124 @ Diode de uz special Mecanism a de oprire Emaar Detector’ ‘come Detector de ce HaIR. infarogu - | mare, Emitator mitslor de qumayate infrarogu 3-1 DIODE ZENER Principala utilizare a diodelor Zener este stabilizarea tensiunii in sursele de alimentare cucc.c. In sectiunea de fat se prezinté modul in care dioda Zener mentine tensiunea continua la o valoare aproape constanta, in anumite conditii de functionare. Veti invata care sunt conditiile si domeniul de utilizare corecta a diodelor Zener, precum si factorii care le influenteaza performantele. Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fiti capabil: Si descrieti caracteristicile diodei Zener si si analizati functionarea ei > S& recunoastefi simbolul diodei Zener > S& explicati ce sunt strapungerea in avalansa si strapungerea prin efect Zener > $4 analizati graficul caracteristicii (I-V) aferente diodei Zener > Sa explicati circuitul echivalent al diodei Zener > SA definiji coeficientul de temperatura si si-] Iuafi in considerafie la analizarea caracteristic » Sa prezentati fenomenul de disipare a puterii in dioda Zener gi sa-] luati in consideratie la calcularea parametrilor > Sa interpretati datele dintr-o foaie de catalog pentru diode Zener Simbolul diodei Zener este prezentat in fig. 3-1. Dioda Zener este Catod (K) un dispozitiv cu jonctiune pn de siliciu, deosebindu-se de diodele redresoare prin faptul ci este conceput astfel inca sii functioneze in regiunea de strapungere inversd. Tensiunea de strapungere a diodei Zener se stabileste prin reglarea foarte atenta a nivelului de dopare, in procesul de fabricatie. Amintifi-va c& in capitolul 1, cand am prezentat graficul caracteristicii diodei, am mentionat ci in regiunea Anod (A) de strapungere inversi tensiunea pe dioda ramane aproape con- stanta, desi curentul variazi substantial. Caracteristica tensiu- Figypa 3-4 ne-curent este reluata in fig, 3-2, regiunile de functionare normala. gs pentru dioda redresoare si dioda Zener fiind hasurate. O diods Simbalu!ciode/ Zener. Zener polarizati direct se comport ca 0 dioda redresoare.Diode Zener m 125 Regiunea de polarizare directa Strapungere > Strdpungere Vera Vp Vp Regiunea Regiunea de polarizare de strSpungere inversd inversa Ip (2) Zonele hasurate sunt regiunile de functionare nor- (b) Zona haguratd este regiunea de functionare normal ‘malé pentru diodele redresoare. pentru diodele Zener, Ficura 3-2 Caracteristica V- pentru diode, in general. Strapungerea prin efect Zener Diodele Zener sunt concepute pentru a functiona in strapungere inversa. Cele doua tipuri de strapungere inversa care au loc intr-o dioda Zener sunt strapungerea in avalansa si efectul Zener. Strapungerea in avalansa, prezentat in capitolul 1, are loc atat la diodele redresoare, cat si la diodele Zener la o tensiune inversa destul de mare. Strapungerea prin efectul Zener se produce in diodele Zener la tensiuni inverse mici. Diodele Zener sunt puternic dopate pentru a li se reduce tensiunea de strapungere. Din aceasta cauza, regiunea golita este foarte ingust’. In consecinta, campul electric generat aici este foarte puternic. La tensiunea de stripungere prin efect Zener (V,), cAmpul este suficient de intens pentru a atrage electronii din banda de valenti, creand un curent. Diodele Zener cu tensiuni de strapungere sub aproximativ 5 V functioneaza pre- dominant in regim de strapungere