Examen de fieentit— 12 februari: 2018 Grila ne, 1 1. Actul prin care 0 persoand se obliga s8 0 intretina pe o alta pand la sfirsitul vietii acesteia din urma, fir a pretinde nimic in schimb: a) este nul pentru absenja cauzei imediate; b) este un act dezinteresat: €) nu este un contract aleatoriu, 2, Minorul de 17 ani: a) nu poate garanta datorile altuia decdt cu acordul ocrotitorului legal; b) incheie acte de dispozitie numai prin reprezentantul sit legal; €) poate fi parte in contractul de vnzare a unui teren. 3. Conditia pur potestativa: a) se sanctioneaz cu nulitatea in sensul ci va fi inlturata din actul care o contine; b) care afecteaza o obligafie nascutd dintr-un contract sinalagmatic, lipseste de cauza obligajia corelativa; e) face ca obligatia si depinda de voinja uneia dintre parti side un eveniment exterior acest 4. Eroarca: a) asupra obiectului contractului incheiat este 0 eroare grava; b) de drept nu poate fi niciodata invocaté pentru a se objine anularea actului, intrucét nimeni nu poate invoca necumoasterea legii; ¢) asupra valorii contraprestatiei nu atrage anularea actului, decat daca este provocata prin dol 5. Prescriptia incepe si curga: a) in cazul dolului, la data incetarii inducerii in eroare; b) in cazul cauzei ilicite, ka data cunoasterii fective de catre reclamant a caracterului ilicit al cauzei; ¢) de la momentul in care, cel care a siracit fara just cauzii a cunoscut sau trebuia si cunoasca micsorarea patrimoniului siu si pe cel cate profita de aceasta 6. Nu sunt supuse unui termen de prescriptie a) at actiunile in revendicare. iunile confesorii de servitute: b) actiunile negatorii de uzufruet: e) toate 7. Repunerea in termenul de prescripfie entinetiva: a) este supusd unui termen de decdidere: b) nu trebuie solicitata expres de creditor pentru a putea fi analizata de catre instanta: c) este intotdeauna judiciara. 8. Imprumutul de folosinta convenit in scris de cAtre parfi, al cArui obiect a pierit fortuit inainte de predare: a) devine caduc; }) este nul absolut; ¢) este un contract de imprumut valabil si naste intotdeauna obligajia de a preda un bun din acel 9. Constituie exceptii la principiul pacta sunt servanda: a) clauza de dezicere stipulata in favoarea doar a unei part ») picirea fortuité a lucrului dat in lo ‘inte de implinirea termenului locatiunii; ¢) revocarea marturisirii pentru eroare de drept. 10. Spre deosebire de rezolujiune, nulitatea relativa: a) produce, ca regula, efecte numai pentru viitor; b) atrage ineficacitatea actului juridie civil; ¢) poate fi invocata, in mume propriu, uneor, si de catre teri faa de actul juridic. 11. Nulitatea absoluté: a) se impune intotdeauna cand actul este incheiat cu nerespectarea unui drept de preempfiune; b) poate fi si virtualé; €) poate fi invocaté de orice persoana 12, Dreptul de proprietate privati: a) nu poate fi exercitat concomitent de doi sau mai mulfi titulari; b) produce efecte diferite, in functie de buna sau de reaua credinti a proprietarului; €) poate fi dobandit prin uzucapiune in mod diferit funeic de buna sau reaua credinta a posesorului 13. Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul c&: a) este reglementat prin legea fundamentala a Romaniei; b) este reglementat prin conventiile internationale la care Romania este parte: ¢) ii confers titularului toate atributele asupra unui bun. 14, Materia coproprictafi: a) este guvemnata de regula unanimitatii in varianta coproprietajii pe cote parti obisnuita; b) este guvernata de regula majoritatii in varianta coproprictatii pe cote parti obignuiti; ) este guvernati de acceasi reguli, indiferent de formele de coproprietate (obisnuiti sau fortata) 15, Proprictarul unui bun: a) beneficiaza de un regim juridic diferit, dupa cum este de buna sau de rea credinfa; b) poate pierde dreptul de proprietate in ipoteza in care un posesor il uzucapeazi in conditiile legii; ¢) trebuie si aibi un contact Permanent, continuu gi direct cu bunul, pentru a nu pierde dreptul de proprictate asupra acestuia. 