Carfile sunt insotite de CD audio HlYasuko Izaki Sachico Tanaka-Bardin Patrice Julien Yukari Wollboldt-Komazaki Japoneza pentru incepatori & 2 CD-uri audio Traducere: Hedwig Bartolt NICULESCUDesein Ci a Bibs Nain tae ete i tad edig Ha — Bobs NICULESCU, 2907 i duien Pace 1, olloitconerak Yeo YY. Bele Hedgnd) ‘othr Ke Somclen Feder Reni oF Geman Stara 2000, ‘fons Nun, Publishing Howe of Vive ert Pts, Poe, 191 Til org: Powers fr dalam Sapa, "anu tak, Pate Ine Soho Toca Bai, ‘Yehud Wott ouazah ent eta in nb om ‘ftv NEULESCU, 200 ‘des Reve 6D iano “Bue Rowson Terquopigi29180 (aonenenst rete (4013120788 Calleauce bps snes tat ebosiscro| Ioereee www ceca Relate Tera Pavel Proce compalrats SC ARETE COMPU: I DESIGN SRL. ‘Tipu Moworl OF A IspNoTR STATIS Tals dopo razonle. Ne pa wel err peo eta es ae ks Finnie, loses saurocan, neue pm apy, egestas de ke Sacer alr, poise Ed NULLS Deca nase abst pestis ima eama a rlapundee pee a el fore ‘Srtomaorle pind propia Dorit s& fnvdiati japoneza rapid si, totodatd, inten mod pleut? curyul Japenera pentrn tneepitert + este distractiv si motivants + vi permite o inviijare sigur’ si rapid a limbii japoneze, Voi asculta » poveste eaptivanti in care este implicati si mafia japonezi, \Voui invata astfel mai intdi si intelegeti japoneza vorbitd si cele mai importante probleme de gramaticd, Veli exersa, de asemenea, vocabularul de care aveti nevoie in limba japonez%i si veti alla informatii utile st unuzante despre far si locuitoril acesteia v Cum folesifi Japeneza pentrn incepiteri? ie iti de mai multe ori leetia si ascultati de fiecare dat CD-ul, + Chiar dacti nu afi injeles toate cuvintele, treveti dup wa anumit timp Ja urmitoarea lectie, Intrucat neclarititile se vor rezolva de la sine, ‘dupl ce ati parcurs mai mule lecti + invatati io mod sistematic si tm etape scurte, Mai bine exersati ete 15 minute zilnie decat 2 ore pe siptimina! Strnctara enrpnlnd Cursul contine 10 lecti. O lectie cuprinde tei unititi didactice (a, b,c) siexercitii de pronuntie, Nu ximineti prea mult timp ka una din unitaile didactice a, b sau e, deoarece veti avea ocazia s& repetaticeea ce deja ati invita. Pe CD urmeazsi dupfifiecare dialog ..wocabularul de supraviequire". Veti auzi expresia sav propozitia mai inti fn Himba roman’, spot in japonezi Unmeazi o pauzii tn care vei repeta versiunea japone7%, astfel vet fi foane bine pregatiti pentru o eilitorie tn Japonia, La sfarsitul fiectei lectii mai apar céteva exerciffi speciale pentru exersarca promuntie’ ft Jina japonezi. ©) Textele, expresiile si exervtiile marcate cu acest simbol se gasese pe cb.Strnetura nnet nnitati didsctice Dialog CCiuigi mai fori introdueerea in fimba roming, Ascultali apot dialogul de cel pujin douti ori, rt a v8 vita in caste. Ascultati in final ined 0 dat textul, de data aceasta insotind aucitia cu lectura, siile noi impreundi cu traducerea acestora, Dac se insdiphi sii au gist cavantul ciutat, probabil cf acesta a a Ciutal-1 atone ul intr-o lectie anteriont in-vocabularul de la Sfarsitul e&ti, Gramatie’ Partie componente ale unei limbi se potrivese Inout ca piesele uni joe pcre. Lang’ acest seman vi se explic’ fenomeneh importante. In mod deliberat an rena la prezentan jaticale cele mai excepfiilor Vocabular minimat Colacul de salvare" inclich vocabularul minimal care va face posibillt spravietuirea" tn Japonia. La prima ascultare, urnfriti si extol din arte, Asifel veti putea exersi acest voeabular si Piri suport seris. In pauze repelati en voce tare expresiile auzite, este foarte important! Exercitii 4 Aici aveti ocazia de a exersa ceea ce ati favitat. Prin exerciti Drale veti putea si vi imbogatiti mai repede cunostintele Langi avest semin veti jis! informatti referitoace la eivilizatia si cultura iaponeza Cheia exercitilor Aceastt,.cheie" vi descuie usile care pind acum v-au fost poate inchise: uaducerea dialogurilor si rezolvarea exerciiilor. Acestea trebuie con- sultate numai la slarsi ji de promuntie in final, in exercitile de pronuntie exist multe indieii care v3 vor aja in pronantia corecté a sunctelor si cuvintelor juponeze. Pronuntati si aici ficcare cuvnt cu voce tare, deoarece repetitia este mama inviaturii! A SoG Mult succes! Pictegrame cn care vi veti intilni freevent SAR AD Ho den annaisho irigueni —— deguchi hilooguchi Birow de informatii Intrare Tesire —_esire de urgent wy ol< LYAa-F- osu nileu erebectaa a timping atrage lift AA KS TAAV-Yy- honjitsu kyuugyao esukareetaa zi de odihna (astiizi inchis) seari rulante BRP BEM kL elgyoo cnuu otearai, toire benjo deschis toaletii toaleta baie (OES ETT 5 Ke keshooshitsu senmenjo otoko onna toaletit baie barbati femei Se FAO MIC kenen ASBWEFEW, Pumatalinterzis! Meris! shipafu no naka ni hairanaide kudasai Vii rig si nu cleat pe iba! EANEWTE Faw. = teofurenaide kudasal SS GHC RVC Vi rugim si nu atinget! FE X Ya, gomi o sutenaide kudasai ‘Vai rug au aruncati gunoiul! Shichi 7La drum en mafina Bra REM — yi fT chuusha joo chuusha kinshi—_ippoo tsuukoo loe de parcare —_parcarea interzisi sens unic AG Wit 38 ak Fe oft FE ak usetst kinshi sasetsu kinshi virajul la dreapta interzis _virajul la stinga interais ; re Foe oer eM 7 fe Te ee ae chuui kiken ——keoji chun —_koosoku dooro atentie —periculos drumintucry ——_autostradi, HRY ae Ait deguchi ryookin sho iesire Toe de platit Cilstoria cn mijleacele de transport in comune WT OBR ueAL A HF ok hikoojoo ek kaisatsuguchi ——_chikatetsy aeroport ¥ compostor de bilete — metrou SoRDOK HRM Ro lcippu uriba seisansho chutwooguch casit de bilete —_ghiseu pentru supli-_intrare principal memtele biletelor de wen db mo A yy kitaguchi —minamiguchi —higashiguchi_nishiguchi intrare de nord intrare de sud jntrare de est intrare de vest NADOE FIYV-OVE basu noriba takushii noriba statie de autobaz statie de taxi 8 ech Literele din cuprins desemneaza diferitele pati ale lecties A: GramatiedB: Vocabular minimal C: Cultura si eivilizatie onnichi wt ~ Boot ztuat 2 x Shinkansen 4 A. Sumimaser; verbele auxitiare cdesusi mast particulele intero- uzalive ka si ne, numeralele fntre O si I2:exprimavea orei (1); adie sarea cu $20 B Eaprimarea orei © Numerele cu noroe si cele eu shinion Bh Sirbual ow cokers Deyowre 1s A. Pronumele personal; particula rno; particula wa; cuvantal i teragativ gore; pronumele de- monstrative Kore, sore, are B Salutul © Ofigi - 0 pleesciune in loc de intinderea mainii ie Acalevalin? as A. Formele afirmative si new ale prezentului infinitivul ver- befor; Particula interogativi kane B Desplitirea C Cartea de viziti exerci de prownntie 2a Vasco gre ite! 26 A. Diferenta dintre particulele wa si ga; particula yo; adjective ter inate in -f imperativut B La receptia hotelului C La Ryokan 2b valiaele conpundste 50 A Pronumele demonstrative kono, sono, ano; negatia lui desu; con- strucfia frazei; pronumele per sonal jeu"; formule de adresare B Mijlouce de transport Tramvaie sau conserve de sar ele? A Trecutul fa forma afirmati In cea negativii~ forma de po- litete; utilizarea adjectivelor terminate in -f pronumele in- (crogative nan, nani B La medic © Micul dejun tn Japonia i joe ” Fe Binuenole fowte mri cu verb + te kur A Rugiming dasa, numerale janoneze s si japonezes unititi de mumrares exprimarea orei (II) B La ghigew! bineii © Sorobanul 5F Santas flogtt 2 A Timpul de desfigueare + -te + imasuy focmvarea lui fe ‘vantul interogativ dome; siste- mul pronumelor demonstrative 1B Exprimati-vi plirerea! © Jnkan sau hanko woo4 Si dippiremt 4“ A Propuneri cu verb + forma ‘mashoo; recapitularea termina bilor verbului cuvint imterogative BA da comands la restaurant © Masa la restaurant Exereitt be pronnontie ” A Particola made; particula ni; verbele imasu, arimasty, we ceutul tui desu: B Auractii wristice © Hanami ~ Sarbitoarea ciresilor in floare ab Cosine frcem? v4 A. Trecutul adjectivetor eu fermi- ia -F, acfiuni succesive cu verb + forma -te; exprimares directiei eu particula ni B Exprimarea seatimentelor © Adrese japoneze 46 inci = A. Propozitie explicativa, prefixul de politee 0; titi si locuitori B Locul de origine si profesia © Cisitorie din dragoste sau ci sitorie prin intermediiere? Eeerctit de premantie “ A Forme de exprimare condlitio nale cu particuls £0; grupuri verbale; adjective cu -na B A intreba de dram © Tasi 20 jw 5b Bao vente bu semplnt Pa A Timpul wreeut fo still scris; for ‘marea Ibi ie; particula de; pre povitii B La politic C Perspective surbre pe piaga maneti Exereiit De pronnmgie 09 (4 Piri Tenitest 70 A Negetia politicoast cu verb + nraide kudasai; negatia adjec- tivelor terminate in ~i B Indicatoure publice © Sisternul de inv: ‘oh tinijea be buys fates 74 A. Anumtraflosind CUN;expresit cauzale cu particuln kara B Expresit idiomatice folosite la mast C Modul de gandire japonez xarcitid De promente ” 75 Ako, boy ce facem? 78 A Forma explicativa -n desu par- ticula mo; functii jn afacest B Atelefona in interes d © Colectarea gunoiulu Japonia 7h Anton! 2 A Zilele sipeamin pocale B Programul unei zie C Kamikaze ~ Vantul zeilor i adverbe tem- xerciit 3 promantic ss 1&5 Nimiewn mab merge ae A Particula e, expresii temporale; kara ca punct de pornite B Laccasa de precumparare © Arta teatrala SEO plimbare acta 7 A. Pronumele demonstrative atch, kotchi, sotchi, datchi; verbul auxiliar deshag; dewa avimasen Ja nai, adjectivele terminate in -Fin stilul seris B Vremea © Sezonul ploios im Japenia Be Ce opr of A. Aiective terminatein «+ forma -te ca clement de h propozili; verbul auxiliar &, nan’ mo-+ negatia; presupunerea cu daroo B_Membrii proprie! familii Pozitia femeilor japoneze tur nive ” os Cera ineinpla? A. Vorbirea direct si cea indirect cu ufo ia, «40 omau B. Membrii unei familiisutine CC O furo ~ baia aditionalt japo- OF Legitnrs ya tntrompe 108 A. Recapitulare: still seris si stilul colocvial; verbe compuse B La plaja C Hina-Matsuri ~ Sirbitoarea fe tijelor 96 Mon bebefn fad fied 108 A Conditionalul eu particula -ba, respectiv -reba B Hohby-ati Slrbitosrea de Amul Now eared promt 108 109 1a prvillensd eryiber ue A Forma comparativa cu no oo 92 si yor! dockiva in compa- ris conjunc B Lacumpirituri C Zina copiitor A Cuvinte striine in japonez B Dificultiti de comunicare © Cand suni elopotele de nants (Misi batecbncers Be joarce jipenesa us Cole mat importante partenle 124 Vocshlar cy Juvieht 12Kenichi wa BanazinalSS~SCS Inponeza este considerata de multi curopeni ea find 0 Himbi foarte grew de invatat. Dar cine s-a ocupat putin de limba japonezit se mir de uni- formitatea uiliziris regulilor gramaticale, Sunt doar putine except de la regula, © veste tmbucuritoare, deoarece acest lycra face invitarea Timbit mai usoara Sigur ci regulile sunt altele decat ale limbilor pe care in general le cu- noastem, dar Te vom invita incetul cu incetul. Pas cu pas ne vom ‘gramatica limbii japoneze, plecdnd de ta expresiile idiomatice folosite in viata de zi eu zi Nu veti avea dificultiti cu pronumtia cuvintelor si nici nu exist sunete imposibil de pronuotat, Dorit un sfat? Un vorbitor al unei limbi latine care va invita o alt fimba latina tebuie sa invefe in special cuvinte noi. Gramatica noii Limit mu se diferentiazii mult de gramatica limbii sale materne. Faptul c& Himba japonezi trebuie s& invitim cuvinte noi este de la sine Teles. ‘Numa ci, in acest car, (rebuie si prelum sio gramaticd neobismuit. Nu incercaji Si gisiti corespondente Iexieale pe care, de obicei, nu le veti isi. Acordati atengie cu atdt mai mult expresiilor japoneze; la nceput, acestea vi se vor pares stranii; dar, dupa ce v-ati obismuit eu ele, veti sSpune: ..No1 ne-am fi exprimat altfel, dar potem infelege si asa. Deseori, la baza expresiilor japoneze stl doar 0 metaford, dar ea se in feloge de la sine, de exemplu: a-i i foame se traduce prin onaka ga suita, adica Burt este goat. Este surprinzitor, poate ch expresia nici nu ne este simpaticd, dar o intelegem imediat. 8 Privii hacia color patru insule principale ale Japoniel si ascultali cum pronunt’ japonezii denumirile oraselor si atractiilor turistice. Apoi in- ccereati Si dummeavoastr, Dupi ce ati inceput, nu vl pierdeti curajal! 22 juunl u Cele mat importante erafe fi ttracfit tnristice fitradneceres fenneler kanji respective FE — Tokyo—Resedinta de est i Yokohama ~ Malu lateral ‘ft Le LL] Fuiisan — Muntele inyétatilor boga FE BE JL Biwako—Lacel Biwa AH K Be Kamakura ~ Depozital seceret Kyoto ~ Capitala-resedint Osaka ~ Matele yersant Koobe ~ Poarta zeilor Hiroshima ~ Insul lac Fukuoka ~ Colina bundstirii, a noroculut Nagasaki ~ Capul lung, jwsan 13aroo Yamada se aff fot-un compartiment al shinkansemula, intereity-ul japonez, si citeste cu interes o revisti mango, una dintse cele ina todrigite benzi desenate din Japonia, nu numai amuzante, dar si educative. Langit el sti o femeie tania alrigétoare, Taroo nu indeizneste sd intre cu ea in vvorbli, dar se bucurk nespus cdnd aceasta il intreabii cit ¢ ceasul Oo Tawtea Doawnas Sumimasen ... ima, nan-ji desu ka? Yasar sane — Eetto ... e¢tto ... i, ma yo-ji han desu, Tavies Downs Yori han .. seosuruto, shichi-ji han mitsukimasu ne? yasanssae Hal 34 just sumimasen vir i eetto ab, bm scuzati yojihan ora d:30/16:30 ima acum yori . nnan-ji desu ka? cit e ceasul? han ka particula intero- soosuruto ‘garivas shiehi-ji han 7-30/19:30 desu afieste (werd ni a (oray ausifiar) ‘tsukimasu san oma, doamni, ne? ‘domnigoars | at (formula de adresare) In faponia, poeta ese cea mat important poract, Sumimasen — valvog sm suca este unl dint euvntele pe eae vel sei Foarie ireovent. Dacd dorim sf ne adcesm une persoane sin, Jac vrem si he sean sau 8 maiumim cava, incepem raza cu sumimaten,cvea Sumimasen ese intr prin cuvdatul doomo, deci: doomo sumimasen. domnul Yamada si se bilbiie. Poate ati observat deja: propozitiile japoneze se termini cu desu sau masu. Predicatul sin Tinaba japonezi ‘ntotdeauna la sfarsitul propovitiei (ale cdi plsti componente pot fi particule’, precum ka sav ne), De verbul desu, cruia fi eorespunde verbul auxiliar a fi, avem nevoie atunci cid propozitia se termind cu un sub- | gal Yori han desu. ~ Este oa ptr sume, coe ol fae po | stantiy sau un adjectiv, Dac propozitia se termint ntr-un verb, la ace: se stageazd auxiliarul masu. Nan-ji desu lea? Cat e ceasut? Shichi-ji han ni tsukimasu ne? Ajtnngern fa sapte si jumndtate, me f.aga? » Porticuele sunt ave invariable, procom ka sane, eae io Lib japonez se ilizeazd foarte fecvent pentru da unor parti de proporite un anumil seas sau entra sehimba sos una enun 2898. ita(i-vit ined o data la ultimete propozitii~ ambele sunt intre Pentru a forma o ihtrchare, trebuie si treceti particula ka la sfarsitul pro- pozitiei. Dacil asteptat o confirmare a intrebasii dumneavonstr,folesiti particula ne, Simplu de tot, nuvi asa? Particula ka mai are {uactia unui semn de Sntrebare, ati putes deci re- nun ka semul intrebdei, Dar tinerijaponez tee ovieum semnul inicebii dup kanvijati sumeralele cardinale pani la 12: rei zero 7 lanumacare chi 8 hacht ai 9 yuu, uneori gi ku (ea de san exemple in exprimarea orei) in rest wana I Ta nunirare si, fa nest 10 ju yon (la exprimacea orei, yo) 11 juuichi (1 90 12 juu ni 22 @ roku 10+1) 10+2) Cite ceasul? Raspunsul poate fi: San-i desu, ~ mu este dificila Tandsa fl tntreabi pe domnul Yamada cit ¢ ceasul. inainte de a putea infelege rispunsul la aceasti Iatrebare in Himba japonezis, trebuie Este ora 3, Exprimarea 0 Ti go-tun (sug) posi ane (as ws) \ Z ihe fi sanjuppun acl ceasul nu indici ora exact veti spune, de exemplu: ora 7.30: shichi-ji han shichi-ji sanjuppun ‘orn 8.10: hachi-ji jappun (sugi) ‘ora 6.50: shichi-ji juppum mae ‘ova sapte si jumétate fora sapte 30 minute ‘ora opt zece minute (si, dupa) ‘ora Sapte fart zece minute SSugl — dup poate fi omis, dar mae ~ fuainte (ar) nu poate 88 lipsease din exprimarea ore Penicu exprimarea afior ore exacte, trebuie sit tii cum se formes nu- ‘meralele mai maci de 12. Acest luctu il vetiafla a capitolul 3a, Adresarea cu san—clonm, doumnt, domnisoanid se face intotdeauna dupa prenume sau nume, Cand vi pronuntati propriul nume, mu se fo- loseste niciodata san. CV havin pustest tn Japorta Bincofles cS tocmai ai pienduttenul. Vi ita la mersultenuloe si wsebati eat e ceasul pe cineva care asteapta un len. 16 uv rok Ct este ceasul acum? Este ora unu, Nu, este ora 2. ora 3—ora 4 —ora 5 ora 6— ora? ora 8 ora 9— ora 10 ora LI ~ora 12 Bate exact ora 9, Este ora now’ si Este ora now’ fink zece minute Este ora opt si cinei minute, lie, niji desu. youii~ godt uit jut juu iehiji~ juu nit Choodo ku-ji desu, fran desu. juppun mae desu. Hachi-jf go-fun (sugi) desu. ‘As Cat este ceasul? Folosifi numeralele pe care le siti deja GOOOSO ® Goji desu. B: Cavintele din micile propozitii de mai jos sunt amestecate inte ele, Care este ordinea corecta? nan ~ ji — ka ~ sumimasen ~ desu ~ ima desu ~ roku ~ji~ han (ora 6:30) 3, uu — |i — ima ~ desu ~ choode (ora 70:00) ‘Numerele cu noroe gi cele eu ghinion: Japonezii eviti aumerele 4 (shi) si 9 (ku), deoarece cavéntul shi poate insemna $i moarte, iat cavantul kuinscamni si necae, durere. De accea, de exemplu, ci mu se fotografiazi edie patru. in hoteluri si spitale veti efiuta in zadar ca- Fa merele 4 si 9. In schimb, numerele 3, 5 si7 aduc noroc. Din aceasti ‘cau, in data de 15 noiembrie se sirbtoreste ziua norocului: famille cefatte de3 si7 ani si cu biti de Sani viiteaz’ in aceasti i sanctuarul sintoist, aducind mul{umiri pentru sinftatea si ctesterea copiilor lor. Tradneeres Dealeguluts Fanaa doamind Seurat.. cite ceasl acum? Doma Yamada? Ab. hm. acumeste or pats jamal, Tira damn: Pa si jamitate, the sosim la oa apt fumflate, ai sya? Domed Yamadac Da Rexel vari: Fe poy cu —-nsap wey nyoy2— 2) rsp f-yoUeuH USEUNEIS Lm sap (Emo's —nF9p 9 nde ONE sa unt nn —"ns99 ge! Unb |FuDNS “2 —"AsAp UN-o6 HONE By juushichi 27ub Barhatul n ochelari de seare ‘Se aunt sosirea trenului in gara din Osaka. Odati se ridicd sit bagajele, oO Taxdea Beant: Sumimasen, watashi no kaban Anata no kaban? Dore desu ka? Taxina Doane A... watashi no Kaban wa sore, sore desu. ceilali catitori ira doamna si domnul Yamada, Apoi incep si-si caute Yanan Dintr-0 data, domnut Yamada este impins de un beirbat suspect cu ovhe- lari de soare care ti smuulge valiza. Kore wa ore no da! watashi no al meu/a mea a ah (politicos) watashi ew wa particule! nominal no particu care indie sore facesta, aceasta paseste (poxestud) kore acestalaceasta aici aban geanti, yaliza. orenoda este al mew mea anatano all dvs. af Kiu/a ta (limba familiar anata tu, dumneavoastra intre barbati) tore care Ce poate fi mat important decit cuvantul watashi - ew si anata ~ ru, xespectiv dwraeavoastr? Cu ajutoral Jor puteti deja sé facefi multe lucruri, deoarece nici substantivele gi nici promumele perso eciind in limba japonez, watashi fnsernnand deci si af mete, mie, pe rine. Funcfia lor in propozitie este determinatd doar de particulele care le insorese: Pronumele penonal 38 juuhachi Nominatiy walga[watashiwa lew iti no watashi no | al meu, a mea Dativ i watashin fmt cuzin 0 ‘watashi.o___ pe mine Un exemplu se giseste in expresia inerei doamne, referitoaze la valiza ei watashi no ieaban wa valiza mea, referitor la vatiza Particula no indica siei apartenenta, respectiv posesia. Schema general sie: (poseser} no (obiect posedat), ‘Yamada san ne kaban valiza domnutai Yamada fm Particula wa face ca watashi no kaban siidevin’ terna propozitici, denumind astfel obiectul la cate vorbitorul se refer Watashi no kaban wa sore desu. — Valiza mea este aceasta, de atci smalicali pe care o are un substantiy int-0 propozitie este, de ‘asemenea, ca in cazul pronumelor personale, indicat de paaticule precurn ‘wa, no, ni sat 0, care vor sta dup substantiv. Substantivele cman in- variabile. 8 Domnul Yamada pu stie care valiza ii apartine tinerei doamne. De ‘ceca infreahi: Dore desu ka? ~ Care esie?. Pe dore ~ care il folosima ‘end este vorba de un obiect jks 198 inchipuiti-va ci suntofiintrcbat in legiturd cu un obiect, ar dumnea \oastré trebuie si ispundeti folosind un pronume demonstrat. Pronumele demonstrative nu depind de genul sau de numirul substan- tivului pe care il determin, ci de situajia vorbitorului. Limba japonezi ddispune in acest scop de un sistem triplu de referire (kon, 80-, a i pronumncle interogativ do-?) + kore — acesto, aceasta de aici: se retest la un Iucru care se afla in apropicrea vorbitoralul + sore —acesta, aceasta de acolo: se refer la un ht apropierea interlocutoru + are — acela, cea de acolo: na se refer nici la ceva ce se afla in apro- Pierea vorbitorulni si nici la ceva din apropierea interlocutorului, ci Ja un luctu despre care nu se stie cu exactitate unde se afl. cru care se aff tn O Acton pitets in Japon. nn Ohayoo gozaimasu. Konnichi wa, Konban wa. Hajimemashite.* Watashi wa Suzuid dos ‘Anata no o namae wa? Watashi wa Maiyaa desu, Doozo yoroshiku.* Bung dimineata, Bun’ ziva, Buna seara M& bucur si vii cunose. Mii numese Suzuki Com va numiti? Mii numese Mayer Mi-a piicut bine de cunostingi * Paci nim pe cineva penta prima dal salon ou jimmie iar conversa se tering ev dooze yorstih, A: Completati cu particulele si pronumele demonstrative eorecte! 