR EN 1992-1-1 (2), ‘formule: bop = bay +by $b oy incare Gales sructuior dn beton amatcu programa! ETABS. ExerolerezoWate 1 ag; = 026; + 0tly <02I, 12) cu condita bens $b; (13) ‘Semniticatia notatilor din formulele1.1...1.3 este data in figurle 1.3 $1 1.4 Fig. 1.4, Paramotilaimil active de talpa (2] Gontorm prevederior paragratului 5.3.2.1(4) din [2], se va considera 0 lstime activa constanta pe toala deschiderea grinzilor gi egala cu valoarea aplicabila in doschidere. Jn tabelele 1.1 si 1.2 sunt date valorile rezultate conform acestui calcul, Considerand ca grinzile perimetrale sunt alinite la fata exterioara a stalplor. ‘Tabelul 1.1. Latmi active ae tlplor comprimate ale grinzilor, calcuate conform Prevederior paragrafulu 6.3.2.1 din SR EN 1992-1-1: grnzi perimetrale {— Grinziperimetrale | GLi-t | GLia | GL24 | Gi28| oTs | ete | Pozitie logitudinale transversale bert) | 1.47 | 1.27 | 140 | 120 | 143 | 126 | 12 lolanse-Gabrele Graialeans “abou! 1.2. ti clive ale tailor comprimate ale grnzo, calculate conform ‘rovederiorparagrafiS.321 dn SR EN 1980-11: int ineroare rina inteoare] GLS | Ga | @T7 | GTS Posie | loitudnal [ransversale | beri | 254] 209 | 265 [231 Explicagi ‘Avand in vedere scopul principal al lucrari de fata, gi anume instrurea in | lucrul cu programul ETABS, se admite, pentru simplficarea parcurgert ‘exemplului $i eliminarea operatilor repetitive, uiizarea unor valor generice ale latmilor active de talpa. Astle, se vor considera in continuare doar dou | ssectiuni de grinda: GE, cu bye = 1,35 m, pentru grinzile perimetale, respectiv | Gi, cu byq = 2,50 m, pentru ginaile interioare. Pentru proiectare se vor folos ntotdeauna lafmile calculate oontorm [2] 1.1.4, Rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale Pentru a tine seama de efectele fisurérii betonulu,rgidtatea la incavoiere a stAlpilor 31 grinzilor se reduce, conform prevederior paragratului 4.5.2(9) din codul P100-1/2013 [1], la 50% in valoarea corespunzatoare sectiunilor nefisurate 1 ‘5. Cazuri de incarcare. Acfiuni gravitationale + Cazul GP. incarcéri din greutatea proprio + Cazul POF - incarcari permanente ~ pe plangeele intermediare: 2,5 kN/m? (din pardosel gi compartment) = pe plangeul dela terasa:§ kNim? (din straturiterasa) = pe grinzle perimetrale, a toate niveluie: 4 KNim (din fatada sau atic) + Cazul U~ Incarcarl utile pee plangoele intermediare: 1,5 kN/m? + CazulZ ~ Incarcairi date de 2apada ~ pe plangeul dela terasé: 1,6 KNim* (calculatd conform prevederilor codului CR 1-1-3/2012 [4)) 1.1.6. Cazuri de incarcare cu sarcini seismlce ‘) metoda fortelor seismice laterale echivalente (MFLE) 'SXP, SXN ~ seism directa X, + excentrctate accidentala 0,05 Ly ‘SYP, SYN ~ seism directa Y, + excentrictate accidentals 0,05 Ly Coteus suctunior dn Beton ama cu propramul ETABS. Exomplerezolvate 13 ’b) metoda calculului modal cu spectre de raspuns (MSR) ‘SPECX ~ soism directia X, cu excentricitate accidentala 0,05 Ly ‘SPECY ~ seism directia Y. cu excentricitate accidentala 0.05 Lx LcsiLy= dimensiunile cladiri pe directia X , respect Y. O exoicani in gonumires aloasé mai sus pentu eazutie din metoda fortlr selsmes iteraio ectivalene, ut Mera epee Tjlasomnul oxcentcRaf accidentale (P — pozitiv, N — negativ). 1.1.7. Date pentru calculul seismic conform codului P100-1/2013 ‘Se considera c& structura apartine unei cladii rezidentiale amplasate in Bucuresti Pentru structura i amplasamentul_ considerate, valorlo parametilor necesar Caalculului conform codulul P100-1/2013 [1] sunt urmatoarele: 1, ap = 0,30 9, Bo = 2,5, 2 = 0,85, = 6.75 (clasa H de duciitate), Te=0,82 8, Te= 1,68, To= ‘Semmniticatile parametrilor respectivi sunt prezentate In continuare. Explicatil {2) Metoda fortelor seismice statice echivalente Expresia forteltaietoare de baza este [1] h neSa(T A. aa) jn care ‘je este factorul de importanta al constructici, S,(7;) este ordonata spectrului de réspuns de proiectare corespunzatoare perioadel fundamentale de vibratie, T;, a structuri, m oste masa totala construcic, iar 2 este un factor de Corectie care fine seama de contributia modului propriu fundamental prin. masa ‘modala efectiva asociatd acestuia gi care este egal cu 0,85 dacd T, < To si cladirea fare mai mule de doua nivoluri, respoctiv cu 1,00 in cololalte situa, iar Te este Perioada de col (control) de pe spectrul de raspuns. Coeficientul seismic se calculoaza cu relatia: 18) 11 mis* este accoleratia gravitational 14 Jolanda Gabriela Crataloans Cale strcturor dn beton armat eu rogram ETABS: Example