CU 624.21.0124 496 | Warunicn socanstax BEANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 10111/2-87 8 TOUUR! DE EAL HERATA gt gosta COMITETUL NATIONAL SUPRASTRUCTURI DIN BETON, BETON Intocuieste. PENTRU STIINTA $1 TEHNOLOGIE sae toniipen ARMAT BETON PRECOMPRIMAT INSINUTUL ROMAN Prescripfii de proiectare Clasitcaren alfanumericl DE eo STANDARDIZARE Moen meacenoaoponmue iocee nie BEPXIBE CIPOEHUE BETON- HOR,” KETRSOBRTORHOR 1 BETOMHOE MPELBAPUTEbHO ATP FOKEH BOR Ponts de chemin de fer et routiers SUPRASTAUCTUNES EN BETO: UBTON AMME ET BETON tages CONCRETE, REINFORCED: p PRESTRESSED CONCRETE SUPRASTRUCTURES ‘Design rules DRECONTRAINT ‘Prescriptions pour Tetablisement } des prolets Mpeamueanue no mpostmpomram CUPRINS 1 GENERAUITATT ©. 2 2 ACMUNT ee ercty. 3 MATERIAL) 6... rn 2 ANEXA H Caractetisticile principale ale provedeelor de precomprimare eu armsiturt ospinting . .. wee Hb ANEXA I Lungimea de ancorare si de transmitere a armiiturilor preintinse ..".".", 121 ‘ein dcean wansoonvman | te te 91 WEECOMUNICKTILOR sl MINISrERUL | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | ata lotr m vigoare EDUCATIE| $1 INVATAMINTULU! Bd. ie Pintlle nr. 5 BUCURESTI 1987-12-01 tte p retacteh Gt Fore 1 ‘Telex 11912 CNST R InstiSPAS 10111/2-87 -2- 1 GENERALITATT 1A Obtect gi domeniu de aplieare Preventul standard se referi ke prescripiiile de proiectare a suprastructurilor din betom, beton armat si beton precomprimat ale podurilor de cale ferati normelé si ingusti, de sosea $i combinate: prevederiie referitoare la ealeulal elementelor din beton gi beton armab se aplick H inflastiuctutilor pedurilor, preeum s1 altor lucniui de arti amplasate pe edile de comunicatie, Prevederile prezentulué standard se aplied si fn cazul poduiilor, pentra convoaie de metrouri si de tramvaic, care se considerd poduri de eale feratt, Prezentul standard se referii la suprastrueturile realizate din beton cu agregate grele (beton obignuit) si nu 30 aplied in cazul eelor realizate din beton cu agregate uzoare, 1.2 Prevederile fundamentale pentru calculul si alestuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat sint conform STAS 10102-75. 1.3 In calcule ec iau in considerare urmiatoarele stézi limita + — stiri Limit, ultime : — de rezistenti; — de obosealt; — de stabilitate a porifie’ (ristmnare, alunecate) ; — stiri limit ale exploatirii normale — de fisurare ; — de deformatie. ODSERVATIE — Podutile si podetele de sosea se calcueazd Ia oboscald numal atune clad asigard gt ereulaia onvaslelor pe gine sau In cazul care Geservese drumiari pe eave cirela conveale grele (ehivalente cu eel Dulin 89% din convolul de Glew), Fepetablltateaacestora ind de el pulin 25:10" ele In cazul suprastructurilor din beton, beton armat si befon precomprimat care prezinth cr conitiuctiv deosebit, prevederile preventulul standard pot fl adaptate conditilor ive cn justificare tehnico-eeonomiei gi eu aprobarea tuturor factorilor interesati. Jn cazul podurilor situate in zone selsmice, caleulul ai aleitufrea lor se face respectind #4 prevederile din reglementiiile tehnice specifice. 2 ACTIUNT ‘Valorile de exploatare ale actiunilor se stabilese conform STAS 1480-78 gi STAS 1045-80 Clasfticarea gt gruparea actiunilor se faco conform STAS 10101/08-87. 3 MATERIALE 3.1 Betonut 3.1.1 Clasele de betoane sint definite pe baza rezistenfei caractetistice a betonului Ry care cate rezistenta la compresiune la 28 zile, determinati conform STAS 1276-81 pe cuburi cu Tatura Ge 141 mm, sub a chrei valoaré se pot intilni statistic cel mult 5% din rezultate. 3.1.2 Clasele minime de betoane pentru clementele de rezisten{a ale suprastructurilor sint precizate im tabelul 1, abet suited 1 Elemente masve ain baton simply 9f Delon armat ne 10 — — turnate monelit Be 15 | 2 | Podete tubulare 8 | Suprestructurt din beton simply si heton armat 4 | Suprastructurt dla beton precomprimat- STAS 10111/2-87, 3.1.3 Pentru cazurile in care, prin proicetare re stabileste obligativitatea realiziiii unet anu- mite reaistente Rs, lao vinsti ‘mai miei de 28 ale (functie de data reali de incizcare a construefiei, data ‘precompriminii, tebmologia excentiei, proprietaile cimentului folosit ete.) pe planurile dé exceutie re intiied, in’ afardi de elarele ketoanelor si rezistenfa pe eub (R,) necesard, Ia virsta respectiva ; rezistenja hetonului la transfer mu va fi mai mieS decit cea datk in tabelul 2, | | ‘Tabotal 2 | Ctasa de beton | | | Ry min, Nimm B14 — Revisten(a mortarului la injectare @ canalelor armitunilor postintinse se determin’ pe eubuti cu latura de 70,7 sm, pistrate in aer umed si trebule si fle de minimum 30 N/mm? ta 28 aile ; rezisten{a minima dupii 7 zile uebuie s fle de 20 N/mm’, 41.5 Tn cazul elementelor aflate in medii agresive, acesiea se realized din beioane eu ci- menturi xi agregate speciale, rezistente 1a actiunea agentilor agresivi, conform STAS 3349/1 2-83 sau se fau misui pentru protectia betoanelor (straturi de protectie, tratamente de supratata ete,). 3.1.6 Rezistenjele caracteristice si valorile de bazit ale rezistentelor de ealeu! ale betoanelor sint precizate in tabelul 3. Rozistentele de calcul se stabilese prin inmulirea valorilor de bazi din tabelul 3 cu coeficienfi ai condipiilor de Imeru, care se iam — pentru clemente din beton simpli me = many = 0,9; — pentru elemente comprimate excentric me — tay, conform tabelului 4 ; — pentru ealeulul la transfer al elementelor prefabrieate monobloc din beton precompri- mat realizate in fabrici mye = 141; ~ entra poduri ou conaiitgrelg de exeenfc anu amplasate in condiit de meain agre- — pentru constructii la eare incinearea de Tungi dmatii xeprezinta eel putin 90% din incirearea totali m,. = 0,85; daci incirearea de mngh durath nm depigeste 50% din inedrcarea total, m,. = 1,00, Pentm situatit intermediare coeficiental conditiilor de Incra se stabileste prin interpoiare linjar’ intte-valorile 1,0 410,85. Dack in structura [ traficului convoaiele de ealeul intervin eu freeventts de peste 50%, mac = 0,85. Im evzul in care se suprapun condifiile mentionate, eceficientit conditiiior de Tueru se objin prin Inmuljirer valorilor coefietentilor respeetivs Tabend 3 i I Ge Typ rvmtent | ste! “Re | ae | 20,8) 24.2] 28.0] 25.0 a0.3 | oa] as mae | = | = | 0.70) 0,2] 1.19 | 1.43) 1.05 | 1,86] 2,08 | 2,20 | 2,51 | 2,78 FReasstento de caleal, valor de baad, N/mm? Compresune Iatindere ‘Tabet 4 nenstunen cca mat el 1 see[ tuna treast ese [sri ant Modul de turmare Element te In poatie ontontala Elemonte turnate tn pozie vertical (lly, dafrauine, pereli) seu Mn poste tneknat ‘cu cofray pe toate Tatunte 0.75 ossSTAS 10111/2-87 -4- 3.4.7 Modulul de clasticitate al betonului solicitat la compresiune sub inetiretri de sourtt, durats, se di in tabelul ‘Tebetal § | ves | meas | new | we so | new ety | Be 28 [pe E | ve ao |e 25 \ | R 27000 | 30000 | 32500 mm? 14000 | 21000 | 24000 34500 sto00 | stouo ‘Modulul de elasticitate al betonulul solieitat lx intindere se ia egul eu cel la compresiune, Cootigientul de deformatie transversal se ia v= 0, ‘Modulul de elasticitate transversal xe la @, = 04 By. 3.4.8 Coeficientul de dilatajie liniari pentru elementele din beton, beton armat si beton pre- comprimat ee consider o = 1,0x10-*. 