16. in materia coproprietiii pe cote parti obignuit’, coproprietarii: a) pot instraina, fiecare separat, cotele materiale din dreptul de proprietate asupra bunului comun; b) dejin cate 0 cota-parte, ideala si abstract, din dreptul de propri bunului comun; ¢) pot instraina numai impreund cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului commun,Examen de hacen ~ 12 febowaric: 2018 Grila or 17. Rezolutiunca judiciara a unui contract se caracterizeaza prin faptul ed: a) produce efecte numai pentru viitor; b) este rezultatul optiunii debitorului_ intre executarea silita si desfiintarea contractului; e) este rezultatul optiunii creditorului, intre a cere execularea silité sau desfiintarea contractului pentru neexecutare. 18, Daunele interese moratori: a) se pot cumula cu executarea in natura a obligate; b) se datoreaza independent de culpa debitorului; ¢) se prezuma intotdeauna, creditorul fiind scutit de dovedirea lor, indiferent de felul obligatiei. 19. Exceptia de neexecutare se caracterizeaz& prin aceea c&: a) reprezinta o cauza de suspendare a executirii contractuluis +) partea care o invoca urmareste desfiinfarea contractului; e) partea care o invoca urmareste objinerea de daune-interese 20. Raspunderea debitorului contractual: a) presupune acordarea exclusiv de daune materiale; b) se activeazs doar in cazul dolului debitorului in executarea contractului; €) presupune existenta unui contract valabil incheiat. 21. imbogitirea fara justa cauza: a) poate presupune un contract ca temei al imbogatiri: b) poate presupune 0 ho Judecitoreasca ca temei al imbogatirii; ) are ca efect nasterea unui raport juridie obligational intre subicctele implicate 22. Daunele interese compensator; a) se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei; b) se pot cumula cu daunele interese moratorii; ¢) reprezinta contravaloarea prejudiciului suferit pentru executarea cu intarziere a obligatici de catre debitor 23. In materia clauzei penale: a) partile stabilese conditiile de desfiinjare a contractului; b) activarea clauzei are loc in ipoteza neenecutarii obligafiei de catre debitor; ¢) partle stabilese condifiile de suspendare a contractului 24. in materia contractului de vénzare-cumparare: a) daca tertul desemnat de citre parfile contractului nu poate sau nu vrea si determine preful, in toate cazurile instanja de judecatd este competenta sa determine pretul sau persoana altui tert care si stabileasea pretul; b) in cazul pretului derizoriu, contractul este nul ea vanzare-cumparare, dar poate subzista ca donatie deghizata; ¢) contractul incheiat de minorul sub 14 ani sau de © persoand pusa sub interdiclie judecStoreasca este anulabil, chiar dacd nu exista leziune. 25, Contractul de vanzare-cumparare: a) poate fi un contract consensual, solemn sau real, dupa caz; b) poate fi un contract unilateral sau sinalagmatic, dupa caz; e) de regula este un contract comutativ, dar uneori poate fi aleatoriu. 26. in materia contractului de vnzare-cumpirare: a) in mod exceptional, promisiunea de vanzare poate fi un contract sinalagmatic; b) prin el insusi, termenul suspensiv amand transferul proprietafii, nefiind necesar ca partie s8 fi prevazut in mod expres amanarea acestui efect al contractului; ¢) in cazul promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare, numa promitentul-cumparator poate cere instanjei de judecati si pronunfe © hotirire care si {ind loc de contract de vanzare- cumparare. 27. in materia oblig: ‘Anzatorului de garantie: a) in cazul garanjiei contra evietiunii rezultéind din fapte personale, obligatia negativa a vanzitorului de a nu-I tulbura pe cumparitor in linistita folosina a lucrului este de esenfa vanzarii: b) obligatia de Barantie contra evictiunii subzisti numai in cazul invocdrii de citre ter{i a unui drept real: e) in cazul obligatiei vanzaitorului de garantie contra viciilor lucrului vandut, dacd probeaza existenta viciilor ascunse cumparatorul poate cere constatare nulititi absolute a contractului de vanzare-cumparare. 