rezovato 18 'b) Metoda calculului modal cu spectre de raspuns Expresia forte taietoare de baz, F,., aplicate pe direofia de actiune a migoabi ‘seismice In modul propriu de vibrate Keste (1) Foy teSalTaM (18) In formula (1.6), semnificatia termenilor este uimatoarea’ ‘We _ factorul de importanta al construct ‘Ss(Th) ordonata spectruli de raspuns de proiectare corespunzatoare Perioade! propre vibrate In madul i mase modal loc ancl nd op de rae (Ems) mst ™ ; a7, In care: ‘m, este masa de nivel, pentru nivelul i Ty, este perioada proprie de vibratie in madul k; i, @8te componenta vectorului propriu in modul de vibrajle k, pe diectia ‘gradului de libertate dinamica de transiatie orizontaa, la nivel ‘+ Spectrul de proiectare pentru accelerati S47) a 24160!) OTe Toqenite T Fig. 1.5. Spectrul de raspuns de proiectare, conform prevederilor codului P100-1/2013 Pentru determinarea valoilor spectrului de proiectare pentru accelerati, (7) (ig. 1.5), necesara in ambele metode de calcul seismic, se pot folosi urmatoarele relat, doduse din expresile prevazute de codul P100-1/2013 [1], si in care T este perioada de vibrate de pe abscisa spectruli: afi+(S-1}7] = pent 0T, (7) =a, 2 Toto pent S37) = 39 7S (yy in formulele (1.8)..1.11), Ta Te $i To sunt perioadele de contro! (de colt) alo spectrului de raspuns de proiectare, a, este acceleratia terenului pentru proiectare, Ba este tactorul de ampicare dinamic& maxima a acceleratiei orizontale, iar q este factorul de comportare al stuctur Valotile parametrilor ay Bo, Te. To $i To depind de amplasamentul constuctiei si se determina conform prevederilor capltolului 3 al codului P100-1/2013, in timp ce valoarea factorului de comportare q se determina in functie de tipul de structura, ‘conform prevederior capitollui § al codulu Cu valorile corespunzatoare amplasamentului situat in Bucurosti si tipului de structura considerat, rezulté ca palierul spectrului din figura 1.5 se situeaza la valoarea: 0,90 « 9,81 mis? x 2.5/6,75 = 0,111 g= 1,09 mis? 1.1.8. Combinatil do incircéri Se vor considera combinatile de incarcari gravitationale de mai jos, ou factorii do ‘combinare conform pravederilor codului CRO-2072 (5 GF = GP x 1.95 + POF «1,35 +U x 15+2%15%07 GS=GP «10+ PCF x 10+U x03 +204 Pentru fiecare metoda de calcul seismic se creeazé combinati specifica, aga cum se aratd in continuare, a) Pentru metoda fortelor seismice laterale echivalente: GSXPP = GS + SxP GSXNN = GS - SXN GSYPP = GS 4 SYP GSYNN = GS" SYN 16 lolanda-Gabreta Craitaleans INF ~ infagurdtoarea combinatilor GF, GSXPP, GSXNN, GSYPP, GSYNN D expass + In denumirea combinatilor aditive GSXPP...GSYNN, ultimele doua tere simbolizeaza semnul (P ~ pozitv, N — negativ) al excentricitai aoidentale, ‘espectiv semnul fortel seismice, + Pentru simpiticarea problemei, au fost omise combinatile GSXPN, GSXNP, GSYPN, GSYNP. in proiectarea structuflor se utlizeaza intreg setul de combina b) Pentru metoda calcululul modal cu spectre de rispuns: GS + SPECK GS+SPECY INFS ~ infagurdtoarea combinatilor GF, GSPECX, GSPECY Doron + Deoarece structura consideraté satisface criterile prvind regulartatea structurala in plan si pe vericala de la paragratele 4.4.3.2 si 4.4.3.3 din codul P100-1/2013, ‘se considera, conform prevederiior paragratului 4.5.6.1 (6) al codulu, actiunea separata a cutremurului in cele dous rect orizontale principale. In cazurile curente, pentru stablirea deciiei Privind modul de aplicare 2 actunit seismice pe structura se vor avea in vedere prevederile paragrafulu 4.5.3 din codul mentionat Alte ipoteze = Incastrare la baza zone rigide la capetele barelor:factorul zone! rgide (Rigi End Factor) = diafragme rigide la fiecare nivel; = surse de masa: din incarcarile gravtationale, conform combinatiei GS (paragratul 1.1.8). 7 " Vaoare exempliicaiv’, Explcati asupra aleger valor factowi zone rgd sunt date la parageatul 1 Cale strucuror cin botonarmat cu propramul ETABS. Exomolerezovate v 1.1.10, Sumarul datelor de intrare Structurd in cadre, cu P + 4E, apartinand une cladie rezidentiale ‘amplasate in Bucurest Faciori de modificare a caracteristcllor sectonale- stabi gi grinz: 0.5 Exam: Cazuri de incareare: « Incarcari gravtationale + GP. —greutatea proprie + PCF —incaccari permanente pe plangeete intermediare: 2:5 KN pe plangeul dela terast: 5 kN? — pe grinile perimetrale, la toate rivelutio: 4 kN + U-incareat utile = pe plangeele intermedia: 1,5 Nin? + 2 Incdrcdi date de zipads = pe plangeul de la teras: 1,6 kNim* iam sO MFLE: ‘SXP, SXN ~ pe dir. X,£ exc. accidentals SYP, SYN— pe dir. ¥. = exc. accidentals =o MsR: ‘SPECX ~ pe directa X, cu exc. acc ‘SPECY ~ pe direcia¥, cu exc. acc He 8,50; Hoa 2,85 Beton: pp = 2,548 tim": by = 25 kNim* E,= 30 000 Nimm* Stalpi 'SE 700 x 700 om (stp permetral) 'S1_900 x 900 om (stp intern ‘SD 800 x 700 em (stp in axul C3) Grinzi— sectuniuniticate (v.exoicati in text) Perimetrale, cu bye = 1,95m Interioare, cu by = 2.50. 