Zener. Cele cu tensiuni de strapungere peste aproxi- mativ 5 V functioneaz& predominant in regim de strapungere in avalansa. Totusi, am- bele tipuri se numesc diode Zener. in comert se gasesc diode Zener cu tensiuni de strapun- gere intre 1,8 V si 200 V, cu tolerante intre 1% si 20 %. Caracteristicile de strapungere Figura 3-3 prezinta portiunea de conductie inversa a graficului caracteristicii unei diode Zener. Observati cA pe masurd ce tensiunea inversa (Vg) creste, curentul invers (Ip) ram4ne extrem de mic pana in zona de curbura a graficului. Curentul invers se mai numeste curent Zener (J,). De la curbura incepe si sé manifeste fenomenul de strapun- gere; rezistenta interna de efect Zener, numita si impedanta Zener (Zz), incepe sa scada o dat cu cresterea rapida a curentului invers. De la partea inferioara a curburii, tensi- unea de strapungere prin efect Zener (V;) rmane practic constants, desi mai creste putin la cresterea curentului Zener, I.126 wm Diode de uz special ~~-| fox (curentul Zener la curburd) ‘ry (curentul de control al tensiunii de stablizare) Figura 3-3 Caracteristica inversa a diode/ Zener. V, este dat, de obicei, la curentul de contro! al tensiunii de stabilizare, Iyp $i este notatd Vor In folle de catalog. toy (curentul Zener maxim) ‘Stabltizaroa prin ofoctZenor Principala caracteristica a diodei Zener este proprietatea de a pastra pe ea o cadere de tensiune practic constanté. O dioda Zener ce functioneaza in regim de strapungere se comport ca un stabilizator de tensiune deoarece isi mentine la borne o cadere de tensiune aproape constant pentru o plaja data de valori ale curentu- lui invers. Menfinerea diodei in regim de strapungere, pentru a putea functiona ca stabilizator de tensiune, se face prin asigurarea unui curent invers minim, Ix. Pe graficul din fig. 3-3 se observa ca atunci cand curentul invers scade sub zona de curbura, tensiunea descreste rapid si dioda nu mai poate lucra ca stabilizator. De asemenea, exist 0 valoare maxima a curentului, Iyyy, a carei depasire poate duce la distrugerea diodei din cauza puterii di pate in exces. Deci, in principiu, dioda Zener mentine la bornele sale o tensiune aproxi- mativ constanta dacé este strabatutd de un curent invers avand valori cuprinse in inter- valul I,x... Izy, De multe ori, in foile de catalog este mentionata tensiunea nominala de stabilizare (tensiunea nominala Zener), V,,, care corespunde unui curent invers numit curent de control al tensiunii stabilizate, I7,. Circuitul echivalent al diodei Zener Figura 3-4(a) prezint& modelul ideal al diodei Zener in regim de strapungere invers’. Acesta include o cAdere de tensiune constant’, egalA cu tensiunea nominala de stabi- lizare. Caderea de tensiune constanta este asimilata unei surse de tensiune continua, cu toate c& dioda Zener nu este, in realitate, o surs& activa (nu genereaza energie electric’). Sursa echivalenta de tensiune continua arat& doar c& in regim de strapungere inversa la bornele diodei se mentine o tensiune constant. Figura 3-4(b) prezinté modelul practic al diodei Zener, care include si impedanta dinamica (impedanta Zener), Z,. Graficul tensiunii nu coboara, in realitate, perfect ver- tical, ceea ce inseamna c& o variatie a curentului Zener, Alz, are ca efect o mica variatie a tensiunii de stabilizare (tensiune Zener), AV,, ca in fig. 3-4(c). Conform legii