34.9 Deformajia specified: final total a betonulut in exploatare, eye, dup consumares inte- gralii a curgerii lente g1 contiaetiei betonulul se exprimd cu relafia : te a) in care fee deformajia specifici initial a betonului sub aetiunen diversclor solicitani; se caleu- lear en valoarea modulului de clasticitate B, eorespunzitoare clasel do beton ; speeifick de duratt a betonului; se calculeazi conform anexei A 3.1.10. Pentra calculul sectiunilor elementelor din beton armat cu luares in cousiderare a core- Virii dintre efortnrile unitare si deformafit specifice se adopt’ curba efort unitar-deformatie pre- zentatd in fig. 1 32 Armitura B21 Rezistenjele caracteristice (Ry) $i de calcul (Z,) (valori de bazk) ale armiturilor pentra Giferite tipuri si diametre de ofel pentru aymituri nepretensionate sint date in tabelnl 6. Tabet 6 Ne ext | Tiput ofetutut-5- STAS 1011/2387 3.2.2 Modulul de elasticitate al armiturilor sub form& de bare se consider’ E, = 210000 N/mm, pentru PC 60; PC 52 si OB 37 B, = 200 000 N/imm’, pentru STNB. 3.2.3 Armitura pretensionati a elementelot din beton preeomprimat se aledtuieste din ; — sie netede SBP, STAS 6482/2-80 sau sirme amprentate SBPA, STAS 6482/3-80 : izolate sau grupate im fascleule (in paralel) ; + impletituri din dou& sau trei sirme (lije); — torvane TBP, STAS 6482/4-80, izolate, 3.24 Rezistentele caracteristice (Ryx) si de caleul (Z) (valori de baz) ale armiturii proten- sionate sint date in tabelul 7. ‘abeial 7 ] an Revitnfs canctersicd | _Restenja e cca ‘Nr ett. i ‘Tipu! armiturn = —Soke ‘Ry ' wit 3 1860 1490 ar it io 1 | sora ? in ie 3 ive be é isa a0 ; is | iso 2 | seem 2 | | 1940 3 | 1310) a | surat 3 isa Son 5 [ iS 160 5 | 1520 4220 4 | smear & i tian 5 i itn 5 | tee * 1780 aio 2 600 ian *) Pentru toroane, ghametrul s6 considera egal ex 3 crametre ale sirmeler penteriee ‘Modulul de elasticitate al armiturilor pretensionate (¥,) se considerk : E, —200000N/mm, pentru SBP, SBPA gi pentrn fascicule drepte eu lungimi peste 50 m5 E, =180000N/mm*, peatru toroane, lite si fascieule, 3.2.6 Pentru ofelurile laminate la eald (PC 60, PC 52, OB 37), se poate utiliza curba caracte- ristiel (o — e), conform fig. 2.STAS 10111/2-87 —6~ 324 | Pentta ojelurile de tip SBP, SBPA, TBP se poate utiliza cuba earacterstioN wonform fig. 3: — pentru 9,< 06 Ry; ¢, — pentra ¢, >0,6 Ry} & oJEy 1p By + (4p Ry — 0,6)° Fig. 8 ‘Deformatia specifies limita de caleul a armiturii pretensionate se consider’, #,=, +0,01 (conform pot. 7.3.3.2) ti de oboveald, ale betonului gi armitus 3.3 Caracteristicile de ealeul, In staren 3.3.1 Elementele supuse la solicitiri repetate care produc oboveali, se calculeazi Inindu-se {in consideratie coeficientul de asimetrie, determinat en relatia one ® in care dy, Tespectiv 6,,, este efortul unitar minim, respectiv maxim, stabilit luindu-se in consi- derare valorile de exploatare ale inctrcizilor; se ia in considerate cu seul (++) sau (—) con. form semmulul convenjional al solicitixl, 83,2 Rezistenfele de calcul la obosesilé (Hs), pentru betonul din elementele de beton armat si beton precomprimat se stabilese cu relajia : Re = mth, RE (5) In care mi = 0,6 +05 p< 1,0; e conform pet. 3.3.1; RE valoaea de bazi a reristenei de calcul a betonului din tabelul 3: ky nt ce depinde de numinl cichstilor: pentrm construetii curente k= 1; daek numarul ciclurilor in cwsul eaploatinii deplgeste 2x10 se calculetzh ky ou relagia : 48 16 in care m este numirul cielurilor in milioane, dar maximum n = 10, 3.3.3 Rezistenjele de ealeul Ia obosealt (Fj) pentru aum&turile din demente de Leton anmat, se stabilese cu relafia : (6) tm care valoarea de bazit a rezistenjei de calcul din tabelul 6; R mz coeficientul de reducere a rezistenjelor ca urmare » solicititrilor repetate, conform tabelutul 85 mi, costicient ce ia tn considerare efectul sudurii, conform tabelului 9,te STAS 1011172-87 Tabata # Content ae mee GY pat + . = oneal, (En 262 | 04 | OF a ve 6 0,30 0.60 1,00 | 1.00 re 8 oa ore ten | io oo | oe 0 boo | too apetal 9 Motu de rete a vast |, ArmAturi sudate prin presare, eap la | OB 37 Cap, eu polizare ina a’ proeminentelor) PC 32 dard in cochiley In'medu de CO, | PG 80 Aningturt sudate prin presare exp ta Atmttwet sudate tn cocile, ta bale de mgura cu easiturlonitadinale | PG 52 ‘Xvmajurt sudate cu eine decalate sau eu cclso egulp # cusetur de raeondare Pc 00 Armatrt sudite prin puncte maturi sudate prin suprapunere | OW 87 Ninatus sodite ew pereeni de eclue | PC 52 gale fra cusaturt de racordare PC 60 1 te setunile ep < O nae prev Imbindri sudate, 3.34 — Rezistentele do calcul la oboseaki. pentru armitura protensionatis (Ks), se detcrmink prin multiplicarea rezistenfelor de ealeul (X,) din tabelul 7, cu coeficientii de Teducere mp din tabelul 10. Faboha 10 ‘Tipu sematuei Strme netede Izolate saw tn fasciule Slrme Impietite eau teroane <0 Toreane 3 > 12 Pentru armitura pretensionatit nu se ndmite ¢ < 0,75. 4 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE STABILITATE LA RASTURNARE 41 Calculul la starea limilté de stabilitate la risturnare se face considerind valorile limit ale actiunilor in gruparea cea mai defavorabil& si convoaiele tip, firk coeficient dinauie,STAS 10111/2-87 ae 4.2 Verificarea stabilitsfii la risturnare (Ei 4) se face cu relajia: Me SNe + Yl, Ma 2 DN, @ ‘mm eare M,, —momentul de risturnare conventional, egal eu suma momentelor tuturor forfelor, in raport cu punctul G, situat la mijlocul distantei dintie cele dou’ reazeme; My, momentul de stabilitate limit’, egal eu momentul eomponentei verticale a rezultantei R, in raport cu punctul G; se consideri ck rezultanta acfioneazi la distanga ©, = adicit in punetul de rezemare A, fatti de care se verificd stabilitatea Ia risturnare; XN. — componentele forfelor, avind o direetie normal pe linia reazemelor (i = 1; 2...) H, —_ componentele forjelor, avind o direetie paralelt cu linia reazemelor (7 = 1; 2...) 5 e3h, bratele do. pirghic ale componentelor forfelor 1, respectiv Z, fafii de punetul @ (1; 2...m)5 : Aistanfa de la punetul G, pind la punctul in care rezultanta Z intersecteaa ini reaze- melor; 2%, distan{a de la punetul @ pind la punetul de rezemare A fati de care se verifica stabili- tatea la ristunare ; coeficientul condifiilor de Incr, care se ia 0,95 la verificaren stabilititii podului in rens longitudinal ; 0,85 la verificares Mabiliti{ii podului in sens transversal. In relafia (7), momentele forjelor se introdue cu semnele lor, in functie de sensul de setionare, 5 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU 5.1 Verifiediri necesare 5.1.1 Calculnl elementelor din beton simplu trebuie eit cuprindit : veritiearea Ia, starea limit: de rezistenti sub actiunea ineircirilor considerate cu valori limita, in-gruparea cea mai defavorabii, eu Iuarea in consideratie a coeficientului dinamic, conform pet. 5.25 — verifiedri specifice Ia starile limits ale exploatirii normale, conform pet. 6.3 osseRvaTH: ‘= Elementele din betonshopta ale suprastructrilr ns verted la share Imi de oon 2 ielomentele care ere neeesara verfearea Ia starea Hit de etabintate a Pesiel se ealeless8: 1a isturnare, conform exp 4 din presertl standard yeonforms STAS 10111/1-77 | a tuneeare, conform STS 20113/1-77 $3.2 Blementele we relizensh din beton simplu nuzmai duct wi indeplinese conditilepreclsate Pot. 5.3,~9- S148 10111/2-87 5.2 — Veriticarea Ia starea limita de rezistenti 5.2.1 Elementele din beton slmplu soliettate la comprestune centricd se calculeaait ca elemente solicitate la compresiune excentrici, momentul incovoletor de caleul, dexumit moment adifional, stabilindw-se eu relatia =Ve ) in care XY forfa longitudinal’ din inciretri de ealeul considerate conform pet, 5.1.15 é. excentricitates aditionalS, egal cu cea mai mare dintre valorile : 20 mm sau 30, & fiind infitimea sectlunit’transversale, Excentricitatea adigionaki ponte exista pe orice directic, 5.2.2, Klementele solieitate la compresiune excentried cu excentricitate pe o direotie principal, se vérificd la starea limit de rezistenta eu relagia : My < Mary 0° ) in care J+ Momentul incovoletor de ealoul determinat ou relayia : My M+ New (ao) Muy momentul incovoletor eapabil (capacitatea portant) in sectinnea consideratt, determinat eu relagia: ” May = 6 a AM momentul ineovoletor produs de netrelirile de ealeul al ¢¢ conform pet, 8.2.15 @ — (istanta dintre centrul de greutate al seojlunil transversale gl centrul de greutate al zouel eomprimate (r.)