4 r ape langeu: 150 mm grosime Alte ipoteze: Incastrare la baz = zane rgide la capetele parlor (Rigid End Factor = 0,7) ddatragme rigide ia lecare nivel ‘surge de masa: gin combinaa "GS" Date pentru calculul seismic: ‘he 1, p= 0:30 9, Po = 2.5.2 = 0.85 Ty=0325, To= 1.85, To=25,q= 6.75 ‘Combinatit de incarca (GF=GPs1 35 + POFAA,35 + Unt 5 +21 507 GS=GPxi,0+ POFA1,0 + Us03 + 2004 a) Ponty MELE: GSXPP ~ GS + SKP, GSXNN = GS- SXN GSYPP = GS + SYP, GSYNN= GS- SYN, INF ~ infdsurstoarea combinabilor GF, GSXP, GSXN, GSYP, GSYN, ) Pentu MSR. (GSPEOX-G5+SPECX, GSPECY-GSiSPECY INFS ~ infSgurdtoarea combinailor GF. GSPECX 9! GSPECY 18 lolanse Gabe Cratteans REZOLVARE ‘Se lanseaza programul ETABS si se parcurg etapele de modelare de mal jos. 1.2. Specificarea unitatilor de masura Jn caseta cu lista derulanta din partea din dreapta-jos a ecranului programului ETABS, se selecteaza unitajile de masura utllzale’ in definicea modelului, de exemplu, KN sim (ig. 18). OD exes + Este important ca prima operatiune dupa lansarea programului sé tie specificarea unitajior de masura. Modificérle ultrioare ale. unitatlor, accesibile din diferite casele de dialog, afecteazd doar definiea caaracteristicllor din caseta respect. + Pentru siguranta obtinerii unor rezuitate corecte, este recomandabil ca, daca etapa specificani unittlor de masurd a fost omisa la inceput, s4 se ria complet etapele definiri pe un nou model Fig. 1.6. Speciticarea unitajilor de masura 1.3. Inifializarea modelului structural Se inifaizeaz’ modelul structural utizand comanda de meniv. File — New Moder (fig. 1.7). Fig. 17. Inifializarea unui nou model structural Daca se doreste utlizarea fisieului de setari predefinta ale modelul, existent in folderul programului ETABS, so selectoaza .Defauitedt’ (fg. 1.8) Cai stvceior dn boon arma ev programe! ETABS.Eromplerezost 19 © Envios SS « igierul de date al programului ETABS are extensia . edb" (de la ETABS Data Base). + La intiaizarea_unui_nou model structural, programy! ETABS da posbiltatea incarcarit setarlor de baza ale modal fie dintr-un fier pre ‘existent, fumizat odata cu programut (,Default.edb’), fie din orice at figier ‘ou extensia edb, creat into sesiune anterioar& de lucru (,Choose .edb) De asemenea, existd posibiltatea de a ignora setzrle prodefinite, apasand bbutonul No" Fig. 1.8. Selectarea fsierului cu setari predefinite 1.4. Detinirea rejelel spatiale de refering {in caseta de dialog care apare pe ecran dupa efectuarea solectei dn figura 1.8, se completeaza datele necesare defini retelei spatiale de referinjd a structurl introducandute corespunzatorlterelor a...d din figura 1.9, 2) rumérl do axe in plan (Number of Lines in XY Becton si dstantle dite ttesiea (Spacing in MY eclon| pe Grose X si'V oom areca ¥, Soot ‘alotoa primo! ochioo, 8) 2) numa tll de vl (parte), inaimea rivet curent (Typical Stop) aime parr (Sonam Stoy} @, crotengt + "Topologia stuetul este dein n rogramul ETABS, po bazaaxclor de reteria i plan (Plan Grd Syston) a ter elomoate nee Shuctrt (Sty ety + Pe reprzerare in plana suc ig. 1.1), axa X est ozontl, iar axa este vera ©) Se biteaza optiunea Custom Grid Spacing, apoi se apas butonul Edit Grid, aflat sub aceasta, pentru a edita pozitia axelor In plan. Ca rezullat, pe ecran se afigeaz’ caseta din figura 1.10, ‘Se modifica, aga cum se indica in figura 1.10, coordonata axel 3 din 16 m in 14 m, pentru a corespunde dimensiunilor cerute prin enunt. Se lose din casela apastind ‘butonul OK gi se revine ast! la casota din figura 1.9. 