lui Ohm, impedanta este raportul dintre AV; si Alz, avand expresia: re .Diode Zener m 127 De obicei, valoarea Z, corespunde curentului Iz; ~ curentul de control al tensiunii de stabilizare — gi este notatd Z,,. In majoritatea cazurilor puteti considera c& Z, este con- stant si pur rezistiva in tot domeniul de liniaritate al curentului Zener. (@) Modelut ideal (b) Modetut practic Figura 3-4 Circuitele echivalente pentru dioda Zener $i interpretarea Z, pe graficul caracteristicil, EXEMPLUL 3-1 O dioda Zener prezinta o anumita variatie a Vz corespunzatoare unei variafii a I, pe portiunea liniara a caracteristicii, intre Izy, si Inv, Ca in fig. 3-5, Ce valoare are impedanta dinamica? AV, = 50 mV Ve at Figura 3-5128 m Diode de uz special Rezolvare AV, _50mV Al, 5mA Z,= =109 Exerciflu complementar Calculaji impedanta dinamica daca tensiunea de stabilizare variaza cu 100 mV pentru o variatie de 20 mA a curentului Zener pe porfiunea liniara a caracteristicii. sae O dioda Zener are Z,, de 5 Q. in foaia de catalog, Vz, = 6,8 V la Izy = 20 mA, Io, = 1 mA gi Ly, = 50 mA. Care este céderea de tensiune intre terminalele diodei la un curent de 30 mA? Dar la 10 mA? Rezolvare Dioda Zener este reprezentaté in fig. 3-6. Pentru I, = 30 mA: Valoarea de 30 mA este cu 10 mA mai mare decat I,, = 20 mA. Ler = Al, =1,-I,7 = +10 mA AV, = AI,Z,; = (10 mA)(5 2)= +50 mV Variatia in tensiune datorata cresterii curentului peste valoarea I,, produce o crestere a cAderii de tensiune pe dioda. Tensiunea Zener pentru I, = 30 mA este: V, =6,8 V+ AV, = 6,8 V+50 mV =6,85V {| | I Pentru I, = 10 mA: Valoarea de 10 mA este cu 10 mA mai mica decat I; = 20 mA. AL, =-10 mA AV, = AL,Vz_ = (-10 mA)(5 Q) = -50 mV Variatia in tensiune datorata scAderii curentului sub valoarea I,, produce o micsorare a cAderii de tensiune pe dioda. Tensiunea de stabilizare pentru I, = 10 mA este: V, =6,8 V-AV, =6,8 V-50 mV=6,75 V Exercitiu complomentar Reluati analiza pentru un curent de 20 mA, apoi pentru unul de 80 mA, folosind 0 diod& Zener cu V7 = 12 V la Izy = 50 mA, Iz = 0,5 mA, Izy, = 100 mA siZzp = 202. Figura 3-6Diode Zener m 129 Coeficientul de temperatura Coeficientul de temperatura indica variatia procentuala a tensiunii de stabilizare pen- tru o variatie cu 1°C a temperaturii. De exemplu, o dioda Zener de 12 V cu un coeficient de temperatura pozitiv de 0,01%/°C va prezenta o crestere cu 1,2 mV a valorii V, cand temperatura joncfiunii creste cu 1°C. Formula cu care se calculeaz variatia tensiunii de stabilizare pentru o variatie data a temperaturii jonctiunii si un anumit coeficient de tem- peratura este urmatoarea: a2 unde V, este tensiunea nominala de stabilizare la 25°C, CT este coeficientul de tem- peratur& si AT este variatia de temperatura. Un coeficient de temperatura pozitiv inseamna cd tensiunea de stabilizare creste la cresterea temperaturii si scade la scderea temperaturii. Un coeficient de temperatura negativ inseamna ca tensiunea de stabilizare scade la cresterea temperaturii si creste la sciderea temperaturii Uneori, coeficientul de temperatura este exprimat in mV/°C, nu in %/°C. In acest caz, AV, se calculeaza cu formula: B63 Soa: O dioda Zener de 8,2 V (8,2 V la 25°C) are un coeficient de temperatura pozitiv de 0,05%/°C. Care este tensiunea de stabilizare la 60°C? Rezolvare Variatia tensiunii de stabilizare este: AV, = Vzx CT x AT = (8,2 