- Arla zonei comprimate (4,.) se determin cu relagia : a2) Pentru seo iuni dreptnnghiulare momentul incovoietor capabil in seejiunea consideratis se determing eu relajia : Men as) 2 in eare i este intiljimea see|iunii transyersale iar ¢ se determing cu relatia : a4) b fthind kiyimea seopiunii transversale, 5.2.3 Blementele solicitate la compresiune ex centred cu excentsicitatea pe o direefie oarecare 80 verifick la starea limit de rezistenta eu relatin : (a J(atsy e Mes « in care M$ Muy momentele ineovotetonre de ealoul produse deincirlril de ealel, determinate eu selagiile : Mys~ Ma + W eae 6) an ‘M,si M, momentele incovoietoare pe cele Gouk directii principale (x gi y) stabilite cu inedrcari de caleul; x forfa longitudinals din inedreari de ealeul My, = My + NeySTAS 10111/2-87 10 cea mai mare dintre valprite : latura paralela eu planul incovoierii I, impiryiti la 30 sf 20 mm; cea mai mare dintve valorile: latara paraleld cu planul ineovoierii M, impirita Ja 30 $i 20 mm; MuapsSl Monyy MotUentele eapadile ale seejlanit pe evle Gous direct prineipale (x 1 y), ealeulate ‘ou relayiile : fa Ces Maps =D ee as) Map y =X Oy (a9) Ge $i distantele dintre centrul de greutate al sec{iunii tramsversale yi centrul de greutate al zonei comprimate (A,.) misurate pe diteciia 2 respectiv y. Aria zonei comprimate (A,-) se determini cu relatia (12). Pentru sectiuni dreptunghiulare rep. $f Mesyy 28, determing cu relapile ; he Maaye— N (20) Mase = ey in care » se determing eu relafia (14) iar y cu rela{ia : Y es nie i Exponentul § din relajia (15) se determin cu relatia: 8 =1,5 (1 085 n) (23) pentru sectiumi oareeare ALRe y pentru seefiuni dreptunghiulare, oR, In nceste relujii A, este aria scefiunii transversale, 5.3 Verifiedisi specifice stirilor limita ale exploatirii normale 31 La elementele cu sectiuni dreptunghiulare solieitate 1a compresiune en e,centricitate pe o singurt direofie, excentticitatea tiebuie si satisfack 1cla:ia : a Sen, (ety in care ¢, excenthicitatea revultanted stabilit® en incixciri de exploatare ¢, ¢ _coeficientul, avind valorile : 0,5, pentru aejiunsle din gruparea T; 0,6, pentru actiunile din gruparea TI; 0,67, pentru actiunile din gruparea 111 a7, distanta de la centrnl de grentate al sectiunii, Ia muchia cea mai comprimati. Dac valoarea excentricititii (¢.) rezultA mai mare detit valorile rezultate din relatia (24) dar nu le depaseste cu mai mult de 10%, in zona intinss se prevede-o armaturd eu aria de 0,05% din aria sectinnii de beton, Pentru depiisiri mai mati de 10%, armiitura necesari ve stabileste ea pentru elemente din beton armat, 5.3.2 La clementele ca seefiuni dreptunghiulaw rolicitate Ja compresiune eu excentticitatea Te dowd directii (a gi y) gi la elementele ci cectivni de orice forma (bir ghi, thapez, parale- logram, poligon, cere), seefiunea activa (4,,) trebuie s& indeplineasca, umitoarea condifie : Ase > Cody (25) | OO—u- STAS 10111/2-87 in care Ce coeficient avind valorile : 0,75 pentru actinnile din gruparea ¥; 0,60 pentru aefiunile din gruparea II; 0,50 pentru acjiunile din gruparen TIT; Ap aia total a seefinn 5A Verificarea la forfe loeale eoncentrate 5.41 Bforturile unitare efective (ea) produse de for{a local’ sub plicile de reazem (pliile aparatelor de reazem, ale penililor, ale ancorajelor elementelor precomprimate et.) se star ilese cu relatia : PF an (26) in care P* fora normal pe placa de reazem, din inciredri en valori de exploatare. Pentru elementele din beton precomprimat PP este forja de control sporité eu 10% 5 Ay aria plieli de reazem ; in cazul-in care forfa P¥ acfionears exeentrie pe placa de rea zem, se stabileste conform anexei ©, pet. © 1. 3.4.2 In cazul in care: om < 0,7 R (27) betonul de sub placa de reazem poate prelaa eforturile de intindere produse de eforturile unitare locale, fri luatea unor mmicurt speciale de armare. Tu relatia de mai sus, R, este rezistenfa de calcul a betonulul (simplu sau armat) din elementul pe care reazem’ piaes, avind valorl eonform pet. 3.1.6. Sub plicile de reazem se prevede, pe intreaga suprafa(4 a elementului, beton de clas’ cel putin Bo 25, pe o lndifime egal ca minimam Isjimea plicli de reagem sicelpufin 400 mm. Marginca pleif de reazem trebuio st fie retrast fafa de marginca elementului din beton, la o distant egalt eel putin en litimea yiaetl de reazem a, ;in cazul in care distanta cate apro: ximatiy a,, betonul de sub placa de reazem va fi armat eu’ o plas de bare din ofel beton 28. a ochiuri de aproximativ 150 mm avind o acoperire eu beton eorespunratoare. Se pot folosi plave sudate din sifm% trast neted (STNB) cu diametrul de 6mm si ochiuri de 100mm. La aparatele de reazem ale podurilor, in afara distantei minime a, trebuie respectate gi distanjele minime precizate in STAS 10111/1°77. 5.4.3 Tn cazul in care distanja de la marginea elementului de beton pin Ia marginea pliell de teazem este mai mic& decit 1ifimea ¢ a plicii de reazem, sau cind : Raz on > 00 BR 3) corpul din beton de sub plicile de reazem (ale aparatelor de reazem, pendulilor, ancorajelor armi- turilor pretensionate etc.), denumit in prezentul standard cuzinet, trebuie armat cu bare din ofel beton rezultate din’caleul, conform anexei C. Tn relafia (28) Ra este rezistenta de calcul ls compresiane local gl se determinit con- form anexei C. 6 PREVEDERI PRIVIND CALCULUL $I ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 6.1 Verifieiri necesare 6.1.1 Caleulul elementelor din beton armat trebuie s% eup — verificarea la staren limit& de rezistenti; — verificarea la starea limit de ubosealt *) ; nds — Verificarea la starea limita de fisurare ; ~ verifiearea Ja starea limita de deformatie. OBSERVATIE. 5} Pocuile st pedefele de gosea se verified Ia oboteald numat daed se incadroazd in prevedsrile dela pet. 1.3STAS 10111/2-87 =u 6.1.1.1 tn eazurile tn care rezultX ca necesar, se clectueazs si verficarea la stare limit& do stabilitate a pozijlel (risturnare, alunecare). 6.1.1.2 La starea limits de oboseali nu se verdicd elementele podejelor inglobate in rambleu, Ia care solicitirile se calculeaz% fir coeficient dinamie. 