1. Watashi sane Asuka desu, 2. Anata Kaban serene ore desu 2 Be sesanien Wa Watashi no kaban desu.(acesta de aici) 8. cinsanees Wa anata no kaban desu. (acela de acolo) 5. Suzuki san no kaban wa desu ka? (care?) B: Domnul Suzuki il fntdineste pentru prima dati pe dommul Mayer Traduceti in Limba roméng, L. Suzuk: Hajimemashite watashi wa Suzuki desu, 2. Mayer: Watashi wa Malyaa desu. Hajimemashite, Doozo yoroshiku, 3. Suzuki: Dooz0 yoroshiku. nein toe de intinderea mail: inirveat japonezilor tu Te place Sntordeauna contactul corporal, cind salut, acestia na ‘wtind mana, ei fac pleeéciuni, mainte rebuind si fie tnute i ft lipite de coapse. Cu eat rangul celui salutat este mai inal, cu at plecciunea este mai adnca. Pentru un gaijin (stein), este sufi cient o soe pleetofune. Tineriinihonjin(japonezi inind maina aaifriloe. Tradncerea Malegalnis Inparantccledrepte [1 g03 trdcrea moot para le rownde Tainitra doamnd: Scurati, valiza mea .... Yamada sam: Valiza dummea- voastri? Care este? Tandira doaana: Ab, ... valiza mea este aceea de ‘colo [valiza mea aceea de acolo, aceen de acolo este] Barharul: Aceasta este a mea [referitor In aceasta, aceusta este a mea]! Rasebvirti “ehupsouna ap owlg ind e-EW epeUg “E “ana ap spo wns dau go go nao SA waded "EPMENS n-CTAp HMDA BOG YAM APES Mops aly 09 ey AOL 2 OT ij iehi 2 Eli te A cnie valiza? Bachatul cu echelari de soare a disparut cu yatiza, Domnul Yameda gi tiniia doamna smd ulti, De ee trebuie si cumpere toata lumea acelasi tip de valizi”? o Tawina sowie Anata no kaban wa arimasu ka? Yanana sas: Ee, kore desu. “Tasias coswwss Ja, walashi no wa kore kana o.? Yawana sae A, are wa dare no desu ka? Tiniaa sonooti Saad ... wakarimasen. iam arimasu este, se afl are acelfacea ee (fam.) da dareno? —aicui? ia deci) atunei are? cine? kana? cou toate c...2, saul saa pa. ined nu? wakarimasen nu stiu watashi ne (valiza) mea ORS Anata no kahan wa arimasu ka? ~ Valisa dumneavoustrit este ae? il intreaba naira doarmd pe tovardigul ei de drum. Arimasu — exist, dupti cum deja vi Inehipuiti, este un verb Intima japonezi exist, eu mici except, doar dou’ geupe de verbe care potfifoloste in avelasi mod, Forma verbelor au depinde de persoand {ea tcl...) sé nie} de pumical subicctuli (singular, plural). Verbal {sukimasu ~ soi poate insemna in acelagi tim: cu voi sosi cu sosese tu vei sosi tu sosesti calel va sosi clea soseste = tsukimasu noi vom sosi noi sosim voikdvs. veti sosi voi dvs, sositt ifele vor sost viele soxese ‘emt Tantra doamn’ nu este foarte sigur: Saa ... wakarimasen. ~ Da, ce si 2c... weounoaste ea in leg@tura cu valizele identice. Wakarimasen teste forma negativa a verbului wakarimasu. Pentau a obtine forma ne- ‘eativa, sufixul -masu se fnlocuieste prin -masen: wakar-imasu ew duieleg — wakar-imasen ew iu inteleg tabe-masu ew mdinine —tabe-masen eu nu rindnc ‘Dec afi ciuta euvintele wakarimasu sau wakarimasen intr-un dic sionac japoner, nu le-ati gsi, deoareve verbele nu apar sub aceste forme, dar ali gisi verbul la intrarea wakaru. Wakaru este infinitivul verbului wakarimasu. Aceste doua forme verbale se compun dinte- un radical si un sufix: wakat-u si wakar-imasu. Forma -masu a unui verb japones. este cea mai rex timpul prezent sila viitor. Dacd fotositi forma -masu, vorbiti politicos si vel i toldeauna injeles, dar in acest caz, nu v¥ exprimati intotdeauna ccoreet. De acvea ar trebui sti cunoastet i celelalte forme care deriv’ din forma infinitival, hijuusan 23HMR Tanira doamn’ se intreabi dc’ valiza la care se refer prin cu: ‘intl Kore fi apartine int-acievr sau nu, De aceea, nu spune kore desu, ci kore kama? — acesta, saw oure nu? ~ oare inir-adeviir avesta st fie? Kana este 0 particulii interogativa pe care o folosim dac& ne intrebam supra unui jucru. Watashi no wa ore kana? Es Are wa dare no desu ka? ea mea aceasta, sau oare nu? Aceea, cui Wapartine?, A cui e? OF Acnsi subett tn Japonta si dori si vt lua rimas-bun de fa 0 gard Korede shitsurei shimasu. rin aceasta imi iau rimmas-bun ‘Sayonara! La revedere Mata ashitat Pe maine! Jaa matat Pe curdnd! Oyasuminasai. Noapte bund. 0 jama shimast ‘Mullumese niutt penta tot O genki det Riimdinetstinatos! Gokigen yoo. Toate cele bune. i Asociati fiecire intrebi ispunsul potiit. Ima nan-ji desu ka? Anata no kaban wa dore desu ka? 1 Kore dest. 2 3. Anata no kaban wa arimasu ka? 4 Ee arimasu. Yorji desu Watashi no kaban desu Anata no desu Kore wa dare no kaban desu ka? Sore wa dare na desu ka? + Observati pozifia val zelor fade persoane si completati urmitorul dialog, Yamada: Anata ne kaban wa dore desu ka? Asuka: i Asuka: Anata no kaban wa kore desu ka? Yamada. 24 ni jou shi i: In timp ce vi prezenat,aplecat-v8usor. Sune. strjin side aceca nu treduie s8 va confoemati severului ritual Ge plecaciume, onganizatiecaric. Arita interiocutrului carten dvs. de ‘Vinita (mest, astel int si vii mai pa cit inch o dats numele, poi luati-o Tnapei. fn nici un caz sii nu va jucati cu eartea de viait | a interlocutorului in timp ce discutati cu acesta. Cand plecati, nu | uitati carten de viziti primitt pe masa... In Japonia, eartea de vizitt | nu este doar o simpli bucat’ de carton, ci este considerata un fel de liga cu date personale ‘Tradneceres dialegnl ut: Tanda docnwid Valiza este la dumneavouste? Yamada san: Da, seas este, Tanra dec: Apu aceasta este a mea, sau oare nu este? Yamade san: A. cui este acces? Téimava doamna: Him .. sti nzsatvares mapa tis CBee premeogie 1 Ascultagi ine’ o dati toate texte si cititi-le eu voce tare 2. Vocalele japoneze de bazit sunt a fu, kiite, kurikaeshite, kueiasa) 0. Ascultati sizepetail (yoke arimasu > a cain case desu > © cain fecrie yoii i catnininé — yoji > 0 caindoza ‘sukimasu > uw cainurs Vocalele i si w se pronunti slab dupli consoanele surde sau sunt mute’ desu > catndes —mashita > cain pasta masu > cain pas Vocalele lungi sonore se pfonuntt dup cum urmeazi soosurute > catnzoo co = ea in Emit saa cainza 4, Ascultaji umratoarele proporitii si repetat Anata no kaban desu.~ Anata no kaban desu ka? ~ Yo-ji desu. = Yos|i des ka? ~ Shichi-ji han ni tsuleimasu.~ Shichi han at tsukimasu nie? ~ Wakarimasu ka? — Saa wakarimasen nijuu go 25up’ ce barhatel neprietenos a displirut, este impul si coboare yt doamnisi domnul Yamada, Domnu! Yamada vede ci tanita doamni se chinuie cu valiza, de aceea Ti sare in ajutor. o Yamane sas A, watashi ga yarimasu yo Tawsaea passat Ja, onegal shimasu Uunsha! ... Omoi desu ae! Ee? Soo desu ka? Yanan sAsi Tanna onasiss Pe peron, ea isi preia valiza, dar abia poate sd o ducit Yyanaos sans Daljoobu desu ka? Tanasa oaamsa: E¢, daljoobu. Arigatoo gozaimashita, Ja. Sayoanara, ki o tsukete. Tawdsa oeassd> Sayonara, LYaniaon sas 26 nijuvrokw Pinan ec Saab es te oie a Bi are yeaa revere ae taste ae wunstet of! een amet = G: ace eng 5 Watashi ga yarimasu yo. ~ Fac eu aceasta, ofer acest fcrie, Pwo pune domnul Yamacla politicos. Pentru a-si exptima oferta, foloseste particula ga — ew si rien’ alti. Observati diferenia dintre wa i ga: Valien mea este aceasta (nu aceeu) Bu jac aceasta {nu alteineva), Watashi no kaban wa kore desu. Watashi ga yarimasu, Watashi wa ikimasu. Watashi ga ikimasu, Ewmerg (nu rimén aici Eu merg (nu altcineva), Ga sccentuenzii subiectal propozitie, ea fiind cel care face acfiunea, in timp ce wa indica subiectul ca tem despre care se va spune ceva. mE Ati remarcat particula yo? Domnul Yamada 0 foloseste pentru a accent faptul eX oferi ceva: yo transpune verbal yarimasu intro form care contine o oferta Watashi ga yarimasu yo. Latvati-at sf fac en aceasta. Fu fac acest lucru, eu 1 ofer: Yo se foloseste in cazutile in care se exprimi propuneri sau idei care pot fi aeceptate sau refuzate de interlocutor 8 Domnul Yamada s aga de grea: rit de faptul c& vatiza tineret doamne este ‘Anata no kaban wa omei desu. Valiea dummeavoustrd este grea. Primul dys. adjectiv japonez: omoi ~ greu! Omoi apartine grupei adjes= tivelor terminate in i, Mai exact, adjectivele se fermi ui, La capitolul Sa veri face cunostinti cu adjectivele terminate ‘a doua mare grupii de adjective. SEND Kio tsukete, — Aver grit de cvmneavoasin,spune domnl Yamada la despliite, Tsukete este forma in -tea verbului tsukeru— a avea gi Forma’in -te ajuni I constrnirea imperativulu ni juushichl 27Nici forma tsukete nu apare in dictionar. Cur ne dim searva cit tsuleeru ce forma infinitivali sub care verbul poate fi sit in dictionar? Sau invers, cunoscind infinitivul verbului, cum vet isi forma in -te, plecand de la tsukeru? Foarte simplu: identifica mai imai radicalul verbului si imlocwiti restul ccu un safix. Pani fn prezent cunoasteti sufixele -masu, -masen si -te. AAruncati o privire pe regula general de formare care va simplified identi- Ficerea formelor verbale de care aveti nevoie: Forma teas [laid] Farman [Noga (hi 0) tsuke-te Wasuteecra tsuke-masu ‘tsuke-masen ACHTS [osaky ‘sactmasy[tsach-nasen ‘wakar-l-masen ™ ara Pare [okarvmess [vakariasn Din schema se pot recunoaste douii din cele trei grupe ale verbelor japoneze, si anume verhele vocalice si verbele consonantice, + Verbele voealice sunt cele al ciror radical se termina ine-0 vocal ~ tsuke, urmat de sufixol -ru: tsuleeru ~ mi, usiat de sufixul-ru:miru (vezi capitotul 3b) ‘Acestea deci, se termint in -eru sa. iru + in cazul verbelor consonantice, radicalul se termina into consoanit: = waka, urmat de suixul i: walear. OV Acsim pute in Japentann. Si vi intresati deo camer Ia un hotel: Heya wa arimasu ka? Aveti o camer? ippaku pentru 0 noapte ni-haku pentru dow noptt isshuu kan pentru o stipeimant Basu-tsuki no heya wa arimasu ka? shawaa-tsuki no heya Aveti o camera cu baie? camera cu dug hitori heya camer cu un pat futari heya camer’ eu dou paturi 28 ni juu bach shizukana heya ‘camera linistt hirot heya. camera spatioas chooshoku tsuki cu mic dejun Heya dal wa ikura desu ka? Cat cost o camera? Takai desu./ Yasui desu, Este seumpa/ Bsteiefting |A: Formati propovitii completind corect particulcle i verbele auniliare! Kaban ‘omeal Heya seerne FOF Shizukana heya (arw) 2 Kono ryokan yasui Heya dai ikura in ‘La Ryokan: La intrarea fatr-un ryokan, hotelul traditional japonez, clientul se descal in holul de la intrare. Camera in care intr este de ‘ siroplitale clasit: fn pat, fra mast, Fir seaun. Podeaua este aco- pperiti cu o rogojini din paie de orez (tatami). Imediat dupa sosire, clientul este sfatuit si-si scoati hainele occidentale sisi se imbrace intr-un kimono subtire din bumbac (yukata), Apoi este condus fa baie (furoF- ,Oecidentali sunt obisnuiti s& scoats dopul cand ies din ‘cad, In Japonia, acest lucru poate deranja, daci este ffcut de 0 per- sou neautorizati, Buia este au numai pentry igien’, et si penta relaxare, La ryokan, nu se cunose termenii de camer individual sau cu dow paturi; mlirimea camerei se calculeazai in functie de nu- mirul de fatami Tradneeres dislegulnts . Yamada san: A isat-m pe mine si fac aceasta [eu fac acest huery, eu il ofer). Tinira doamnd: Bine, este foarte érigut din partea dumnea- voastr’, Yamada san: Of!... Vai, ce greu e, [nu-i asa?|! Tindra doamnd: Da? Este chiar asa? Yamada san: Va merge? Téndra doamnd: Da, exe inondine. Multumese mul. Yanda san: Bine. La evedere, AveE gi de dumneavoasti? Tanda doannd: La revederet Rezolvart: ‘By! BN..0p FH "G "TDP BK MEyDLs DUDA “y— ZH sun ou efsy eueymaag ¢ —"nsep1s8) 89 ea] 2 PGP FN PM UREN Ey sijuke 29—o 2h Valisele wonfandate ‘Taira donmnd isi car valiza cum poate. Domnul Yamada apare din nou, observand ci ceva mu ein ordine cu propria valiz#. Dar mu este sigur fare tGnlira doamn a luat-o pe a tui? ao Yastave save noo. Kone kaban wa anata no dewa arimasen ka? TAndea vosssa: Ee? Watashi no Kaban wa kore desu. Yamada sam aredtt spre valiza tinerei doamne Yamans sane Sore Wa boku no desu, nafuda ga arimasu Acesta se apropie de valica si araid spre eticheta, Yamaon same Horal Tantira doanni citeste extcheta cu numele. “Tanina nosnueds Yacma-da-ta-ro-o .., Anata Yamada san desu ka? 30 san jaw a ah (exprimarea boku no _—_al meu (format nedumerivil) (yatashi no) fotosiut de betrbat) kono acesta/ aveasta ——nafuda’——_plicoti cu numele, dewa arima- nu este ctichetit sen hora in veril, ved ee? ce? cum, vii rog? smd V& mai amintti de sistemul de referire ko-so-a-do din capitolul 1b? Pentru a ne putea referi cu un pronume demonstratiy Ja un obiect sau la ‘© persoani, ke-, so-, a-si do- primese terminatia -ne: kono kaban ——_aceastl geantd, aceasta vatici ‘ono kaban ——_areast geansd de acolo, aceasta val sano kaban dacea geantdt done kaban? care geantit? Spre deosebire de kore, sore, are si dore, particulele Keno, sono, ano si done au pot sta singure, ci doar in legsturd cu un substantiv: kore wa aceasta de aici kono kaban wa aceastd geanti de aict sore wa aceasta de avolo sone kaban wa aceasie pean de acolo arewa aceea ano Kaban wa geanta aceea SS! Domnul Yamada o intrcabii pe tina doamn’: Keno kaban wa anata no dewa arimasen ka? ~ Accasta vaticd nu este cunva a dumnea voostrd? Dewa arimacen este forma negativi a verbulut auxiliar desu, el Watashi na kaban wa kore desu, ~ Voici men este aceasta, rispunele \niira doamn& cu conyingere. Dac vrem sit identifici persoane, bobiecte sau notiunt, in Limba japonez vom folosi urmaitoarea topics SLwa $2 desu.* Sles Yarnada san wa kaisha-in desu. Domi Yamada este (un) fusetionar Si = substan 1, $2 = substantiv 2 DDacti precicatul este lz forina negativa,topiea proporiiei va fl urmeétoarea SLwa $2 dewa simasen, 3 2. Kone Kaban wa anata no Aceast geantd nu este a dewa arimasen tumnecoastr 28 In limba joponer', mu exist doar on sia nurse ec, Funct dew or cuvant pentru pro social’ dintre vorbitor si interlocutor san jaw ehh 318: Completati propozitiile. Incereati mai intai {ira yoeabularul ‘minimal! care se alege cuvantul. Cteva exemple de expres freevent foosite sunt = 1. Kono densha wa ...... Cand plead avest tren? Watashi; politicos, neutru, pentru ambele sexe demasu ka? Watakushi: politicos fal de varstici si fa de cei cu rang mai inalt 2, Wala! a nneconelkimasu. Merg pe jos. | atakushi: se foloseste numai de cite femei 3. Hayashi-san Wa on Daornes Hayashinu shim rem, boku se foloseste numai de barbati de acclasi rang a eu Mergeticumetroul? | ore: limbaj familiar folositintre birbati silence kale 5, Maeda-san Wa iY nunc Cll coboart dom Maeda? Cu sufixul san v-ai tndlnit de mai multe ori, Acesta corespunde (iaoavsay formulei de adresare din limba romfini domn, doamnd, dommisoarii. De asemenea, acesta este utilizat fn exprimarea denumicilor de profesii, de cexemplu: han-ya san ~ ibrar (mot-i-niot: donut librdrie). Aga cum exis diferite cuvinte pentru ex, tot astfel are “Tramvaie sau conserve de sardele? Daca vi gribii, nu folositiin Japonia taxiul, Mijloacele de transport in comun sunt de regula mai rapide si, nu in ulti rand, mai ieftine, Dar nu intotdeauna mai co- made, Cine erede ci toll japonezié au drumut fungi de strabatut pant la locul de munc’, greseste, La tari, locuinta gi focul de muncii se afl in ucelasi loc. Dar in marile aglomeriri urbane, precum Tokio sau Osaka, un drum de 90 de minute nu este o raritate. in venteul Coragului, ziua de mune’ incepe Ia ora 9.00. Deei, tneepand cu ora 7.30, meiroul si traravaiefe sunt mai aglomerate decit in alte momente ale zici, Pe anumite trasee, mijloacele de transport sunt intotdeauna aglomerate, cu toate e& circnla din minut in minut cexistt cuvintediferite. Grupa relational (familie, scoala, fiema ete.) si sexul partenerilor de discutie reprezint linia orientativa, in functie de ‘cavéntul san diferite variante: chan: form’ de alint 2 lui san fata de (si intre) copii, de exempla aka-chan, ca formu de adresare fat de bebelus. -kun: ca si san, intre baiegi, camarazi si colegi de serviciu. sama; sufix pentru denumiea persoanelor in adrese si fn eazul expri- isilor respectuoase. bw O Acro prntett 1 Japonian. ‘Astiai aveti toatl ziua liber si dort! st cunoasteti tmprejurin Ate kina, Mera pops fakushii de eu taxi Tradnceres dialognlnis hasuccle eu autobuzul Yamada san: Ab... Aceast valiz& nu este a dumneavoast? Tancina cate de cu motes oan: Coa vig! Valiza mea ete aceasta, Yomeda sn: Aaa densa de a le a ‘ar etamea ae alchal Yamada ver: Ciel Téa dann ture aw MDa mam Gc od Penmegoared se enna Ye? oni 2 Saha | Itsu demasu ka? La ce ori pleaci? Rexel vari: . rseuy0 9p nese —HBSeuDE NONE — aye 'z— AIT EL A: Din coloana din dreapta, alegeti varianta corect& pentru a completa eS ab 96-22 pt oY propozifiile de mai jos: kore desu, sdemasu. itsu demasu lea? boku ne desu. anata no dewa arimasen ka? 1. Sore wa .. 2. Sumimasen kono densha wa 3. Kona kaban wa 4, Juu-ii go-fun mae ni .. 5. Watashi no kaban wa... 32 san juu nl san uu san 33si prenumele domnului Yamada | ine care se numese Yamecla, De dover, domnul Yatada nu este prea sigur daci aceasta valisa este a Ini sau nue o Tastes oatsusds A! Machigaemashita Yamaoa sans Tie ... Demo, chotto shirahemasu ne Tava poands Ee, $00 dest he. Domai Yamada deschide vatiza, Yamaoa sai Are? Okashii de kana? Tani oan: Anoo ‘Yamada san, sore mayaku Ja arimass Mayaleu? Vasa sant 34 sanju shi machigae- amconfundal,am shiraheru~ a verifica incurcat shirabemasu— ‘ ‘sconfunda, a face shirahete machigaema- 0 gresealt soo desu ne — aveti dreptate su machi- aici: chia saete . cciudat ‘gomen nasal imi pare foarte ri shiat alb iie nu; tei nu face kona pulbere, prat nimi “nani kana? gare ce poate fi? ear rani ce putin mayakey drog sos Ja arimasen (aceasta) mi este ‘Pandira doamnnt uebuie scum si recunoase% Faptul ¢® a inevreat valizele: Machigaemashita. Am schimbut-o din greseati. Vorbeste deci ‘le un Tucru care, in momentul vorbiti, este o aetiune Tncheinta saw cave J avul Loe in recut Limba japonezii nu cunoaste decat dow timpuri verbale: prezentul si recut Prezentul $1 trocutul fa salul eolocvial Prezont ‘Trecut ‘verbs + -mashita ‘verb +-masen deshita ai negativ naiy | verb + -masu verb +_-masen se fntelege raed verb Mai putin abstract se prezinidi ueeasta in stilul volocvial exe congiundl ex confiundam ‘eu aun confindat (confisadasem) eu sue confund cu nu cam confuundas (confardasesn) machigaemasu achigaemashita ypachigaemasen ‘machigaemasen deshita 'al Cind domnul Yamada deschide valiza, are © surpricit Kone kona wa shiroi desu. Kono shiroi kona wa nani kana? ~ Acest praf este atb. ure ce ax puses s0 fie acest praf.alb? Adjectivele pot fi folosite in sens ‘adverbial (Shirai desu) si atributiv (shirol kona} Kono kaban wa omoi desu. Omi kaban wa watashii no desu, Aceastt valicd este grea Valiza grea este @ mea. Kono ryokan wa yasui desu. Yasui ryokan wa doko desu ka? Avest ryokan este deft. Unde este ryokanul ieftin? san jou go 35St Nani Kana? ~ Oure ce poate i fie? se mira dommul Yamada, in limba japonezk folosim nani sau nan pentu obiecte sau pentru sti de Iueruri. dar nu gi penta persoane, js Tina doamné are o suspiciune: Mayaku ja arimasen ka? — iu sent droguri? Ja arimasen estc o prescurtare familiar pentru dewa arimasen, Aceasti expresie se Foloseste pentru a nega un substantiv saat un adjectiv terminat in -na, Propocitia complet ar sura in felul urmitor: Mayaku dewa arimasen ka? Amibele propoziti sunt Formulate in stilul colocvial, deci este vorba de © exprinsare mai politiconst O seam suntest in Japoniane Si sperin cd nu va fear dumnesvoast, dar dat va teu sb on sua un medi, ve avea nevoi de unmdtease expres O isha san wa doko desu ka? Kibun ga warui desu Netsu ga arimasu Kaze 0 hikimashita, Onaka ga itai desu. ‘Atama qa ital dest. Ha gaitai desu. Unde este medicul? Nu oxi sim bine, Am febri Sunt ric. Mia doare burta, Ma doare caput Ma dor dinti Este regretabil Insanatosire grabnici :: Formal trecutal verbelor dupa urmaterul model: tsuku — fsukimasu ~ tsukimashita aru ~arimasu yan yarimasu~ 1 2 3. machiaaeru ~ machigaemasu — a shirateru~ shtabernasu ~ Completa dialogurile dnd Tn considerae stuile prezentate fa 1. Yamada Anata no wa dore all kaban desu ka? / Asuka : @ kaban desu, 2. Asuka: Yamada san, kaban wa anata no desu ka? 36 san ju roku Yamada: Ee, boku no desu, Yarnada sro Kaban wa dare no desu ka? Asuka: Saa, wakarimasen, Micul dejun in Japonia: Ix mod waditional, Japonia se aum print rile in care orezal este hran die baz, Dar oreral prot Jar este puteric subventionat. Pra pie la afimenteleimportate este de multe ori mai favorabil intrucdtaceast situate domin de ‘ai mul ai, ea infloeneaza chiar si obiceiurile legate de micul dejan. In gospodieile maderne, micul dejun traditional include pine prajit. Astiel se poate intimpla ca tatil, mainte de a porn la serviciu, sf consume un mic dejun eu peste la grtar, sup& eniso (past dle soja) st sukerono (muricuri preparate instil japonez) alfvuri de castronagul obligaloriu de orez aburind, in timp ce copiii sii iau micul dejun dupa modelul occidental, Painea prijitd, laptel ‘ochiurile eu sunci si bacon, salata mixti eu ofet sf ulei au devenit in Japonia o obisnuing Tradneeres dislogulnis Nancira doammdi: Ab, am confundat-o. Imi pare foarte ri! Yamane san: Nu face nimic [Nu] ... Dar verific [putin]. Taira doamna: Da, aveti dreptate. Yamada san: Chiat? Bste ciudat ... Oare ce poate si fie acest raf alb? Tantira doamnit: Ab, domnule Yamad, nu sunt acestea dr0- wa? Domanal Yamada: Drogui? Rexel vari: ove ¢— ou0s"2 — 0003: yseuaqeays —eayseunenypew ¢—ryypounsos2 —eNNeELe TA (DY Beercipit Se prommnfie—S—~—~—~—S—sS 1. Ascultafi inet o dati toate fextele leetiei a 2 sicitiiHte cu voce tare, 2. Ascultai si repetati uumsitoarele cuvinte, Fifi atenfi mai ales ta fiterele scrise eu bold — anegai shimasu ~ jie ~ okashii ~ daijesbu — arigatoe ~ Yamada ~ mayaku ~ yarimasu ~ yarimasu ~ arigatoo sayoonara In limba japonez, nu existé diferent intre I si. De aceea, se reco: an 1 japone si se pronunte ca bul din fimbs romana 3. Ascultati urmitoarele propozitii poi repetat: ‘emai desu ~ omoi desu ne ~ sno desu ~ soo desu ne ~ shirabemasu ~ shirabemasu ne san ju shich) 371 Afando-se in posesia unei valize pline eu drogusi, cei doi gh iintreabii serios ce este de Micut, Dar aceasta ined nu € totul o Yamass save Anata mo shirabete kudasal. Tanna ooaasas Ee. chotto matte Si tdndira doumndt ty deschide valizu. Aceasta este plind panit la refuz 1 bancnore de 10 000 dle yeni. nist se “Tawana ooasevss 0 kane! [chi man en satsu desu! Yamans sax: Tkura qurai arimasu ka? “Tawhna oossva: Saa ... wakarimasen, Go hyaku man en? ‘yawns sass 18, motto arimasu yo! 38 san jaw hah me Ichi man un. mam (unitate de re shiraberu— a verifica 10.000) ] shirabemasu a cerceia satsu bancnota (cuamef: shirabete eatond CUN) kutiasat Hhura eat chotto sural circa, aproxi matsu~ go hyaku man cinci milioane machimasu 0 hyalu sute = matte hyaku @ kane bani iva nu en yen, ¥ motto ‘mai mult Dommul Yamada pare si aibiio binuiali, de aceea propune poli- bcos: Shirabete kudasai..