SPs = i 1. ELEMENTE DE ISAGOGIE’ ASUPRA PSALMULUI 50 1.1. Preliminarii. Sfanta Scriptura a Vechiului Testament cuprinde alaturi de c&rtile istorice si profetice, unele carti cu caracter poetic, care contin cantari pline de invataturi, parabole, indemnuri, maxime, proverbe, in réndul acestor carti num&rdndu-se : Psaltirea, Cartea Proverbelor, Cartea Iov, Cantarea Céntarilor, Ecclesiastul si Plangerile lui Ieremia. Psaltirea, denumita si «Cartea laudelorm, in ebraicad «Sefer tehilim» O77 “BD sau «Tilim» O°9H, cuprinde un numar de 150 de psalmi canonici (plus psalmul 151, necanonic), un fel de rugaciune «tefilot» nian fiecare psalm «mizmor “Wt! exprimand rugaciunea, lauda lui Dumnezeu, glasul launtric al omului, multumirea, credinta si nadejdea in Dumnezeu, glasul Domnului catre om. Dar, «daci in Tora glasul Iui Dumnezeu este aspru si amenintator, daca in cartile proorocilor este puternic si uimitor de stralucitor, in psalmi * “Tsagogie” insemneazi o introducere la una din scrierile Sfintei Seripturi, introducere care lamureste despre despre autor, scop, Autenticitate, timpul scrierii, cuprins etc,Psalm 50 . - 8 dumnezeiescul glas se topeste intr-o mireasma de nesfarsita dulceata»'. Psaltirea ocupa intre cArtile Sfintei Scripturi un loc aparte, atat la evrei, cat, mai tarziu si la crestini, fiind la un loc de cinste prin folosirea ei in cultul particular si public’, bucurandu-se de-a lungul veacurilor si de o cercetare atenta, despre ea scriindu-se comentarii si studii, ct nu s-a scris despre alta carte a Sfintei Scripturi, devenind totodata un insotitor permanent al credinciosului evreu, sau mai tarziu, al credinciosului crestin’, fiind caracterizata in vreme drept cartea: «cea mai cu placere citité si de carturari si de nec&rturari ..», ca o carte de preamarire a lui Dumnezeu care urméreste indep&rtarea raului de orice fel si copleseste pe cei ' Mitropolit Tit SIMENDREA, Despre psalmii proorocului imparat David, in rev. «Mitropolia Banatului», nr. 4-6, 1968, p. 206. 2 Pr. Dr. T. NEGOITA, Psaltirea in cultul Bisericii Ortodoxe, Buc., 1940, p. 87. La evrei ea a devenit curand cartea de cantari si rugdciuni a sinagogii, astfel cd din motive liturgice a fost impartita in cinci c4rti, dup& analohia Pentateuhului (I Psalmi | - 41 ; Il Psalmi 42 - 72 ; III Psalmi 73 - 89 ; FV Psalmi 90 - 106 si V Psalmi 107 - 150), fiecare cu o doxologie. Pentru uzul liturgic la crestini, asa cum este cazul la Biserica Ortodoxa, Psaltirea s-a impartit in 20 catisme sau «sederi» Pr. Dr. D. Neculai DRAGOMIR, Studiu istorico-liturgic privind textele biblice din cartile de cult al Bisericii Ortodoxe, in «Studii Teologice», 1981, nr. 3 - 4, p. 207 - 268. 5 Sfantul GRIGORE AL NISSEI, in viata Sfintei Macrina spune despre Psaltire c& era citité de aceasta zilnic si incd la mai multe ceasuri potrivite din zi : «cnd se ridica din pat, cdnd incepea sau inceta lucrul, cand venea si cand se ridica de Ja masa, cand mergea la culcare sau cand se ridica de la rugaciune. Peste tot psalmodierea fi era bun tovaras de care nu se despartea nici o clipd». Sfantul GRIGORIE AL NISSEI, Despre viata Sfintei Macrina, traducere romAneasca de Prof. lon PATRULESCU, in rev. «Mitropolia Banatului», nr. 1 - 3, 1993, p. 52. * Pr. Prof. Ion POPESCU-MALAIESTI, Studii si comentarii, Psaltirea in versuri, in rev. «Raze de lumina», nr. 3, Bucuresti, 1934, p. 223.SS [Psalm 50} = oo care nu sAvarsesc binele gi fi indreapta. Aprecierile in acest sens sunt impresionante ca numar si exprima pe rand : admiratia, uimivea, constatarea, experienta si tot ce poate simti cititorul odata cu lectura acestei carti. In psalmi gasim zbuciumul si istoria evreilor, dar si propria noastra istorie, necredinta si parerea de rau pentru ea, ratacirile spre pamantul fagdduit, bucuriile si necazurile proprii, alinare si mangéiere, nadejdile si nazuintele totodata, cdderile in mrejile pacatului si rugaciunea istovitoare, nimicnicia noastra si maretia lui Dumnezeu cel indurator, linistea ce potoleste orice tulburare a gandurilor. Sfantul Vasile cel Mare spune ca Psaltirea «cuprinde ce este folositor in toate : profeteste adevarul, ne aduce aminte de fapte istorice, da legi pentru viaté, ne invata cele pe care trebuie sa le facem . . . este o vistierie obsteasca de invataturi bune, carte elementara de invatatura pentru cel ce intra in viata, crestere pentru cei ce inainteaz4 in varst4, intarire pentru cei maturi»»’. Fericitul Augustin apreciaza c4 : «Psalmii sunt linistea sufletului, semnul p&cii, domolirea patimilor, fraul méniei, scoala cumpatarii, legdtura prieteniei . . . izvorul comun unde fiecare poate gasi bunurile ce-i lipsesc si remediile de care are trebuinta»®. Toate aceste insusiri si caracteristici par totusi s& se concretizeze in chip aparte intr-unul dintre Psalmi care se * $fantul VASILE CEL MARE, Omilii la psalmi, traduccre romaneasca de Pr. D. Fecioru, in col. «Parinfi si scriitori bisericesti» vol. 17, Ed. Institutului Biblic si de misiune al B.O.R., Bucuresti, 1986, p. 36 si 184 ° Fericitul AUGUSTIN, Ennaratio in Psalmul, Migne, P.L., vol. 36 - 37, citat de Pr. Simion RADU (GAnduri crestine despre Psalmi), in «Telegraful romén», an 110, 1962, nr. 21 ~ 22, p. 2-3, Dr. Gherasim TIMUS, Note si Explicatiunt asupra Psalmilor, Bucuresti, 1896, p. 36