6.1.2 _ Verificarea la stares limit de rezistenf& pentru elemente solicitate la compresiune gi couprestune exeentriet se face considerindu-se gl coefielentul de influentit a flexibilit3)ii, eonform pet. 6.2.5. Pentru eazuri speciale (elemento do form deosebitti a sectiunii transversale, elemonte on solicitiri complexe, elemento masive), verificarea la starea limit’ de rezistent se poate face punind conditia ca eforturile unitare din beton si armaturs, produse de incaredtile limita, de- terminate in stadinl IT de Ineru, si nn depageasca reristentele de calcul. 6.2 Verifiearen In starea limiti de rezistenfa, in secfiuni normale 6.21 —_Caleutul solicttirilor (eforturi sectionale) so efectucazt luindu-se in eonsideratie valorile Limits ale incdiresrilor eu coeficient dinamic, in gruparea cea mai defavorabili. 6.2.2 Stabilirea distributiel eforturjlor unitare tn caloulul Ia starea limit de rezistent’ in secfinni normale se face avind in vedere urmiitoarele spoteze : tianstor piuiumle plane normale ximin plane junilor plane) ; i dupii deformarea elementului (ipoteza sec- — se neglijeazi reristenfa la intindere a betonului; — curbele o —e ale betonului gi armAturii int cele din fig. 1 si fig. 2; — deformatia’ specifies limit la compresiune a betovului eye, 8¢183,5%q pentru caral fn care axa neutrh se afli in interiorul sectiunii (veri fiz. 1) si de 2%p In cazul convenfional al compresiunié eentrice ; intre cele douk limite, valorile eyyq, se obfin' cu relafia om Yoo = 2 + Bey < 3,5%py (29) fin care — alungirea specifiel cgiu @ armitturti se ia 10%. OBSERVATIE — Pentru analize neliiare Ia rupiel de ncirelriincluzind sh actineaselamicd, se pot edopta, pe bari de proscripfit speciale, valorile i fm 51S tim ffeite de cele menjlonate 6.2.8 Caleulul in seefiuni normale ale elementelor din beton armat, solicitate la ineovoiere, cqmprestune excentsied i tatindere exoentriel ex exeentricitate mate se fues eonsiderind of (fig. 5) — eforturile unitare im betonu! din zona comprimat au mirimea constant Re; — efortul 6, in armitura 4% sesia in caleul cu valoarea(—I,), dac& o > 2a"; in caz contrar se admite un eglen! simplificat cu considerarea reziltanig tuturor compresiunilor 1a nivelul centrulul de greutate al armaturilor 4; 5 — efortul og in armitura 4,, concentrata la anarginea intinsi sau ma putin comprimat’ fe ia in ealeul cu valorile : dacs P< Bim GO, ae Re 61) nck Bae < ES 08 (82), 0 (33) act = > 08 (34),0,= — Ry (5)13 — STAS 10111/2-87 in care fndlfimea zonei comprimate convenfionale, pe care se admite repartitia constant® a eforturilor unitare I, (fig. 5); Ein = 55 Valoarea absolut a, mu va depisi Es.im l Axa neutrés | Feoretied Fig 8 3.1 Caloulul clementelor solicitate 1a incovoiere se face cu relafiile din tabelul 11. Calculul clementelor solicitate In compresiune excentrici se face eu relajile din tabelele 12 i 13. onseRVATHL P'Mementele la care forts axdald A < 0,05. ile 48 cakeleesd 9 ae eedtuiese ea elements tmcovolate, 8 neqljaren efecto fore! axial E'BAE Sinttande ot ssezate pemal mule ringur (i. 6), eferturie unitere se stables, separa pentru Neare Find de armatra ea autora relator vests — om penira os yo * R Ae Aes ” Cee Fig. 6 6.2.3.3 Caleulul la starea limit de rezistenfita clementelor din beton armat solicitate Ia intindere centricd gi intindere excentriel cu excentricitate mick (cind forfa actioneazs intre rezultantele eforturilor din armiturilo 4. si 4%), se face considerind ¢& : — betonal nu _preia eforturi — in armaturite A, gi Az, precum gi in eventuslele armituri intermediate, eforturile unitare sint egale cu i, Pentra clementele liniare (tiraufi, bare intinse ale grinsilor se introduce un coeficiont al eofiifillor de Inern 0,9 de redicere a capacititil portante. Caleulul se face en relapiile din tabelul 14,re STAS 10111/2-87 sag ty + MY TO a Wa@i=0 “a TE boa toy — oy ty oe) i) (oe) E ‘pews otgnp yeuz0 mycuns os ans uy pn wf atsiauie ap gx o> anroonNo sunt waippeso2uy sopoud umpUe nd oe pee sat 0s ‘af eumyimse 9 aun‘Tapelal 11 (continnare) ‘eat de eal) oT ls i| é | ils o| § Ela BLE ° 3 | 4 7 7| 2 x tig 3 E Dack = < 20° MS Ae Rely 0) : 12 a) "Wa i |s 3 a : iemeptte Abe 0 meuune eeptgnnes tine bp =£| 2 {¥e] 2 AWU/TTTOT SVS.14 ~ STAS 10111/2-78 Sete ay 7 ipa e t av => tute amjuod od erinasa, uy 2 conigertanse nes 4 ———} wun puutpnysuo) pane 4 prinou exe m9 z no eaerngm) Fawn sues | F Go 1nsqo0 op | | saommsooay ef 22FIHNOS soKaWANE Hae eu, (onemmuao) rr rmPaE,STAS 10111/2-78 oon SoH oo ue w OT [E-spors £219 "od uuoguer — #9 con b= amy < = or woe ono Cex Ink ae su ita (ror op HPAL ah evant—1— ‘STAS 10111/2-87 “heap ) mW (03) ais (0) "a ty arty) =e ? n> nN (om vet tuty uavew 8 ve 24 wimunruya ap ‘piomaey sass wremprapauey OEM HAY Cy (ON = on ng | mao. 24 yan baie pe pees oo Woes te 0 om (rere es ene} = n| ceo) avos0 . C0 “pe umes — se 3 te 4 @ 7 tt es us (-B)ev~e oo ow . [es tele tym (on (2 — star s( 0-2 = te w me sos wa v ® fon > on wal, * wpe 6 coe Ewe Gem op i Gm) CF PRLSTAS 10111/2-87 sexe wl (on + 10 = tw eta WA anys of tne ty 9p rou spe oN@ sunpadines wf wane, 2 a IePE TE aus REP a9 “aN wip eas nu 9169 soKAMOGWS efEOT UNS 5 seo ve | | ser 909 1a mgm pom al are 7 oo CE CI) eo coe vine " ov aN + tH) = OW | ” Ma <<” | (Ee fever cioe ae 5 " 2 went | oa) ey = 3 .., on . GP, a $ w nace | ° ! as | | | | wt

Parton sonmudan m Hee Seep reise Sl | 2 ov wee A § 2 g aSTAS 10111/2-8f of yeut EP 2969 ToqUY RIP PyAAE Me 94> OfUNFOgEU WH YETENES (x we mr cm Pasa — Pt Ww — ty SX M&W EOS oN BW 8 oy sogmyyauy ope oyna Gm @ Ry oD SON op Spanuse ancy reeauerioe Wy Bue unos sono ap sumies |» oo —| — — sue ade ewes suo rraeyser © yoni wanes eed sp an 2 ery «s) med ory tow > _ Ce . Wes con) om @ rrr a(E-v)rsesow al oe uma > x — a vty gum wey f -2 =] 5 on aera “A . ae Laeaunyaan aunons |g Hamifose & gwusuod Sayeypeaio iui dns Fey rao p> 499 (eon (cor) ow ota or (oon ten SN _ ‘ ory eo) ean 90 My + oo =P Ety ati ty eer aay asman fa ty — arty = YE eae, Ge rmoqe 2p aE eyeumeeonde 9p yipH09 6 DED I nao as soeiuous yunifoes euSTAS 10111/2-87 -2- Semnificasiile unor s'tbolygi din tabelele 11, ..14 2, distanja dintre central de greutate al secfiunti nefisurate de beton si fibra cea my i comprimatis 5 S, momentul static al intregli sectiunf utile de beton (de iniltime A,) atti de rezul- tanta eforcurilor din armitura Intins ; E~ ie inilflmea relativ’s a zoncl comprimate conventionale de beton; D, —Wafimea activa a plieli din zona comprimat& (anexa D); la elementele en. placa, fn zona intinsd sau mai putin eomprimatd, lSjizaea maxima de placd activa consi: derati in ealeul se limiteaz® prin cond 150008 Sky momentul static al zone comprimate de beton in raport en punetul. de aplicatie al forjei V5; Ay Aq atia intregii seetiuni de beton, respectiv a intregii sectinni de armiturs longitudi: nal Ja seofiunea cireulard, inelard; % _Coeticientul prin care se ia in considerare efectul flexibilitiii conform pet. 6.2.5. 