~ Verfiat, wi rog. Dupilformain -te a verbelor, kudasai indeplineste rolul de rugiminte pentru a exprima 0 actiune, Dar kudasal poate si stea si dupil un substantiv + © (corespunde in limba seul 0 kane © kazoete kudasai Nuindirati, vt rog, bani. nil roagit pedomnul Yamada: Chotte matte (kudasai). putin! Tnts-un mediu familiar, au este nevoie $4 spuneti ru afi consideral politicos. Duc’ dori sti coma \lay) cova uo cafenca Sau Ini restaurant ficient si ackiugali kudasal la denumicea luerului pe care tl dort. dasa As dori sake, vit rog, ) mmiau kudasal, As dort apa, ws rox. are define 6 valiza plin’ cu bani oare nu simte nevoia si nere? La capitolul La afi Gieut deja cunostingS cu numeralele de la Ia 12, in Japonia exist dow’ versiuni ale earacterelor pentru numerale, oti ginare din China. ‘UUDETS cu CIGRe japoney ‘ume Gl ellie sino japone (1 [hives [76 [outise [1 Teh 6 [rok Futaisu | 7 | nanatsu [2 7_| shichifnana 3 [mitts [8 | yausu [3 ‘3 [acti + [yonsu [9 [kokosotsu [4 9 [euvigyo 5_Lit 10 [1t00, 5 To [juw sanjuska 39+ Succesiunea numeralelor japoneze cuprinde doar ciftele deta 1 Ia 10, folosindw-se exclusiv pentru exprimarea varstei si cantittit: Muttsu desu. — Am 6 ani, Cust interngativ corespanztor este Heutsu: fkutsu desu ka? ~ Cre esie ,respeciabila” dunneavoustrt varsta? + Cu ajutorul suecesiunii numeralelor sino-japeneze pot fi exprimate | toate valorile aumeriee 1 20-99 | TL=1O4+21Guichi) 22 2x10 + 1 (ij ied 12= 10+ 2 Guuni) 3223x210 +1 (Gan juu ich [Numeralele, de reguli, nusefolosese ila, ci sunt legate de asa-zisele euvinte penttu unitiii de mumiirare (sufixe numerative ~ CUN), ‘Atributia CUN-ului este s& redea categoria obiectulai, comparabil eu ‘ceca ce fn imba romdnd exprimim prin bucatd, foaie (hartie), pereche (pantol), inclusiv toate unitile de msur fat citeva exemple: cobiecte subtiri, plate: san mai > frei foi (hartie) obiecte alungite, cilindrice: ni hon > dow bucdti (ereivane) dobiecte pline yon hal > putru sticle (bere) unititi monetace japoneze: chi man en —> 10 000 yené upd ce at cut cunostin. cu sistemele numerice japoneze, veli putea cexprima $i ora, chiar daci minutele depisese eifta 1 | ora 10.15: uu: juu go-fun ora 10.20; juu-fini juppun 2 ora 1038; juusi san juu hachi-fun fora 1045; juusfi yon juu go-fum /juu ichi-jijuv go-fum mae fora 10.48; jue yon juu hachi-fun /juu ichi-jt ju ni-fun mae Cuan Fun este CUN pentru minute. Dac dup’ fun urmeazi sunetul u, ca in Ju, fun se pronunt ca ppan: juppun ~ gece minute. bw OF Acum suotett in Japont si aveti nevoie de bani. 0 kane 0 ryoogae shitai no ‘As dori mull si schimb bani. desu ga... ryoogae shitai Doitsu maruku 0 en ni ryoogae shitat. a5 dori mult 6 schim ‘AS doti mult si sehim mare in yeni 40 yon ju silingi aust franci elvetieni Go hyaku maruku kaete kudasai, Schimbali, vi rog, 500 de micci Kogitte © genkin ni shitai. Asdori si incasez un cee. genkin bani liehizi toraberaa chekku cee de caltorie kurojitto kaado de cn cartea de credit, a oosutaria no shiringu eci suisu furan Trece{i urmitoarele verbe la forma-te si formulat:indemner folosind kudasai! Verificat, va rog! Ultatiovd, vt rogt \ Asteptati, vt ro! 1. shirabernasu 2. mimasu 3. matsu Br Cum Pati ruga pe vanzdtor sau pe osplta acl ali doci trei pixusi”? Boorupen san-bon kudasal acl ali dori S vederi™? acl ali dori si beti apa? dacii afi dori st vi arate” meniul bogrupon ehagakl"!menjuu % misemasu —erisrs ‘Sorohanul: Abacil, cunoscul sub denumires Ge soroban, este irigit fa Japonia datoriti rapidititi sae, in eivda mijloacelor eleetro- rice de calcal, avesia folosindu-se pent aduniri si sctideri, Soran esto un instrament simpin de ealeul, eonstind dintr-o rama de Jenm cu punti de legiturS, pe care se pot muta bile de Leman in sus si in jos. Orele de abac sunt obligatorii pentru elevii claselor a IIa si a TV-a. Convingerea ed sorabanud nu va fi inlocuit niciodati de calculatoare: a fost dati de concursurile dintre specialistii in computere si ‘maestri abseului, Cei din unm eAstiga cu scorul de 4:1. Traduceres dtalogninis Yamada son: Virog st vecficali i dummeavoostr, Tantra donna: Him ‘steptati un moment... Z@ndra doamnd: Bani! Aici sunt bancnote de 10.000 de yeni! Yamodt san Cate sunt proximativ? Tandr doamnd: Ge si rie, -. mu stv. Cinci milioane de yeni? Yaanada sans Nu, sunt Jexisti] mai multi! Rezolvaris jy ays 0 ankveny —esep nq *€ —YosEpmy feUroB eb 2 ese tte "tus" ~ fesEpn ass RZ Fosepry DANS TAgEINE yon jusichi 1Domnul Yamada si andra doarnndi nu sunt singuril care igi fae problem Gin cauza confuviei, Barba] eu ochelati de soare gi-a Ficut iar aparitia $i se apropiecu pasi reper. Tanita doarani se apropie de doninul Yamad Sifi gopteste | oO Tawisa oasis: Yamada sar, ano otoke ... ano ofoko, ‘watashitach’ 0 rit Taxira neasents Hora! Ano sangurasu no otolo desu y Demme Yam Yanana sar £2 Dako desu ka? Tawiea soascsss Hora! Asako! Yanan sans Aaah! Saki no otoko! Soratinel se apropte cu o expresie ameningteoare pe chip Banearit: Ot Sone futar 42 yon vai adineauri, abia, de putin timp ‘mite imasu a vedea (chiar in sak acest moment) mira —mimasu ase uita Ia, priv ai! hei! ~ mite sone futari cei doi (de acolo) e eum? hr? sono aceaslafacesta dono? eae (We acolo) hora! aici! futari sangurasu no bisbat cu ochelact otoko de soare “Tania doamnit observa birbatul cu ochelari de soare a aparut din nou. Ano otoko, watashitachi a mite imasu, ~ Rarbusu de acolo.se wit chiar ta noi. Aici gisiti un exemplu pentru forma verbali -te + imasu afi pe cate de a face un lucre, Se foloseste pentru caracterizarea unei acjiuni care este in curs de desfasurure HE Cu forma -te a verbelor ne vom intilni Ireevent. Ea mai este yi forma de infiniti pentru alte 10-subcategorii care nu vor fi tratate deeat partial in aceasti carte. Subcategoriile fi primese sensul prin combinarea formei -te cu amumite cavinte, precum kudasai sau imasu entra a va simplifica formarea verbelor in -te, vii prezention ine o dati fiecare verb invitat pandi acum, cu formele de -masu si -te. Tafinicivul Forma -masu [Forma -te machigae-ru Jaconiuada |machigae-masu [machigaete shirabe-ru[averifica |shirabe-masu | shirabe-te mire avedes,a | mi-masu mite privi la, ase vie a wakaru wakartmasu | wakat-te yar yari-masu yalte mats-u aastepta | mach-imasu | mat-te tsuleu asosi tsuletmasu [suite imasu. — Se witt ceiar fa noi. V's mai amintigi de pronuimele personale la singular a cor funetie in propozitie este eterminati de o particula (vezi capitolul 1b)? $i in aceastt propozitie, ‘complementul disect watashitachi este mareat eu particula 0, S258 Watashitachi 0 mit yon iuusan 43Dono otoko desu ka? — Care barber este?, inireaba domnul Yamada ceare pricepe lucrurile ceva mai greu deci indica danmn’. La eapitolul 2b ati Fieut cunostink’ cu pronumele demonstrative Kono, sono si ana. Curnjutorul cusaneulut interogatiy dono? formula inteebr la care se pot da rispunsuri folosind unul dintre cele trei pronume demonstrative, Dono otoko desu ka? Care biirbat este? Kono otolo desis Este acest biirbas Sono otoko desis Este barbawul acela (acoto). ‘Ano otoko desu, Este acel bitrbat. 2 Sisternul de referine ko-so-2-do se poate extinde. Doko desu ka? Asoko desu, ~ Unde esie?Eve acolo, dincoto, Daca doricn si ne referim la un loc, se adauga -ko. Asadar, ca rispuns la Doko desu ka? vont obtine: Koko desu. aiet (vorbitorul) Soko desu, acale {interlocutorul} ‘Asoko desu. acolo, dincolo (departe de vorbitor saw interlocutor) ‘inc o dati toate promimele demonstrative: Sem pomimelor demomieave Releritoare li chivete si [Retervoare Ta ubieet persoane de sine persoane, pe lings stitétoare substantive Kare Jaceastadeaicr [kono acesiwaceasta | Kaxo [acl sore Jaceeade acolo sono acestafaceasia |saka Jcola 4 Referitoare la los scale are |aceeade acolo Jano JaceVaccea | acoko | acolo dineolo dors? leare? dona? |care? doko? Junde? OF Actin puntets in Japonian. Nu se intémpla prea des ca japonezii si iasit fa prim-plan prin propeia plirere, dar exist sitvatit in care trebuie si-si exprime clar opinia: (Moo) kekkoo desu Nu, mmultumese. Shirimasen Nu stia, Habar nam. Hakkici wakarimasen, Nu sunt sigur ‘Soo wa omoimasen. Nu ered, Dooshite desu ka? 9a suld desu. ya kirai desu. ni shimasu. De ce (este aga)? dori malt ‘nu dori mult Mia horse pentru, 44 yon ju sh A: Completati propozitile eu particulele 0, no si wa, Am ot0k0 see Watashi AO SANGUEASL nen OL0K0 dh Saki atoko, KOE ecnnne Wakarimasen, Kono kaban moi desu mite imasu, B: Formati verbe in -te folosind imasu. 1. Shinkansen ga kimasu. 3. Basu o machimasu. (tsukimasu se foloseste Nani o yarimasu ka? doar pentru persoane) Wakarimasu, 2. Otoko ga mimasu, kane © shirabemasu, Tnkan sau hanko: Cine exert o protein Japoniaar webu al faci © stampill cu numele ~ hank sau Jokan din lemn sau din cristal de tne 958-9 cumpereotusierd cu tus ros, numih Susi Si persoancle private au nevoie de un Inkan sau ua hank, Nuraai din acest moment devenim pregtiti pentru afacer, In Japon, 0 simpli seraniur na ae valore.Prteneral de afer slits tampila rosie, si acest Iueru Tl fae chiar i postasl cd advee 0 serisoare reeosnandatl in Iaponia, dad dort st idicatl bani din cont, acest Juri nu va fi posibil diet nu apical pe formolar stampila per sonal. Pete vf pune ci este mai usr fait o sari doch © semnfiue. Dar pent aceasta japonezi au Iuat ms). Fi In prime, iar daci cinova, de exemplu, doreste scumpere un ore, thie si auc la Incheierea cons tractleio auteificareeiberat de administra oval cin cae seiasl eX stampila folosti este original. Tradnccrea dialegulnis Tenia doa: Dome Yamada, acel barat de acolo... acl btrbat Se vitichiarla noi, Yanda sn: Cum? Care iat este)? Tanna loam Aicit Birbatulacela ex ochelari de soare. Yomudda san: Curn? Unde este? Tandra doammis Aici! Cel de acolo. Yamada sun: Abt (Acesta este) Birbatul de dinsinte. Barbara: Hei, voi [acestia} doi de acolo! Rezolvaris sou oiaqeasD auey O°9 ~ "NSW BENENA'S ~ 2H nERUY aK OWEN “y nse UO aseg E ~ "NSEU aU eH aOLg" — na BY EO USHERS “Com GB ewe a2 OEE a yon juugo 45suspect dorsnului Yamada si tinerei hayaleu rope kutsu pantot, panto ait mai repede. Din ferieiee migemashog xa fui ugemashita am piersut itorul se comporta discret nigerw—niges a fugi,apleca _nugeru — nuge-a pierde, a scipa vi, domnal Yamada uit masu— nugete | takushii axi ie il | Tanda pownnd: Asoke des, hayakus Peat marea propunerii se foloseste.o formi speciali-a sufixului Jn aceasta agitatie, doumul Yamada éxi pierde si un pantof. ‘masy, si anume formit -mashoo ne ajuld si formulaim porunci, ! ikimasu « ikimashoo : c1.9 situatie necunescutd, va veti bucura si 46 yon ju roku yon ushich) 47Dono? ~ Care? Nani? — Ce? Nan? — Ce? Dolo? ~ Unde? isu? — Cand? Naze? ~ De ce? Dooshite?~ De ce? Meura? ~ Ci (le sup)? Thutsu? ~ Capi (ani)? OF Aen suntesi Peni la uri, veti merge supra menieh Shokuii ni ikimashoo! Kyoo no teishoku wa nan osu ka? Sashimi tefshoku Tempura Yakitori ga tabetai desu. O soba ga tabetai desu. O udon ga tabetai desu, Mizu 0 ippai kudasai Mizu 0 ippon kudasai Okanjoo onegai shimasu. Kyoo wa watashi no ogori As Ce inteebaci se potrivese cv urm 448 yon jus hachi Anata no wa dono kaban desu ka? Care vatied va apartine? Nani o tabernasu ka? Cemdncati? kore wa nan desu ka? ste aceastadacesta? Takushii noriba wa doko desu ka? Unele este stapia dle taxi? Shinieansen wa ftsu kirmasu ka? Cand soseste shirekansenl? Naze Kaban wa omoin desu ka? De ce este valiz Dooshite machivai ni kizukimashita ka? De ce ati observat greseala? Ahura desu ka? Cit (de sewmp, ~it) este acestafaceasta? O ikutsu desu ka? Citi ani avest? ‘atdt de grea? in Japonia... ir-un restaurant unele va tobi si vitae ‘Sli mergem sii mane? Ce meni aveti astazi™ Meniu cu diferite feluri de peste crud peste prijit, carne, Legume Dorese frigimie de pui Dorese tiietei de hrisea Dorese tiietei de Vai rog un pahar eu api Vi rog o sticlé de api. Nota, vii rog! desu, Asti vi invit eu. oarele Pispunsuri? 1 Go hyaku man en arimasu 2 Ano sangurasu na otoko desu, 2 Takushif noriba wa koka desu > Juu-ji go juppun ni kimasu. Br Rispundeti la datichas,folosine forma mashoo, cain urmtonal exemple Takushil ni nerimasu ka? 8 foe ccc? 1. Kaban 0 shirabemasu ka? 2. Eiga 0 mimasu ka? 3, Nigernasu ka? Hai, norimastios. Da, s&h va Mincarea Ta restaurant: Japonia, cna este masa principals dar expuseofi in vittind, on intran loe vizibil. Dupe elientl at Joc la mas i se pun la disporite, in anetic de snotimp, prosoape cade sa rei pntroreimprospitarea mailor ia fete ar gratuit se servete cal verde st ap ree. Cand ed comanda, exe sficient se indice muni mine alese. Cheer sat chelnesit sunt chemai cu sumimasen, Penna fiecare mancaze sau Biulurl eoman- dat se aduce un bon care se ait cast l pistes Yoafuh Saponis nu se obisnueste si se dea basis chehnerilo Tradneerea Malognlnts Ténadva doannd: Repede! Si fugint!.. Domnele Yamada, valza (dvs)! Yamada se: Unde est stata de taxi? Fmara doar: Acolo, dincolo este roped Yamada san: Ah, asteptati un moment, mi-arn pete pan toiul! Minda daa: Cum, v4 rog? O, Doarnne!, Ineredibill,Repede! Rerolvariz “ousewobu ‘te f= oyvean eH 2 —“oowsrUIaGEAS YEH “t 209 MEBANE UNSURE F-21529 ‘oop i eapan snye|“E~ ZeH Msp OHDIO OvON'Z~ 224 nse EIN) PINAL TY 1. Ascultaji urmitoarele cuvinte si pronuntati-te eu vooe tare: matte ~ motto ~ saltki ~ chotto ~ takushii ~ nigemashoa ~ hora ~ hafuda ~ shirabete ~ fkura ~ gual ~ hora ~ sangurasu ~ arimasu ~ norlba — wakarimasen 2, Ascultai si repetati urmittoare ‘Asuka san no kaban wa dare desu ka? ~ Are wa dare desu ka? — Dono otoko desu ka? ~ Shinkansen wa doko desu ka? ~ Nani o mite imasu ka? ~ Are wa nan desu ka? yoniauku 494a Seapati ca prin nrechile acnlnil sit un taxi liber... Domnul Yamada si intra doamn: lizele in cea mai mare grab. Bairbatul eu ochelari de soare a stradat si gesticuleaza furios cu o Tinea ooansds Sumimasen, Senri no Byaku Ren Ji made onecal shimasu, nile. Taunernerias — Hal Fuu! Ano otoko, dare kana? ‘Tawana noasds Shinkansen no naka ni imashita ne? Yanan sae YABIADA sane Tawkra caus: Soo, are wa yakuza desu yo, Kitto, Yasians sae — Yakuza? Kowal desu ne Kowa kao deshita ne. 50 go ju Senri cartier din Osaka iru —Imasu ites fi aici, a exista Byaku Ren Ji Templut , Lotesului Kowal infeico Alb’ Juries, growznic made pin, spre kao a fu Of, slavi Domnului_deshita fost, era dare kana oatecine este? (3 desu) mala fn, ihinteriorul soo da i particule penore yakuza membru al mafiet indicerea foculu Jiaponeze imashita a fost Katto sigur a doamn’ spine taximetristului unde st meargi: Byaku Ren Ji made oneyal shimasu, — Vi rog sii merger fa Byaku Ren Ji. Made ‘pan, spre indicd punctul Ginal temporal sau local pani ta car desfiigouni o actiune sau in care se alld o stare. Priviti exemplele: temporal Roku-|i made koko ni imasu, Paina ta ova 6 sunt aici. local: Byaku Ren Ji made ikimasu, Merg pand la templal Brak Ren, ira doamnii igi aminteste de bibatul stein: Shinkansen no naka ni imashita ne, Acesta « fost shinkumnsen, mu-iasa? Particula ni desemneazi locul Sh care ge afl un Tuer saul 0 persoan’, Tineti minte si verbul ultimei propoziii: imashita ~ « fost, acesta find forma de trecut a Tui iru, imasu — cif, se afla. Dat batt invatat si pe arimasu ~ « fi ase guts. Care este diferenta dintre ele? Imasu se foloseste pentru persoane si animale (insulle(it), iar arimasu, pentru obecte si plante (oeinsullego. Koko ni Kaban ga arimasu ka? Valizat este ai? Koko ni Yamada san ga imasu ka? Dowel Yamada se aft aici? ‘Bérbatul ciudat fi se pare amandurora suspect: Kowai kao deshita ne, — Hf avea o expresie furioas’, mu-i asa?, Deshita este forma de trecut ‘lui desu. TTabelul urmitor vi oferta privire de ansamblu asupra moduli de formare a verhelor japoneze gi v8 imbogiteste cumostintele din capitolul 2c, mai ales cu referire la verbul auailiar desu sila verbele predicative 0 iuuichi 52Substaniiy | Prezent [afirmatiy [kao desu “+ dest Este 0 fa ogativ [kao dewa arimasen Nu este 0 fad. Treeat | alinmatiy | kao deshita Era o fa. kao dewa arimasen deshita Nu era o fat nigerru — [Prezent [afirmatiy | nige-masu — a figi de civeva ase refi negatiy | nige-masen ai nu fugi de cineva (afuside FTyeeut [atirmatiy_[ nige-mashita~ A fugit de cineva. cinevay negatiy — )niae-masen deshita ~ N-a jrgit de cineva OF Acum santeft tn Japontann. si v8 interesati de atractile orasula Kankoo Annaisho wa doko desu ka? Chizu ga arimasu ka? shinai kankoobasu Basu wa nan-ji ni demasu ka? Midokoro wa nan desu ka? Unde este biroul de turism? Aveti chart a oragului? tru! orasului La ce ori pleaci autobueal? Ce atractiituristce exist? Oshiro castel jinja sanetuar gintoist otera lemplu hhakubutsukan muzeu daibutsu Marele Buda (in Nara si Kamakura) yukimatsuri Sapporo wa yukimatst ‘yume desu. Siitoarea 2iperti Sapporo este renurit pentra Slbitoarea zipedi. A: Completati propozitille cu no, wa, ni sau made. 1. Seri see Byaku Ren Ji onegai shimasu 2. Shinkansen naka imashita. 