V)(0,05%/°C)(60°C ~ 25°C) = = (8,2. V)(0,0005/°C)(35°C) = 144 mV Tensiunea de stabilizare la 60°C este: Vz + AV,= 8,2 V+ 144 mV = 834V Exerciflu complomontar O dioda Zener de 12 V are un coeficient de temperatura pozi- tiv de 0,075%/°C. Cu cat variaza tensiunea de Stabilizare cand temperatura jonctiunii scade cu 50°C? Puterea disipata pe dioda Zener si corectarea ei in functie de temperatura Diodele Zener au domeniul de funcfionare limitat, printre altele, de puterea maxima, prin valoarea numité putere de c.c. disipaté maxim’, Ppa, De exemplu, dioda Zener IN7A6 are Prag de 500 mW, iar IN3305A are Poymgy de 90 W. Puterea de cc, disipata se determina cu formula: Py = Valz130 m Diode de uz special Coroctarea valoril do catalog a pntorii disipato maximo in functlo do temporatnré Puterea disi- pati maxima pe o dioda Zener este dati, de obicei, in cataloage pentru o gama de tem- peraturi limitat superior de o anumit& valoare (50°C, de exemplu). Daci dioda functioneaza la temperaturi ce depasesc aceast& valoare, puterea maxima disipat& luata in calcule trebuie corectaté cu un anumit coeficient. Acesta se exprima in mW/°C. Valoarea corectat a puterii maxime se poate determina din formula: @-4) EXEMPLUL O dioda Zener are valoarea limita absoluta a puterii maxime de 400 mW la 50°C si un coeficient de corectie a acesteia de 3,2 mW/°C. Determinati puterea maxima pe care 0 poate disipa dioda la 90°C. Rezolvare Pojcorectatsy = Poymaxy ~ (MW/°C)AT = 400 mW — (3,2 mW/*C)(90°C — 50°C) = = 400 mW - 128 mW = 272 mW Exerciflu compiomontar Unei diode Zener de 50 W trebuie sa i se aplice 0 corectie a va- lorii limitA absolute a puterii disipate cu un coeficient de 0,5 W/°C, la temperaturi de peste 75°C. Determinati puterea maxima pe care o poate disipa dioda la 160°C. Date de catalog pentru diode Zener Numirul si tipul datelor de catalog pentru diodele Zener (ca si pentru orice alta categorie de dispozitive electronice) difera de la un tip de dioda la altul. Foile de cata- log referitoare la unele tipuri de diode contin mai multe date decat cele ce se refera la altele. Figura 3-7 constituie un exemplu de date pe care stiti s4 le interpretati acum si care se gasesc intr-o foaie de catalog obisnuita, acestea nefiind ins complete. in exem- plul de fafa se prezintA datele de catalog pentru o serie de diode Zener larg utilizata, si anume 1N4728 ~ 1N4764 Caractoristicile olectrico sunt prezentate in tabelul din fig. 3-7(a), in prima coloana fiind inscris tipul diodelor Zener. Acest mod de prezentare este utilizat in majoritatea cataloagelor de dispozitive electronicé. Tensiunea Zener (de stabilizare) Pentru fiecare tip de dioda, in coloana a doua apare tensiunea nominala Zener, Vz, data pentru valoarea J,, a curentului de control al tensiunii de stabilizare. Valoarea nominala V;, variaza in functie de toleranta. De exemplu, 1N4738 are V nominala de 8,2 V. Pentru o toleranta de 10%, aceasta va- Joare poate varia intre 7,38 V si 9,02 V. Curentul de control al tensiunii de stabilizare Valoarea I,,, in mA, a curentului cores- punzator tensiunii nominale Zener date apare in a treia coloana a tabelului din fig. 3-7(a). “Impedanta Zener Z,, este valoarea, in ohmi, a impedantei dinamice corespunza- toare curentului de control al tensiunii de stabilizare. Valoarea Z,, pentru fiecare tip de dioda este data in coloana a patra. Cuvantul dinamicd inseamna