6.2.4 Blementele Ia care plannl de actiune al momentului incovoietor nu este paralel eu planul de simetrie (ineovoiere oblick eu sau f8r% forjd axialé) se caleuleard pe baza ipotezelor ‘generale de Ia pet. 6.2.2, cu observatia ea : pentru incovoiere obliet, planul de acfiune al celor dow’ rezultante interioare (re- zultanta eforturilor de compresinn? din beton si din armituri si rezultanta eforturilor din armiitura intins®) trebuie si coresptinds cu planul de acfiune al momentului inheovoietor ; — pentru compresiune excentrici obliew, punctele de aplicatie ale rezultantelor eforturi- Jor interoare de Sutindere 31 compresiane, treble si fe explanare cu punetul de aplicafie Al yei N. Pentru sectiuni rectangulare, se admite efectuarea verifieirii la starea limita de re- zisten{i cu relayia : Yo ( yaw 120) M,, My —momentele incovoietoare de calcul pe ditecfiile & si v5 in care Muy sy Meay ymorventele incovoictoure capabile pe ecle dowi ditectii, eorespunztitoare forfei axiale N; = 1,70 ~ 0,85 m) (aan) 7s aR, 6.2.5 — Bfectul flexibilitafii (n crentelor de otdinut 1) la elementele comprimate excentrie se ia in conside rare prin. cooficientul My 422 1 or (422) In care Af, momentul ineovoletor determinat pentru un ealeul slatic de ordinul T; ie de ordinul TI. Valoarea aproximativ’ a coeficientulul % se objine-eu relatia : 3f,,-momentul ineovoletor care rezulta dintrun caleul sta (123) ¥ efortul axial de cale (zap~ 28 STAS 10111/2-87 J fungimea de flambaj a elementului comprimat exeentric, determinaté conform anexel BS (BN aye = By ty OAL + VBL rs) (426) T,Ay mowental de inertie, respectiv aria sectiunil de beton ; ; M,." momentul ineovoictor de ordinul 1 in raport eu gxa armituril intinse sau mai putin comprimate, produs de incdrcarile permanente §i fractiunea de ung’ durat inclredrilor temporare, “care produc 0 deformafic de tip doplasare lateral’ de nod M~—momentul fata de aceeasi ax produs de tmedrearea total, opseRvaTin 41 Dac din aplicrea el ecomands st ne stan (225) reralll yb 1.2, inflventa Mexibltatltasupra comporisrl elements se ‘printen eau” de ‘ordi Il pe structura ain care face perte elemento! Salorlerecaltate prin Lnterpolare linia, coasider clement alt valoarea 9! In Feazemn y= 10. 6.3 Vorificarea In starea limith de reristen{, tn seefinnt fuclinate 6.8.1 tn sectiuni incinate, caloulul se efectueaz astfel — lementele incavoiate, la moment ineovoietor conform pe conform pet. 6.3.4..,0.3.0 5; ~ slemnentelesolcitate la edmprestune excentriel, Ia forje tXletoure conform pot. 634...63.6; — clementele solieitate Ja intindere exeentries conform pet. 6.3.4., cousiderind mumai ortul armBturil Solieitivile se stabilese conform pet. 6.21 gl pot. 6.3.2. 63.2 Momentul incovoietor (M), in sectiunen inelinatt I—T, se determints fa’ de central de greutate al zonel comprimate (@;) din sectiunea, normals IIIT, situata la capiitul din zona comprimat’ a sectiunii inelinate (fig. 23). ‘Pentru verificarea direct (ou relafia 128), ca valoare de, caloul a foryei tiletoare in sectiunile inelinate, se poate considera valoarea forfei tietoare (Q) de la capiitul secfiunl incli- nate situatti in zona eomprimata, Pentra determinatea armiturilor inclinate si a etrierilor din zona reazemului se consi- den ci seofien a de caleul inclinat’, la partes inferior’ a elementului, incepe astfet ~ de la marginea reazemului, dack elementul transmite forta’tilietoare la un reazem situat Ia partea inferioard (fig. 32 a) ; — din axul teoretio de rezemiare, dactt for{a tiietoure se trunsmite la o grind eu care clementul se intersecteard (fig. 32D). gi la forfit thietoare Fig. 23 ———____—_!STAS 10111)2- — 4 Penin inciredrile niobile, ealeulyl momentelor ineovoietoate sal fortelor tiletoare xe fuee pe baza dingramelor inGiguritonre ale solivitivlor. 63.3 Caleulul in seetiuni incl ) se face ou relaia + +DAa Re fn care AE moment ineovoietor determinat conform pet. 6. Ag avin armitu R, rezistenta de ealeal a armiturii conform pet. 3.24 AL. gt 6.3.2. longitudinale seetionattt s3sjee disianfele de la centrul de greutate ((i,) pind In centrele de greutate ale sectiunilor arniaturilor longitudinale, etrierilor si ‘aimiturilor inelinate, Ay atia seefinuti fiver armaturt inelinate care intretaie sectiunes eonsideratts Aq atin seetiunil transversale a runurilor onul etrier, Caleukul fn secfiuné inclinate, la moment incovoietor, mm este necesar la grinzile ou fnilfime constantly san cn inilfime vatiind continam (en vute) daci se respect. prevederile pet. 67. 6.34, Veviti rea clemnentelor din heton armat ta neliunea fortelor tiietoarese face en rolatia : @ SY Aarts By sins +B Acar By + Qe + Ay oe sin 8, (128) in care Q — forfai tdietoare determinati conform pet, 6.2.1 gi 6. Aq — aig seetiunil fieetret mmondituri inelinate care inteetaie scetiunea inclinati me coeficient avind valorile + 8, pentru ofel OB 3: 6,7, pentra ofel STINE H,—reristen{a de caleul a amiitmii conform pet. 8.21 Aq atia sectiunii transvervale a tuturor ramurilor unui etvier care intretaie sectiunea tnetinats, ancorate eorespunaitor de ambele plat ale fsuril. Aria minima se sta- hoileste conform prevederilor de la pet Qs for{a tieloare preluala de heton, ealeulat conform pet, 6.24.1, 8, unghinl dintre latura intins inelinatt si axnl longitudinal al grinzii_ (fig. Unghiul 2, se introduce in calcul eu valoarea negativa cind cresteren nkifimli secfiunii vaviaza invers fat de eresterea valorit absolute a momentului incovo- 30 Pig 34 Age, ofortul din, armitura longitudinal’ in cazul anor clemente cu tnaljimea variability wu latura intinng inelinata (Hig. 24); xe poate comsidera + Ageasin 8) In er AE moment incovoletor de caleul din -cetiunea eonsiderat = bral de pinghie interior ge 23), care se poute Tus eu valourea determiuat pentru sectiunea= STAS 10111/287 Armiiturile inclinate necesare se verifict in diferite seotiuni defavorabile postbile, consi- derindu-se in caloul, numai pe lungimes lor activa, care se ia egal ea o lungime central’ de : t 3 ain porttunen tnolinati (na se int in consideratic portiunile marginale pe lung de = din lungimea portiunii inelinate) 6.3.41 Forja tiietoare pretuat’ de beton se determin’ cu relafia a) = 5th (130) in care * . Oe Valorile pentru coeticientul Ke se limiteazt astfel: Shs ky = 0812 any fe <8 13g; ho = VP (132) Bh, > 8: > 1,5 hy Re=12VP (133) In verifictri euronte se poate adopta ke = Vp Pentru dale si plei fart etriert : Q, = 0,75 hy Ry 134) Semnificafia simbolutilor in relujiile (130. . .134) este: Vijimes grinzii (a inimii, la seefiunt T sau J) A, indltimea util a grinzil; la elemente eu inflyime variabili se la valoarea minimt pe Jungimea seeffunii inelinate R, reaistenta de calcul la intindere a betonului conform pet. 3.1.6 p procentul de armaro longitudinal (cu aria A.) in seetiunea inelinatit consideratt, care se determina eu telatia : A p= 100- (435) th, Q forta taietoare de caloul de ta capiitul din zona comprimaté a seotiunii inclinate M momentul de calcul, din sectiunea normal situatit la capitul din zona comprimaté a secfiunil Snelinate 4 proicetia pe axa elementulni a sectiunii inclinate considerate ; valorile caracteristice ale Tigi’ oso doterminS matt: cement: nf semnificafia simbolurilor de la numaritor find conform pet. 6.3.4 iar a, distanta dintre etrieri, Valorile Ini a, trebuie 68 fie mai mici decit 2h, si mai mari dectt 0,5 i, 6.8.4.2 Pentrn elementele en infilfime constant, calculnl Ta forfe thietoare se poate efectua cu (136) tn care ast relajia 9 =O +O (138) In care Qu for{a thietoare preluatd de etvieri si belon, determinat’ cu relafia : Qa = 205 DigRy 139) a» conform tabelului 15;= 26 — STAB 101112-87 ‘Tabelul 15, thy sangsreasee i saeeesaeege gegesganeee 4,75 3 ae aseanaues: site a= 038 thy gegeeesess sgeeesegsee geseaaassss sacnene | sgsgeessess seegeeassna ggggenguegs geae alle gagegesere | alt= Of on aReeeeseses BRRggessss sa8e @RSEREB 293 ge 8 egnere ane | 2 Q, forja tSietoare preluatii de armitura inclinat%, eare