3. Are Yakuza desu yo. 4. Maiyaa $a neces O05 ikimasu ka? 5. Kono kaban dare desu ka? 52 so juni Completati cu imasu sau arimasu si formati trecutul verbului! Ana otako wa shinkansen no naka ni Nara ni wa yuumeina o tera ga Daibutsu wa doko ni. Yamada san no kaban wa takushif na-naka ni Maiyaa san wa o tera ni ‘Hanami — sirbvitoarea ciresilor in loare: In pri ‘mana in care ciresiiinflorese pentru prima dati, pind si cei mai severi patroni sunt de acord ca angajatii si mearg’ in cel mai apropiat pare pentru sl admira —la un picnic frumusetea copacilor in loare. Hana ‘yori dango (,Galustcle sunt mai importante pentru ei decit florile") vineri din sipe- spun dezaprobator sotile care nu pots participe la sirbitoarea sakura, Dar pienicurile s2kura in Faponia sunt importante evenimente si in viala profesional, cei pe pajiste ve pot ncheia si afaceri. Floarea de cives, affandu-se numai pentru putin timp tn culmea frumusegi si aratici, viata ei fiind foacte scurti, a devenit simbolul efemeritii Aceasti vremalnicie se refer’ mai putin la frumusetea femeli,c8¢ la cexisten(a omului pe plimant, Samurai, de exempta, fntr-un anume moment se angajeaz% pentru o cau, iartn clipa urmatoare pot si-gi piard viaya fo lupri (cel pujin aga fost mai demmult), Hanaoniaavut traditie indelungati in ceremoniile curti imperiale, devenind abia in secolu! al XVII lea 0 sirbitoare popular’. Tradneeres dislegulat: Tranira doamne: Seuzat. (Mergeti v8 rog pani a templul Byaku Ren dle la Seni, Tasimetristad: Da, ary infeles. Yarnada san: Of, oare cine poate sh fie acel birbat? Téndra doamnd A fost deja tn [fauna] shinkansen, nu-i asa? Yamada san: A avut (a fst] o fat ingrozitoare, bnui asi? Tantra doamnd: Da, accla eu sigurani este yakwa. Yama san: Yakuza? Este tnflritor Rezolvaris yee s—eyseuue yey eyurEuieé — eyusemiee2 — eyernt ‘Tem '5— uP" wake |U'eU"e — SEENON AY so juusan 534b Ce sa ne facem? Domnul Yamada se site cu totul pierdut in aceasta aventur. Din fe Ficiro, tandia doamni are situatia sub control oO Yasaon sass Kowakatla desu ne Tase4 noaswhs Komarimashita ne Yamane sane O00 shimashoo ka? Taxes oaamnds Nlazu, watashino uchi ni ite, hiteyasumi shite, sorekara kangaemashao, Anata no uchi? .. TANKea poamsAs Ee, Byaku Ren Ji Byaku Ren JI? Yassans sans 54 go jusshi kowakatta a fost Ingrozitor— mazu ‘mai Tota desu uchi Focuintt, east komari- am intra‘ fatt-o Th ik ikimasu a menge mashitame cured, mi asa? —itte komaru—ke- aves probleme — hitoyasumi a fice © mic pave komatte sorekara si apoi doo shi- cosine facem — kangae- sine gandim. mashoo ‘mashoo 00 cum, ce kangaeru~ ase gindi shimashoo si facem kangaemasu suru ~ st a face = kangaete rmasu — shite [Cel doi 151 amintese cu groazi de cele i 0 insosire care apartine trecutului se exprim in fimba roman eu au torul unui verb la trecut der, in limba japoneza, forma adjectivul trebuie sa se acorde eu timpul sow starea respoctivi, In spatele verbal iowakatta se afli forma afirmativi de tut a ui Kowal ~ grace Forma adjectivulni exprima astel o relate temporal, Pentna a forma irccutuladjectivelor care se termina in), se elimi trminatia + si se locticst cu atta, Kowakatta desu ne omokatta desu shirokatta desu compl desu este grew shiroi desu este alb «a fost grew a fast alb ‘Adjective terminate tn Prezentul Trecotul afirmativ adjectiv th =i radjectiv Park + katta kowai kowakatta IB Ce mai au de ficut cei doi? Mai inti se gandese la relaxare: Mazu, watashi no uchi ni itte, hitoyasuimi shite, sorekara kangaemashoo. Mai tntdi mergem la mine acast sé facem o mied pauzit, iar apoi rae mui gna, Cu forma -te nu se pot formula doar indemnusi sau descrie desfigurarea tunel actiuni, ci se poate exprima si succesiunea, Forma -te corespunde expresiei ‘ar apoi. raza sunt in felul urmitor: 1. Mazu, watashi no uchi ni +> Mai intd si mergem la mine ikimashoo. cast. 0 uu 90 552. Hitoyasumi imashoo. > Sa fecem 0 seu pave 3. Sorekara kangaemashoo. > Jar apaine vom mai gandi. Priviti ined o dat particula ni: Watashi no uchi ni ite .. ‘mergem {a mine acasd. Cu particula al se exprimi si directia in eazul verbelor de miseare. Tokyo ni ikimashoo, Ruumania ni kaerimashoo. ‘Sal mergem la Tokio ‘Si ne intoarcem in Romania. O) Acsem sunt in Japonica. Exprimagi-vi liber sentimentele si impresiile, Bineinjeles in japonezit! ‘Subarashii! Minunat! Rak! Din fericive! Tsuiteimasu, Am noroe. Tsuitenal Am ghinion Hidoit Este josnic! Chikushoo! Totemo tanoshikatta (desu). La naibat A fost foaste plicut! t! intastic!, Extraordinar! ‘A: Legat aciunite sccesive folosind forma te. Incepet propoviite co terminate cu ..amashita, Pact iY traduceti in (Bukaresuto, ku) (rij, tsuleu 3 Watashi wa Bukaresuta ni itte Am mers le Bucuresti si am nifi ni fsukimashita, aqjuns ta ora 2. (iga, miru) (hitoyasumi, suru) (hayaku, nigeru) (iku) = (chizu, shiraberu) (takushil, noru) (kaban, shiraberu) Cuchi, kaerw) (Bukaresuto, iku) (Yamada san, matsu) (Pizza, taberu) B: Formati trecural urmiitoarclor adjective terminate tn + 1. kewai 4, omoi 2. shiroi os 5. yasui 3. okashil 6. hiroi 56 go uu roku ‘Adrese japoneze: in orasele mari japoneze, adrescle nu s sor, Nu din canza dificultitilor de limba, ci din cauza lipsei de- aumicii strizilor, Numerele caselor nu exprim ordinea lor pe strada respectivd, ei ordinea fn care au fost construite. Fieeare edificiu nou primesic de la primitie numérul urmator, indiferent in ee parte se afla, O adresd japonez se compune din urmittoarele date: 1L. prefectura (Kanagawaken, Kyoto-fu), 2. denumirea orasuluii (Tokyo-to, Yokotama-shi), 3. denumirea sectorutui (ku), 4, denumirea zonei sectorului (-choo/-machi), 5, nunvicul cartierului (-banchi) si in final, aumtirul case’ (-g00) De exemplu: Tokyo-to chivock- ku oote-machi, 3-banchi 5-goo ‘Acest sistem functioneazl de la nitaten mai mare spre cea mai mica, ‘Sw:linilor [ise recomandl si se adreseze tunui politis sau postasului, ppeniru cd acestia se deseurci foarte bine, Locuitorii se orienteaz de obicei dupi clidirile mai impunitoare. Tradnceres dislegulnis Yamada san: A fost ingroritor, nu-i asa? Téndra dowmneé: Aum intrat intro inourckitucd, mui aga? Yamada san: Ce 88 facem? Tandira doar ‘Mai intéi mergem la mine acasi, facem © mic pau, jar apoi ne vomn ‘mai gindi (la aceasta), Yeunai san; La dumneavoaste& acasi? Téndna doanmit: Da, Byaku Ren Ji. Yamada san: Byaku Rea Ji? Rezel vari enexont 5 leqreyneoh 5 - epoyow p ~ waeyIsEYO¢ — EVEAO:N "2 —ENMOY TAL cad mew nl pn nap ad onde way 8 sean sa ysoungoy © ere ae © UPS PpELEA gpl OPEHEHNG wR ysHRE §— "AD soar encnd omipiosany—egeRu Yn BEANE O URGES = HMA oni aen muy yng ye gSOUIBO WNBA alge 9 neIYQ"E— W2agd tao fe pono 4 my} yEELHH! 349648 AeheY wm YSETERA 2 — BENDA RoR (moe mo nl ay we ENS MUREEKEAN Sys CEB OM SET TA soluushicht 57: Cu toatt agitayia, cei doi au uitat si se prezinte, Acum recupereazs timpul pierdut, ao Tandea poansas Uchi,o tera nan dest... Al Gor Watashi Suzulci Asuka desu, Yasana sass Boku .. Yarnada ... Tatoo desu... Yamada Tarao ... Yaroshiku Dommul Yamada face o pleciieiune. ‘Tawasa poasexss Doozo yoroshiku. Yamada san no o sumai wal Oosaka desu ka? yawana sass Iya. boku wa Tokyo dest. 58 go uu tachi otera lempla venerabil Taroo prenume de bitvbat ° prefix de potitete —dooza yoro- ‘sper ca my yeu trata tera empl busdist shiku cum considerati nan desu acest este decavingt sper e& Suzuki rine de ferilie vedi intentii bune Asuka premmse de yoroshiku foarte medntat femeie sumai Tocuinta, resedinga Yamada san domnul Yamnoda Tanara doamni fi datorewzil domnului Yamada un rispuns ta ultima lui fatrebare: Uchi, o tera nan desu, — Locuinja men este un temples, Aceast propozitie este, Uchi wa o tera desu, Lai i inteles imedial. In stilul eoloevial, wa poate fi omis, daci poate fi Snfeles din context. Forma nan accentuea7a faptul ci locuinta este un templu, altfel domnul Yamada ar putea si mai pana intrebs wcelagi timp, prescurtatd si dezvoltat, Dac’ ar fi spus: S88 Asuka ou spune simplu tera — semple, ci 9 tera. O este un prefix le politete. Se foloseste pentru a desemna lucruri care sunt prefuite de interlocutor. Alte exemple onamae numete dvs. (sitmat) —@-sumai —locuinia ds (respectabil) cum si Asuka este curiousi si intreabsi: Yamada san no 0 sumai wa Oosaka desu ka? ~ Damnule Yannada, locuinya dvs, este ta Oscaka? 30 icetul proporitici, pe eare Hl recunonsteti dup particula posipusk wa, compune dintr-0 grupare de particule si sufixe: ‘Yamada san naa sumal wa (respectabila) locuciydt domunutul Yamada ‘su In Faponia,veti tai oament din diferite pit ale hua Tara Tocris [cimba Tapoaia [Nihon | Nihon-jin Nihon-go Germania [Doitss | Doitsuejin | Doitsu-go. fAustria _[Oosutoria [Oosutoria-jin | Doitsu-go Romina | Raumania | Ruumaniacfin_| Ruumania-go Fivet Suisu | Suisujin Doitsu-go Furansu-go Itariaco Angia [lamar _[lgwisciin —_[lyirisu-go | Frama [Furanso[Furansuctin | Furansu-go China| Chuugoka [Chuugokuejin | Chuugokuego so july 59OD Acme pustett in Japonta, Povestii despre dvs. sidovti si aflag ete cova despre noua dumnea- voastri eunostint! oko kara kimashita ka? De unde veniti? Doitsu kara kimashita Vin din Germania, sumai wa Oosaka desu ka? Anata no o shigota wa nan Ce profesie aver? desu ka? Watashi wa ongaku ka desu. Sunt muviciaw Kenchiku ka desu. Sunt arbiteev O ikutsu desu ka? Citi ani aveti? Care este respectabila umneayoastes vast? Dare ga ei-go © hanashimasu ka? Cine vorbeste engleza? Asuka si domaul Yamada diseut ele. Gasiti rispunsurile pourivite, dar replicile s-au amestecatintze 1. Anata ne @ namae wa! 2. Anata no 0 sumai wa, Gosaka desu ka? 3, Anata no 0 shigoto wanan —¢. Suzuki Asuka desu. desu ka? a. Tya, boku wa Tokyo desu, b. (Watashi wa) kaisha in desu 8: Completati spatile libere cu ajutorul tabelului! Ciisitorie din dragoste sau cisitorie prin intermedi domnului Yamada it rat into 2 o fotografie in format mare cu 0 tindri doamn comic de csitorie, Acess fotografie a fost facut special in scopel unei omfa/ (sitoce intrmediat®) In aponia tfsitoreascl en un partencr dain tabi, dar se ae in vedere sa- {ul social, Candidata ideal. absovi o universitate ban i provine dint fauiierespeecbil. ln ueeut, aceasta rebuie st stgfine ariel iadiionale, recum ceremonia ceaiului (chanoyu) sau cea a aranjamentului floral (ikebana), La barbat, pe King familie sau universitate, un olf mai joac firma si venitul,ftermedieres nu se face nurai de cee agent profesioniste cise gefi san cunostinte fotermedioren cu sucoes a unei cSsatoiridic& prestigi! mijloci corului, Aproupe o teime din eisitorile japoneze se Incheie prin intermediere Tradnceres dialognlnts ‘andra doamnd: Casa {mea) este vn temple. Ab, scuzati (ci ma prezint doar acum), sunt Asuka Suzuki, Yamada san: Eu... sunt Taro... Yamada TTaroo Yamada... inedntat [Sper si avel intent bun). Mandira dowemnd. Incdintarea este de partea mea, Domnule Yamada, [respectabila] dumnes- ‘voastri locuing este in Osaka? Yamada sun. No, (locuiesc) in Tokio. Rezel vari: ‘fo, eum ‘outh'§ —uopue7 "3 "us! b —nsog "WX MABBUG *¢—rsKOG 'Z —NsULIN Tg ‘ag-e2- 31 Numele Domiciiiul | Profesia Doamna Cuvier [Bordeaux [koomu Giancyionani) Domnul Popescu | Ploiesti___| kenchiku ka (arhizect) Donnigoara Strauss | Viena fongakis ka (ruezieianthy Doamna Keats Londra [isha (medic) Domaul Inoue ‘Tokio Kaisha Gunefionary 1. Cuvier san wa sees “jin desu, 2. smensaeenene “ffl nO Kenchikui ka wa Popesuku san desu ka? 3 no Strauss san wa -g0 © hanashimast, 4, Keats san wa OS, in -g0 0 hanashimasu. O sumai wa desu. 5. Inaue san wa i est. Os csenntnne WA OOSAKA desu ka? Iya, ene JESU 60 roku jou (Rr Ekercifit de promnon 7} 1. Asculati texte fetie 2 4-a i etitile eu voce tare parele euviate: 2, Ascultati si sepetati un made ~ dave — kowal ~ watashi ~ kitto ~ kowakatta ~ itte ~ shite = shimasu ~ imashita — yoroshiku ~ shigoto ~ shinkansen ~ senri nan desu ~ gomen nasai 4 cum at fi dou sunete, Consoanele duble omofone se pronunt de exemplu kit-to, kowakat-ta,it-te 3, Ascultati urmatoarele propovitii si repetat: kowai desu ne ~ kowakatta desu ne—komarimashita ne — kowat kao deshita ne ~ emei desu ne roku jov Teh 61' ‘ga La Templal Letugalni Alb ‘Taxi! ajunge la intrarea in temph, Acesta se afl Intr-un cartier format dintr-un labirint de steldute pustil. La eoborite, se aude doar cfintecul flor si motoral taxiului. oO shimasu. | | Teonernsnnes Hai ‘Asuna sans Sorekara massugu ftte kudasa Taxwernsrucs MAssugu desu ne? Asuna sexe Ee, massugu Iku to, 0Ceraino mon ga arimasu Soko de tomete kudasa. Texaernris Hal YYanaoe sins Tolemo shizukana tokoro desu ne. 62. rok jun tsugi no 1a semaforul massugu——drept insinte shingoo 0 urmitor ku ikimasu a merge (pe jos sau tsugi urmtor itte cu un vehicul) shingoo semafor iku to dact mergeti hidari Io stinga to ddaci, ..-atunei magaru-ma- avira, vintoarce mon poartt ‘garimasu soko de acolo magatte tomeru— ase opi saisho no Ia primul colt tomemasu ~ ada 0 tomete saisho primul, prima totemo foarte ado colt shiaukana —linigtit righ In dreapta tokoro Joc onegai shi- vi ros, ‘SRE Asuka Ul indrumd pe taximetzist tsugi ne shingoo 0 {a semaforal urmittor sorekara saisho no kado 0 ‘poi, la cota urmeitor Si in acest eae particula © desemneaz’ complementul propozitiet, ne- cexistind prepozitii ca tn limba roman [SAR Massugu iku to o tera no mon ga arimasu. — Dac’! mergetiiuainie, ajungeti la poarta templuli, explict: Asuka, Particula ta are sensul de acd»... atunci .. . Inainiea Lui to se exprima Tototdeauna condita, tar ‘dupa ea, consecinga, Tku este forma de infiitiv (fa stlul seris) a verbului a merge (pe jos sau ‘cu un vehicul) gi care se foloseste rar in still coloevial, De ce aici? Massugu iku este condita Frazei dae... atunct..., jar 0 conditie trebuie Formutata in still seri, f8, Pentru a nu pierdle perspectiva de ansambla asupra formelor verbale, Je mai eral o dati Still une’ exprimér se recunoaste dupi terminal, -Masu, -mashita, -mashoo cic. sunt sulise ale verbelor in sllul colocvial, eu si-u sunt sufixe in stital ipiu, toate verbele se impart fo tet grupe (vocal sonantice, neregulate). in functie de apartenenta la © grapi, radicalului i se pot alaga terminalille -masu sau -emasw/-imasu. in stlul colocvial Observafiintotdesuna cu atentie daca forma radicalului se termind’ in consoani sau ia vocal, Important sunt doar grupele I sia Ha, intrucat La intra verbele suru ~ a face si kur ~ a vent in grup: roles usa 63Grupa Tnlinitival | Verb + forma manu Verbe vocalice [mir [mi-+masu Tamas Vesien — [avedea Vict taberu | labe + rias Tabemaa Verbe ku ea V+consoani [wakary [waka + +masn | wakarimasu +0 ainjeloge |_ Tams paom +i mas nomimasw abea forbe noregulate | suru [Shi + mast Shines surufkurw a fuce Karu a Timasa * Reprens For presurat aracalull verbal Deci, si recapitulim: Verhele vocalice se termini in -tu dup vocalele e sau i La verbele in e-ru si btu, silaba -ru se elimina gi se inlocuieste prin masu: miru—srni+ masu=mimasu — taberu -+ tabe + masu = tabemasit ‘Radicalul infinitivulei verbelor consonantice se terminiiTa care urmeazat direct dup’ o consoan’. in cazul acestora, vocala -u se tnlocuieste © fnajite de a se ajasa terminatia «mast Thu tk +1 + masu = ikimasu. S01 Cand domaul Yamada coboari este surprins de linistea picuti: shi- zukana tokora — 1 Joe lists. Asa cum slit deja din de auljectivele terminate in -i, exist si adjective care se termini Kolo wa shizuka desu. Kako wa shigukana tokoro desu. Aici este linistit(liniste. Aici este un loc Finstit Dacit adjoctivoleinsofese un substaniv, Hse ada tenminatia ma, In celelalte eazar, min invariable. OV Aciim suontetd tn Japenia. si cere informatit despre dm: Sumimasen o tera wa doko desu ka? Souza Massugu ilte kudasai Hidari ni magatte kudasai i, unde este templul? Mergeti, va cog, drept inaimte. Virali, vasrog, la stangat 64 ror ju shi Saisho no kado 0 migi ni ‘Dacii mergeti ta primul colt pe ‘ku to partea dreap . koosaten ga arimasu. ‘ajungeti lao intersect, Hashi o watatte kudasai Traversati pod, Soshite mao iehi do Kiite kudasai, Apoi mai tvebati o data ‘A: Formati stilul colocvial al urmtoarelor verbe! 1. (Grupa D viru nigeru 2. (Grupa ia) — kw wakarw 3, (Grupa la) suru kuru Bs Cuvintele din urmioarele propozitit au fost amestecate intre ele Pentru a afla descrierea drumului, puneyi-le in ordine magatte ~ ite kudasat ~ migt ~ £ Pa ass — i > a 2. mon ~ to ~massuou~ Iku ~ Ga avimasiy z= desu ~ tokoro ~ totemo ~ shizukana z ga — arimasu ~ hidart ni ~ koosaten ~ koko 0 ~ magaru to 4 Taxlul: Daci doriti si Ta marginea sti si reapti, deoarece tn Taponia se cixcul’ pe part snematiun taxi tn Japonia, ed ajuns St sta 4 facefi semn cu mana. Soferul sti in partea sléngi. Pasagerul nu deschide si nu inchide portiera, acest lueru il face soferul, care ru primeste bacsis, Este bine $8 aveti asupra duranenvoast ciutaté in japonez’ ‘adres: Tradncerea dialeguluis Asuka san: Scuzat, Vira 1a somaforul urmitor la stinga ... Apoi, viirog prima stad a deupla. Sogeral: Da, Asuka san: Apoi mergeti drept tnainie Soferul: Tot Tnainte, asa-i? Asuka san Da, daca mergeti tt inainte, vedeti [se aff) poarta templului, Acolo vi rog si oprifi Soferat: Da, ann intees, Yamada san: Este un Joe foarte linistit, mi asa? Rezel vari: EDU W UyeE50 cj ese LEP © YO "p—RSOPCIOAPY MEY OWE. rsyte 89 vous 84) bmssepH Z—"!eSepMY SHY ASNESEUL AAESCU WW HT rset se fe sap "2 ~ NsERbS ASEAN roku jmwgo 65La liserea seri, acoperisu templului aminteste de aripile intinse ale une piistri in zhor. Sus pe tepte, bonzul (preocul budist) Taijin Suzuki pri veste cum apune soarele dupa pint, BI Ti vede pe cet doi cane sosese siti pin | | Auinasom —Otoosan, kite Zowru Doo sita? l| + Asuxasas: — Watashitachi, shinkansen no naka de kaban 0 machigaeta no yyanon sams Sarede, kaban ni nakari wa mayalttoiehi man on sats deshita fovsuur ‘Nani? Mayaku to fehl man en salsu data? asnaan; Ee Asuka sant Sorede, sangurasu no otoko ga watashitachi o cikakete kita no 66 roku juu coku atoosan Cat Yormmde den (yo) particult de radresire) intairire® kite vlirog si ascullati sorede sialunei, $1 apoi hike = kikie a asculta nakami continue ‘masu — Kite to si doo shita? ce s-a inidimphit? atta (-» desu) era, a fost (stibul shita (~ suru) 2 pus, punea scris) (lial sevis) —oikakete kita a Vi urnxvit de parriculd de loc oikakeru~ aur machigaeta 2 confundat, oikakemasu © mae coniunda (srilul —~ oikakete gaeru) seris) Se floseste numa de fone Dat fiind ch Asuka este acum acast, foloseste forma mai familiar de exprimare: ..kaban 0 machigacta.~...m confirdar vatizele. Machigaeta teste forma de teen a verbnlui machigaeru institu seis, neutru-politicos, care se foloseste in seriere sau fntr-un mediu familiar. Aceast form’ se obtine inlocuind panticula -te a verbului cu particula -ta Forma -te a verbelor se construieste tn modu unter Forma -le a verbelor Verbe vocalice | Verbs consonaniiee Verho nereaulaie radical + te 1. Terminatia k sunt a face | kak —a serie shi + fe —> shite Ika i+ te —> kaite Tira vedea 2. Termin aa nerge mite mite | oyogu —a irate Tata te itte _ ayo-+ i+ de > oyoide ‘aera a 3, Terminatias Tura a vent tabe ste» — | kasu-aacorda keds te kite tabete ka + shi + te kashite r 4 Terninatia bin w= aspune yomu =< eit ist te itte yo+n+ de yonde 5. Teminajia tr matsu a ayiepra matt te— matte 6. Terminatia ® ast te—atte ok juushichi_ 67Pentru a obtine forma de trecut in stilul seris, construiti mai inti forma ste, iar apoi inlocuiti te prin ta, kaleu -s kaite + kata Forma de teeut i stilol scris a verbului auxiiar da, desu este datta, Asuka ii povesteste preotului ei i s-a schimbat valiza: Shinkansen no naka de kaban 0 machigaeta no. ~ Am schimbat valizele in shinkansen Particula de precizeaza locul in care ure Loe o acgiune, adicik shinkansen no naka ~ on (yaifocul) shinkensemali Dacii nu a fost in shinkansen, atunei unde si fi fost? B: Daca vrem si dm taximetrisiulti sau politistului informalii exacte, | {rebuie sa completim cu particulele corecte, Completagi propozitiile cu ni, de, n0, 0 si ga Migh ......magatte kudasal Soko ..... tomete kudasai Massugu iku to 0 tera ....mon machigaeta. olkakete kita - Shinkansen ..... naka Gioke ...... watashi Perspective sumbre pe plata munci In lapis, dp ee de doilearizboi mondial, sa practicatangajaree pe vill lao tea Schinibarca angajatilor ise diferite firme a fost practic nul. Firmee | ‘au avat gripe propria cheltuiali, ca a dezvolte abil ttle de care avenu novoie, Pind in uml eu edtiva sni, absolventié ce universitate au putat alege Ia care clntre firme si se angajeze. Azi, firmele aleg pe cine vor si angajeze. fn ace: in special femcile tinere se eonfrun cu dificultiti nea Prepoiti doko unde? ue pe, peste shire [dup in spatele—| shita [sub chikaka[aproape ake —[in, inion tonari_—_ [Ling soba | foarte aproape de mae in fata mig [Ta dreapta (ang) _[hidari [la siinga (nga O) Acstm sursteti in Japonin. (Cand vi aflati in stinatate, uncori se poate intémpla cova nepreviizut Jn accasta situatie, numai poligia poate st ne ajute, Keisatsu de La politie ‘Watashi wa kamera o wasuremashita. Am wital aparatul de fotografia handobaggu poset, bagaj de mans asa tumbre! Watashi no kaban ga nusumaremashita. Mi s-a furat valiza, bideo camer video shoruiire portoel saifu portmonew Itsu no koto deshita ka? Cand s-a intimplat aceasta? Az Formati tecutul urmioarelor verbe in stilul seris cu -ta tabernasu ~ tabete — tabeta 1. machigaemasu — mimasu ~ nigemasu~tomemasu — kangaemasu 2. ikimasu — arimasu ~ yarimasu — wakarimasu 3. shimasu ~ kimasu komarimasu 68 roku jus hachi Tradncerea Dialegnluts Asuka san: Tat, te 08 8 asculfi. Bonzul: Ce s-a intimplat? Asuka san Am incurcat valizele tn shinkansen.... Yamada san: $i apoi in valize se aflau droguri gi banenote de zece mii de yeni (Iniiuniny).,. Bonzit: Ce? Drogur si banenote de zece mii de yeni? Yamada san: Exact, Asuka sar | lar apoi ne-a mai urméirit si bisbatul eu achelari de soare, Rezel vari: "9 "06°6—9p'0u'p —e6'OU'e 9p 't ey EMIS" ‘rewoy "spew OH eNe ehH2 —eMESUEY LEY DEN UNE|SOB AOL Lay (KY kxercifit be promunfie—SS~*d 1, Ascultaf si repetati urmitioarele euvinte: | machigaeta ~ magalte ~ sangurasu ~ massugu - migi - tokoro ~ 0 tera ~ tomete ~ totemo ~ machigaeta ~ watashitael shizukania ~ shingoo ~ watashi ~ oteesan ~ kite iebi man ~ Chi este mut ca in cuvantul cinema iar shieste Sonora in euvéintul si 2, Ascultati si repetati: bikakete ~ cikakete kita ~ kaban ~ kaban no nakami ~ sangurasu — sangurasu no atoko ~ walashitachi ~ watashitachi o oikakete kita roku ju ka 69)6a Pagtragi linigtea! Bonzul Taijun Suzuki practiex de mult toate Formele posibile de mecitaic sic sii isi din fire, tebuie si se petreact ini-adevair cova neobisnuit Recunoaste imediat starea ck vilionul Iui de cea Oo rvozitate a celor doi si ii invit in par Doo shir Bosse Umm hao ka? rmazu, keisatsu ni denwa shite, sorekara Yamane sus: Ja, baku ga denwva shimasu Bonzut ti pune dosmmului Yamada ba fai un bol ferbiate de ceai verde Sows Soo awatenaide kudasai, Mazu o cha o doozo Dommut Yamada duce botul fa gurit Boss Atsukunal desu ka? Yasusoa save Aa. olshil dest 70 sich juw shimashoo vom face @ chao doozo (belt) vi row, cea (> suru) cha eal verde japonez eisatsu ——_politie doozo varog ni particula atsulcunal nm (mail) este denwa suru a telefona desu ka? fierbinte? denwa telefon atsukunal nu (este) fierbinte soa asa ats Fierbinte awatenaide ase gribi oishil gustos awateru ase pripi Arh prscsina soe care se ides atin, Tnsine de a ua o deciie importa, rebuke sh te reghsim tno stare de Hiniste interioar. De aecea bonvallincearel, prin-0 ceremonie a ceaiului, i-i alu pe cei doi protejai ai si in aceast stare, BLT va Finisti pedomnul Yanda spundndu-: Soo awatenalde kudasal. ~ Véi roe sin 1 pripit (csr aceasta), Pentru negarea politieoasd tn stilul seis, tn limba japoneri exist vonstructia verb + -nai + -de kudasal, Dac dorim si fim dcosebit de utenti kt sentimentele interlocutorului nostra, introducer {raza prin expresia Sumimasen ga .. Prin constnuctia verb + -nai se exprimii negatia unui verb in still seris forma de negare a unui verb in sila politicos va este deja cunoseuti: verb + -masen, Tabelul urmior va arati cum puteti construi de Ja radiealul unui vorb negatia poiticons’ in still seri, ponte a politicos, dar sigur Negatia politicoast in silul serie Grupa I (soealiea) Gropa aha (onsonantic’) Grupa alia (neregulat) radical + nai + de miru—a vedea ilu — a merge radical + a+ nai + de ‘suru —a face mit nai minaide ik +a+ nai shinaide > ikanaide Taber —a mince nomu~a bea kuru —a vent ftabe 4 nai — tabenaide | nom +a nai konaide = nomanaitle Tabelul urmitor vi prezintt forma negativi a stilului coloevial, in paralel cu forma negativ a stilului sevis, sl ju oh 7l Negatia Stilol colocvial | Stitul seis (familiar) [Grapat | wimasen ara Tf kangaemasen | tangaenal | | Gapaal Tete se pr fe Gaipa alia kimasen onal anu vent Observati ci honzul, find de rang superior, vorbeste in still seri mai pulin politicos, expresia postpusé -de kudasai avind rola si com negatiei familiare awatenal o nov de politeie, Domnall Yamada se ex print fn stilul colocvial: denwa shimasu. vrei Cafeaua nu se bea rece la fel ca si ceaiul, De aiei $i inicebarea Atsulunal desu ka? — Nu mai este flerbimie? Dupri cum obse minatia -nal se atageaz’ si adjectivelor, ea negind acfjectiv fierbinte — atsukunai — netie I: atsul — Deci, cum se neagi adjectivele care se termini inal se inlocuieste prin -ku gi se ataseazi spot pasticula in-I? La formade prezent omo ++ ku + nal shiro 4+ ku 4 nai comoi — grew shiroi — al omokunal ~ negrew shirokunal — neal Acre snestes in Jape $n locurile public, in parc si pe plajle din Japonia exist in ate. ‘Shiafu ni tachiiranaide kudasai/ ‘Shibafu hairanaide kudas ‘Sakuhin nite o furenaide kudasai. Tabako o suwanaide kudasa Va rugiim sit nu fumati? Gomi o sutenaide kudasai. Nu aruncati gunoiult Koko de oyoganaide kudasai \VA rugim si aw inocati aici! Kurama o tomenaide kudas Nu pareat Wasurenaide kudasai. Nu uitati nimic! Va mgiim sa au cileati pe gazon! Nu atingeti opera de a lacercati si formulatio interdictie in mod politicos! mira» Minaide kudasai 3, kaku ~ 4, iku Nu priviti acolo! 