cA seDiode Zener m 131 masoara in regim variabil, adic& exprima variatia tensiunii pentru o anumit8 varia- fie a curentului (Z,, = AV,/Al,). Nu puteti afla valoarea Z,, folosind in calcule Vz si [zy acestea sunt valori de regim continuu. fn tabel se gaseste siZzy, a corespunzatoare curentului minim Zener, I,,, din zona de curbura a graficului. Curentul rezidual invers Valorile curentului rezidual sunt date in a cincea coloani a tabelului. Curentul rezidual este curentul care circula printr-o diod Zener polarizati invers, valoarea tensiunii inverse fiind mai mic& decat cea din zona de curbura a graficului caracteristicii. Observati ca aceste valori sunt extrem de mici, ca si in cazul diodelor redresoare. Curentul Zener maxim Valoarea maxima a curentului continuu, Izy, nu apare in foaia de catalog prezentati aici, O amintim totusi pentru ca este posibil si o intal- niti in unele cataloage. Valoarea I,,, este data tinandu-se cont de limita de putere, de tensiunea de stabilizare la Izy, $i de toleranta acesteia. 1,4 se poate afla cu apro- ximatie luand in calcul puterea disipata maxim’, Pomayy St Vz la Izy astfel: Eeai @5) Informagil grafico Unele foi de catalog, dar nu toate, ofera anumite informatii sub forma de diagrame. Figura 3-7 contine si cateva diagrame ce prezinta informatii referi- toare la parametrii discutati in aceasta sectiune. Corectarea valorii maxime de catalog pentru putere Figura 3-7(b) prezint& curba dup& care trebuie corectat& limita maxima a puterii disipate luat& in calcule, aferent& seriei de diode Zener mentionate. Observati ci diodele functioneaza normal la 0 putere maxim disipata de 1 W, la temperaturi de pana la 50°C. Peste aceasta tem- peratura, valoarea puterii maxime trebuie redusi liniar, ca in figura. De exemplu, la 140°C, limita de putere este de aproximativ 400mW. Coeficientii de temperatur’ Figura 3-7(c) prezinta dependen{a coeficientului de tem- peratura, in mV/°C, de tensiunea de stabilizare, pentru tensiuni de stabilizare de pand la 12 V. Cele doua curbe delimiteaza plaja coeficientului de temperatura. De exemplu, o dioda Zener de 6 V prezint un coeficient de temperatura care poate lua valori in domeniul 1,5 mV/°C ... 3 mV/°C, cu aproximatie. Dependenja impedanfei dinamice de curentul Zener Figura 3-7(d) prezinté modul in care impedan{a dinamici, Z,, variaza in functie de curent, pentru valorile date ale tensiunii de stabilizare nominale: 2,7 V, 6,2 V, 27 V $i 47 V. Remarcati ci Z, scade la cresterea curentulu SECTIUNEA 3-1 INTREBARI RECAPITULATIVE 1. In ce regiune a graficului caracteristicii functioneaza diodele Zener? 2. Pentru ce valoare a curentului Zener se specific’, in mod normal, tensiunea de stabilizare? 3, Cum influenteaza imedanta Zener caderea de tensiune la bornele dispozitivului? 4,0 diod’ are V, = 10 V la lz, = 30 mA. Daca Z, = 8 ©, care este cderea de tensiune la borne lal, = 50 mA? 5. Ce semnificatie are un coeficient de temperatura pozitiv de 0,05%/°C? 6. Explicati cum se corecteaz valoarea maxim de catalog pentru putere.132 m Diode de uz special Vator tmité absolut Mérimea Simbowwt_[ Valoarea | Unitatea Puterea de cc. disipath la T, = SO°C Po 10 Watt Corectare peste $07 cu 667 mee, ‘Domenlul de tomperatur de tuncjonave gi stocae ajoncjuni | TT | 65.0200] °c Coracterstc elecirice (T= 25°C in lpsa altel mentiun) Vy = 1.2 max, Ie « 200 mA pentru toate tpurie