se determing cu velafia (140) sine 08 Ry Ay a Semnificafiile simbolurilor sint conform pet. 6.3.4. si 6.3.4.1. Pentru elementele fird etrieri (dale) Qe, 6.3.4.3. Seojfunea armiturilor inelinate ve poate determina cu relafin Iu care Q se stabileste cu relafia (134). (141) Q- 0,8 Resin a Aas tA sh 6 in care scnunificatiile simboluritor sint conform pet. 6.ed STAS 10111/2-87 lcul acoperitor, dimensionarea si distribu armiturilor inclinate se poate | 7051 O5ts¢h) Fig 25) Langimea zone de influent a barelor inelinate (fig. 25) se determin’ cu relafia O5 (5: +h) aay in care s; rerult& din tabelul 15 gi pet. 6.3.4.1 Zonele de infiuen{t ale barelor inelinate trebuie ¥8 se suprapund pe eel pun Ot A n fig. Qu = 0,8 Radar, + Ang) sine Qu = 08 Redeu sine Qu = 08 RelAgg + Asis) sine Og = OS Rady sin 100.44 yp = Ba Ke 143) ” a,b 2100 (143) Pentru plicl sy = 0,75 iar 4 = 2 6.3.5. La dimensfonarea seetiunilor se va tine seama de urmiitoarele conditii, ~ dae Q > 3,3 bh, Ry dimensiunile secfiunii sau elasa betonulni se modifica ; daci @ < 0,6 b i, armiturile inclinate si etrieri ia toate elementele de eonstructie, eu exceptia dalelor $i placilor, se prevad constructiv ; — ‘duck Q < 0,75 6 A,Ry, armaturile inctinate ale dalelor si-plicilor se prevAd constructiv. 6.3.6. Pentru elementele eu sectiuni in (fig, 26), solicitate la forte tHietoare, avind talpa in zona comprimati, in afaré de veiificarea Ia forfe tlieloam’ in sectiunile inclinate din inim, se fae verifickri in placd, Ia sfirsitul vutei, in secfiunea IIT—TIT, eu relatia a cana, (1 +52) ass) mar t t 4 SZ T "4h “ee 2 is i t oe)STAS 10111/2-87 ed tn care @ forta titietoare 1, Snalyimes utili a grinzii 2, grosimea pli ‘Sey momentul static in raport ou axa neutris I —T a atiei zonei comprimate a betonulul (6) limitats de secfiunea TH—TIT gi de axa neutr® ‘So, momentul statio fat de axa neutri a restului sectiunii de beton comprimat (1) R, rezistenta de caloul la intindere, conform pet 3.1.6 fn secfiunea IT —II se foloseste acceasi relatie, introducindu-se So, si Sw, corespunaitor seofiunii I1—II in care s¢ face verificarea. 6.3.7. Consolele grinzilor san dalelor suprastructurilor si cele ale infrastruetutilor, a efor lun- gime’l, < 0,8h (fig. 27 91 28) sint considerate console seurte. Preseripfille previizute la aeest pot. 31 subpunctele respective se Teferd la. consolele scurie la care h <2, La consolele scurte sint necesare_verificiri in seofiuni inclinate atlt la moment ineovoietor cit gi la forfi tietoare. Oaleulele se fac eu incliredrile limit’, Anmitura se verified yi la starea limit de obosealé duet este earal (pet. 6.4. sub actiunes ineSrekrilor eu valori de exploatare, Alegerea, dimensiunilor consolelor scurte ale suprastructurilor si infrastructurilor podu: rilor, se face respectindu-se condiiile impuse de verificarea la fori tietoare Q< tee < 2,5bh,R, in cazul podurilor de gosea care nu se verifick la oboscala; 36.4.2) @ < bh fe, in cam Potton do cate ferati si a elementelor care se calculeaz la obosealt in far < by + hig, dar cel mult lafimea consolei (6, este LM{imea suprafetel pe care actioneazt forja 63.72. dn azul grinvilor sau pill ex onsole seurte braul de plrhle 1, a fortel P, se to L (fig. 27). Tn console s¢ prev4d armi&turi longitudinale eu aria A, sl armituri inclinate cu aria Ag, care se stabilesc eu relatiile : (445) (148) Fig. 27 in care 2, rezistenta de caleul a armAturii, conform pet. 3.2.1 2 braful de pirghie interior 2= 08h, Langimea de ancorare (1) a armiturii longitudinale (4,) se determin’ eu relatia: aan= 29 = STAS 10111/2-87 in care deste diametrul armaturii iar q, este dat de relafia Re « (14s) a ‘Btrlerii gi restul armiiturii inelinate, pe lungimea consolei seurte (J,), remltis din ver!- ficarea la fisurare in seefiunl tnclinate conform pet. 6.5.4 6.3.7.2. Brajul de pixghie 1, al forfei P, la consolele scurte ale infrastructurilor (fig. 28 4), 8¢ stabllegte eu relafia : = $0,054, (149) tn care 0,05 hy nu va fi mai mie de 10 em. 2, la consolelo prezentate in fig. 27 si 28 b. 1 tp » » Fig 28 1 4, Beenie cousole xe amas ou bare longitudinale (4,) tn zone iting eriertorzon- tall Ay, Avia, armadturii longitudinale A, se caleuleazX eu relatia (145), ‘Suma aviilor etrierilor orizontaliY.4. situati in zona superioart a consolei pe o inalgime egal cu 2 ie: Va. fi cel pain egal’ cu 0,5 A, (fig. 28 gi b). 6.3.8. Blementelo din beton armat supuse 4a solicitiri de forfe tietoare (Q) yi momente de torsiune (3¥,) so calculeasis dupi cum urmeaait — alegerea dimensiunilor b si h ale seeftunil se face respectindu-se condifiile ¢ Mean, (st) ; o <30k (asa) fn caro, pentru secfiuni dreptunghiulare avind latura miei b > mota(o-f) om — armarea constractivit a clementolor se face daci se respectit condifia : (154)STAS 10111/2-87 = 30 - — armarea suplimentar§, cu etrieri si bare longitudinale, pentru preluarea eforturilor produse de momentul de torsiune (31) (fig. 29) se determing eu relafile (155) (156) Bare longfudnale suplmentere pentru preluarea tersiune Bare longituaincle pentru pre ‘area incovowrs 2] oy] setae ot poe : : Fig. 20 in care Aq aria seefiunii unei ramuri a etrierilor suplimentari A atin seofunit taturor barelor longitudinale dispute uniform pe perimetral de eaten! ecjiunit elementului 4% distanfa in Iungul elementului, dintre etrierii suplimentari A, aria seefiunii de beton cuprinsé in in(eriorul perimetrului de ealeul (U) Ay =b, hy T perimetrul de calen} al sectinnit u 200, + he) 6.3.9 tn plancl de contact dintre betoonele turnate in tape diferite de exemplu inte un ele ment prefabricat si stratal superior turnat ulterior, se previsd concefori, sub forml de etriert (fig. 80), iar suprafafa prefabricatulai in planul de contact s6 exeeuti tugoasé sau profilat Ramurile etrierilor trebuie s4 p&trunda tn stratul de suprabetonare pe o Lungime egal ou eel putin 80d (d= diametral etrierilor) Be | Beton tunat tol (prefobrieat), Fig, 20 Avia seofiunii (uturor ramutilor unui etsier se calculear& eu relajia : Gea, 08h Ry (157) in care Q este forfa Uietoare din sectiunea consideratd, produsd de fnedtc&rile cu valori limit&,— 31 STAS 1011128 Se recomandit sit se respecte conditia : @ < 2h, (158) 6.3.10 La grinal caro so interseotoasit (fig. 31), forfa tivietoare transmist la reazem se prela in intregime de armBtura transversalé fri a se lua in considerate rezistenja betonalui. AA a-8 Pig, at Pentrn preluarea ineiretvilor concentrate, ungimea porfiunii de grindi in limitele ciirela so in in consideratie armitura transversal (pies do suspendare, otrieri inchisl, bare transversalo sudate, armitnri inclinate), so reeomand’ sti so respecte condifia : 4 Sb 2h (a9) fn care b Lipimea pe care se aplica incdrcarea ; 2, distanfa de ta fafa inferioar’ a clementulut ce se calonleazt pind la fata inferioars a elementului care transmite inetirearea. tn mod excepfional, dack armiturile remultate necesare din calcul mn se pot _dispan pe lungimea s,, determinat& conform relafiei (159), ele se pot ageza pe o lungime maximB : Fs moe = SD My < D+ Ah (160) G4 Verifienren Ia starea limita de oboseali 6.441 Ta staren limit de obosealé so verific eforturile unitare normale im beton si armiturs forturile nnitare principale de tntindere in beton si eforturile de tatindere din -armftura fnelinats si etrieri_In ealeule se consider’ solieitarile manime atabilite cu valorile de exploatare ale incSredrilor, in gruparea T fundamental, incSretrile mobile laindwse cu coefeient dinamic Ta comole sourte fe verified numal armnkacile, Ia starea limith de obosea 64.2 — Valorile eforturilor unitare normale de compresiune jn beton si de’ intindere in arma turd, calculate th stadiul TE conform anexel E, considerind coeficlentul de echivalenth (vf, din ‘tabelul 17), trebuie si 30 Limiteze Ia valorile rezistentelor de calcul la oboseal stabilite conform pet. 3.3.2 pentru beton si conform pet. 3.3.3 pentru armitari. La console scurte cforturile unitare in armituri se stabilese eu relafiile de la pet. 6.3.7.1. 