1. kuru 2,nomu 5. taberu~ 6, sur 72 sti ja nh cali st nega politicas uemitoarcle propor Denwa suru. > Dentva shinaide kudasai L. Kaban o machigaeru 3, Watashi no uchi e kuru 2. Neckar-gawa (Rau! Neckar) — 4, Koko si kal no mizu 0 nom. 5, Basu de iku, Sistemul scolar japonez: in Japonia a lost preluat sistemul seolae rentata durcara 6 ani, iar Junior Highschool" dureazai 3 respunde liceului. Di ticulare gi colegii de specialitatc, Acestea din urmi sunt cu plac si rea de elevi gi studenti, Renumele schoo! ni sivste obligatority ,Senior Hist asemenea, exist universitati de stat si par {4 3n competi pentru ata mina valoarca taxelor, dar si posibiliiaten de angajane Lilor de ‘a ubsolventilor. Cu cAt prestigiol unei scoli este mai mare, ew at mare este pumgrul candidatilor pe un loc de studi, din réndul cirora colegiile isi selecteazd student, pe baa unui examen de adimitere iiexamenului de admitere elevii de la Senior Highschool Frecventeazsi, nu mai putin de trei ori pe Siptimani, « scoal de pregitize pentru examen, numiti Yobiko, in care aprofundeaza japo neza, matematica sau engleza. Yobiko nu este o scoall gratuit, da profesorii care predau acolo ~ spre deosebire de profesorii obign webu inca un elev frusteat si-si recast Pentrwa face ii explice materia cu umor, fa mod clar sidistractiv, ase] pe urma... Yeomada san: Bine, eu telefonez.... Bonzul: Nuvi pripiti (eu aceasta}, Beti-v4 mal inti ceaiul, viirog, Bonzil: Nu (aa este fiesbinte? Yamada san: Ab, ... este gustos Traducerea dialegnlnis Rezelvari: resepny aie ap nse gg esepmy| aplemyny oye “» —"Tesepro| ajeUDY 3 NON HSEIENA sep apBuebaL¢ neq ov wenbueyD=N 2 —"RSEPM SPIDEY O VEE T= eve py apres 9 erepP4 OPRUDGEL'S ESR ape jevenea ese spyeUEAlO 2 —esEpM apIEvOS“T Dib ese Shot au san 736b Linistea de dupi furtnns Nervoritatea seade ...s se pare ci rovine potta de min lunei manciiri gustoase instaureazs iar buna dispotie. oO Asuka sane Aaah! naka ga suita! Yamada san, 0 sushi o tabemasen ka? Yamane aus Hal Bowen Sore ga fi. Watashi mo Issho ni tabernasu, Asuxa sax: Ja, Sannin imasu kara, o sushi o mittsi. ove ste, dior ni bri ga any _ — a ! | | | Ho] ae Fee. Eee | Bol 74 hich ju si onaka ga suita :-i fi foame mittsu rei onaka burt tanomu- a comand suku~ suki- 2 fi golit tanomimasu ~ masu ~ suite tanonde o sushi sushi (olde nrineare) daidokore —— buciitirie faberu~ amines biiew bere ‘tabemasu ~ aru—arimasu este, exist tabete ~ atte soregail este oi dlonwa shite telefonez si ma ii bu kimasu intore issho impreuna kur kimasu a veni san nin rel persoane ~ kite ara, deoarece bl Dupli ce propunerea lui Asuka de @ miinea sushi a fost acceptatt in unanimitate, se pune intrebarea practica de cate Lacdmuri este nevoie, San nin imasu kara, © sushi ‘0 mittsu tanomimashoo. Deoarece suntem tei, si ccomanxlim ti (port de) sushi Nin este CUN pentru personne. in abel urn precum si aumerele Ie neregulauitatile pe baza k or, sunt prezentate CUI ie de acestea, de a 1 la 10, Astlel se elarifica gaturilor dinte sunete. cnin UN |-hon- CON |-haiCUN | -haku —CUN pentru pentru obiecte | pentru pentra persoune | inguste abicete pline | innoptist alungite 1 |hitori ippon inpai ippaku 2 [futari ni-hon ni-hal ni-haku, 3 [san-nin_[san-bon san-bal san-palcu & [yo yor-hon yorrhai ‘yon-hakeu 3 [go-nin ‘go-hon go-hal go-haku © [roku-nin | reppon ronpai roppaku nanacnin[nana-hoa | nanachai_[nana-haku 8 [hachi-ain [happen hhappai hhachi-haku 9 [kyuu-nin —[kywushon | kywu-hai___[ kyuurhaku 10 [juu-nin — [juppon juppai juppaku. Pentru obiectele care se nuns’ bucat’ cu buat, care mu intel in eate- jaoriile sus-numite si nici in cele din capitotul 3a, folositi érept CLIN particula -ko, de exemplu: kaban ga ni-ko ~ dow va Shieh jou go. 75Va mai amintiti de mittsu din capitotul 32 side faptul ed reprezinti ne mere japoneze si numere prefate din China? Mittsu este numanal 3 in versiune japonezé, iar san reprezintl acelasi nun in versiunea chinezi. Ver + pentru obiecte care se num: futatsu — dou valiz: + pentru mobilé, spati, manti, lacuri, insule, Giri, continente, stele si nstituti precur sco, spitale, firme, } + pentru notiuni absteacte, precum ginduri, dorinte, ereseli,intrebit nnea japonezai se mai poate folosi ‘i buvati cu bucati, de exempla kaban ga Asuka il Thtreabii pe domnul Yamada: 0 sushi e tabemasen ka? — lu mancati sushi? Aceasia este 0 intrebare indixecti, Ba ar mai putea Jntreba: O sushi o tabemasu ka? ~ Méincati sushi? Dar japonczii evi, pe cil posibil, afirmatile directe pentru a mu rini sentimentele celorlalt Aici O sushi o tabemasu ka? suri prea direct, prea dur, Dar daca spunen tabemasen in loc de tabemasu, tonul va.fi mult mai blind si mai politicos, S208 De ce vor eroli noyti sli comand trei port de sushi? Sam nin imasu kkara, 0 sushi 0 mittsu tanomimashoo, ~ Deoarece switem tet, sii co- mandi trei (porfii de) sushi. Proporitia: San nin imasu... situatt inaintea particulei cauzale kara arata cauza. Particula insearan’ pentru 4, deoarece si leagi dow’ propozitii principale: naka ga sulta kara 0 sushi 0 tabemashoo. Deoarece ne este foante, sa ndinciim sushi naintea lui kara se poate folosi tit stilul seis, ef sivel eoloevial OD Actin puntest te Jepont si mergeti cu prietenii dumneavoasted la un restaurant, Itadakimasu* oft bun! = totte kudasai. Vii rog Shooyu ga it desu ka? Biirw ga fi desu ka? Watashi wa koohii ni shimasu, Wain ni shimasu. ‘Moo ippai ikaga desu ka? Mai doriti un pahar? 0 kawari ikaga desu ka? Mai doriti o portie? Kampai! Noroc! Go chisoo sama deshita.* Multumese pentru mas inJaponia 1a inceputa meses xe oes tadakamasu, iz Sri se spune go chisoo sama deshita. ni dati, Este bun sosul de soia? Este bun’ berea’? As dori o cafea ‘As dori vin, 76 shehi jou rola ‘A: Cum facem 0 propunere in Japonia? Propuneti urmgitoarele Iuerari in mod politicos si apoi, neutra had 1. Biiru © nomimasu. 3. Kyoto ni ikamasu. 2. Takushi ni norimasu, 4, 0 sushi o tabemasu. Fadol i padre pooen Decrees capaci sp ra SE pe ee enemy est ure Sree ie esac el ei Tradnceres dialeg in bucdtitie sigur exist bere. Asuka san: Da..., eu merg si telefonez si Capoi) ma intore Rezelvaris ooyseunger © yen 9 rnseunge © wsns o-P—ouseusy woe] 0% uBsBun toate —“oOMEUNLOA SEL (7229 usseu.0U Ws IRSMeL 2 seyseumaU a nay / 204 WABMNLION © INA -E Canis —_—_) 1. Ascultati si repetati urmitearele cuvinte, Fi atenti mai ales Ia accen- twarea literelor serise cu bold: tanomimashoo ~ doozo ~ doe shimashoo ka? — bliru~ dore ga ti— cishit~ demava~san nin — taberrasen ia? ~ issho ~ mittsu — keisatsu — atsukunai desu ka? ~ raittsu 2. Ascultati si repetati urmitnarele propo 0 chao doozo. ~ Keisaisu ni denwa shimashoo. ~ 0 sust a. tabe- masen ka? ~ Mittsu tanomimashoo 3. Ascultati si repetati urmatoarele propoziti: Doo shimashoo ka? ~ Atsukunai desu ka? - Yamada san, © sushi o tabemasen ka? ~ Watashi ma issho ni tabemasu.— Ja, mittsu tano: mimashoo, shichi ju sich 77(a_Alas bain cen) Sada din faa templuli este poste si icrilor. nt-o cabin telefonici se recunoast silueta une personne bine aceasta stand cineva de paz o [Barware eH ocHECAR OF SOAR gerues sera 78 sich jou hachi {risitd. Se aude cantecului gre- Moshi moshi Senri ni imast. Futari wa ima koko no tera ni irun desu. Tera no boozu mo imasu. Sorede? a! Oyabun, ima Denwasen 0 kilte, sorekara kabari sagashimasu, Mmm ... wakatta, moshi mashi alo oyabun adresare fap de seftl yokuc koko no tera templui de aivi irundesu aici este, alla hoor bang, preot budist sorede i Henwasen —_firu) celefonic 8! Barharul cu ochelr de soare koko no tera ni irun desu. ~ Cel ce mai {i putut spune: Futari wa ima este politicoasa ia stilul coloc iru hii a tia masu — kitte sagasu— a cata sagashimasy = sagashite wakatla sam Tel wakaru 2 nfee wakarimasu acord; sti = wakatte trece repede ta subject: Futari wa ima pi Sunt acum aici in templa, Avesta ar koko no tera ni imasu. Exprimarea sa Jar propovitia are forma unei explicati Explicauiile se deosebese de afirmatii prin faptul c& sunt asteptate de interlocutor, Sintagma -n desu accentueaz’ alirmatia, til! politicos tnu-o propozitie exp tiv, verbul imasu trebuie si fie utilizat in stilul seris, deci la forma infinitivala, ag Si cofocvil [Sal wcs (rewta) [Forma exploniv Teas ira iru desu tabemasu | tateru taper desu kimast fru fur es Propostia explictv ponte fol flume eel verbul a alt a trecut Futari wa kako no tera ni itan desu, Explicatia sefului yakuza m Tera na boozu me imasu. Particula mo folocui Tera no baozu ga imast Parte ® Uneori trebuie si vi adresati interlocutorului durmneavoastrt j ponez care deine funetio tro Cei dod au fost (eran) in teryplu werge mai depart: Bor iomplulud este siel aici ste aici particula ga si inseamna si, de esemenea, Boneul temiplutut (gi nu alicineva) mo si ga accentueaz’ laptul cd bonzul este subiectul propozitiel, mse mumeste funcfia? steht au ier 79functie penn ingines Shachoo rector excoutiv presedine Torishimariyaku — Pmembmu in consilial de administrate Buchoo sefde seetie ‘Shuseki-gisht Kachoo. seldedepariament | Shusa IKakarichoo. Fuku shusa ‘sede echipi Dar acesia dein ~de ia frmi la alla ~competente dite OV Atom sunbeds in Japonia.. Cam vit exprimat dacs trebuie st telefon? ‘Moshi moshi Alo! Hiroshima no Akai desu. ‘Sunt domnuit/doamna Akai de ta (filiala) Hiroshima, Kuroda-kachoo onegai shimasu, Viirogcu seful de departament Kutox Tanaka-san, rasshaimasu ka? As putea si voriese cu domaul| doamna Tanaka? BW ea tocmai au se afl Ia locul lui? cide mune’, Ima sek o hazushite imasu, Ja, mata denwa shimasu ‘Atunci vi mai sun o dati Sassoku desu aa Pentiu ce va sua, Tokarade ... De altel, Shitsurei shimashita. Seuzati deranjul Okada-buchoo ni yoroshiku. _Moulte salut sefului de sectie Okada, Sayonara. La revedere, A: Transformati notiunile din paranteze, apoi completati spatille pentru a forma propozitii, Nu uitati de particule. sale lanome tanomimashoo .. (mashoo) O sushi @ taromimasho0 eevee (0 SUShi) O sushi o mittsu tanamimashoo (3) 1a. arimasu be. siiasnioe (MOND a sone (0 tera} d i) e. swe (massugu) 80 ach ja 2a. magaru b. vnees Cudasald i rvesenne (GD 4 7 (tsugi na shingoo) 3a. nomimasen 6, sonnenee C2, intrebare) soveee (DHTTUD 4 sone 1 (1 paar) Oe . .. Cimpreunii eu mine) ¢ Treceti verbele din u Traduceti propozitil matoarele propozitii la forma explicativa formate, Byaku Ren Ji ni tkimasu. + iku + tkum desu Mon no mae de tomerimasu, Daidakoro ni biiru ga arimasu. 0 sushi @ tabemasu Shinkansen na naka de machigaemashita. Otoko ga oikakete kimashita. ils 3 4 - jectarea gunoiului in Japonia: Si in Japonia creste mumarul persoanelor care au gr de mediul Inconjurator. Tn general, gunoitt teste impanit in ici categorii: care arde, care nu arde si care poate fi reeielat; gunoiul este eolectat in diferite zile ale siptimanit, Pentra ‘2 tncuraja sortarea, in majoritatea cartierelor din Tokio s-au iutrodus de curand pungi de plastic transparente pentru gun. Tradnecres disleguln Bitrhanul cu ochelari de soare: Alo .... Akt Sefule, acum sunt la Senri. Seful: Senti? Barbutul cu ochetari de soare: Cei doi sunt acum aici temple, $i bonzul templului este acolo, Sefd: $i? Barbara! ew ochetart de soare: Tem fieultelefonic, iar apoi cutie valiza, Sefids Minn de acord Rezel vari: ‘anac 0-24 rungteg ~nsap VEN) aE 26 Of610°S ~ asus wo arn ny — Rp UPUREA =p CAEL OU UosLEAL IS = WT Tiyompee egy = Tsp unsadey 6 ns Oe = 219 299 IE Hy) — asap UTE pb nana wowsopreae— io ot) uy pind) reap omao 9p 3eW OU LONE 2 Tek waseuou edo Hq OO ASEM 2g ~ [9 UaseUNLD sed onayge= pe Ze vase oui 96 ~ pEOSEUIWIOY ge — EME Drebou Wu @ OO6u1G8 Ou YBASL-Pe —YESeET aNwbeW Wu OWL 92 ~ "HED auiwieu "32 —"nseuue eb oo seh 0 1 fo NbmsseW eT ~"ASELILE e6 LOU! Gueie oo} mye" "PE MeBaue WE ou Ou eID] 2 ">| "OSEUIME eH LOL” aC Ay ach jasieni 81Asuka dispare la buetitérie pent a aduce berea, Nu a stat mult, dar ia acest timp situatia se complied: baebatul cu ochelari de soare intr’ pe neasteplate in camera. o Bowne Yamada san, itsu Tokyo ni kaerimasu ka? Yasana sans — Doyoabi ni kaerimasu, Bowsins Soo desu ka? ... Shikashi, fushigina hanashi desu he ... Daoshite machiaai ni kizulimashita ka? Yanan sans Sugolu omokatta kara, sugu wakarimashita, Dintr-o dati, yakuza cu ochelaré de soare stl tn fafa lor, cw un pistol Yassizas Yasue sas i! Sawaguna! ‘Aaal!! Tasukete! Barbatul cu ochetari de soare ti trage un pumn in beirbie, Ia acest timp. bonzul reuseste si seape pe o alts usd. 82 hachijuu ai (ni) kizuktu - a observa kizukimasu ~ itsu ind kaeru ~Kaeri- a se intoaree, a masu -kaette merge acasi doyoobi sambati sugoku (fam.) foarte shikashi dat, oricum, tolusi omokatta’ grea (irecut) fushigina curios, interesant (> omol) hhanashi povestire sugu imediat dooshite de ce” sawaguna! nu face giligi: machigal ——_wreyealt ici: (ine-{i gura! tasukete! —_gjutot! Domnul Yamada rimane doar pentrn un scurt timp in Osaka: Doyoobi ni kaerimasu, — Md insore sama. Deoarece Japonia nu este o tari cresting, magazinele sunt deschise atit smbita, cit si duminica. Zilele siptimanii (-yoob!) sunt duminicit nichiyoobi (nichi ~ sare) luni getsuyoobi (getsu — fun] margi kayoohi (ka — foe) ierewré suiyoobi (sui — ape) joi mokuyoobi (roku = capac) vineri kinyoobi (cin ~ aur) sdimbeit oyoobi (do — pamént) Particula care urmcazi ritei siptiimanii depinde de topica acesteia din ‘usm Tn propozitie: Nichiyoobi wa saijitsu desu. Duminicd este ide sr: biitoare. Aici, nichiyoobi are functia de subicet. {nr totdeaua si niciedati exis mite nuante x ospectv, adverb Sntotdeauna, ia fiecare zi itsumo, mainichi 100% escort yoku 75% in cind in efnd tokidoki 50% rareori tamani 25% niciodats zenzen ... arimasen | 0% O} Aci punteti in Japenia... Vrofi si povestii cum vi peteeceti de obicei ziva? In ficoare zi mi trezese la ora 7. aface dus lua micul dejun Mainichi shicti shawaa o abimasu asagohan o tahemasu i okimasu. hnchlyausan 83 I:shinbun o yomimasu shigoto ni iimmasu tokidoki ryoori o shimasu itsumo biiru o nomimasu yoku terebi o mimasu ‘tamani tegami o kakimasu citi ziarul a merge Ta servici a giti din cand tn end ‘bea intotdeauna bere 4 se wita deseori la televizor a scrie rareori o serisoare A; Fivcare dinire urmiitoarele grupe de cuvinte confine ua cuvant care ‘nu Se potriveste. Care este acesta? itsu~ nani ~ naka ~ dare ~ doko shikashi ~ omel ~ kowal ~ shiroi — oishi imasu ~ wakatimasu — watashi ~ mimasu — kaerimasu |. kitta ~ kowakatta ~ wakatta suiyoobi ~ kayoobi — doozo - doyoobi + Cea ficut doamna Kawakami siptimina aceasta? Forma propozitii Ta uecut cu for incepeti cu: Kawakami san wa... Vdaminick 10:00 ase scula —a merge la Osaka tun fl, 2 lua 7200 a se seul 9:00 Firma = 17-00 a pis Firma? —a merge acasi 11:00 medic ~ 15:00 a cumplira vara” 30.00 TV A mierouris 9:3 4 marge eo¥ direstorul economic Ta Sappar = 19.00 Tokio ~ 20:00 a manea sushi 3 inilni cu Michiko" — a bea cafea a ase utala aT 5 joi 6. Niner: 20:00 eu Yoshio la concen” — apot a merge la restaurant"! —a merge acast 7 SSmbHE 8:00 cu” doaimna Kazu la picnic de vin whe 2 wicle aisha “era *kau ta au hanasu "koneaato Mresutoran ni tke "kuna bit: Kawakanti san wa doyoobi hachi-ji ni Kazue san to pileunikkat ni itte wain 9 ni-fron nomimashita. Kamikaze — Véntul zeilor: Pitotii- kamikaze din ultimele luni ale celui de-al doilea rizboi mondial au intrat in legend. Au vrut si dea Fzboiului o nowt intorsinurs. Zadamniec, dup cum stim, Dar la in. vazia mongolilor in secolul a) XIT-lea, victoria decisivi a fost pus pe scame lupiitorilor kamikaze. De dou ori a incercat imparatul 84 hachijuv shi ‘Chinei si cucereased Japonia. Ambele tentative au fost decise de un taiflun (kamikaze) care a aparut in momentul ,oportun® si a distrus flota chinez’. Japonezilor care, din obisnuint au pornit ea luptster individuati impotriva invadatoritor, salvarea li s-a parut 0 minune, Veceti acum legatura dintre , Vintul zeilor” si actiunea fieetrei per soane in parte! Tradnceres dislogntnis Bonzul: Domaule Yamada, cand vi tntoarcet la Tokio? Yamada san. Smbité mit ntore. Bonzul: Asa deci. [asa este]... Dar este o intdmplare utd, nu- jaa? Cum {de ce] a observat greseala? Yanna san: Penira cc (valiza) a fost foarte grea, am observat imediat. Yakuza: Hei! Tine-ti ura! Yamada san: At! Ajutor! Rezel varis pa 9—q—- gt atimmad ap minor “ese uH904 Ww 197 BH ML UEAD}aNsEA ZH EVE 8 UES OHSOA, su yfoyooy ood wi ues areyemes'g —ceryerionecey apaou ovaoon aie ts ovo. I ues igondnyau em des reyedey "S—“enseUDgE OMS Wt Dey 2S} WOR YoU a cueHes c}OOUTRU HUE I} (Kins Em Lass PUREE “pFHAPUIL Gas 4 aT @ UMgUIS HEY SH es B10 (yp) nn goofy HA URS EEN “E ~ eNYSRINREY IH aI S| ASIOY U6 a eysey 1 9 ayo as QooKneta em Les LUPAEMEN 2 TWYSeUM 9 869 a7 1d WEED desu) ali (sit sevis) atchi acolo dincolo tal aul hhondoo ——_pavilionul principal Fanboo shi- vi rog, fit ‘aide kudasai_violeati! ranboo suru afaceuzde violent uurusai tare, éeranjant; sine-i gural ‘al unui templu) nite un sef mai mic (in Yakuza) imal (> iru) ana fi aie! tobira usd (glisanta) Mafiotului ii este clar c& absenta Asuki inseamni pericol: Onna wa doko e itta? — Unde s- dus fata?, inteabi el pe un ton aspre. Ca particula nl, particula e aratt ,directia spre”. Fiti atengi in dialogul urmaor la juxtapunerea celor doud stiluri diferite de exprimare. Doko e itta? Doko da? Boozu ga inal? Acestea sunt exemple pentru modil dur de adresare intre colegi (barbayi) pe care primul yakuza Tl foloseste fal de domnul Yamada, Al doilea bbirbat Joloseste modul eotoevial de adresare: Boazu ga tmasen, ~ Borzil nut este aici. Unde s-a dus ea? Unde este el? Bonzud nu este aict? © Pentru verbul auxiliar desu ~a si importantul verb ike merge, urmacorul tabel prezinti cele pat forme de exprimare in stilul soris gi {n stlul coloevial Sak [Timpul [Forma [desu—aji_Jiku—amerge Sulu! _|Prezeat [alirmatie [desu ikimasu colocvial fntrebare_[desu ka | kimasu ka Trecut [aficmatic [deshita | ikimashita Tnebare _[deshita ka_| ikimashita ka Situ seris [Prevent [afirmatie | da Tha (acura) inurebare_[da?™ Tk? Trecut[afirmatie [datia ita jintrebare_Jdatta?= __[itta?