20 folene-Gabrla Cratleany 4) in caseta din fig. 1.9, se bleaza caseta Custom Story Data, apoi se apas’ butonul Edit Story Data, aflat sub aceasta, pontru a verfca datele referitoare la nivelurle structur in caseta din figura 1.11, care apare pe ecran, se vigualizeaza Inalimile nivelurlor (coloana Height si cotele de nivel (Elevation) in final se ese, cu butonul OK, din toate casetele de dialog. Pe ecran este atigata rejeaua spatiala de referinta a structuri Explicati Implicit, pe coloana a doua (Ordinates) a tabelelor din igura 7.10 sunt afigate coordonatele axelor in raport cu originea sistemului de coordonate global Bifarea optiuni: Spacing afigeaza, In coloanole respective, distanjele interax. ‘Semnificatie ator notati din figura 1.11 sunt date in cele ce urmeaza. * In coloana Label” sunt date denuminie nivelurior structuti, atribuite implict de catre program, Nivelul BASE reprezint2nivelul de incastrare & structui 21 in beton ama cu programe) ETABS. Exemole rol Implicit, se considera cA ultimul nivel, STORYS, reprezinta ,rivelul-model" (Master Story) pentru nivelufie la care, In coloana ,Similar To’, apare valoarea ,STORYS™ Aceasté optiune, marcat’ prin’ valoarea Yes” In coloana ,Master Story’, se foloseste pentru a genera elemente identice la toate nivelurile, pe indltimea structuri, asa cum se va arata in cursul exemplului de fat. Oricare nivel al structurii poate deveni .modot", prin editarea valorior din coloanele ,Master Story’, respectv . Similar * Solectand unul sau mai multe randuri din tabel, prin click pe colulele ‘humerotate de pe coloana din stinga, proprietajiie acestuia se pot ecita cu ajutorul optunilor din panoul ,Aleset Selected Rows, aflal la partes inferioard a casetel. Pentru a finaliza editarea, se apasa butonul Reser" din dreptul proprietati respective. * Valorle individuale $1 opfuunile din tabel so pot, de asemenea, edit, cfectudind dublu-cick pe valoarea respectiva sau, dupa caz, deschizand caseta cu lista derulanta cu valorile accepiate. * Valorile din uitimele doua coloane se utilizeaza pentru indicarea lungimilor de suprapunere ale barelor de armaturé (Splice), in cazul in care se cfectueazs gi calcule de dimensionare a armari elementelor structurale, cu ajutorul modulelor specializate ale programulu Fig. 1.10. Definivea coordonatelor axelor de roferinta in plan sau a distantelor interax 22 lolanda-GabrilaCrataean: Fig. 1.11. Definirea datolorreferitoare la nivelurile structuri 1.5, Definiroa proprietatilor materialelor Pentru definirea propretatior matarialelor din caro este aleatuta structura ~ in cazul de fafa, a proprietaiior betonului, se foloseste comanda de meniu Define — Material Properties (ig. 1.12) Fig. 1.12. Definirea proprietor materialelor In caseta do dialog care apare pe ecran (fig. 1.19), se selecteazé materalul predefinit CONC” ', caruia i se modifica proprietie,utlizand butonul Modlly / Show ‘Material, pentru a face s& corespunda valotilr din enunt (i114) ea eoreete = beton in fmba anglers Calcul suction baton armat eu program ETABS. Exomple rez Explice fornen sree Fig. 1.13. Modificarea sau vizualizarea proprietailr uni material Fig. 1.14, Propretaijie unui material de tip ,betor’ acd s-au specifica, ca unitati de masurd, newton’ (1 N= 1 kg = 1 mis®) met, alunc! masa’ pe unitatea de volum trebuie introduss In kg/m’ Corespunzator, daca s-au spectcat kilonewtoni (= 10° N) si metti, atunci masa pe unitatea de volum se introduce in tone (= 10? kg/m) 2a lolanse-Gabsiea Cratlean ‘Analog se efectueaza si alte iransformari de unitatj de masur8, astel incdt coerenta sa fe pasiata * Valoarea modulului_ de clastcitate (30.000 Nimm? in enunt) trebuie transformata in unitétle modelului, deci in kNim?. Rezulta o valoare de 30 000 000 kN + Programul ETABS admit introducerea valorlor gn formatele ,2E+7" sau BEF (23 x10") (ig, 114) + Incasetele de text din programul ETABS se pot introduce direct formule, al Caror rezuiat este calculat automat de cate program. De exemply, calcul grevtali pe unitatea ce volum se poate face intoducand In caseta Tospoctiva .2,548°9.81° (masa pe ‘untatea de volum inmulia cu acceleraia gravitational) si efocund cok in orice alta casela pentru ca produsul fie calult (ig. 1.14). De nolat 68 delmitarea zecmalelor (6rin virgula sau prin punct se face conform setarilor calculator pe care se lucreaza + In partea dreapta a casetel din figura 1.14 (panoutlle Type of Design si Design Property Data) exists posibiltatea introducer datelor necesare ‘modulelor de proiectare automala, Aceste module sunt concepute in acors cu prevederile ditertelor norme internationale gi pot fi accesate din meniu| Design al programului. Utlizares lor nu este tatala in Wucrarea de fata 1.6. Definirea soctiunilor elementelor de tip bard Definirea sectiunilor elementolor de tip bara se efectueazd cu comanda de meni Define - Frame Sections (tig. 1.15) Pe ecran apare caseta de dialog din figura 1.16. Fig. 1.18, Definirea sectiunilor elementolor de tip bard Pentru definirea sectiunilor de grinda din problema de fata, se deschide caseta cu lista dorulanta din partea dreapia i so alege Add Tee (adaugare sectune