28. In materia contractului de donatie: a) nulitatea donatiei propriu-zise pentru lipsa formei autentice poate fi invocata numai de catre donator, donatar si de mostenitorii acestora; b) stipulayia pentru altul facuta cu intengia de a gratifica este o donate deghizati; ¢) irevocabilitatea este 0 condiie de validitate pentru formarea contractului de donatie 29, in materia contractului de donajie: a) actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine poate fi intentata de creditorii chirografari ai donatorului pe calea acfiunii oblice; b) actiunea in revocarea donafiei pentru neexecutarea sarcinii nu poate fi intentata de creditorii chirografari ai donatorului pe calea actiunii oblice; e) in eazul intentarié acfiunii in revocarea donatici pentru ingratitudine, donatorul are dreptul la restituirea fructelor produse de bunul donat numai de la data intentarii actiunii in revocare, iar nu de la data comiteri faptei de ingratitudine 30. in materia contractului de mandat: a) dact mandatul cu titlu oneros a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, mandantul nu este obligat si-i pliteascd mandatarului remunerajia, chiar daca se foloseste de actul incheiat de acesta; b) contractele incheiate cu tertii de bund-credin{a dupa incetarea mandatului sunt valabile si opozabile mandantului, chiar daci mandatarul a cunoscut cauza de incetare a mandatului: e) in eazul mandatului autentic, aeceptarea ofertei de mandat nu poate fi tacitFxumen de licenpa 12 febroarie 2013 Grita ne 1 31. in materia contractului de locafiune: a) locatorul rspunde pentru viciile ascunse ale Iucrului inchiriat chiar daca a fost de bund-credina la incheierea contractului (nu a cunoscut viciile ascunse); b) in cazul in care intervine tacita relocatiune, se considera locafiunea ca reinnoit pentru aceeasi perioadé ca si cea initial; ¢) in cazul in care lucrul inchiriat a pierit fortuit rhumai in parte, locatarul poate cere doar o scadere de pret, nu si rezilierea contractului 32. in cazul in care la mostenire vin sotul supravietuitor al defunctului S, unchiul defunctului UI si varul primar al defunctului V (V este copilul unchiului predecedat U2 al defunctului si pentru a mosteni invocd beneficiul reprezentarii succesorale), cotele succesorale ce se cuvin acestora sunt urmatoarele: a) soul supraviefuitor S primeste 1/2, unchiul UI primeste 1/4, iar varul primar V primeste 1/4; b) soful supravieuitor primeste 3/4, unchiul Ul primeste 1/8, iar varul primar V primeste 1/8; ¢) sojul supraviefuitor primeste 3/4, unchiul Ul primeste 1/4, iar varul primar V nu primeste nimic. 33. In cazul in care mostenirea decuis-ului X a fost acceptatA de catre S (sofia supraviefuitoare a defunctului), A (fiul lui X si al lui S), B (fratele uterin al lui A) 5i C (fratele consangvin al lui A), cotele suecesorale ce se cuvin acceptantilor sunt urmatoarele: a) S primeste 1/2, A primeste 1/4, B primeste 1/8 si C primeste 1/8 din mostenire; b) S primeste 1/4, A primeste 3/8, B primeste 3/16 si C primeste 3/16 din mostenire; ¢) S primeste 1/4, A primeste 3/8, B nu mosteneste si C primeste 3/8 din mostenire. 34. in materia dreptului de mostenire: a) potrivit legii parintii sunt obligati la raportul donatiilor; b) regula din materia reducfiunii liberalitajilor excesive potrivit cu care fegarele se reduc inaintea donajiilor” are caracter imperativ; c) termenul de prescripfie de 3 ani in care poate fi intentata acliunea in reductiunea liberalitajilor excesive incepe s& curga in toate cazurile de la data deschiderii mostenirii 35. in materia dreptului de mostenire: a) bunicul defunctului este inlaturat de la mostenire de ctre fratele tatalui defunctului; ) fratele consangvin al tatalui defunctului va primi 0 cota mai mica decat fratele bun al mamei defunctului; ¢) daca in clasa 2 1V-a de mostenitori nu exist unchi si/sau matugi, verii primari si fratele bunicului defunctului (unchiul mare) impart in mod egal mostenirea sau cota din mostenire ce lise cuvine 36. Reprezinta excepfii peremptorii: a) exceptia de gresita compunere a completului de judecata; b) exceptia de necompetenti materiala sau teritorial4; ¢) exceptia