™ “Lin cored onl eis bi no se each eu ka, chew sel nb hachijuushichi 87Siti acum att de multe despre prezent si trecut faceli cunostintd si cu usmitoarele expresii termporale: ict e timpal si Trscut Vitor Kino [ea yoo [astlad _[ashita__[ maine Teneo FO) seri sears) RONBAHT | asti-searsashita | maine yoru [no yoru _| seart iciv06 70 ier Tess fai | ashita asa__|ciminents dimineata_ | no asa ofoter [alates [asatte sen shir] saptamana [Ron | Sptimna rai show | sptiomana trocuti {shou _| aceasta viltoare Sen luna wesuti Kon fluna aT | una getsu get _faceasta_|aetsu | vitoare ieyonen [anal weeut_|[catoshi_[ In acest a5 iar mE Pentru a explica cum a fugit bonzul, al doilea yakuza foloseste urmiitoarea formulare: Kono tobira kara nigetan desu. A dspdirut pe aceasti usa mot-a-mot de la aceasta ust ‘Cuvaneul postpus kara marchenz’ punt! de plecare al unei ae(iuni, aa temporal, cat si local Go-]i kara uchi at imasu. Tokyo kara kaerimasu, De la ora cinci sunt acast Ma intore din Tokio. OV Acne sonteti in Japon. si avoi chef si mergeti la teatru sau la concert Pureigaido de {a ghiseul de precumpérare Kyoa wa nani o jooen shimasu ka? Co se dii owes) in aceast’ sear’? Ashita na moyooshimano wa Ce spectacol este maine? man desu ka? Kabuki no kippu wa arimasu ka? Aveti bilete pentru teatrul kabuki? Kinoo urikiremashita. leti au fost vandute toate biletee. Konban no chiketto o san-mai Vi rog si-mi dati wel bilete pentru kudasai disea Otona ni-mai to kotlomo ichimai Dow pentru ndulti si unul pentru ‘onegai shimasu. copii, viirog. {88 haci jou hac [A: Ana serie prima ei scrisoare din Osaka. Mai lipsese cfteva cuvint. Puteri site completati? Kinoo Oosaka ni (1) (a sosit). Kyoo no Dosaka wa (2) {a fost fierbinte). Yoshiko ta 0 shir oe (3) famerge) o shiro no naka 0 (4) fm-am uitat), Sorekara 0 sushi 0 (5) (a manca, pursigaido e (6) famerge), chiketto ootona (7) {dows bike), to Kado (B sunneeen ttn bilet} @ fam cuipeirat). Ral Shusu doit € (10) -reecesne (0 5€ intoarce). B: Verbele urmatoarelor propoziti sunt in still seis, Ce form au acestea in stilul mai coloevial? 1. Doko & itta? a. ikimasu ka? b. ikimashita ka? 2. Ranboo shinaide kudasal, a. shimasen —_b, shimasen deshita 3, Boozu ga inal a.Imasen b.imasen destita 4, Doo suru? a. shimasu ka? b, shimashita ka? ‘Arta teateali: Teatrul noh, teatrul bunrakr gi teatral Kabuki aparin artelor tracitionale japoneze, Teatral nofs-a nifscut fn urmé cu ci 700 de ani din piesele jucate in timpul ccremoniilor religioase ale festivititilor sintoiste. in cadrul acestora se reprezentau drame lirice. Si astizi constructia seenei seamfin’i cu un sanctuar. Teatrul kabtki ‘api in secolel al XVILL- lea sia fost o akternativa la teatrul bunvaku, ‘reat penir negustorii Imbogsitt din Osaka. Bunrakueste un teatr de mationete cu pipusi in mrime natural gi acompaniament muzical Ieabukl se joacd cu uctori, Popularitatea ambelor forme teatrale se atoreazii nu in ultimul rind scenaristilor inzestrati care au reds tn ‘mod captivant att viata cetifenilor, cat i episoade din istorie Traducerer dialogulni duce: Ue sad fata? Yamada san: Nt nu sti! Yakuza: Unde ese valiza? Yamada san: AcoWo.. dineolo ta pavilion principal ‘Aloilen arbar Sefule! Bonzal na exe ac! Yetrzas Ce? Bonzal Cate sit? Af dtl bvbat: A fit pin waa glist. Yaka: Ue? Af hile bavbar: Pesci. Acest tip, ce ace exe)? Yameda sen: Aut Fh Wiolends vi tog! Al dotew barat: Tine pura! exol viti: Re pee 82-4 haseunoey OL —INSRUIEA 6 ~ our MaI"E = ue c-one-9— aaneig ~Ptasouqul pane — asap enrexnse z~ ENE HNENT A hochl juve 89Cei doi riufacitoriincep sit cate vatiza in jamal templului. Vizibilitates reduséi nui ajutd prea mult in ciutare, o At noura sasears [Kono tera wa hiroi desu ne yawtizas E? Kotchi ja nai? At oes siesars Chigaimasu yo, sotchi wa niwa deshoo. 90 kya jw spatios, larg kotehi aici in afar de sotchi acole (dincolo) ntunecos ja nai anu fi (stlul seris) ‘eare unde ar putea chi nw e corect ideshoo? si fie? dotchi unde? in ce chigatte directie? niwa deshoo ar putea fi eltH Nu pare prea simplu si gisesti valiza pe inuuneric... Hono wa dotchi deshoo ka? Ince directie poate fi oare pavilion principal? Kotehi da Aici este Sotchi ja arimasen yo. Dar nu, mi este acolo. Prin kotehi ~ aici, sotchi — acolo, atehi - acolo, dincoto se desemnen: directia, Cand nu se ste directa, se poate intreba folosindu-se detehi Dolo? se foloseste cand nu se stie loeul, #08 Cei doi yalcuza cauti mai depacte. Hondoo wa dotehi deshoo ka? are unde ar putea fi pavitionl central? Sotchi wa niwa deshoo. Acolo ar putea fi gréidina. Prin des 0 sc exprimi © presupunere personal a vorbitorulué asupra unei stiri de Iuerui Koko wa uchi deshoo, Kaban wa handoo deshoo. Aici ar putea sitfie casa. Valiza este probabil in pervitionst central. GA Al doilea yakuza spune destul de politicos: Sotchi ja arimasen yo. Aw este dincoto. Scfulinreabi: agpru: Katehi ja nai? ~ Nw este aceasta’ Forme colocviall. a lui dewa arimasen este ja arimasen (vezi capitol 2c) in stiful neatns seris arimasen se inlocuieste prin mal Forma politicoasi in stilul colocvial Kono kaban wa watashi no Aceastl vali nu este a mea. ja arimasen, Forma newt (stilul serisy Kono kaban wa watashi no Aceast vatici nu este a mea. janai yuu ju ich 9fn suo seris, dup adjctivul termina n/n st desu: Kono tera wa kurai, Jn acest templu este intuneric | (sti neutra) In acest wemplu este tununeric, (stil politicos) Kone tera wa kural desu, OF Acsm punteti in Japenia... si phinuitio cilitorie pentru zius urndtoare, Oure cum va fi vremea’? Tenki wa doo desu ka? Tenki wa i desu. Hi ga tett ‘Cum este vremea? Vremea este frumoasi as. oarele straluey Nan-ilo desu ka? Ct de cald este Juu hachi-do desu, Sunt 18 grade. ‘Samui desu, Este frig. ‘Ame ga futte imasu, Ploua. ‘Yuki ga tutte imasu. Ninge Kiri ga dete imasu. Este cea Kaze ga arimasu. Bate vantul, A: Va giinditi 1a 0 mic provocare? Treceti, m flecare car, cuvdawul, respectiv silaba potriviti in fiecare cZsutd, iar apoi cititi cuvantl cheie. (Este un cuvant din cultura pop pe eare sigur il cunoasteti) 1. fire wa dare no desu ka? (Réspunsul dunmeavoastri, dacté mu stti.) Kaban no nakami wa nan desu ka? (Verifici.) Asuka san no otoosan no 0 shigoto wa nan desu ka? Cand sunteti in pericol, pe cine sunati? Citit cuvdatul-cheie pe vertical 5 Redati utmatoarcle propozifi in stil neutzu seri Kono tera wa sugoku kural desu. Kono tera wa sugoku kurai 1. Hondoo wa koichi ja arimasen, 2. Kono sushi wa totemo oishii desu. 92 kyu wun 3. Keno kaban wa sugoku omoi desu ne, 4. Kona kaban wa watashi no dewa arimasen, 5. Takushii norlba wa atchi ja arimasen, ‘Sezonul ploios in Japonia: Sezonul ploios in Japonia dureazs de Primfvara pind vara, Seon plios norm se carcterizeai pinto Umiditate a aerului foarte rdicati, de peste 85%, precam si prin lipsd ce vn Corl este descoriacopert, ore fategi poate si plo co stopi mun, dar sunt posite seit averse, De multe ri se pare c8 va ploua in orice moment. in sezonu ploios se poart umbela fie ca un baston in mand, fe pliat in geantd. Cand intrim in cast, la deschiderea usti, ne surprinde mirosul de mucegai, Sezoaul ploios este denumit cAnd fsuyu, cand bait (ploaia prunelor), deoatece in aceasti perio c prunele. Prunele japoneze sunt verzi ari simu se miindnea crude. fn sehimb, se pot pune la murat sau se pot folosi la prepararea unei bilutur eu rom $i zahir. Ele reprezintS partea insorité a sezonului ploios. Tradneeren dislesulnis Aldoilea birbat: Aces tempu este mare, mii aa? Yakuza: Min... $i fn afad de aceasta, forte tatunecos... Af doilea abut: Oare unde a putea si ie pavilionul central? Yakuza: Aici este, ».. aici... Af doled barbat: No, acolo nv esc, Faker: Cum? Nueste aici? At dofea bb Nu este corect, acolo ar tobi itn Rezelvirts Love Pavequow 1yseie 6 —"ieu ef ot ERIN Im uoRey OU “+ —"YowD nANENE em Uegey OU03 “€—"ISIO CLUES Wm Waris © aUBs|“z HRY Bl DION Em SOBUOH TH ‘woes ire Dpyp pany "9-348 —-0-09°¢ — ne wU aE Eee 2 UI yw juusan 93Cei doi batbatigisese in cele din urna pavilionel ce ii asteapti oO Koko ga hondoo da. Kurakute nani mo mienai na ual. Darnu stiv ined Avsonsa simnan A! Kore des I Vee sd aprindlt lumina, dar fart succes. vancieas Iya! Sore ja nai! Ac pouss sAsears Suitchi ga talusan arimasu nee... dore deshoa ka? Yauzae Sore daroo! Al doitea barbat este cu ména pe tntrerupator. HAN NYA HAA RAA ME TA... Céintecul de rugdiciune al mai multor sate de bonzi face aerut sd vibreze. Un Buddha trias apare in lumina strittucitoare: bemini laser se miscil in zoate divectite in camera, tar din toate colturile holuled se sinnte un miros putemic de whmdie. Yasaiza: Na... nan da kore! ‘Arnouss sannan Tasukete! 94 kyu ju sh Kurakute —pentra ciiesie dent electricitate (kurat) —“ intunerie ‘uitchi comutater nani mo nu putea vedea — takusan ult, uly mienaina——nimic nee (ne) dar nirare) rani mo (absolut) nimic sore daroe acest trebuie s8 fie na sufic pentreo—— daroo ‘accentuare saares nan da? eeeste? denkino ——intrevupitor suitehi Balt Cei doi barbati vor si inccapa imediat eiutarea valizei, dar... Kurakute, nani mo mienai.— Pentre cdi este intunerio, nu pot sd vid nine Nu doar verbele, ci si adjectivete terminate in 4 pot fi folosite la forma -te. Astfel, kurakute este forma -te de Ia kurai ~intunecat, stanbyw, Obtineti aceastit forma forma de prezent si inlocuit silaba -nai prin -t. Adjeciivin=i__[Prezentul negat [Formate Kart -nal lar + te Tarai Taurakunai | Rurakute kowat kowakunai | kowakute oki cookikunai okikute La ce foloseste forma -te a adjectivelor terminate in - in acest caz, aceasta exprim un raport de eauzalitate: Caza Rezultatul Kowakute —nigemashita. Div eauze frieié am fugit. Pentru cat miva fost fried am fugit Hondoowa — kowakatta, Pen ci} paviliomal eva intuneca, kurakute ns flew fied In general, aceastt formi leag’ a starilor sau a propriettilor. i propozitille i cazul aparitiei simultane Sse Ce se Tntimpla dacii este prea tmtunerie? Nani mo mienal. — Nu se poate vedea nimic. Asa cum afi Tovdtat in capitolul 3b, miru inseamnd a vedea, Dacit intce mi- si -ru se introduce un e, senstl verbului se schimb, ‘mieru insemnind a putea vedea. Sunetul e are auaitiar cu sensul de « pusea. aici valoarea unui verb mire avedea mieru a putea vedea, a fi vietbil kiku aut kikoeru a putew auzi, afi audibit key ju go 95SEH Propozitia anterioar% mai contine o subilitate gramaticali: nani + rmo-+ verb negat inseamnii absals nine, nimc mati melt. Lat pun deseori ew nani ka « Nani ka arimasu ka? Este ceva? | fie, mani mo arimasen. Nia nw esie absolut nimic | Nani ka nomimasu ka? Betieeva? fie, nani mo norrimasen Na, nw ecw absolut mimic: Yuki ga furu daroo. Poot va ninge. Kur dare, Poaie va vent OF Acie sntett in Japonta si povestii despre dumeavonsta i despre faite. Dokushin desu. Sunt necistort- Kekicon shite imasu. Sunt efor Watashi no Kazoku wa... fea mi hich ~ haha tal mex ~ mae mea shun ~ kana solu meu ~ sola mea mmusuko ~ musume fil meu ~ Giea mea Kodomo pill mea (cop mei) ane sora mea mai mare otooto fratele mew mai mic imooto sora mea mal nic oji-oba meu sofu meu sabo banca mea A; Domnul Kato trebuie sitsi preden astiizi CV-ul. Domnul Kato este cisitorit gi are un Hu gio fied. El este cu bunica si cu parinti li sub acelasi acoperis. Completati formularul! ‘Nome aes | Stan Fare KATOO, Takesht 36 Yoshie 33 | Toure [xe 2 Tadashi fos | Sachiko [ot | Kenji | 5 ako | 6 96 ke ua roku Br Construiti forma -te cu adjectivele terminate in -1de mai jos! 1. (eruzukashii*) mo wakarimasen. 2. (ashi takusan tabernashita, 3. (kowai chi ni kaerimashita 4. Curusaid nani ro ie kikoenal [Cal nal bine ete cand biratal este sindtos simu este ac ‘Aca sunt un prove japonez, cae spune mate despre roll fem inane Barbas asigerd ban pnt Tueineea cas iar femelle o gospaires, coca ee implied admnisrareasalerull soll Rall femellor in Japonia oder mu se oa linsteaS doar nyo podria cas. Lips fol de mune fa tinpal boom-li economic ‘cupii posturi de eonducere nu mail sunt astzi o raritate. Tradnceres dislegnlni é Folasns Aiciest ranifonl central Penta ch este aga de imuneic, nu ig pot si vid nimic. ... Hei, unde este intrerupitorul? A/ doilea beirbas: Ah, aici este, Yakwza: Nu! Nu avesta este! Af doilea biirbat: (Aici) sunt multe intserupatoare ... oare eare si fie? Yakuza: Acesta trebuie si fie! Yakuza: Ce... Ce este aceasta” AZ doitea bitrbat: Ajutor! Rezolvs Dopo ~ Wave — a2 muon ap say njesnan ye —ayqenon'€ ~ a}mse"z ~ DL MANSEAMZT LBL uur 9) cons '§ —eeY— HND-E — O42 — RUE T A (7 Exercifi 0 pronungie iM 1, Bifati cuvintele pe eae le ntelegetit ita Gitta atehi DQ asshi O hone hondeo 2. Ascullai si repeat’ urmitoarele propozii: Kono tera wa hiroi desu ne. — Sotchi wa niwa deshoo. ~ Denki no suitchi wa doko da? ~ Iya! Sore ja nai! ~ Sore daroo! 5. Ascultati si repetati urmitoarcle dialogur Boozu ga imasent ~ Boozu ga inai? Sultchi wa kore da. Sultchi wa kore desu. Hondoo wa dotchi deshao ka? — Hondoa wa katcht daroo, yuyu shichi 97Cénd Asuka s-a imtors in pavilionul ceaiului, nu mai era vimient oO Ami 50 Dtoosan? Yamada san? Dinir- un dutap se aud zgomote. Yanusoa sae Mmm Asuka deschide usa dulapului sii gaseste indunere, legat fedeles si eu cates, pe bietut Yamada, Asis a Doo shitan desu ka? Yauane suse Sangurasu no otoko ga Asus san Kita dest ne? Yanna sus: Ee, moo hitor’ imasu, Ae sae Moo hitor!? Doko e ikimashita ka? Yanaea swe Hondoo da to omaimasu, “Asics ss Hondoo? Yanan sas Ee. Boku ga ,,kaban wa hondoo ri aru” to limashita. 98 kyu ju tachi doo shitan — ces-aintinplat? — omou~ acrede desu ka? omoimasu~ kitandesu a veni¢ omotte ashita am spus ci incl unul iu iimasu— a spune te omoimasu cred ci itte Asuka vrea si tie undes-au dus cei coi riuficitori, Domaul Yamada riispunde: Hondoo da to amoimasu.— Cred ci sunt in pavitionut princi- pal. Dar pontra c& nu este sigur, foloseste ... to omoimasu— cred eit ‘Verbul care precedti aceasta expresie ~ vare in limba roman corespunde tunei propozifii secundare — irebuie s& fie in stilul scris. Comparati surmiitoarele propozitiit Otoko wa shinkansen no naka Bulrbatul este th shinkansen. Otoko wa shinkansen no nalea ni itu to omoimasu, Cred eft barbatul este in shinkansen, Otoko wa shinkansen no naka ——_Belrbatul a fost in shinkansen. ni imashita. Otoko wa shinkansen no naka ni ita to omoimasu Cred edt butybatul a fost shinkarsen. into-un alt context, «to omow (sill ris), respectiv «to omeimasy {still eolocvial) poate insemna Si sper, gndese, mi-e fear et sem Domoul Yamada rispunde la Inteebarea nesigurds: fa pavitionul principal? cu Boku ga ,kaban wa hondoo ni aru to iimashita. ~ ‘re spus ,Valiza este in pavilionnl principal”. El insusi a condus gangsterit pe aceastit urma ‘in limba japonez’, ...t0 iu — ea spune caracterizeazit atat vorbirea directa it si cea indirect Kaban wa hiondoo ni arimasu. Boku ga ,, Kaban wa hondoo ni aru" to fimashita Boku ga kaban wa hondoo ni aru ta limashita Vatica este fx pavilionul central Am spus: .Valica este tn pavilionul centrat ‘Am spus ed valiza av fi in pavilionul central, OV Actor parstott in Japon eoarecejaponezii pum mare accent pe familie si pe reatie familial, ‘eli desigurintchat despre familia ds, Aveta vedere urmitoarele leyuujuwks 99 i}despre membrii altor familii se vorbeste mai politicos decit despre ’membrii proprii familii, cupti cum se poate vedea si din denumiile date membrior de familie, La capitolul Se se alli denumiite membrilor pro- brief famili, aici sunt cele pentru membrii Familiei interlocutorulul dumneavoasiré (ai domnului Hayashi) anata no okusan sojia dvs. Hayashi san no okusan doamna Hayashi (sotia dommalui Hayashi} Hayashi san no otoosan tatal domnuhii Hayashi Hayashi san no okaasan ‘mama domnului Hayashi Hayashi san no ojisan lunchiul domnului Hayashi Hayashi san no obasan mitusa domnului Hayashi Hayashi san no ojiisan bunicul domnului Hayashi Hayashi san no ohaasan bunica domnutai Hayashi Hayashi san na oniisan fratele mai mare al domnului HL Hayashi san no oneesan sora mai mare a domnutut FL Hayashi san no otaotasan Fratele mai mie al domnului Ht Hayashi san no imoetosan sort mai mic @ domnului H. Hayashi san no okosan copii domnului Hayashi ‘As Cum numiti membri familiei domnutui Hayashi? Completa folosind ‘euvéntul potrivitt - ‘toosan okassan x 200 hyak Transerieti urn oatele propozitii cu ..t0 emoimasu! 1. Sore wa mayaku desu, 2. Watashi no kaban ja arimasen, 3. Hondoo ni arimasu, 4. Otoosan wa nigemashita. 5, Kono kaban wa ookii desu, (0 furo — baia tradifional japoneziz Dupa o zi de mune’ este pkicut st tae o baie fierbinte, iar in Japonia, natura ne sare tn ajutor In multe locuri fignese izvoare fierbinti din pimant, Mai demult, acestea mi fost accesibile in baile publice sla ryokan. Astizi,fiecare ‘cas dispune Ge baie, de aceea baile publice sunt pe cale de dispacitie. ‘Un strain face cunostint cu baia waditionali fie la ryokan, fie inte-0 cast. Mai i ii din cap pnd in picioare Pentru aceasta, ne asezim pe un sctunel si ne olatim bine. Apoi ne ‘aseziim in cada in care apa ajunge pani la barbie, astfet incdt apa poate si curg’ afard din cada. Cand vrem si termintin baia, turniim Jarisi apii pe tot compu, in afara civzii, Apa rece, se spune, este foarte Sinitoasa. Dac afi folosit singur baia, si nu sonateti dopill din ead, Acest lucru mi este valabil pentru camercle de hotel cu baie modem, pe aceasta 0 putet folosi dupti cum sunteti obisnuiti. i ne spiikimn in afara ci Tradnceres dislegnLats Asuka san: Tata? Domnule Yamada? Yamada san: Mmm... Asuka sai Ce s-afntimplet? Yarrada san: Birbatul cu ochelari de soare Asuka san: & venit? Yamada san: Da, i cu nc unul, Asuka san: fea unul? Unde s-20 dus? Yamada san: Cred ed in paviliomul central, Asuka san (a) pavilional central? Yemada san Da. Bu am spus: , Valizele sunt in pavilionul centea Rezolviri: nsewyewo o 00 ego U0 "5 ~"aseur ow 0) 236 Bm UesOEIG “> —-mERLUELUE OF To BOPLOH = sougoau eeu ef veges ou sere 2 —-ASPLNOWNO 0} Bp MyEKEW eA 30s Uesnlp'¢=esfor9~ussogo's—uesoua'p —esajono'g uesoyesn 2 Range | AY Fryay Ichi 108Asuka este nelinistti si se inteabi unde este tat aburat pericutos doko ni ikun unde mergem? rs Shiraseru— 2 insiin(a, a desu ka? oO shirasemasu informa mochiron —_ineinfeles fe Anussane — Soredle, otoasan wa? = shirasete flame desu af imposibil Caooka cas, ‘Yaa, leakiviea aba aa, fall pil ce Asuka ba cliberat pe bietul don Yamada, isi face grij \| Teirastian. din cauza talalui ei, Domaul Yamada o linisteste: ...nigeta to omoimasu, fs Yoouon swe — De. demo .. doco ni kun desu ka? ~ cred vib sedpat, Vi se pare ceva cunoscut? Da, este un alt exempla Fuumasace Dat desiya, cu ake veibe ga impuri dterite. Observali si dunaneavoaste: eneer Dooshite? desu ~ a fi (afirmativ) YYanuon sve Yakuza ga denwasen 0 kittan dest [ian aie Prevent] maya desu Tmayaku da to omoimasn sunt droguri red cit sunt dvogurt Trecut | mayaku deshita | mayaku datta to omormasy au foxtdroguri | eve au fost drogurt desu— afi (negaliv) Prezent [mayalu ja arimasen | mayaku Jawai to omolmase nu sunt droguri | ered ed nu sunt droguri Ticcut | mayaka jaarimasen [maya ja nakatta to deshita emoimasu nu au jost drogurt _ | cred ed nu ate fost droguri niger — a scdpa (alirmativ) Prevent] nigemasu nigeru to omoiniasu a sedipa cred ci seapat riigemashita nigeta to omoimasy a sedipat cred cia sciipat niger — a sctipa (negativy Prevent] nigemasen nigenai to omormaso anu sedipa cored et nu scapes Trecut [nigemasen deshita [nigenakatta to omoimasu ita sedipat cred i mea seaipat Daca dorit si vi exprimati neincrederea, folositi bineineles forma «te omoimas Atl observat cit in abel a apfirut o nouti form’ verbal, cea a ne- sgatiei trecutului in still seris? nigeru nigenai niigenakatta a sedipa a me secipa a mu fi seaipat 102 hyaku ni yak san 103,Priviti cu atemtie forma negativa'a prezentului, Aceasta se formeazi din radicalul verbutui + nai. Nai este, pede o parte, verb ausiar, pe de alt parte, se termind in -a, casi adjectivele in 4, astfet neat verbul auxiliar ‘nai poate fi folosit, la fel ca si adjectivele in +i, la formarea trecutului {erminatia ise inlocuieste prin -katta, o sushi o tabenakatta taberu ~ tabonai ~ iabenakatta Nic ain méncad sash @.médaca — em mance ~ a ne fi kaban o shirabenakatta kava shiraboru ~ shivabenai ~ shirabenakatta Pentru edt naam verificat vatiza wverifica ~anu verifica anu fi verificat Color doi eroi le este clar e& tebuie si intreprind’ ceva pentra a scipa de gangsterii din yakuza. Dar ce? Keisatsu ni shirasemasu, mo- chiron! — fastiingtm, binetnsetes, poltiat Shiraseru — a instiinta, a infor ‘ma este un exemplu de verb compus. El.s2 compune din cele doult verbe shir ~ a st si seru~a fsa OF Acton suontesi in Japentan. ‘Cum ar fi dact ati petrece o zi fievbinte de vari la plajé? Kaisui yokujoo ga arimasu ka? Nagare wa hayai desu ka? Exist o pla amenajati? Curentul este puternie? mizugi ceostum de baie suiei pantsu slip bikini bikini suiei hoo sc de baie ‘uri ni hairimasu ‘intra in apa oyoaimasu: ainoin bboote 0 karimasu a inehiria © bare’ yotto ni norimasu ase plimba eu iabtul, # naviga Suiei kinshi, Scildatul inerzis! A: De fapt, intotdeauna avem un motiv pentro a face sau nu un lueru, Indicati motivul in limba japonczi? L. (este pericutos) 2. (tatll mw este aici) 3. (a fost fierbinie) hayaku ikimashoo. sagashimashoo, ‘oyogimashita 1108 hyaku shi takushil de tkimashoo. © sushi a tabemashoo. 