in forma oe .T). Se completeaz: care este alcatu Tnceputul modelari), -onform figutil 1.17, denumirea sectiunii de grind, material din 1 dimensiunile seotiunil (in unitaile de masuré specifcate la ‘Somnificatia notatilor ulizate pentru dimensiunile secfunii este data in figura 1.18. (Gaeub st Fig. 1.18. Notati folosite pentru dimensiunile unel sectiuni tn forma de 7 25 2 __tolanda Gabriele Craaleanu Pentru a modifica rgiditatea la incovoiere conform cerintelor codului P100-1/2013 (punctul 1.1.4 al enuntulu! probleme), se apasé butonul Set Modifiers al casetei din figura 1.17, jn caseta de dialog din figura 1.19, care apare pe ecran, se introduc factori de ‘modificare a caracterstclor sectionale (Analysis Property Modification Factors) egali ‘cu 0,5, in dreptul momentelor de inerie la incovoiere in raport cu axele locale 2 $3. Astle, rigidtatea la Incovoiere va fi redusa la jumatale in report cu valoarea ‘corespunzatoare sectiunlor de beton nefisurate Fig. 1.19, Specificarea factorilor de moditicare a ‘momentolor de inerte ale sectiunil @ expicasi “+ Dupé intoduceres dimensiunilor sectuni, valorie_caracterisicior secjonale (art, ari_de forfecare, momento do inom etc) pot fi afisate apasaind butonul Section Properties (ig, 120). + Pentru problema de fata, grizile perimetrale se pot defini tot ca sectiun .T* cu aripi egale, similar grinzlor interioare, considerénd talpa plasata Simetric fata de inima. Alternativa la aceasta aproximatic este ullizarea nei sectiuni de tip .Angie" {in forma de ,L"), disponibila in aceeasi casets cu lista derulanta ca si secjunea in forma de .T". In acest caz, dupa dotinirea sectiuni, tebuie aplicatd o rotire a acestela la 180°, deoarece sectiunea de tip -Angie” are talpa, implicit, la partea inferioara. Comenziie utlizate pentru rotirea sectunil sunt prezentate mai departe, in cuprinsul capitolului de fata + In caseta de dialog din figura 1.17 exista si posibltatea definiri armari secfiunii, necesara in cazul uliizari modulelor de projectare aulomala ale programulu’ ETABS, Gael strcturior dn bton arma cu program ETABS. Exemple rezohate Fig. 1.20. Aligarea caracterstclor sectionale cu butonul Section Properties Pentru definirea sectiunilor de stdlp, in caseta din figura 1.16 se deschide caseta cu lista derulanta si se alege Add Rectangular (sectiune dreptunghivlara) Simiiar etapelor foloste in cazul sectiunilor de grinda, se introduc materialul, datele geometrice (cu semnifcatia notafilor & gif conform figurl 1.21), precum si factorii de ‘modifcare caracteristiclor sectionale, daca s-a optat pentru inoducerea lor in aceasta etapa te Fig, 1.21. Notaifolosite pentru dimensiunile unei sectiuni dreptunghiuiare @) Expiicas + Introducerea factorilor de modificare a caracteristclor sectionale dupa ‘metoda de mai sus se folosesie pentru cazul general in care factor respectivi au valor diterite in functie de tipul de element structural (grinda, sta), Pentru cazul in care trebuie redusa cu acelagi factor rigidtatea tuturor elementelor structurale ce formeazé cadrele (stalp| si grin), aga cum 28 : se nace ce jatura stinga @ ecranului ETABS, fie utiizand comanda de meniv Solect ~ Al. b) Se utlizeazé comanda de meniv Assign-—-Frame/Line ~ Frame Property Modifiers, care are drept rezultat apariia pe ecran a casote! de dialog din figua 1.18, in aceasta introducéndu-se factorii de modificare dont Este important de remarcat c, in cazul folasiti concomitente a ambelor metode prezeniate, caracierstcie sectionale vor fi modificate gi print-o metoda, prin coalalté. De exemplu, introducdnd factori de modificare ‘ogali cu 0.5 atat prin prima metods, c&t si prin a doua, se va obfine un factor de reducere final de 0,25, 1.7. Definirea sectiunilor elementelor de tip plac’ Penitu definiea sectiunilor elementelor de tip placa, necesare modelai plangeelor, ‘se utllizeaza comanda de meni Define ~ Wall/Slab/Deck Sections (ig. 1.22). Fig, 1.28. Definirea unei sectiuni de placa, pentru modelarea plangeului de beton armat rezonete 29 Pe ecran apare caseta de dialog din figura 1.23. Pentru definirea sectunilor de placa, se deschide caseta cu listd derulanta din pariea dreapta gi se alege Add New Siab. Pe ecran apare caseta de dialog din figura 1.24. Se completeaza caracteristicile conlorm figuril respective, alegdnd, de exemplu, ca denumire a secjunil, PLACA”. si se jase din caseta apasand butonul OK, Fig, 1.24. Definivea caracteristclor une! plc pine, modelate ‘ou optiunea de membrana cant + Programul ETABS ofera posibiltatea defrti tel tour