autoritatii de lucru judecat 37, Instanja poate dispune suspendarea unei pricini: a) de partaj judiciar, pe motiv c& inc nu s-a terminat dezbaterea suceesorala in fafa notarului public; b) in cazul in care partea defaima ca fals un inscris, doar daca aceasta a indicat autorul sau complicele falsului; ¢) daca impotriva unei parti se fac acte de cercetare penal in legatura cu o infractiune care ar avea inrdurite in ce priveste solujionarea cauzei 38. Cererea pardtului de a se constata perimarea cererii de chemare in judecata: a) se poate ridica in orice faza a pricinii; ) nu influenteaza soarta cererii reconventionale, care se va judeca in continuare; ¢) se va admite chiar daca, dupa ultima zi a termenului de perimare, dar inainte de inregistrarea cererii de constatare a perimérii, reclamantul a efectuat un act de procedurd in seopul judecarii cauzei. 39. Poate fi admis ordonanta presedintiala prin care se solicit: a) restituirea unor bunuri ce au facut obiectul unui contract de vanzare — cumparare, pe motivul ca preful nu a fost achitat; b) evacuarea provizorie a chiriasilor, pentru efectuarea unor lucrari de consolidare a imobilului in ipsa cArora exista pericolul ca imobilul sa se prabuseasca; ¢) suspendarea executiei vremelnice pand la dezlegarea cererii de suspendare a acesteia formulata impreuna cu recursul 40. implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere si obtine executarea silité: a) presupune ca titlul executoriu picrde puterea executorie si puterea de lucru judecat (in cazul acelor titluri care sunt hotarari judecatoresti); b) are ca efect pierderea puterii executorii a titlului precum si dreptului subiectiv; €) poate fi opus de debitor, pe calea contestatici la executare. 41. Contestajia in anulare de drept comun este admisibila: a) daca motivele au fost invocate in recurs si acestea au fost respinse ca neintemeiate; b) daca pricina s-a judecat de cAtre o instanfa necompetenta material, partea a invocat aceasta in motivele de recurs, dar recursul a fost respins ca tardiv; ¢) daca partea care nu a fost citata legal la judecarca apclului, a formulat recurs invocind acest motiv, dar recursul s-a perimat. 42, Este de competenja exclusiva a instantei ultimului domiciliu al defunctului: a) cererea de anulare sau rezolutiune a vanzirii de drepturi succesorale; b) cererea reala imobiliara introdusa de un tert impotriva mostenitorilor; ¢) cererea prin care mostenitorii solicita sa se constate prescriptia dreptului de a cere si objine executarea silita a unui debit al defunctului fata de un tert creditor. i= BBsExamen de ticema 12 johewarie: 203 Grila ne 43. Este lipsita de interes: a) invocarea, pe calea apelului, a lipsei procedurii de citare cu cealalta parte la termenul la care a avut loc dezbaterea in fond a pricinii Ia prima instanta; b) ca partea prezenta la judecata sa solicite aménarea si refacerea Procedurii de citare cu partea adversa care nu a fost legal citata si lipseste de la judecata la acel termen; e) acjiunea avand ea obiect anularea hotararii adundrii generale a actionarilor, formulata de cétre un actionar care nua participat la adunarea ‘generala in cadrul cdreia s-a luat hotararea atacata 44. Nulitatea este conditionata de vatimare in urmatorul caz: a) netimbrarea cererilor in conformitate cu dispovifiile levale; b) compunerea sau constituirea nelegali a completului de judecati; ¢) nesemnarea cererii de chemare in judecata de catre reclamant. 48. Dupa admiterea in principiu a unei cereri de interventie principale, intervenientul are urmatoarele drepturi procesuale a) de a formula o cerere de chemare in judecati a altor persoane; b) de a i se comunica de catre partie initiale din dosar copii ale cererii de chemare in judecata, intimpinarea formulata de pirat fafa de cererca principala si inscrisuri depuse de parti in dosar pana la data admiterii in principiu a cererii de interventie; ¢) de a formula o cerere de ardtare a titularului dreptului 46. Conexitatea: a) spre deosebire de litispendenta, poate fi invocata in orive faza a pricinii; b) presupune