4. (nu exist autobz) 5. ne este foame} 8B: Co ati erede in situatile urmitoare? Spuncti-va pirerea folosind to omoimacu 1. in valiza dummeavonstré ati gist un prot ub. Ce ur putea si fe? 2. Seale ceva din pavilionul ental... Unde ar putea si fre bisbatul? 3. In fata templului se aud zgomote. Ce zonil ar putea fi aceasta? 4. Binbatul eu ochelarii de soare nu se vede nicieri. Poate este 5. Astizi nu 2 m avut timp &i lulim masa, Sigur vi este 3 matic, zi adit, Hina-Matsuri—S: itoarea fetifelor:Z se bazea toarea se organizeaz pentru fetite si, cu aceastli oeazie, se expun pApusi frumos invesmnantate, Dac araneaim o privire Ia originea acestei sinbitori,alunci vorn injelege valoarea de simbol a aceste In China anticd, aceasta sirbitoare a avut rolol unei ceremonii de poriticare. In Japonia, existenta ei a fost atestati din timpul dinastie! Heian (792-1192). Tenno-ud (literar, ,suveran ceresc’ ttl aleibuit condueatoritor japonezi in secolul VI sau VI i folosit de cdtre tot suyerani ce att urmat acestei date ~n.red) a luat o plipusi din ha si sa frecat cu ea pe tot compal pentru a-i transfera pipusii tot ghi -nionul simpuritaea sa, Apol pasa a fost arwneatl Ine-o apa cargiioer care a dus cu ea toate nenorocizile, Incepand cu secolul al XVI-lea, aceast srbatoare a devenit Sarbsitoarea fetitelor: Tradwecres dislegnini Asuka san Unde este tata? Kamada san: Nu stu... aseSpat, ered. Aska san: Domnole Yami, aici este perivulos, de aevea si plecim repede, Yamada san: D... dar... unde plecim? Asuka sax: Bineinfcles, si in stintim polita. Yemeata san. saan: Yakuza aa inteerupt ic imposibil, Aveka san: De-ce? Yamada pura telefoniva. Rezol viri: seusotuo 04 e828 bytug ¢ ~nsew}ou 9 Abu eM ojo} Ou NBES “> —-nGEUHOILD.CL¥P are, RUPAMZIYSE ~'MseWOUD.O} ep CapUnY (ex OFCID}"z—"nseUACIID or ep MEY "L yey ins BB ytug"s~ Cy uDseLUE BB nse eI) (REDE) BHEELY"¢—wIwy YEU UESGEN 2 eID} (MEAP) AMY EA Iya go 105Linia elefonicd -a inter, Cum si cea ajuor ea ol, dak telefon faijoobu—nicio problem’ tkeba duck (se) mee, tu functioneazi? Din fericire, Asuka giseste intotdeauna o cale de iesire. hranate pavilion saci mergem pootapuru telefon irk fir toot dcparte o . denwa kedo dar Aewa.sax Daou! Niwa ng hanare ni ikimashoo, denwadeki-aputcatelefona —chikamiehi —_Seurttuet | Yanaoa sass Demo Asuka san, hayaku leisatsu ni shitte imasu stiu, cunose | | ‘Aewa saw —-Hanare ni pootaburu denwa ga aru kara, denwa a putea cekimasu ye. ekimasu - | Yausoasum —Poptaburu dena? fetite ‘Asia ser Ed, fanare made ikeba dajaobu [Asuka i ace amint de telefon fr sir in pavilion. Accasta } YYawanevamy Haare va tool desu ka? Si fie salvarea? ‘Asus sa Ec, chatto tooi kedo, chikamichi o shitte imasu, Hanare made ikeba daijoobu. Dacit mergem ta pavilion, nit ‘mai este nicio problem’. ‘Asuka mentioneazi in prima parte a propozit rezolvarea problemei, Asemenca propovitii conditionale se formeaz limba japonezit eu ajutorul particulelor -ba, respectiv -reba. + -Ba se foloseste doar la verbele consonance (grupa a I). face sadi- cal si particle intereacazd an. hanasu > —‘hanaseba acts vorbes. tanomu => tanomeba ued daw comtanda... Acie ikeba, denwa 9x arimasu. Daedt vail duce dincoto, acole este un teefon! + -Reba se foloseste numai la verbele vor: neregulate (grupa a IIE). e (grupa I) gi la verbele | neregulate) ‘mod natural sau Togie @ consecinta 106 tyaku roku yak shichi 107OV Acne panteti in aponta.. Si vorbii despre hoy ule lumneavoastr Anata no shumi wa nan desu ka? Ce hobby. ave? tsuri esc fitte shuushw colecfionat de timbre sasuit desu, ini places, Piano o humo ga suki dese. ini place sf cant a pian siteao tik ‘cinta a chia tenis o suru a ja tenis out o suru ajuca gol Kabald 0 mira a virion piese kaboki ryokoo o sura acilto dansu ga dekimasu dansa A: Legati inire cle urmitoarele propoziti cu ajutorul particule -ba! Denwa o shimasu. Wakarimasu, Dacii telefondim, vom sti cu exctitate 2 Shinkansen de kimasu. Hayai desu. Dacii api veni cu shinkensenul, ar fe mai rapid. 3. Yuki ga furimasu, Tenisu wa dekimasen, Dacii ninge, me putem juce tents 4, Sagashimasu, Mitsukarimasu. Duedi se caurd, se giseste. 5. Kako o massugu ikimasu. 0 tera ga arimasu, Dacii mergem de aici tot inainte, ajungem la temple. B: Tntrebati duct cineva ate urmitoacele hobby-usi gi sispendesi lain ArebSri cu da (+) sau nu (-) 1. Anata wa tsuri ga suki desu ka? (4) 2. Tanaka san wa dansu ga dekimasu ka? (-) 3. Anata wa angaku ga suki desu ka? (-) 4. Anata wa gorufu ga dekimasu ka? (+) 5. Anata no otoosan wa kaluki ga suki desu ka? (4) 6, Aol san wa ryokoo aa suki desu ka? (-) ‘Siirbitoarea de Anul Now: Cea wal important sibatoare a anouime purilor este cea a Anului Nou, Aceasta isi face simfita prezenta in ‘oati luna decembrie, atat in lomea afacerilor, cat gi acasi. Sfirsitul aaitatiei este maceat de masa festivi cu tlie (tosh? Koshi soba) in 208 yale Hach Seata de Anul Nou. Cu patin inainte de miezal nopili, Familia merge la teraplu sata Ia sanctuar. Exact la miezu] nopiii bat elopotele dde 108 ori, imtrucdt in eredinta budisté exist 108 nenoroeiri care urcbuie alungate. Cei care se intaInese la temp sau ta satuar ig Jureazi un an nou fericit. Sarbatorile din prima siptimdind a Tunis ianuarie nu sunt destinate doar odihnei, ci si viselor, deo spune ed un vis frumos din cea dea dows noapte a Anului Nou, de Tradneeres dislogalnt Asuka san; Nicio problemi! $4 mergem Ia pavilional din Y Yamada san: Dar, comnigoari Asuica, repede lt polite... Asta san fa pavilion este un telefon firk Gr, de aceea putem (de acolo) 84 telefon. Yamada son: Telefon fird fir?! Asuka san: Da, daci mergem la pavilion, (nai) este nicio problemi, Yamadi san: E departe pavilionul? Asukt sam: Da, este putin [depare], dar stin 6 seurtitur Rezolviris ase. emap ys 4k 9 —"nsa IS HOH — nS@U}SS EH "p —"USSELIZE map eI “€—-UBEBUR I —"ME9P ANS ENTE eo ean nrsseny 5 —nseaNoyaRyU yaSETES p —“uraRDER EN NI} LEN 6 yn "€ 9p pono agains ap UawueyEg “2 —-nerysPyeM ogame OMG EA (1 Exereifit de pronnngi —_) 1. Ascultati si citi inet o dati toate textele lectiei a Oa 2, Ascullayi si repetati urmitoarele cuvinte doo shitam desu ka? ~ kitam desu — doko ni Tkun desu ka? — tabun = hitori ~ futari ~ mochiron — chotto ~ ehikamiehi ~ shitte imasu 3. Ascultati si epetayi urmitoarele propozitil: Moo hitori? ~ Doko ni ikimasu ka? ~ Doo shite? ~ Hanare wa tool desu ka? yale 109Pavilionul crapilor aur se aflS in mijlocul unui lac in apropiere de un mie pod de piatrS. Corul broastelor nu-i dleranjeazii deloc pe Asuka si pe domnu] Yamada, cand acest traverseaz podul. oO Yanna sans Kireina niwa desu ne Yamada san, hayaku! ‘Ano toaroo wa subarashil desu ne Yamada san, kotchi! Kotchi no hoo ga chika desu yo! Asuka san chotte matte kudasai! Yamada san, kaidan! Kio tsukete! “Assmca sas ‘Yasiana sas “Asuka sax Yastana sane Avertizarea vine prea tarziu, domnul Yamada n-a vizut prima treapre.. si cade in lac. At poaea simnars AY Atcha! Acesta trage de céteva ori cx pistolutin divectia din care aude zgomote 10 tyes Jo kireina frumos no hoo ga marcared unel tooroo lantern, camparatié subarashii —formidabil, rwinunat_chikal mai scurt, mai Keotchi no hoo pe aiciest2 sigur apropiat i rani scurt keaidan crepe in timp ce domaut Yamada admira trumoasa greidin’, Asuka se coupl cu Iicruri practice Kotchi ne hoo ga chikai desu! Pe ate este sigua- mal sews Cori drept, Asuka mu rosteste Coata propozitia, care ar trebui si sue tn felul urmator Soichi yori kotchi no hoo ga chikai desu! Pe aict este sigur mai scurt decis pe-acolo. in propor de distanfe, Cuvatul posipus yori ~ decd? ave rolul de a compara do lucruri inite cle. El corespunde urmitoarei forme din limba romani Acesta este mai mare, mat jrumos deat... si poate aplirea in dou locuri diferite ia de mai sus se compara doulilucruri, in acest exe find vorba Tokyo wa Oosaka yori ookil desu, Oosaka yori Tokya no hoo ga oki desu, Tokio este mai mare Tokio este mat mare deed Osaka. (© comparatie poate fi Tit alagind obiectului care urmeaz’ afi eom- paral expresia no hoe ga. Tokyo ne hoo ga ool desu, Oosaka yori Tokyo ne hao ea ‘oki desu, Tokio este mai mare, Tokio este mai mare decdt Osaka. #88 Cuvintul interogativ in eazul eclor doi termeni de eomparatie este dochira? ~ care dintre cele dowa? Oosaka to Tokyo ta dachira Care dintre cele dowd este mai ga ookii desu ka? mare? + Osaka sax Tokio este mai mare? Care dintre cele dont este mai aproape? Este ait san acolo (t0t iuaintes 4 mui aproape? Kotchi to atchi to dochira ga chikal desu ka fuk ju ih 102Pentru c& motto poate fi sitwat foarte simplu tn fata adjectivetor terminate in -na sin «i, este [a fel de simplu sf se formeze comparativul acestora, Dar atentie! Prin motto se realizeazii o comparatic cu seaside siunai mud, asswlar nu se Foloseste pentru eoraparati, Yukiuri hanashite kudasai Va rog sa vorbifi rar Motto yukicuri hanashite kudasal. Vit rog sd vorbip (gi) mai rar © Cucuvaniul to ~ si v-atifotalnit des. Dar stn limba romani, pentru 4 folosi conjunctia si, trebuie si aleget intre dowd posibiltat: + forma te (vezi capitolul 4b) —> exprimio suseesiune de actiuni Singur faz’ Tokyo ni itte, Aale san to atte, sorekara Oosaka ni ‘pe dommul Aoki $i apok mam kacrimashita Intors la Osaka. Am yners da Tokio si bam insdlnir + to ~ si enumecare sumativa: O sushi o itsutsu to.0 sake o Am comandat cinci sushi si dows nishon te biiru © sar-bal sticle de sake $i trei pahare de tanomimashita. bere. + ya— si cnumerare noepuizaui sushi ya o sake ya bliru nado © tanomimashita, Am comandat sushi, sake, bere ete. OF Acam juntett in Japon Faceti cumpitituri si dove si compra bine ‘Suutsu ga hoshii no desu ga As dori un taior sebiro un costurn rein kooto pelerinit de ploaie Saizu wa ikutsu desu ka? Ce miiime aveti? Shichaku shite mo ii desu ka? Pot si ineere aceasta? Aimasen. Din plicate, nu se potriveste Kono zubon wa nagai desu, Pantellonii sunt prea long Kono sukaate wa chotto Acesti fst este cam seurti mijikai desu ne. Kono burausu wa watashi ni hade desu. Ac ‘no ga hoshit desu stl bluzl este pre colorat Dorese ceva de culoare kuroi~ shiroi rege — ab akai ~ kiiroi ost ~ galben ai ~ midori albastru ~ verde chair ~ gurei mara ~ gri 2 ya ju of hhoo ga... yori 1. Anata no otaosan to okuisan to dochira ga kowai desu ka? 2. Anata no uchi kara keisatsu to o tera to dochira ga chikai desu lea? 3. Anata wa o cha to koohil to dochira ga suki desu ka? 4 A: Ce preferati? Ce vi place mai mult? Raspundeti cu no hoo ga sau no Nichiyoabi wa Tokyo to Berurin* to dochiva ga shizuka desu ka? Shinkansen to ICE to dochira ga hayai to omeimmasu ka? * erin Bs Aproape corect! Cu aceste haine sunt mici probleme, Gisii rispunsul potrivie! 1. Kono zubon wa chotta a. Doltsu de wa ,,40" desu. rnijikal desu, 2. Kano sebira wa chotto b. Aimasu kedo watashi al wa cookii desu chotto hade desu, 3. Anata na saizu wa ikutsu —¢. Motto nagai no wa arimasen desu ka? ka? 4, Akai rein kooto gaheshii dda, ano sebiro wa doo desu no desu ga ka? 5. Almashita ka? ©. Kore a shichalu shite kudasal 25 malin Japonia se siabltorest 7iua copillor. Semnul torii sunt crapii din material textil care futur pe stlpii montsti in griginile caselor. Cu eat stau mai mult in bitaia vantului cu att mai bine este pentru stivitatea si dezvoltarea copier in Orient fndepitat,crapii sun: considera un simbol al norocali din cauza moduli simpli de vial sa capaci lor de supraviewie, Latnceputl sccolulitrecut,crescitorii de pest au resi sh creased crapi rosi i albasti, denunii si biuteri fmotKtoaze Tradnceres disleguln Yamada san: O gratin frumossa, ni asa... Asuka san: Domaule Yamada, grabitiva frepedel! Yamada sarc Aceast later este form dabild,ni-i aga. Asnda san: Domaisle Yamada, aick tt inainte)t Pe aici este sigur mai scurt! Yamada san: Doraigoara Asuka, asteptai. vi ro, un moment! Asuka san: Domne Yamada, rept! Fi atent! [Ave griji de dummneavoastil! AV doitea barbat: Ah! Sunt acolo in spate! nacolvaets “ag~ap- we - pea seuou 0 yf (406 391) 88 0am a UaeUENAS“s—"NENP EAMAR Qua fy) 86 oo ou wae nsep ns (OK Epp 8) PE aa U IYoES —V=IP HD {quol ior} be ou neyo *Z—-MeNP TEM cok MESO) PH coy SUURSODI TY yak jus san 133,in Japonia, politia nu este niciodat& departe, iar gangsterii sunt aresta Astfel, in Templul Lotusului Alb ordinea s-a restablit repede si fi Virsare de singe, ca gi cod nimic nu s-ae fi ntimmplat. Acum, Asuka este reocupata sii toame sake cald in pahare mici de portelan, o igs Yamane sans Oshoo san, Asuka san, doomo arigatoo i on Hono ni yokatia,yokata, Yamana sas: Ano, oshioo san, hondao ni nani ga arun desu ka? Asuxa says Are wa shinsesaizaa desu yo. Yanan sani Shinsesaizaa, koodoresu denwva! Kono tera wa tekune dera nan desu ne! Asus say, Bonar gt Yanna sans Karnpal! Ridied paharete. Dinrr-odais, apare im wecwioscut fn costum negra. Tine fn mando valicd, cave araut la fel ca $i cele implicate in aventurd. Servants Sumimasen ... kane kaban wa dare no desu ka? 14 yak ju si oshoo san mnaestru koodoresu telefon fir fir doome ulumese mult denwa arigatoo tekuno tehnologic yokatia saterminat cu dera(tera)—templa bine kampai noroc (la ciocnirea yoi bine, favorabil paharelor) shinsesaizaa sintctizator Nu vi s-au part cunoscute unele euvinte din ultimal dialog? Coreei, multe cuvinte ja 1 fost preluate din limba engleza: shinsesaizaa, Koodoresu, teluno — synthesizer, cordless, echmoflogy). Ale cuvinte preluate sunt takushil, sangurasu, suitchi si pootaburu ~ taxi, sunglasses, switch si portable onoze pe care le-ati recunes Mutatia consonantic’, in cazul prehutiit cuvintelor strine in Timba ja- ponezi, se expliel prin serierea din silabaru Katakana (¥ezi pagina 118) in care exist doar silabe scurte. Silabele japoneze se compun, fd ex- ceptic, dint-o consoana si o vacaki sau din vocalele a ei, u, 0, Nu exist aglomerare de consoane, cortllesskoo ~ do~re~su In acest eaz, se succed silabele care seaming cel mai bine cu pronuntia sin limba le ‘act siti scrisul din silabarul katakana si v8 plimbati pe strizile oraselor japoneze, puteti citi multe indicatoare ale steizilor gi firme ale maga- zZinelor pe care le veri injelege fir si vit uta fn dietionar supagetti milto soosu Spaghetti meat sauce (spaghetti + sos de care} Seafood salad (salata din frecte de mare) shiffuude sarada waapuro Word processor (editor de text) sojuto Software shiidit COfcompact disc vookuman Walkman fuirumu Fam 8 Cunoasteti deja cuvantul tera ~ temple. in propozitia ..tekuno dera nan desu ne! — ...este wn femplu telnologic, nu-i asa? se foloseste cuvantul dera, Dera si tera pot fi folasite alternativ cu semnificatie identica yak jou go 225 :OF Acton suontett in Japonia Chiar dacd stapanifi lr nd th end: nba japoneri, tot incbuie si mai intrebai din Hait Cun Wakarimasen deshita, ‘Moo iehi do itte kudasal. Viirog, spuneti aceasta i Motto yulkuri hanashite Vii rog si vorbigi mai ra, Kore wa doo iu imi desu ka? Ceins Kono kanji wa nan to Cum se citese aceste caractere yomimasu ka? kenji? Ima, wakarimashita. Acum am intel. 1 vA cog? Nu v-am inteles, dati mai aceasta’ A: Incercati si aflagi originea uemitoarelor cuvinte de origine strdina gi sensul acestora: 1. kamera, 7. suplido 2. sain 8. wain 3. wandaa foogery 9. shawaa 4. ryukku sakku 10. kasetto rekoodaa 5, esukareetaa 11, hoomuresu 6. sarariiman 12. ritehi B: ‘Tracluceti in roménd urmatoarele propozilii! 1 2. 3 4 5 Nihon no karnera to doitsu no Kamera to dochira ga yasui desu ka? Watashi wa ryukku sakku de Hokkaido 0 ryokoo shitai desu. Kone chikaku ni ii resutoran ga arimasu ka? Odobesti wa wain ce yuumei desu. ‘Takushii de itta hoo ga hayal desu. ‘Cand sunik clopotele de nuntis Recent mcmbrllaniie Sao ean Fmbelcat fa cele mai bune haine occidentale pentru a participa la ‘unl unel rude. Eveinentl rnonii sa fost celebrate unpre yintost dup ritual tration Tafel debine coremonias & putt avealoe si nto bisericd eesti Uniijaponer mers tnsrtniate penta ase easton int eastl renurni® sav ot-o capt romantic din Alpi elvetien. Ceremenia pecebicge lenin esto inte cei di logic. Auto ian cunostinf§ dup 45 zie de oficirencdsitorii si fae modificaile esigoa in rogisrl familial Tn Japonia storia este det un era strict personal 116 yale jo rl Tradnceres dislegulni: Yamada san: Maestre, domnigoara Asuka, vi multumese foarte mult Bonzul: Intr-adevar, aceasta s-a terminat cu bine, foarte bine, Yamada san; Dar, maestre, ce este in pavilionul principal? Asuka san: Acolo este Sintetizatorul! Yamada san: Sintetizator, telefon fick fir! Acest templu ‘este fntr-adevar un templu tebnologie, nu-i asa? Asuka san, Yamada san e valiza? si bonzul: Noroe! ... Streinul: Scuzati... ac Rexel var {ss 9p) tse no pada we ans 's — ‘pgm nasi un assed sg € — “Op ul yasoRI 19 S990 Sy 2 (uno has ako emasaa yo nas YauodeyeyeIFN] ap psey “1 sob = leap MR Pama NN “| UOROEED O1~ SH rss 6 — e046. er pds — eR eR + rosy — open HS romans — Soa} — Arm ape — IPMUDN HHS 8-088 — ES Aseultaji acum pe CD toati povestea celor doi eroi ai nostri. Nu este minunal si injelegi totul?! Poate cX Asuka si domnul Yamada v-au tezit interesul peatru Japonia si limba japoneza. nus ngs yonaoy 219 SOR Inaime de a pleca la drum cu noul bagaj de cunostinte de limbii japonezi, ‘a va mai gandifi la un lueru: alegeti-va o valiza inconfundabilti daca nu doriti si fii implicati in cine stie ce aventur’t hyo Ju sieht 137Mic introducere in ferianea japonerd ‘Afi fie cunosting cu limba japonez3 seri in alfabet latin sk dori acum si aflati cite cova si despre scrierea japonez. Sau vi simi mai dogratyi cescurajafi de aceste caractere complicate? Avanei suntet in siatia eekor mai ‘multi non-japonezi. Japonezii, in schimb, isi iuese sctierea, Bineintcles 2 si dumneavoastré ati iubi-o dacd ati invtato cu ait de mult efort Ziarcle si cite japonene sunt serise fn cel pun patrusisteme de serere: kanji, hiregana, katakana si roomanji. Aceste seme difeite se pot succeda in mod neregulat si eterogen. Acestea se citese fie de la stinga la dreapta, fie pe coloane de sus in jos. Coloanele se citese de la dreapia spre stinga, Carscterele kanji Este vorba despre niste ideograme chineze care au [ost introduse in se- cola V-lea Exist ni de asenenea caractere pent substantive, verbe Numeleerilor din povestcea noast se sei asta Asuka Taro Suzuki Yamada A tnt fader inp de ore colin Aci sunt date doll exemple de kanji cu care vi inaitifreevent in vinta de zi cu zi fi pe care este bine si le cunoasteti pentru orice eventualitate: intrare iesire HH deguchi 128 hhyak ju hachi Stlabarul hiragana Pentru particule si suffixe specifice limbil japoneve nu exist earactere kanji. Japonezii au fost nevoiti atunei si inventeze alte caractere pentru ale putea exprima in scris. Rezultatul a fost sitabarul hicagana (ve7i tabelul de Ia pagina 120). Astfel, tidicina cuvantului se serie cu earactere Kanji la care se atasear’, dacii este cazul,sufixul din silabarul hiragana, Se poate itp si mu stim smal kanji pent oanvmité note, fa acest az, se pet ca toa niunea si fie seris, conform exprimi sal, Exempln de proporite format din caractore kan i hiagans ANWAR T ia. Kore na To de supe kanji pet nina — rin Cingile de telefon japoneze nu sunt intoemite in ordinea alfabetului nostiu, ci in ordinea celor 46 de silabe hiragana. Dac’ sunaji din Tokio peatcu a afla nunvicul de telefon al unei eunostinte japoneze, veri avea dificule’ti dact nu cunoasteti transerierea hiragana sau Katakana a nnumelui persoanei eZutate in cartea de telefon, Corseterele katabane Cuvintele imprumutate din alie limbi se seria cu caractere katakana (vezi Cabelul de la pagina 120). Valoarea sonori a silnbelor katakana corespunde pe deplin valorii sonore a semnelor vVAkKIY FVE restaurant televizor Caracterele roomsji Acestea sunt luebuie s vi le expli lecele lating cu care suntem obignuiti si pe care nu 128 acestea, in clntle japoneze veli mai ‘eesti, chitlice sau allele, deoarece japonezi citew yaks jus er 19TOUT SHPO BA a TER a Oop Bm BUG Tian a Tepe BIO ‘Ournzoaq ou wzay} pat {(uises0d) plusuanede gznayareU TSE ADOT] ap 16 —Ow TOOT OT TgPRE Tpaup wanvei09 ° OL EOE TRB OMFOL ZS 3.8 ae OR On UES Bb TmOT a TERT HAT ‘a Se u ae TET SBE 2233 04 135 et 72] USEBLULTE BM HUSA] Sap BINS BM IUSEIEM, arpa ad a Tapa Ha DRDAID TAY TSWHEN eb WBC Te AOE ap STRAT HE IMALGAS OPI a att in scrierea, eft siin Himba si uml ca gis sideaceea veti pote yponezitor lati 5 : Q 5 8 adesea din ingelepciunea non originala, in seriere L906 ayuoagued squegiodus nem 29 s BEBE é a 2 —Pelele Fe) apap 7 a 8 wows | 2) LE) ele lae wu v 3 Arce 2 2 S| wnt | 2) | ia) eye 5 S z FEBEEEEE Bi HE = aaa * em a socom | ak ab lae| [fn | vat uv eel z ar ats] a} aray ata = 3] | S| vote | atloslor| O14] laa 5 she} E =]=/2|2/2] 2)2)2 [a] | 2 surgero |< Juin |< ae] [rat Alm : ouster [2h ba |< ie] asf es A BE FEEEBEEER ag B32 | meme |MviafHik] shrlals > 28 mtorr | 6) Sho} 2] Shula] ee yak jou it 222 LR Bn pie 220 haku ojVocabnlar e fn continuare vot gsi toate cuvintele din Japoneza pentr dncepstor S| Verbete uma infinity, la forma mas eilaormate, paral tu wimdedi 7 g x| |= In forma infnitivati (C= sta coloevial, §= sul seri). Dui iecare | § S| fs ad ly avin etna ecfa i cae esa paré petra pita da. | 3 S| les} 3/8 A asatte— poimtine (8a) = T Use} Ss Fs folttesr tity ashita indine (1,80) is} JSS} 5/8) s Shin Tabtmasu abite > aceduy | #8Rita mo asa mine dimineat (Bo) | 2 Fd = 3 S| (Ob) natant no yore tit sear (Ba) es} fale : ura ~pericuos by seal Gb) 3 Ss} |g) 8/8 g aimasu 3 au (104) eee fe) fs S| |sle 3 alkaccham = ures fat de wn be BA us eet) S| Je =) fle : elus 20) teh acolo incl) | S| (EE f aia 9 sage ame - ploaic (8b) ihakenal— oeie fesbtle Gs s anata —t, cumneavoasted (Ib) meses lexbiate (a) es anata no iu, al dummeavoastea atte —> aru; -> au (6b, Sb) 5 ae ‘aU ~ aimasu ~ atte ~ a intlois ase & lane ~ soca mea mai mare (Se) posriel (3B; 108) a Z ani ratcle meu mai mare (Be) WAtert~ awatemasu ~ awatete ~ S| E niki —un sef mai mic (in yakuza) (8a) #8 PAPI. ase IMpacienta (6a) a le , ano ~ acca, ace (2b, 30) s a] | sel ano ~ ah (exprimaren nedumerir) B 8 zl ZEl2 Ob) cba ~ rerminatte verbal de condi € =| =lele| S185 act ~albostea (1050 von! (Je) as ji cla} s/aig] gels are ~ ceca, accla de acolo (1 12) wal sore pois, sme pions (8) Be a Se} Sila] ahsl2 arigatoo gozaimashita—molimese past auiobur by S| 5 JZls Sle F358] sfels foate mult (28) bhasu tsuki — comer cu baie (23) Sl2/2) |s| 2) | ae gre) slElw ja arimasen ~ (fan) a nu fi arWBerurin — Belin (ila) af2PSlel fs] el sl 8) 5/-[s/a}Z alse] 8] 2/5 ©) bhideo ~ cameri video (Sb) sale] ella alg els]. 