de pli: Slat uilizate pentru modelarea placlorpline (masive), precum plangecle din beton armat, ,Deck,utlizale pentru modelarea piangaelor compozite (cu Platola|_ din’ tabla cutata. gi suprabetonare), respectiv .Walt pentru modelarea perfor structural + in cascta de dialog din figura 1.24 se foloseste opiunea de membrana (membrane) deoarece pentru structure considerata nu se doreste calculul efomurlor in plangou. Datorité unel facia speciice placior de tip membrana din programul ETABS, esto posibilé apicarea de ined perpendiculare pe planul plac ~ desi place respective nu au rigitate la astfel de solciéri~ decarece, in acest caz, program va realiza automat transmitereaincarcario la ginzile aferentc. 30 lolanda-Gabrola Graal + Daca se doreste calculul efortuilr din plangeu, trobuie utlizaté optiunea Shell. Un exempls detalia! pentru caleulul etorturior in plangeul unei Structuri este dat in capitolul 3 al acestei car + In panoul Thickness’ se introduc valori egale pentru grosimea de ‘membrana’ (Membrane) si pentru grosimea JJa Incovoiere” (Bending), si anume 0,15 m, conform datelor problemei. Pentru. plangeele pline (masive), precum cele din beton armat, aceasta este optiunea uzvala. Trebuie avut, Insa, in vedere ca grosimea de membrana este utiizata de program pentru calculul rgictati placii in planul ei, ca gi al masei si ‘GrOULALi proprii a acesteia, in timp ce grosimea pentru Tnoovolere se foloseste pentru calcul rigiditai la solicitari In afara planului placii (de ‘exemplu incovoierea). Cele doud grosimi pot fi diterite, de exemplu, ‘cazul unui plangou din tabla cutata + Butonul Set Modifiers permite introducerea unor factor! de modiicare a ‘git elementelor de tip placa, + La modelarea grinzilor din beton armat monoli, la care se considers, ‘conform reglementirilor, cd 0 anumité zona’ a placii de plangeu cconlucreazé cu arinda propriu-zisa, apare problema duble/ considerari a Zzonel de plac respective, ¢1 anumo odaté la defnirea grinzi si oda la ‘efinirea placi, Programul ETABS considera implicit c8 elementele de tip placa, definite ‘aga cum s-a aratat anterior, sunt delimitate de axele retelei de relerinta in plan a cladiri, in figura 1.25 sunt evidentiate zonele de placa definite de ‘Sous of, peniru cazul grinztinterioare Gl, respectiv pentru cazul grinzi exterioare GE, considerata ca find centraté in axul structuri gu eructr sp stent ' placa de ie de pangeu ‘a0 = zoned plac zona de pach a ante den nda 2 eins oe a) » Fig, 1.25. Dublarea unor zone de placa prin considerarea conlucrarit ‘grinzlor cu placa de beton armat Dublarea mentionalé afecteazA masa proprie 1 greviaiea prope a structuri, calculate automat de program, dar gi rigidtatea in planul pplangeului, respectiv rigiitatea la Incovoiere, In functie de tipul de placa {olost, Shel, Membrane sau Plate. "thickness (engl) = rosie Cate! stuctior din beton armat cu propram ETABS. Exemple razovato ai In practic8, se tine seama de efectul asupra masel si greutati propri introducdnd coeficienti de reducere ai acestor marimi, la definires ‘sectiunilor grinzlor. Coeficientii se. calculeazé raporiand’ aria sectiuni ‘Finzi, considerata in absenta zonelor de placa dublate, la aria tolala @ Secliuni grinai, care include zonele respective. Valorle coeticienflor se introduc in casetele de text Mass (masa) s1 Weight (grevtate), situate le partea inferioara a casetel de dialog din figura 1.19, Pentru grinzle cu dimensiuni unificate considerate in enuntul probleme, valotile coeticientior de reducere a masei si greutatiirezulta de 0,417 Pentru grinzle exterioare GE, respect de 0,264 pentru grnaie interioare GI. Deoarece valorle coeficientilorditara de la un tip de sectiune de grinds la altu, introducerea lor se va efectua prin utlizarea bulonului Set ‘Modifiers, accesat din casota de dialog aferenta definiri sectiunilor de bara 1.8. Desenarea elementelor de tip bara Desenarea elementelor de tip bard se efeciueaza cu autorul unula dintre cole dous ‘butoane de mai jos, situate in bara din instrumente din partea stingé a ecranulu\ programului ETABS, sau a comenzilor echivalente din meniul principal, tecute in paranteza. Indicatia (Pian, Elev, 30)" din textul comenzii semnific tipul de vedere a structuri In ‘care este valabila aceasta, Este de remarcat c&, in acest caz, este vorba de comenzi care functioneaza in orice tip de vedere. a) (Oraw — Draw Line Objects ~ Draw Line (Plan, Elev, 3D)) - bara se deseneaza efectuand click pe punclul de inceput si pe punctul de sagt al acesteia ») Hl (raw — Draw