ca pricinile sa fie pe rolul unor instante deopotriva. competente; ¢) presupune, in toate cazurile, trimiterea dosarului la instan{a mai intai investita 47. intre A, in calitate de promitent-vanzator si B, in calitate de promitent-cumparator intervine o promisiune bilateral de vanzare — cumparare a unui imobil. Intervine decesul lui A. in urma acestuia riman mostenitori A.L si A.L. Avand in vedere ca B nu si-a indeplinit obligatia de plata a prejului in termenul stipulat in conventia ce constaté promisiunea bilateral de vanzare-cumparare, mostenitorii lui A intenfioneazs sa rezilieze antecontractul incheiat de defunct cu B. Cererea de chemare in judecata se va introduce 1a: a) instanja locului unde isi are domicitiu! B, in temeiul art.5 C-proc.civ.; b) instanfa locului situarii imobilului, in temeiul art.13 C.proc.civ.; ¢) instanta locului ultimului domiciliu al defunetului A, in temeiul art.14 C.proc.civ., avand in vedere ca promisiunea bilateral de vanzare-cumparare a fost incheiata cu defunctul A. 48, Existi'un caz de incompatibilitate in situajia in care: a) judecatorul a fost citat ca martor in cauzé, chiar daca ulterior nua ‘mai fost audiat ca martor; b) judecdtorul si-a spus pirerea cu privire la pricina; ¢) judecitorul investit cu judecarea apelului 1r-o pricind de partaj, a dispus in primal instanfa, prin incheiere, admiterea in principiu a cererii, dacd ulterior a fost inlocuit din complet, sentina fiind pronunfati de alt judecator. 49. Cu privire la criteriul valoric in stabilirea competentei materiale: a) valoarea obiectului litigiului se stabileste de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata si de catre parat prin intimpinare; b) momentul care interesea7a stabilirea valorii obiectului cererii de chemare in judecata este cel al inchiderii dezbaterilor in fata primei instante; €) este reglementat de norme imperative. 50, Autorizarea este necesara: a) cind cel lipsit temporar de discerndmant doreste si renunge la judecata; b) cind Feprezentantul legal sau ocrotitorul legal care asista minorul dorese si facd acte de dispocitie; €) cand exist contrarietate de interese intre reprezentant si cel reprezentat. 51. In care din urmatoarele forme si modalitaqi ale vinovatiei infractorul urmareste rezultatul faptei sale: a) intenjia indirect’; b) intentia directa, €) culpa cu prevedere i, se deduce: a) dupa locul de ine a faptei 52. Forma vinovajiei ca element subiectiv in norma de incriminare, cand nu este previzut sAvargire a faptei; b) prin raportare la elementul material al laturii obicctive; ¢) prin raportare la timpul de sAvén 53. Cand hotararea de a sivirsi o infractiune a fost pusi in executare, dar executarea a fost intreruptd, se realizeaza a) 0 tentativa relativ improprie: b) o tentativa perfect; ¢) o tentativa imperfecta 54. Spre deosebire de tentativa perfects, in cazul tentativei imperfecte: a) limitele pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumati se reduc la jumatate; b) actul de executare este dus pana la capat; ¢) actul de executare este intrerupt 55. Ce contributii la comiterea unei fapte prevazute de legea penal nu sunt specifice autorului faptei? a) actele de sprijinite date celorlalti participanti; b) actele de executare, dar care au fost intrerupte; e) actele de exccutare, dar care au fost duse pad la capat.Examen de licemad~ 12 februarie: 2018 Gritaor 56. Promisiunea ficuta in timpul svargiri faptei c va tdinui lucrurile provenite din aceasta, dar care nu este indeplinita: 4a) nu reprezint& 0 contributie la savarsirea faptei; b) este 0 contributie de complice; ¢) este 0 contributie de instigator. 