64.3 Eforturile unitare principale de intindere in beton (a) stabilite conform anexei B, trebuie 85 indeplineascd condijiile din tabelul 16, atmitura inclinata si etrierii prevazindu-se in funefie de miximea eforturilor unitare respective. ‘Tabelal 16 ‘Aruitturile tnliate gi cieril se. previ Condit pentru cforterle unitare e bask de - Hlementele ge constracic cui went feta it contine-| Bee natrue-| “Tore” pot aah a | ‘oasd 1_| Toate elementede de construcie, tn 05% | alarh depicts dale 2.8 RD Gy [=3-| Pc ane Zien S08 t Bisaa Sum 2) Rexlstenfolo de calcul a ttindere (2, s iau conform pet. 2.1.0. 5) Laclemente Ia C4 ding,>0.5 fy, forturlle uatare prnelpale de Intinders ge prelau de eXtr» deten pe per= ‘Hunlle pe care a < 0,9 Ry Hl de caWFe armAtori Iaclnate pe restal lungitallslementulut; se armeaad ca etait, nama tn situafilspeetae.32 EE Bforturile unitare de intindere din ctrieri si armSturile inclinate stabilite prin calcul (tabeinl 16 nr. crt, 2 i 4) nu trebuie sii depligeascit rezisten{ele de ealeul Ia oboseals determi- nate conform pet. 3.3.2 31 3.3.3 Coeficientul de asimetric ¢ pentru verificarea la obosealis in sectiuni inclinate se stabi Iggte cu raportel : Qo 6.4.8.1, Rforturite unitare principale de intindere (fg. 2), stabilite pe baza diagramet inflgu- ritoare de forfe taietoare maxime se preiatt de etrieli (siprafafa hagmrati dublu) si arm&turk fnelinat® (suprafa{a hagtirat® simply) ») aan hg Ffortul unitar principal de intindere preluat de etrieri (oy) Fe determing eu reluyia : Ag Ry oe (164) qd on in care Ay ayia tuturor ramurilor de etrieri din vectiunea transversal 4, distanta dintre etrieri ” Wyimen grinzii, sau a inimii, la nivelul la eare sa calculat efortul principal ( 2,) Ry reristenfa de calcul, Ia oboseald, a armiiturii, conform pet. 3.3.3.— 3 - STAS 10111/2-8 Aria tuturor armiturilor inelinate (,,) pentru preluarea eforturilor principale de intindere (oy) (fig, 32) se stabilegte cu relagia : Ab V2 in eare A, este aria suprafejei de eforturi principale o,, care fe pteiau de c&tre armatura inclinat8. Distribufia barelor inclinate de-a Inngul elementalut se face respectindn-se condifia : Ay = (162) Aub _ Ants _ Aube ass) 92), in care As} Ase} dea Sint ariile armitusilor inclinate, din cele tei see{iuni Bforturile unitare de intindere produse de solieitiirile de torsiune stabilite conform ane- xei B se prejau prin armituri suplimentare longitudinale si etrieri. 6.4.3.2 Reducerea diagramel de eforturl unitare principale dela gq in dreptul seetiunil situat’ ln distanta 0,5 h de marginea reazemului, le valoarea zero in axtl de rezemare (fig. 32 4), mu este permisd la grinaile la care transmitered fortelor tiietoare se face la alte grinai (cazul grinzilor seoundare interseotate de grinzile principale) ; in-accste cazuri (fig. 82 6), diagrama eforturilor ‘nitare principale se rede lela qu 38 deep exude a marginea, reazemtul la zero in axul de Tezemare 5 Verificarea In starea limita de fisurare 6.5.1 Tia starea limiti de fisurare se limiteazi mirimea deschiderii fisurilor in sect si inclinate, in conformitate cu prevederile pet. 0.5.2 gi 0.5.3, sub actitmea solicitarilor maxime, considerind incéreiile eu valori de exploatare gi Influena coeficientulul dinainie, 6.5.2 Mirimea deschiderii fisurilor maxime (4), in medii neagresive eau cu agresivitate foarte slaba, trebuie sf fie limitaté la 0,2 mm pentra gruparea I de inc&resri gi Ia 0,25 mm pentra gruparea 11 de incirciri. Caleulul mitrimii deschideri fisurilor se face pe baza prevederilor de la pet. 6.5.3 6.5.3 _Laelemente din beton armat solieitate Ia incovoiere, compresiune excentric& si intindere centric’ gi excentrici, m&rimea deschiderii fisurilor (a,) in’ seefiuni normale, se determink ca relajia : wit ca (164) cc, efortul unitar din armitura longitudinald tntinst, stabilit in stadiul IT de Iucra al betonulul armat, conform anexel E, considerind coeficientul de echivalent ne ea yalorile din tabelul 17; pentru clemente eu sectiunea clreulant solicitate la inoovoiere sau compresiune excentrick ou excentrioitate mare ¢, se caleulearé cu relatin, (185) iar pentra celelalte solicitiri cu relagia, 1,25 A, efectiv | Ges) By modulul de elasticitate al armiturii, conform pet. $2.25 dg distonfa dintre fisurile normale, in milimetst : yeaget (67) Aa2(er (168) (3)PAS 10111/2-87 ~ 34 = B — cooficient conform tabelulni 18; 4 diamotrul armiturii longitudinale, in rilimetzt; cooticient de armare; pentru secyinni elreulate ys = 7 : Pig. 32 4y aria de inglobare, determinat conform fig. 33 si anume : se objine prin adiugarea de fa ultimil rind de srmituri a unel iniltimi de 7,5 d; dack aria armiturilor ‘care 0 af in ultinaul rind esto mai mici deoit jumifate Qin aria armiiturit unela din celclalte rinduri, 7,5 dse mitsoari de la penultimul rind de armitturs © strat de acoperire, in mm, conform tabelulal 22; — distenfa dintre axele armiturilor, in mm, darn mai mult ea 15 d (d, in mm); pentru elemente en secfinnea circulark ! * -42., in care 7, este raza ceronlui pe care sins dispuse anmitarile longi- ‘tndinale, iar A, esto aria sectivnii tuturor armiturilor longitudinale ; } cocficient caleulat cu relatia: va1-5 + lar pentra (189) seotiuni circulare § = 1—§ (1 — 0,50) Brie (a7) Pentru oboseali Y= 1,0 B cocticient funcfie de tipul ofelului din armituri conform tabelului 18; 4 raportul dine solicitares din incdroéri permanente si tempornre de Tang durati sau repetate (care pot provoca oboseala elementelor) gi solicitarea totals ; Ru reristenta caracteristick de intindere (tabelul 3); 4 mi&rimea maximi a deschiderii fisurilor, conform pet. 6.5.2. Tabet 17 ‘Raportal dintre setarea din incre de tang “Borat sa Fepetateg!sllitara total (e) ooo | 0.25 | oso | are [1.00= 3 STAS 10111/2-87 6.5.4 Mirimea deschiderii fisurllor in seefiuni inclinate se determin eu relafia : ana Ip Kye any in care . dy distanfa dintre fisurile normale, in milimetri, determinatt, cu relafia (167); K, = 1,25 7a em efortul unitar convenfional din armituri, care se determina cu relagia: re a7) fs = 08 (1 40,4 e), pentru etrieni din ofel PO; avy fe = 0,10 + 02 »), pentru otter’ din ofel OF 87; ar) f= 0,8 +01 »), pentru armituri transwertale din STIR (In carease sadate); (176) @ forfa tictoare maxim fn seeffunea care se veritick ; Qeen —_forfa fietoare capabili, 66 Ia stazea limit de deformaste 6.6.1 La stares Uniti de doformatie, mArimes sigettior calculate ale suprastrueturilor o Ik anitenst in 1 , in eure Teste desehiderea de caleu « elementylut ae reistenp, Tis console, sigeile 50 Timitenss In <7 Siigetile se calculeazt considesindu-te nama inetreaiea mobil cu valori de exploatare, firi coeficient dinamic. ‘Pentra stabilirea contrasigeyilor edit do la pot, 6.7.1.4...6.7.1.6 86 ealouleazk gi defor iafiile caro apar sab inciredrile permanente. 