Line Objects — Create Lines in Region or at Click (Plan, Eley, 3D) ~ bara so deseneaza fie efectuand click pe milocul eschideri in care se afl bara, fie dolimitand zona de pe structura unde trebuie desenate grinzile prin trasarea unul dreptunghi pe eoran, eu butonul sténg al mouse-uiui tinut apasat, ca in figura 1.27, Punctul (1) reprezinté punctul de incepere al tras dreptunghiuiul (@pasarea butonului mouse-uui, iar punctul (2) este cel de finaizare (eliberarea butonului mouse-ulu Intre tipurile de vedere se poate comuta rapid cu butoanele HH, IM 5i HBL situate in bara de instrumente de la partea superioara a ecranuti Programul ETABS ofera, de asomenoa, taciltéti de generare automata a elementelor structurale, permitand desenarea barelor simultan la toate nivelurile ladiri, In acest scop, se comuta pe vederea in plan a ulimului nivel al stuctul (in ‘cazul problemei de fata, STORYS) gi se actveaza optiunea Similar Stories, in caseta cu lista derulanta cin partea din dreapta jos a ecranului programului (fig. 1.26) 32 lolanse-Gabriea Grataleana Deoarece, la definirea datolor refertoare la nivelurle structul, cu Edit Story Data (paragratul 1.4), nivelurie 1-4 au fos! dectarate ca similare (Similar Te) niveluul lim, orice define efectuat la utimul nivel va fi reprodusa, automat, la aceste nivel Fig. 1.26. Optiunea de genorare automata Similar Stories Pentru a desena grinzile simultan la toate nivelurle cladirl, se utiizeaza oricare din ‘cele doua butane mentionate mai sus. Pentru desenarea stalplior simultan la toate nivelurile cladiri, se utiizeaza fic ‘butonul special destinat desonari in plan, Ill situat, de asemenea, in bara din Instrumente din partea stangé a ecranului programuiui ETABS, fie comanda de meniu corespunzatoare (Draw ~ Draw Line Objects ~ Create Columns in Region or at licks (Plan). Se efectueaza click pe intersectile refelei plane de referinta sau pe ‘zona de stuctura unde, la intersectile rtelei, vebuie plasatistalp de pul respect. Daca se folosesc butoanele/comenzile generale de desenare pentru bare (a) sau b) de mai sus), pe ecran apare una dintre casetele din figura 1.28, in care se specific, la rubrica Property, tipul de sectiune care urmeazé a fi desenal, Fig. 1.27. Pozi de alick cu mouse-ul pentru delimitarea Fegiuniior de desenare rapida a barelor Observatil + Pentru precizia desendrii, este obligatoriu ca, inainte de folosirea ‘comenalior care implica efectuarea de ofick-uri pe intersectile retelei de definire a structuri, $8 fie activata in prealabil opjiunea Snap fo Grid Intersections and Points, prin utiizarea butonuivi El din bara de instrumente din partea stanga a ecranului sau a comenzii de meniv Draw Snap to. )sructuor dn boton amat cu programul ETABS. Exomple rotate 33 + Opjiunea Similar Stories functioneazé numai daca structura este si daca nu existé nici o select In Vizualizata in plan (utiizand butonut| fereastra de desenare » Fig. 1.28. Speciicarea proprietatilor unei grinzi la desenare, folosind: a) butonui lil by butonui ISD in cazu stp, ach sefoloseste buon special de deserae in pan ll pe ecran apa casela din gura 1.28, aceasta 80 spociia, ia rica Proper) tpl do becfune caro umneazl at desenat De esomerea, so peal spodtca el Unga {angio cu ate ext ott sogunea in apart cu paula pict eto de program, ft anume oi axa local 2m deca seri! axl Dobe respec cu axa Weald Sin dtecte 9 sonal axl globale Parametrul Angle este uti, in problema de fat8, pentru pozitionares corecta & stilpllor dreptunghiulari SD. Fig. 1.28. Specificarea propretatior unui stip la desenare Explicatit + Atat pentru grinzi, c&t si pentru stalpi, exista posibiltatea specifica, chiar de la dosenare, a conditilor de incastrare le capetele bare. Astel, pentru Proprietatea Moment Releases (fig. 1.28 si 1.29) poate fi selectata optiunea Continuous, daca bara este incastrata la ambele capete, respectv Pinned daca bara este articuata la ambele capete So ee sland Gable Crataioany + Optunile Plan Offset Normal din figurle 1.28 a) si b), respectiv Plan Offset X si Plan Oiiset Y din figura 1.29, permit introducerea.unor distanye, ‘masurate in plan, la care va fi desenata grinda, respectiv stalpul, in raport ‘cu punctele/punciul in care s-a electuat click pe ecran, + Prin deschiderea casote! cu listd derulanta: Drawing Control Type (tio, 1.28), pot fi speciicate diterite optiuni care faciiteazd desenarea barelor, Daca stalpii dreptunghivlari SD nu au fost pozitionati coreet de la inoeput, ei pot fi roti ulterior in jurul axo) lor longitudinale, selectandu-\ gi utlizand comanda de meni Assign ~ Frame/Line — Local Axes (fig. 1.80). Se introduce apoi unghiul cu care trebuie roti stlpi (ig. 1.31) Explicati + Daca se doreste rotirea stapilor In jurul axei or locale longitudinale (axa 1, de culoare rosie) cu un unghi masurat in raport cu pozitia implicit atrbuita de program, alunci valoarea se introduce in caseta Ange. + Daca s-a efectuat doje o rotire si se doreste efectuarea unel roti suplimentare in raport cu pozitia actuala a stalplor, valoarea se introduce In caseta Rotate by Angle + Colelatte dous optiuni din caseta din fig. 1.29, Plan Oftset X si Plan Offset Y, sunt folosite pentru aliniorea automata a directiei majore a stapllor dupa axele globale X sau Y ale structuri, in cazul utlizrit unui sistem de Ccoordonate cartezian, respectiv dupa directile radiala sau tangentala in ccazul utilzarii unui sistem de coordonate ilindic. Directia majora a sialpior coincide cu directa axel locale 2, iar direcia minora coincide cu directa axei locale 3. Solectia. stalplor se efectueazé in plan, conform figuii 1.27 a) (selectie ‘sténga-dreapia). Se poate folosi si comanda generala de meniu Select ~ by Frame ‘Sections, alegand sectiunea de bara respectiva. Comanda este valabila pentru orice ‘element de tip bara. Fig. 1.30. Rotirea elementelor de tip bara in jurul axel lor longitudinale Fig. 1.31. Specificarea unghivlui de rotire a elementului de tip bar8 jurul axei sale longitudinale, in rapor cu sistemul de coordonate local inal Fig. 1.82. Optiuni de vizualizare in prooramul ETABS. Daca sectiunile de bare (stalpi sau grinzi) nu au fost atribuite corect la desenare, se selecteaza barele care trebuie corectate gi se foloseste comanda de meniu Assign Frame/Line = Frame Section. in lista din partea stanga a casetel din fig. 1.18 se ‘lege sectiunea dort $i se apasa butonul OK. OD eExpicayi + Ponty a anulao solace, so apasa butonu ll (czar Selection dn bara 40 insumentesiuata pe laura sing ecranuli ETABS + Pentru olecta un sngurelemert, go eleclveazd lek pe element reepec % lolanda-Gabriea Cratloans + Procedand conform figuii 1.27 a) (selectie stinga-dreapta), vor fi Selecta doar elementele alate in interior droptingnk Wasal cu mouse + Procedéng conform figuri 1.27 b) (eolecte oreaptastinga), vor f selectate toale elomeriele inersectate do droplunghulWasal cy mouse + Peni @ soleca toata stcura, se flosegt fe butt Il (solr An din bara de instrumente situata pe lature st€ngé a-ecranului ETABS, fie ‘comanda de meniv Select - Alfie combinatia de taste Ct + A Fig. 1.98. Ecranul ETABS cu reprezentarile plana si spatjalé ale structuri Pentru a verfica atribuirea corecta a sectiurilor lementelor de lip bard, se ulliewac butonul Hil sau comanda de meniu View - Set Building View Options... Pe ecran pare caseta de dialog din fig. 1.32, In care trebuie bifaté optiunea Line Sections Ecranul ETABS va arata ca in fig. 1.33. (© veriticare supimentara a poziionarl elementelor in structuré se obtine bifénd, partea din stanga jos a casotel din figura 1.32, optiunea Extrusion. Rezulta reprezentarea din figura 1.34, in care se poate observa forma sectiunilor elementelor structurale. Pentru a observa delimitarea elementelor structurale, se poate utliza optiunea Object Shrink, accesibila, de asemenea, in panoul Special Effects al casei din figura 1.22 ‘Se objine reprezentarea din figura 1.35. Fig. 1.34, Reprezentarea spatiala a structuri,utlizand optiunea de vizualizare Extrusion’ Fig. 1.98. Reprezentarea spatialé a structuri,utllzand concomitent optiunile de vizualizare Extrusion’ si Object Shrink 8 _ lta atria Crinoans 1.9. Desenarea placilor de pianseu Pent a desena placie simultan Ia toate nivelurle cla, trebuie sa io acvata aptunea Similar Stones (ig. 126) Desenarea se ofectueaza cu ajutorul unuia dintre butoanele de mai jos, situate in bara din instrumente din partea din stanga sus a ecranuli, sau a comenzii de meniv echivalente fiecdrul butos (trecute in paranteza). Pentru precizia defini, in cazul primelor doud butoane este absolut necesara activarea in prealabil a optiunli Snap to Grid Intersections and Points: a) El (Draw — Draw Area Objects — Draw Areas (Plan, Elev, 30)) - placa se deseneaza efectuand click cu butonul stang al mouse-uli, pe rand, pe ppunctele corespunzatoare colturlor acesieia, intr-un sens de parcurgere ‘consecvent (nu in zig-zag); comanda se finalizeaza prin click cu butonul ‘tept al mouse-ulul by El (Draw — Draw Area Objects — Draw Areas (Plan, Elev)) - placa se

    You might also like