51. Spre deosebire de recidiva mare posteondamnatorie, in cazul recidivei mari postexecutorii: a) infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen este comisa in timpul executirii condamnarii anterioare; b) infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen este comisi dupa executarea condamnarii anterioare; ¢) este exclusa aplicarea pedepsei amenzii 58. Cel de-al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in svarsirea din nou a unei infractiuni intenionate pentru care legea prevede: a) pedeapsa inchisorii mai mare de 6 Juni; b) pedeapsa inchisorii de cel pujin un an; c) pedeapsa detentiunii pe viata 59. Pentru comiterea a doua infractiuni concurente instanja de judecata a stabilit dou’ pedepse cu inchisoarea de 5 ani si de 2 ani, iar in baza art. 34 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani, fara a 0 spori: a) instante a procedat Corect; b) instanja a gresitfiindcd pedeapsa cea mai grea trebuia sporita, c) instanfa trebuia s& aditioneze pedepsele. 60. Spre deosebire de recidiva mare postexecutorie, in cazul pluralitatii intermediare, noua infractiune este comisa: a) mai inainte de pronunjarea unei condamnari definitivs pentru o infractiune comisa anterior, b) dupa executarea pedepsei Pronunjate pentru o infractiune comisd anterior; c) dupa ramanerea definitiva a hotirarii definitive de condamnare, dar mai inainte de inceperea executarii pedepsei pronunjate pentru o infractiune comisa anterior. 61. Infracjiunea continua de caracterizeaza prin: a) prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii; b) sévarsirea unor acte de executare de acelasi fel din care sa rezulte continutul aceleiasi infractiuni; ¢) savarsirea de acte de executare din care sf rezulte obignuinga. 62. Excesul scuzabil este: a) circumstanfé atenuanta legal; b) cauza care inlturd rspunderea penalA; ¢) cauza care inlaturd caracterul penal al faptei. 63. Spre deosebire de betia involuntara completa, betia voluntara completa: a) este cauzi de impunitate; b) poate constitu circumstanja atenuanta sau agravanta dupa caz; ¢) inliturd caracterul penal al faptei. 64. in cazul persoanei juridice reabilitarea poate fi: a) atat de drept cat si judecdtoreascd; b) numai de drept; ¢) numai Judecttoreasca, 65. Instanja |-a condamnat pe inculpat la pedeapsa inchisorii sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea sAvar- sité, refindnd in sarcina sa atat circumstanfe atenuante cét si circumstanje agravante: a) solutia instanfei este corecta pentru a, in acest caz, coborérea pedepsei sub minimul special este: facultativa; b) solutia este gresita pentru c& efectele celor dou ‘categorii de circumstanfe sunt contrare, iar instanga nu poate aplica o pedeapsa sub minimul special; ¢) solutia instanjei este ‘corecta pentru cA, in acest caz, coborarea pedepsei sub minimul special este obligatorie, dar aceasta poate fi redusa cel mult pana la treime din minimul special. 66. Suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere se poate dispune, cu indeplinirea si a celorlalte conditii: a) daca pedeapsa aplicata este amenda; b) daca si numai daca infractorul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni; €) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani: 67, Spre deosebire de prescriptia executarii pedepsei, gratierea: a) inlatura executarea pedepselor complementare, in cazul in care se dispune astfel prin actul de gratiere; b) inlaturd executarea masurilor educative; ¢) inlaturd executarea pedepsei principale. 68. Pentru o condamnare la pedeapsa amenzii reabilitarea de drept intervine dupa executarea acesteia daca, in termen de trei ani, cel condamnat: a) nu a mai sévarsit 0 infractiune intenjionata; b) nu a suferit © noua condamnare; c) nu a sAvarsit 0 infractiune. 69. Fapta de a oferi o suma de bani unei persoane pentru a o convinge pe aceasta sa comitd un omor poate fi incadrati ca a) instigare la omor; b) complicitate la omor; ¢) coautorat la omor. 70. in cazul in care faptuitorul ucide victima in scopul de a-i sustrage o suma de bani, fapta poate fi incadrata la: a) omor simplu (art. 174 C.pen.); b) omor calificat din interes material (art. 175 lit. b. C.pen. raportat la art. 174 C.pen.); ¢) omor deosebit de grav pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii (art. 176 lit. d. C.pen. raportat la art. 174 pen.)xumen de lieertce 12 feb 71. Ce infractiune se va refine in sarcina fiptuitorului care ucide o femeie, avand in vedere ci acesta fusese anterior condamnat