Tenslunea | Curental Impedania Zener maxims Curentul rezidual Tip JEDEC| nnminalé | cantrol al Nr. Zener | tenstunttde | 2yrtater | Zola bx oI teMax | (Wotat) | Vetatr | stabluzare | (anm) | (Ohm) | (ma) oA | Won, vor) | tz (ma) ina7z8 [33 76 10 400 10 100 10 sa7z9 | 36 cy 10 400 10 100 10 1a7g0 | 39 4 30 400 19 50 10 sary | 43, 58 90 400 10 10 10 sarge | 47 53 8 500 19 10 10 wags 5.1 “3 70 550 10 10 19 sara | 58 45 50 600 10 10 20 14735 | 62 a1 20 700 10 10 30 1N4736 37 35 70 19 10 40 sara? | 75. 34 49 70 os 10 50 1na738 | 82 3 45 700 0s 10 60 1naras | 941 28 50 70 os 10 70 ana74 | 10 25 70 700 025 10 78 ane | ott 23 80 700 0.25 50 a4 snaraz|__ 12 21 3.0 70 0.25 50 34 targa [13 9 10 700 0,25 5.0 38 snare | 15 7 4 70 0.25 50 "4 suas | 16 155 6 700 0.25 5.0 ree snes | 18 4 0 750 025 50 137 snaza7_ |__ 20 125 2 750 0.25 50 152 174s | 22 118 2 750 0.25 5.0 16,7 ina7ag | 28 105 2 750 0.25 50 182 1na7s0 | 27 9s 35 750 025 50 208 wars | 90 85 40 1000 025 50 228 sne7s2 | __ 33 i, 45 1000 0,25 50 25.4 14753 [36 70 50 1000 0,25 50 mA wna7ss | 39 65 60 +1000 0.25 50 237 sna7ss | 43 60 7 1500 025 50 327 1na7sé | 47 55 80 1500 028 50 358 sna7s7_|__ 51 50 95 1500 0.25 50 338 wa7s8 | 56 45 110 2000 0.25 50 26 wars | 62 40 125 2000 0.25 50 a7 tms7eo | 68 a7 150 2000 025 50 517 sei | 75 33 175 2000 0.25 50 560 ana7ez | 82 30 200 3000 0.25 50 622 sna7ea | 91 28 250 3000 0.25 50 632 sneves | 100 25 350 3000 0.25 50 769 NOTA 1 Toloranfa 9! donumitoa dlodsor. Codutla JEDEC pent tpue de diode din abel desarneazololarafa standard de £ 0% latensiunea de stabiizare nominal. Unele code sur disponible gcuLlranta standard de #5%, aceslea codul ‘armric umal de. .C* pentru £2,0%, 0" penbu 81.0% Figura 3-7 (2) Caracteristcie electrice Fragment de foaie de catalog pentru seria de diode Zener de 1 W 1N4728 — 1N4764.Aplicatii ale diodei Zener m 133 Plala coeficlentulul de temperatura pentru V; pana la 12V S125 2 F 10 +10 = +80 3 075 +60 cs +40 3 080 42.0 a ‘2 a Pigs Vz la ler é 0 20 40 60 80 100 120 140 160 160 200 a 2030 40 50 6070 80 90 10 11 12 Temperatura (°C) Vz, tensiunea de stabilizare (V) (b) Corectarea puteri disipate maxime (c) Coeficientul de temperaturs 1000 500 200 100 50 20 10 50 20 10 Zz, impedanta dinamicd(obmi) 01 02 05 1020 50 10 20 50 100 4, curentul Zener (mA) (d) Dependenta impedanei dinamice de curentul Zener Figura 3-7 Continuare. 3-2 APLICATII ALE DIODEI ZENER Diodele Zener sunt utilizate adesea ca stabilizatoare de tensiune in sursele de alimenta- re cu c.c. In aceasta sectiune va fi prezentat principiul stabilizarii de tensiune si vom studia doud moduri de stabilizare - in raport cu variatia tensiunii de intrare si in raport cu variatia sarcinii. De asemenea, vom arata cum pot intra diodele Zener in alcatuirea unor circuite simple de limitare sau taiere. Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fiti capabil: Si explicati cum se utilizeaza diodele Zener la stabilizarea si limitarea tensiunii si si analizati circuite ce le includ > SA explicati stabilizarea tensiunii in raport cu variatia tensiunii de intrare > Sa explicati stabilizarea tensiunii in raport cu variafia sarcinii > Si analizati cele doua tipuri de stabilizatoare cu diode Zener amintite mai sus > Sa definiti stabilizarea procentuali ca masurd a eficientei stabilizdrii tensiunii > S& analizati circuitele limitatoare de semnal cu diode Zener