6.8.2 Caleulul deformatiilor se face eu rlafiile din mecanica.constructillor, considerind mate- rialul elastic si mugen $i adoptind pentra factorul de rigiditate, valorile 06 B, I., la ineovoiere 0,6 B, 4p, Ia solicitiri longitudinale, in care Hy modulul de elasticitate al betonutut 1, 4» momentul de inertie, respectiv aria seetiunit de beton. Momontnl de inergio gi aria, necesaro pentru stabilirea factorulul de rigiditate se calcn- leaz’ considerind numai sectiunee do beton, 6.6.3 La construcfiile ou deschideri mai mari de 20 m sou cind solioitarea din incdrearea per- manent depigeste 70 % din solicitarea totali, la caleulul deformafiilor se recomaud’ sX se ink seama de comportarea reali a materialelor $i conlucrarea dintre beton gi armiturit eu fac- torli de rigiditate K stabiliti astfel : — pentru elementolo solicitate Ja compresiune excentrici ou exeontricitate mics, ou relafia: x,STAB 10111/2-87 = 36 — — pentru clementele solicitate Ia intindere centric sau Intindere exeentriet ew ex- centrisitate mici, ou relagi (ars) — pentru elementele solicitate la incovoiere, compresinne excentric% ou excentricitate mare gi intindere excentriek cu excentricitate mare, cu Telafia By Ab aa 5 cara) © In expresia de la numitor, semmul minus se ia pentra compresiune, Im relafiile (177...179) By mociulnl de elasticitate al betomului; © raportu] intre solicitarea de exploatare permanent& si de Inngi durat& si soli fare totald de exploatare la solicitir eompuse (for axial eu moment incovot tor etc.}, raportul dintre eforturile unitare de compresiune in beton in secfiuni normale; F — caracteristicn curgerii lente a betomului conform anexel A; se poate lua aproxi- mativ egal’ cu 1 in cazul elementelor situate in piimint sau in api gi eu 2 in eolo. lalte cazun 5 oy arla zonet maxime de beton avind ca centru de greutato punetul de aplicatio o forfel exterioare N B54. modulul de clasticitate, respectiv aria armituril longitudinale P — procentul de armare; @ — coeficient eare so determinit cu relatia: wa-8 oe (480) ¥v sea coeficienfi care se determin& in stadiul IT conform anexei B, *eonsiderind coeticientul de echivalen}# ny conform tabelului 17; — coeficient, a cirui valoare, pentru arma&turi de tip OB si PC, la clemente caro nu sint suputo la oboseali se ia din tabelul 19, Tabelal 19 0,2...0,5 Pentru clementele calculate la oboseali, Y= 1 A, inalpimea util a seotiuml; 2, cocficient, avind valoarea (ast) 2, distanta dintre centrul de greutate al seefi &, coeficient avind valoarea (182) in care ¢, este excentricitatea dati de relajia x pea STAS 10111/2-87 6.6.4 Panu ficeare porfiune de element ca moment ineovoietor de acelas! sens, factorul de aigiditote ce yeate considera constant si cgal eu valoarea din sectiunea eu moment ineovoletor maxim de po porfiunea respectiva, Pentru clemente cu iniljime constant, caleulul se poato cfectua considerind factorul de rigiditate constant pe intreaga deschidere, egal ex valonrea factorylul de rigiditate din cimp. 6.7 Preseripjii privind aledtuirea elementelor din beton armat 671 Generalitayi 6.7.1.1 La slegerea forme! sf dimensiunilor elementelor din beton armat.se va avea in vedere rezistenta $i stabilitatea Tor, precum ai evitarea unor concentra de efortari. Se va aven in Vedere si posibilitatea demontiiii cofrajelor, fri a se produce deteriorarea or. 6.7.2.2, Stabilitaten general si local a perefilor, stilpilor si a altor elemente de constructie trebnie s& fie arigerata printr-un mar cuficient de elemento de rigidizare si prin grosimi co- Tespunziitoare serultate din calcul. 6.7.1.3 Dimensiunile clementelor din beton armat na vor fi mai mici decit cele previzute in tabelnl 20. ‘Tabelal 20 | crexinea rinioa | set roe Be eoomiea semen _ | pom ote Te Condit dimensionate poduri vse Pentru pertes cerosabilé ee calculate eu rezemarea pe dou i | tatart pataete s! 1. pontay pide ‘entra trotware |__| ‘aleulate cu reszeine pe contar, f fitya desehidorea cen tat micd | pretatrcate | —t | _ 2 | mag sry inte nite | MO | 1B) | , ‘Mt dstragmele gHinzilor | | ar cet putin in, tnt me prefabricate: 100, 80 12 3 | Perel secftunitor casetste 4 | Perel podetelor tubulare de orice formi (eireuiare, ovoldsle, areptunghiulare ste) pentru pedor de ate erat minima Y20 fmm ack se reallzaad! cu tipare | we | om | aang Mert | | Meet ae fate aoe | | | tate mia wiper eter = = onal i | aw | a0 he | | tn care Ly este Langimea de flambaj i |__| > [pet ett pecs sontnees pale Perera Salm | 200 200 Lew . i tm care 1 este Yunulmen de flambal A Ja rupractruetun, ealea pe pod Fe prevede eu contraxtigeatit care se poste realiza prin variafia grosimii patulut de Dalast, a grosimii betonului de pant ete, precum gi din Contrasigeile elementelor de rezistenta ale suprastructani. 6.7.1.5 Contrasigeata ciii se traseazi dup o curbi contami care-poate fi un are de cere si care trebuic 88 alba valoarea moximi de la mijlocul desehideril ogal& cu 80% din sigeata dati de incirearea mobili.STAS 101112-8T — 38 — 6.7.1.6 Realizarca, contrastigetilor nu este obligatorie pentru constructii la care xigeata dati do inedrcitile totale de exploatare (permanente si mobile) nu dep%egte 1,5 mm sau cel mult 1/1€U0 1, in cate Leste deschiderea de caleul. 642 Dirwetrele minime ale arma&turil Dicretrele minitre ale aimiturii sint conform tabelului 21. Tabelat 22 be Diametral oo Felul ermaturit gal elementglul dim Deton armat tot 1_| Barete tongitvainale de reritente, i stip 16 2 08 37 5 Darele de revistenja ta perl, plset st ginal cu Inkitimes ping ta 250 mm aS Pe 52 ° 3. | Barele de rezistenta 1a perott tronscanelor podefelor tubular; ona 8 Barele de rezisenta, In trotaare —| Barele de morta), Ye geian : Barole de repartiie, Ia Boll?) POs 6 FBarele transverse in perelt 4 | Rotete longitudinale pe felele latezale ale grinaitor*) Bares eteietior 3) ‘ Darele de repactific (exclualy belt) 5. | Barele de rczistont re pu au fost enumerate Je ne. et 1.4 teins | boiatce'st:, bret consractve Ia D Barele de repartifle Ja bolji se realizeaz numal din OB 37 s1 vor avea diametrul de 1/4 din diametral barelor longitudinale de rezisten{% dar minimum 8 mm, ® Prevederea barelor longitudinale pe fefele laterale ale grinzilor so face conform pet. 7.6. © Brier, in cazurile speciale previzute la pet, 6.7.83. si 6.7.8.4. precum gi etrierti stilpilor eu bare longitudinale avind @ > 20mm vor avea diametrul minim de 8 mm. La bolfi se vor respecta. prevederile pet. 6.7.8.5. La barele ce repartifie ale plicilor se var respeeta diametrele minime previzute a pel. 6.7.7.10. 67.3, Stratul de betan pentru acoperires arm&turiler gi dis- tanja (lumina) dintre bare 6.7.3.1, Grosimea minitni a stratului de beton pentru aeoperirea armiturii se ia conform tabe- Tula 22 gf pet. 6.7.3.2....6.7.9.4. ‘Taber 22 ae ] Diametrus barcior de | Oferines pant eae ot Denyyairea elemental oi a acmttlor | reader ©) Neoperrn armitlor 1 | Puck oi pores, ex grosimt | 20 1 = | % |_Grinet cu tnAlhimen pling 1s 260 mm inclusiy = |e 3. | Grinat cu tnaltimea peste 250 mm dep % Stig ———-|——$ messes 5 oo 4 | Pundatt si inet previzute cu strat so" ce egalizare - — 40 | Eitriest 6 *) Se vor prevedea fla alte elemente ex fn exploatare stat In contact eu pémintal (tip, ere te)