definitiv pentru o infractiune de viol urmat de moartea vietimei: a) omor simplu; b) omor califieat, pentru a ascunde savarsirea alteiinfractiuni; ¢) omor deosebit de grav, comis de catre 6 persoandi care a mai comis un omor 72. Fapta prin care se cauzeaza victimei ruperea unei lucrari dentare, cu urmarea extractilorfragmentelor dentare pe care era fixati lucrarea, vatdmare ce a necesitat 18-20 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, consttuie: a) infractiunea de vatdmare corporala grava ( art. 182 alin. 2. C.pen), in varianta slu(iri; b) infrac{iunea de lovire sau alte violente ( art. 180 C.pen.); €) infractiunea de vatimare corporala din culpa( art. 184 C.pen.) 73, Fapta inculpatului care, aplicénd victimei un purnn in zona fejei, a determinat astfel edderea, lovirea victimei cu capull de Gunga unei servante din lemn si, in cele din urma, decesul victimei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a) omor (art. 174 C.pen.); b) ucidere din culpii (art. 178 C.pen.), e) loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 183 Cen). 74. Lipsirea de libertate in mod ilegal (art, 189 C. pen.) se refine fn varianta agravat’ ednd se savarsest 'b) de doua sau mai multe persoane impreundi €) de catre o persoana mascata, deghizata sau travestta ) in timpul noptiis 75. Elementul material al infractiunii de viol se poate realiza: a) printr-un act eu earacter obscen; b) prin hirtuirea unei Persoane in scopul de a objine satisfactii de natura sexuali;e) printt-un raport sexual. 76, Patrunderea fptuitorului intr-un apartament si sustragerca unei pluralitiji de bunuri pentru al caro transport se realizeaza mai ‘multe drumuri intre apartament si autoturismul sau reprezinta: a) o infractiune de furt: b) o infractiune de furt in forma continu; €) 0 infractiune de furt in forma continuata 77. in cazul in care doi Piptuitori, dupa o infelegere prealabild, atacd victima, unul sfvrgind acte de violenga, iar celalalt sus- \rigind bunul de la victima, se va putea refine: a) infractiunea de lovire sau alte violenfe pentru unul dintre Riptuitori $i infractiunea de télharic pentru celalalt; b) infractiunea de tentativa de talharie pentru cel ce a aplicat loviturle si infractiunea de talhirie pentru celilalt faptuitor; e) coautorat la infractiunea de talharie, 78. Subiectul activ la infractiunea de abuz de ineredere trebuie sa fie: a) detentorul precar al bunului: b) proprietarul bunului; ¢) posesorul bunului 79. Elementul material ta infractiunea de gestiune frauduloasa ( art. 214 C.pen.) consti: a) exclusiv dintr-o actiune de insusire, folosire sau traficare a bunurilor administrate; b} ce act de administrare sau conservare voit defectuos care este producitor de pagube; ¢) in orice act din care rezulta dobandirea unui folos material de catre faptuitor. 80. in cazul infractiunii de tainuire: a) fapta prevazuta de legea penald din care provine bunul tainuit poate consta doar intr-o infractiune de furt; b) sora tSinuitorului beneficiaza de cauza de nepedepsire daca foloseste bunul tdinuit de fratele su; e) nu exist situatie premisa 81. Dac’ functionarul corupt, in scopul de a satist de serviciu, iar aceasta neindeplinire constituie pri infractiune; b) luarea de mit absoarbe respectiva solicitarca mituitorului nu indeplineste un act privitor la indatoririle lui insasi o infractiune: a) luarea de mita va intra in concurs cu respectiva fractiune; e) luarea de mita se reine in varianta agravati, 82. La infractiunea de dare de mita (art. 255 C.pen.) clementul material al faplei: a) se sivaryeste doar anterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu; b) se savaryeste doar ulierior efectuarii sau neefeetuarii actului de serviciu; e) se poate sivarsi fie anterior, fie ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu 83, Exist varianta agravanta a infractiunii de denuntare calomnioasi (art.259 C.pen.) end: a) invinuirea mincinoasi a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane; b) s-ai produs ori ticluit probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte; ¢) fapta a fost sivargita de doua sau mai multe persoane impreuna. 84. Infractiunen de fals material in inscrisuri ficiale (art. 288 Cpen.) confine o varianta agravata pentru ipoteza in care a) fapta este savargita eu ocazia intocmiriiinserisului oficial prin omitetea de a menfiona anumite aspecte conforme cu realitatea; b) fapta este sdvarsita de un functionar; ¢) inscrisul oficial este de naturd si producd unele consecin(e juridice 6Fxamen de licema- 12 febrnarie: 2013 Grila or, 1 85. Fapta unui medic de a intocmi unei adeverinje de concediu medical, pentru o persoana bolnava, fir’ a examina ins Pacienta, reprezint&: a) infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale (art. 288 C.pen.); b) infractiunea de fals intelectual (art. 289 C.pen.); ¢) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnaturd privata ( art. 290 C.pen.) 86. Cererea de recuzare a unui membru al completului de judecata poate fi introdusé de catre: a) partile din cauza; ») procuror; e) atat de procuror, cat si de partile din cauza 87, Refinerea, ca masura preventiva, poate fi dispusa: a) numai de catre organul de cercetare penal; b) numai de catre rocuror; ¢) de catre procuror sau de organul de cercetare penal. 88. Liberarea preventiva pe cautiune poate fi dispusd de catre: a) procuror, in faza de urmarire penala; b) procuror in faza Uurmaririi penale si judecator in cursul judecdsii; c) numai de catre instanja de judecata, atat in faza de urmarire penalé, cat si in faza de judecata 89. Luarea_mésurilor asiguratorii in procesul penal este obligatorie, daca: a) persoana vatimata solicit@ instituirea masurii pana la citirea actului de sesizare; b) cel vatdmat este o persoand cu capacitate de exercitiu restransd; ¢) fapta inculpatului a Produs consecinte deosebit de grave. 90. Nerespectare dispozitiilor procedurale privind competenta dupa calitatea persoanei, atrage aplicarea: a) nulitiii absolute; b) nulitatii relative; e) decdderii 91. Plangerea, ca mod de sesizare a organelor de urmarire penal, poate fi introdusé: a) numai personal; b) personal, dar si prin mandatar, iar mandatul trebuie sa fie special; ) legea procesual penala nu cuprinde reglementari in aceastd materie. 92. inceperea urmaririi penale de catre organu! de urmérire penal este supusd confirmarii de catre: a) organul de cercetare ppenald ierarhic superior; b) procurorul care exercité supravegherea penali in cauz4; e) prim procurorul parchetului care supravegheazi cercetarea penala in cauza. 93. Punerea in migcare a acfiunii penale se dispune de cAtre procuror prin: a) ordonanta sau rechizit cordonanta; e) proces verbal sau ordonanta. 1; b) numai 94. Rezultatul deliberdrii completului de judecati se consemneaza: a) intr-o minuta, semnati doar de presedintele completului de judecata; b) intr-un proces verbal, semnat de membrii completului de judecata; ¢) intr-o minuta, semnata de toi membrii completului de judecata, 98. Referatul de evaluare in cauzele cu infractori minori se intocmeste de catre: a) organele de cercetare penala; b) organele speciale din cadrul ministerului de interne; e) serviciul de probatiune. 96. Este flagranta infractiunea descoperité: a) in momentul sAvarsirii sau imediat dupa aceea; b) numai in momentul sAvarsiriiinfractiunii; c) numai in momentul sAvarsirii, daca infractorul este prins. 97. Termenul de declarare a apelului este de: a) 10 zile, daca legea nu dispune altfel; b) ile; ¢) 48 ore, in cazul masurilor preventive. toate cazurile termenul este de 10 98. Hotararea prin care prima instanja de judecata se dezinvesteste, fara a solutiona cauza, este o: a) incheiere; b) decizie; ) sentinga. 99. Masurile de ocrotire in procesul penal se dispun fafé de: a) invinuit sau inculpat; b) invinuit, inculpat si persoanele aflate in ingrijirea sa; e) minorul aflat in ocrotirea inculpatului arestat preventiv. 100. Dac& instanja constaté c& s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive, dispune: a) inlocuirea masurii preventive; b) revocarea masurii; ¢) constata incetarea de drept a masurii preventive.