8] s] 5 aru = arimasu ~ atte ~ este, exist iit —bere (ob &/s/s].2) 3] Ele! Sl s|s|ela 2)) 2 si 5) 5 (e, 6b) bi bikini (9b) 2/3] 5] 2) 5] 2/5) Zs 2] l= 1818 ol 2] el aruite ikimasu—amerzepe 0s (20) aku ~ ex (barn le acetasistarut) =| eS] | 3| Zslels] a S| 32/2 Slz|s asu~aruite-—3 (2p) a ——- ‘ace } Pe jos (2c) boku no = al meu, x mea (2b). (by boorupen ~ pix (34) Kino no asa icrsdiminesti(76) — boote - bace oo) 2 asagohan ~ mic cejun (7b) boozy — bonz (preot budist) (7a) . > els «le asagohan o tabery ~ a vs mic guehoo ~sct de acetic 7) js ls zis z dja (7b) burausu—bisza 10) 122 baka juno yal ajo sn 123,Byaku Ren Ji~ Templul Lomisului Alb (4a) c fo cha cai verde juponce (1b) hairo ~ mavo (10a) ethan = forma de aint a ui Sam (20) ehanoya ~ cereionia cele Ce) ‘chic — ei Be} chigau — chigaimasu - chigatte— adieri, a gresi (8b) chika ~ mai aproape (10a) apropieze de (5b) chikamichi~ scvvtituri () chikatetsu ~ metrcu ( chiketto — bet ce intro (8a) thikushoo ~ ce mizerie! (40) 10 chisoa - mincare buni (6b) ehizu ~ hast (4a) choode ~ exact, pocis (1a) chooshoku tsuki ~ ov mic dejua ea) chotto ~ putin, un moment (2e, 3a) Chuugoku ~ China (4c) Chuugoku-go— chiners (imbi) (4c) Chuugoku-jin— chines. -i (4c) D da— desu (5) (5,8) heya da ~ pretul eamerci (2a) daibutsu ~ Marcle Buddha (in Nara si Kamakura) (a) daldakora ~ bucitirie (6h) aijoobu —inoraine, nici o problems (2a, 9c} dame desu ~ af imposibil (9b) ansu— dans (90) are —cine (le) dare no—al cut, eu (Ie, 30) darae ~ pare afi (presupumere) (Se) datta ~ a fost —> desu (S) (5b) de ~ particule desemuind lacul ac fun (Sb): eu (ies instrament) (2b) 2124 lak ju si dekiru - dekimasu ~ dekite putea (92) demasu— deru (20) demo ~ dar Cc) enki —ctecvicitawe, eurent (8) denki no suitchi~ tnireupicar (8) densa ~ trumvai, meieov, vem (2b) denwa — telefon (63) denwa suru — a elefona (64) denwasen — lepiturd ielefoni dera (tera) — tompln (106) deru ~ demasu ~ dete ~a pleca, a pitas, esi, a porn b, 75) deshita = fost desu (©) 4a) eshoo — ar putea li (8b) desu — afi ese (verd anil) (La) 9 desu — format explicit (Ta) dete > deru (75) dewa arimasen — anu > desu(C) (2b) dewa arimasen deshita — 2: fost desu (C) (40) do ~ paint (7b) dochira— case dinte cei doi (103) Doitsu — Gecmania (33) Doitsu-go ~ german’ (linda) (40) Doitsu-jin— german, -i (4c) doka — unde? (2c. 3b) oko e — incoita? (8a) doko kara ~ de unde? (4c) dokushin — necisitorit (8) Mone — care? (2b, 3b) Hoo ~ cum, ce? (4b) doo shita~ ce s-aintamplat? (Sb) dooma — intiriven expresie’ uri foare (la) doomo arigatoo — multumese foarte rou (106) ooshite ~ dc co? (3b, 7) daaz0 — vi 108 (6a) doozo yoroshiku — mi-a prt bine «de cunostint (1b, 46) ore — care {1} (ray dotehi — unde?, ince directie? (8) oyoobi — simisits (7) E ee- da (ic) ee? — hei, cum, vi rag? (2b) eetto — aah, Ina C12} ehagaki - vedere (3a) eiga ~ las (¥a cinema) (3c) Ei-go —englezi (limba) (4c) en yen, ¥ (3a) ‘esukareetaa ~ sciti ulate (10) F fuirumu ~ Gln (pentre aparatul ce fotografiat) 109) fuku shusa— set do echip’ (ls ingi- seri) Oa) une - vapor 2b) furan ~ franci a) Furansu ~ Fran (4c) Furansu-go ~ francezi (Jim) 4c) Furansusjin —franeez, -i (4c) fureru - furemasu— furete — singe (6a) fure ~ aie (raalifonal) (2a) furu ~ furimasu — futte ~ a plows: ‘a ninge (8b) fushigina ~cinda (76) futarl ~ doi (persoune} (3b) futari beya ~ camera cu dow patust 2a) futatsu — doi (etre jayemesa) (3a ) futte > furu (8b) uu ~ of, slavé Doman (4a) 98 ~ purticut nominata (a saijin — stcin, 0 genki de ~ rine sis genkin— basi lichizi 3a) sgetsu ~ tun (caterarisic) (7h, Ba) getsuyoobi ~ luni (7) sgitaa— chitari (Ge) sgitaa 0 hiku ~a cinta la chitars (92) {90 ~cinci (1a) gohan ~ masiia ztei; rez fest (7b) gokigen yoo - toate cole bune (Ie) gomen nasal ~ imi par foarte gomi = exnoi 6a) fu gol () gorufu o suru ~ 2 juca golf) ozaimasu —este se al (forma res ete a lai» arimasu) (1b) ‘gural ~aproxiqativ 3a) ‘gurei — ari (10a) H hha dinte (22) hhachi - opt (1a) hhade (da) ~colorat, strident (10a) hhait— cur, virog? (100) hhai— CUA pent abiecte pine (38) hairu — halrimasu - haitte — iowa (95) hhajimemashite — mt bucwe si vi cu nose (1b) hnakekiti— clae (3b) haku — CUN pence fnnepnir (6b) hakubutsukan~ mzeu (4a) hhan —jumitate (1a) hanami - sirbicousen ciresior ia foare (49) hhanare — pavilion (2c) hhanashi — povestire. i hanasu — fhanas nashite ~ a vorbi, a povesti (Ae) hhandobaggu — baya) de mani, posers 3b) yal ju go 125,hhanko - stampila (9b) hhappai de ex. opt puhare (8+CUN ‘pentra obiecte atungite) (6b) hhappaku ~ opt innoptici (6) hhappon ~ de ex. opt sticle (8+CUN ‘pentr obiecte alungited (6b) hhashi~ pod (5a) hhayai~ cepeie, rapid (Ob) hhayaleu ~ epee — hayai (3e) hhazusu ~ hazushimasu ~ hazu- shite ~ « parasi un loo a) heya— camer, spat (2a) hhidoi —jostic, orbit (4b) hiku ~ hikimasu — hiite~a rage: 0 na (la distruotent) 2c, 9) hiro — icy, fat, spatios Ca, Sb itori~ o persoant (6b) itori heya — camexi eu un pat (2a) itotsu —unu (cizrejaponesis Ca) hitoyasumi suru ~ a face 0 mick pau (ab) han— CN pean obiecte lorie (6) hhondoo — pavilion principal (al unui tempiu) (62) hhonto ni— intr-sadevao,esteadevara! Go) hhon-ya san —libsac (20) hoo dizeote (10a) no hoo ga ~ prefera: caracteristcu amet commparaati (10a) hoomuresu ~ persoans fir azpost (10) hhora - veri, vedeti, ato! (2, 3b) ga hoshii desu —a yrea, a dori (103) hhyaku 0 sus Ga) hhyaku man — un milion (32) I fehi— nu (1a) Ipirisu ~ Anglia (42) 126 nya uu roku Hi bine (6 gai desu ~ a fi bun, bine: a dor wea (60) sore ga fi — este o idee bund (6b) ‘© mo fi desu —aavea voo; este bine sidaca (103) fle — na Ga, 22) to fimashita ~ am spas ca (98) Timasu —> iu (9a) ikaga desu ~ « dori (66) ikeba ~ daci se merge — iku (9c) ikebana ~ aranjament floral (4a) iikemasen —m esie permis —iku (22) sore wa ikemasen ne ~ este regre ‘abil; nu se poate! Qc} iku ~ ikimasu ~ ite ~a merze (pe Jos, carun vehicula pleca Qa, 3e 4b) Ikura ~ cit, eit de seuimp? ikutsu— ce vari? (3a) ima acum (1) imasu— iru (3b, 4a) te imasu=a i... oem (formar ver- uli desfasurare) 3b) sens (10) imooto — sora mea mai mici (Se) imootosan - sora mai micd (a iner loctornay (92) nai — a ou i prezect iru (5) (8a) inkan — sigh, siampili @b ippai~ de exempiu un pahar (1+CUN pentru objecte pline} 3c, 6b) ippaku ~ pentru o noapte (2a, 60) ippon de exeinplu osticl4 3 + CLN pentru oblecte abungite) (3c, 6b) irasshaimasu — a fi acolo (forma respectuoasd a verbelor > imasu, => kimasu, ~> ikimasu} (72) fru - imasu—ite -a fi acolo, aexista (Ge, 4a) frum desu—acosia este (Goce) unde se afl a) isha ~ medic (20) 8 (4) ssho ni — impreun (6b) hu kan ~ pentru o saptimina (2a) Posts bux! 6b) Itai ~dureros; aul; a durea (2¢, 8a) Itatia-go ~ italiana cimba (40) ite — ira (42) its ~ cin? (2b, 7) itsuma ~ fotoideauna (7b) itsutsu ~ cinci (versiame japonera) Ga) litte —> iku; iu (4b, 9b, 9) ~ fimasu — itte — a pune (5b, 92) a (fam) ~nesutert, dezageesbil (3a) J ja —auunci (te) Ja arimasen—s nv cxisia—> aru(C) Ce ja nai ~ a mu fi > desu (s) (8b) Janakatta~noa fost—>desu (5) (94) Jaa pe curiad (le) Jama ~ obstacol, deranj (Je) 0 Jama shimashita — mules mult Pentru tt, motd-muor vam deranjat ae jinja ~ sanctunr (48) joven - spectacol (a) jooen suru — a juca,a prezonta (Sa) pppai~ de ex, asce palace (104CUN ‘penira abiecte pline| (8b juppaku — 22ce nopti (50) juppon- de ex. 22ce stile (104CUN enira obiectealingite) (6b) Juppun — zece minute (12) ju zece (13) K ka parricuttinterogativ (1a) ka~ foc (7b) aban ~ geants, valiza (1b) kabuki ~teairu kab ($a) kachoo — sef de department (74) atta — colt (Sa) kaeru — kaemasu - kaete ~ a schimba Ca) kaeru — kaerimasu - kaette~ asc Tntoaree, 8 merge acasi (75) keaidan ~treapta, rept (0a) kaimasu—> kau (32) ism (7D) = angajat (25) kkaisui— api de mare (2) kaisui yokujoo - sirand (9b) kaite > kaku (50) kakarichoa - get ce echipa (7a) kak ~ kakimasu ~ kate a serie (0b) kamera — aparat de fologafit (5b) kamikaze ~ vinta zilos (7b) kampai ~ Noro! (106, 6b} kan ~ crv (de timp) ay ana? ~cu toa ea." sau Snel nu? «te) eanai ~sotia mes (8) kane — bavi Ga) kangaeru ~ kangaemasu - kan- tdaete — a ofndi, ase sind (ab) kanji ~ cavactere ehineceyi (100) kankno annaisho —ayensie de urism a ka fats (4a) kara doosareoe, penteu 3 (6b) kara de a (picni de pornire aed stim) (Ae, 8a) kariru ~ karimasu - karite~aim- pamata dela eineva (95) asa — umbrela (5b) kasetto rekoodaa ~ raiocasciofon (10b) kasu — kashimasu—kashite—a ds « Dmpramat (5b) skatta — rerminciia adjectiutud ta ‘recut (ab) kaw — kaimasu — katte —« campira 6) yal jou stich 127barr inseri sat iio saa 1a ei ga kirai (desu) - 2-i displicea. a uri jrei (da) — a fi frumos (fa) Kiri — coat (8b) i bre (90) kitto — sigur (4a) 128 fiyaku ni ju bach ku ~ kizukimasu ~ kizuite~ 2 ‘observa, asi da seama (3e, 7b) kodomo ~ copil (8a) ogitte ~ ccc (1a) koko ~ siei (35) Kokanotsu ~ nou (versie japo- neva) (Sa) kemaru~ komarimasu - komatte a fi nedumerit (40) kon getsu~ luna aceasta (80) kon shuu ~ sipiimsnn aceasta (8a) kona — prai (22), onaide ~ s nv veni—> kuru (6a) Konban - diseari (Sa) kanban wa bunt scara (1b) konnichi wa buna ziva (th) kono ~ aceasta (2b) konsaato - concert (7b) kooderesu denwa - telefon fri fr (10) oobi ~ cates (6b) oomu in ~fenctionaré4e) koosaten -jntersectie (58) kore ~ acests (1b) korede— pentru ci (te) katchi— aici 8h) kato ~ Iver, problemi (5b) katoshi — in aces am (Sa) awai ~ infricositor, furios (a) kudasai— v3 r03 (32) hon ~ ca 9 san ft de bets cole ‘roan (2b) kun nneyativd (6a) rai — intunceos (8b) kurakute- peotruci este tntunetic > ural (Se) kurejitto kato —cxrte de eredit Sa) kurikaesu - kurikaeshimasu ~ ku- rikaeshite — 2 rpeia (le) kuroi — cogru (103) kuru — kimasu-— kite ~a ven (3b, 6) kuruma- sutoturism, masins (6a) ~ tenninaie de edjeetv, forma -kute — terminate adjectival, fega ea propocitior (8c) kutsu~ pantor (3) kyonen ~ ans treut (8a) yaa ~ astici (ep yuu ~ nous (la) uM machigaeru ~ machigaemasu ~ ‘machigaete~ a confunda, a face 0 sgreycald (20) machigal ~ gcesesla (3c, 70) ‘machimasu > matsu (3a) ‘made ~ pind (4a) ‘mae ~ inainte (1a, Sb) ‘magaru ~ magarimasu ~ magatte source (Sa) mai — CUN pentru abiecte subtir lave Ga) rmainichi ~ in fiecore zi, inioeanns 7b man ~ 10.000 (rumerat) (a) rei ~ lei 20) -masen ~‘ernisayie verbal, negarew precentulu (C} Ie) -masen deshita seyninie verbal, regarea tect (C) (2c) -mashita ~terminayie verbal, recut Cie -mashoo ~ si... C) (Se) ‘massugu ~ drept inainte (5a) smasu — terminate verbal, prezent ici day mata ~ iar, din now (74) mata ashita - Pe mine! (Jo) matsu ~ machimasu ~ matte ~ 0 asiepta (3a) mayaku ~ dro Qc) mazu — sic indi (4) rmeishi — care de vzit (10) menyuu ~ meni Ca) midokore — aero turisice (42) verde (10) mienai ~ mv se vodo (8) mig ~cveapra (3a) imiito soasu— sos de carne (10b) smijikai ~ sci (103) ‘miru —mimasu — mite 2 vedea (3b) miseru — misemasu ~ misete ~ arta a) mite — miru (3b) mitsukeru— mitsukemasu - mit- ‘Sukete ~a visi, a descoperi (e) mittsu = tei (ciirejypone@) Gad api Ga) 191 costum de baie (9b) mo~ si, de aserenea a) ‘mochiron ~ Jesigur, bineinieles (9b) ‘maku ~copac (70) ‘mokuyoobi ~ joi 7) ‘man —posrta (Sa) ‘mag ~ ah! (3c) ‘moo ~ inci un (5b) ned uml (9a) moo ithi do — inci o dati (5a) moo kekkoo desu — nu, wuljumese on moshi moshi alo (ie telefon} Os) ‘motto ~ mai ult ned (38, 109) moyooshimano ~ spciscol zitie (8a) musuko ~ fiw! mew (Be) ‘musume ~ fica mea (Se) muttsu ~ sase (rersiune japon Ga muzukashii- grew, cific (80) N en desu ~ forma explicativa (24) nada — cc. (10a) nnafuda ~ plicutd cv numele, etiehets (Qh) nnagai ~ luns (103) nagare — curent (9b) snai~ rerminayie verbal, negaye (8) (ea) ryan joo ku 229ja mai ~a nu fi desu (5) (8b) snaide kudasai -rerminaye verb inerdicte poiticoas (6a) naka ~ in, in interior 4a) nnakami — comiinut (Sb) kata — erminatie verbal nega ffa recut (5) 90) fo mamae~nume (1b) nan ~ ce? 2c) mana sapte (1a) manatsu— sapte (versiune jopone Ba) mantle — cat de cald?, efie grade? 80) mani ~ ce? (26) mani ka—ceve (82) ani kana oare ce poste fi? 2c) mani mo + nesutie ~ (absolut) nimic raze - de ce? (Be) ine noi asa? (1s) nen = an (8a) nnetsu— febri (2<) particuld care indict persuane ‘asupracareia se Dread aetiwsea (ab, 63), particuld pentru exprimrea lo. ‘uu si erect (4a, 40); ta ora (ta doi (1a) ni suru — a se hotiti pentru (3b) iiehi - soare (7h) nichiyoobi nigeru ~ Fugi de cineva (82) aku ~ periru dou nop (28) }ON-O ~ japorneza (lib) (4) = japoner 1b, te) rnin CUN pentru persoane (6b) nniwa— gridina (8b) ino — parricwta de intarire(Zemei) (Sb) (n~ partie penira exprimarea po sesiei (1b) 130 thyaku san jou no hoo ga~ preferat; marcarea unei comparatit (10a) nomu ~ nomimasu—nonde—a hen Ga) norikaeru ~ norikaemasu ~ nor kaete — a schimbs (mijlocul de transpor) (2b) noru — norimasu ~ notte ~ a urca jn, actor (eu) (Be) ugeru ~ nugemasu ~ nugete ~ pieede (3c) ‘nusumareru ~ nusumaremasu - ‘nusumarete ~ afi fora (Sb) oO 0 = parse actzativulu (1b), prefte de potitere 42) oba- mitusa mea Se} obaasan —bunict (a interfoeucorutay 3) obasan — nitusi (a interdocuroralad) ea olfaiji ni —insinaiosiro grubnied (2c) fogori — primiro, inimpinaze (3c) ohayoo — buni diminesta, mor-d-mot devreme (1b) ayo gozaimasu ~ boa’ dimi- neata (1b) ei hei! Gb) oikakeru ~ oikakemasu ~ aik ete — a uri, arma (Sb) oikakete kita ~ 2 fi urmirit, umat (ob) hii ~ gustos (6a) lancet meu (Se) pleciciune (1b) ojfisan — bunic (o! insertocwtoreiuiy (9a) jisan — unc (e nerlocutorui) a) okaasan ~ mama (e inevdocurorule) (oa) kanjoo ~ not de plat (2c) okashii —cindat (20) ‘okiru — okimasu - okite - a se seule (70) okosan ~ copii (a! inverfocutorwt) (a) kusan— soe interior (9a) lo omoimasu — es cred ci (9a) ‘omou ~ omoimasu ~ omotte ~ rede, a ginei (38, 9) ‘onaka~ burt (2c, 6h) naka ga suita ~ ai fi foame (66) ‘neesan — sora mai mare (u iterto eutorudai) 90) onegai shimasu ~ drigut din partea vss (da) vi rg (2a, 5a) fongaku ka = muzicisa (40) Oniisan —frate mai in vist (al futer ocnsorutu) (93) Dosutoria-jin ~ austiiac (40) ‘Fe ((amr) ~ eu (awnai bra) (26) Fe no {(am.) ~ al mew (nuemad ber bait (1b) oriru ~ orimasu ~ orite - 2 cobo:i 2b) ‘shoo san — restr, prot hist (1) otoko ~ birbut (3b) otona ~ adult (64) otoosan ~ tals (a! inverdocutorut, cadresare) (3b, 9a) toate — fratele meu mai mic (8) otantosan — fate mai mie (a! inter. Jocuatorubi 92) otatoi —alaliicsi (62) foyabun~ adresarecatre seul yakuza a) oyasuminasai ~ noapte bun’ (le) oyogu — oyogimasu ~ oyaide ~ x nota (5b, 90) P piano — pian (2) piano o hiku ~ ca Ja pin (9c) pikunikku ~ picnic (7b) pootaburu denwa ~ telefon fri fir Ox) ureigaido ~ ghiseu de precumps. rare, mor.tmor play guide (88) R ral urmitor (8a) rai getsu— luna urmatoaze (83) ral nen — nul viitor (8a) UW ~ siptamana vitae (82) din feriize 4) ranboo ~ act de violent (8a) ranboo suru ~ « folosivialenta (88) rel zero (1a) kooto— peterint de ploaie (10a) — hoa 10) ase (La) Foppai~ ce ex. sase pahare (6+CUN entre obiecte pline) (6) Foppaku ~ sase inmoptiri (6) Foppon ~ de ex. sase stile (6+CUN entre obieciealungite) (60) Ruumania - Romania Ruumania-jin - comio, ryokan — restaurant sraditiona 2a) ryokoo ~ cilatorc (9) ryokoo 0 suru ~a cilitori (9c) ryoogae — shim (3a) rypogae suru ~ a schimbs (33) ryoarl ~ mancare 7b) Fyoori suru ~ 2 gti (7b) yuk sakku ~ racsac (106) $s aa ~ da, ce si zici (Le) sagasu ~ sagashimasu~ sagashite ~ acuta (7a) salfu— portmonew (Sb) yak san fa ih 231saijitsu ~ 2 de sarbatoare (7b) sain ~ semniturs (10b) saisho ~ prima, prim! (5a) ‘saizu ~ mirime (la conieeti) (10a) sake vin de orer (a) Sakki — adincauri, eu putin inainte (Bh) sakki no otoko — arbi! de adi sneauri (3) ssakuhin — operi, opori de arta (64) sakura fare de cires (4a) sama ~srfic renin arese snare ‘area politicoasi (25) samui ~ reve (8b) samurai — samurai, Jopttor noi (4a) san ~ doma, doamaa, domnigeari (format de adresare) 1a); ti (1a) San-bai — de ex. te} pahare (3+ CUN penivn obiecte pline) (6b) san-bom ~ de ex. ei stile +CUN pentru abiceve altangite) (6b) sangurasu ~ ochclari de soare (3b) sanjuppun ~ 30 de minute (1a) san-paku ~ pentru ici opti (6b) saratiiman ~ ansajat (10b) sashimi teishoku ~ menu cu diferite feluri de peste cru (3c) sassoku desu ga ...~ sun penint ca... (7a) satsu~ bancnoti (a) ‘Sawaguna ~ Tine-i cura! (7) sayoonara 3 rovedete! (Jb, 2a) sebiro— costum (10) ‘Seki — loc de munci (2a) ‘seki 0 hazusu~ anu la locul sav de mune (73) Sen —dinaine (8a) ssen getsu ~ luna treeut (Sa) sen shuu ~ siptimana trout (8a) seru ~ a Tisa (95) shachoo ~ director ex ime (7a) shawaa ~ dus (2a, 7) prose: 132 yale sanju nh shawaa-tsuki — cv dus (28) shi ~ patcu (La) shibafu ~ gazon, paste (68) shichaku suru ~ «prc, « incenva (10a) shithi ~ sapie (1a) shigoto ~ profesic, mmaned (20, 2b) = CD, compact dise (106) ifuudo sarada ~ salats dia fructe de mare (106) shikashi ~ dar (75) shimasu— suru (4b) shinai kankoobasu — tra) orayului (4s) shinhun ~ ziar (75) shingoa ~ semalor (53) shinsesaizaa ~ sinteizator (106) shiraberu ~ shirabemasu ~ shi- rabete ~ a verifica, «se uit (2c, 38) shiraseru ~ sI rasete — «instinga, infor shirimasen — a nu sti > shiru (3b) shiro— castol (4a) shiroi—alp (2) shiru ~ shitte ~ shitte imasu - a 15, = cunoato (3b) shita~ sub (Sb) shita ~ a ficut — suru (S) (58) shitai ~ a dori (a) shite — suru (3b) shitsurei — scuzatis epoliteye (Pa) shitsurei shimashita — scuzati de- ranjul (7a) shitte imasu ~ a si: a eonoaste > shiru (Se) shizukana - linists (24, Sa) shokuji ~a minca, mincare (30) shooyul— sos de soia (65) shoruiire — portoiel (50) shujin ~ sotul meu (Be) shumi — hobby (9c) shuniku ~ asic (30) shusa ~ sef de depactament (Ja in ginerd ad sl hi ~ sef de sectie (la ingineri) Oa) shu ~ sipama soba — (Fosite aprope Soba ~ tice: din hrised (38) 0b0 — bunica mes (Se) sSofu—bunicul meu (Se) sofuto — software (100) Soko ~ acolo (3b, Sa) sono aceasta de wici (2, 3b) ‘sono futari ~ cei doi de scolo (3b) ‘$00~ inlr-idevir, da (2a, 4a) $00 ~ asa (6a) ‘soa desu ne ~avetidreptate asa este 00) soasuruto — atunci, deci (Ia) Sore ~ acosta aici, aceasta wici (1) sorede ~ sice daci, si poi (Sb. 72) sorekara ~ si apoi (ib) soreni — in afora ce aceasta (8b) soshite ~ si Sa) sotehi — acofo (dincoto) (8) subarashil -viounat,fornidabil (4, 1a) sugi- si (lo exprimarea orei) (Vay sugoku (/am.)~ foarte (70) sugoi ~ excelent (4b) sugu —imediat (7b) sui apa (70) suiei ~ inovol (9b) suiei boo — case de baie (96) suiei pantsu ~ slip de baie (9b) suis ~elvetian (33) suitchi— ncrerapstor, conutator (80) Suiyaobi ~ micrcuri (7b) Sukaato — ‘usta (103), 4a suki (desu) a plicea,(a dos) (36) suku~sukimasu~ suite—ase gol, ‘ase elibera (6b) ssumai ~locvini’ 4e) ‘sumimasen ~ seuzati, scuze (1a) supagetti ~ spaghewi (14) supiide ~ viteza (105) suru ~ shimasu shite —a face (4b) © Sushi — sushi (mdincare) (6) sutenaide — ny aruneati (63) ‘Suu ~ suimasu ~ sutte — a inhala, 2 uma (6a) ‘suutsu— costar (105) suwanaide nu fumati > stu (6a) T sta ~serminatie verbats de ereeut (5) Gb) ttatiako — produse din win (62) taberu ~ tahemasu - tabete ~ « midnca (Le, 66) tabetai ~ 2 dori si minince > taheru Go) tachi - suf de plural (3b) tachiiru ~tachiirimasu - tachiitte ase rdica, a pleca (6a) takai ~ seamp: inal (23) takusan ~ mul; des, freevent (Be) takushii - xi (2. 36) takushii noriba— staie de tsi Be) tamanl ravens (7h) tanomu ~ tanomimasu—tanonde = 8 comanda (6h) tanoshii — vesel, bine disps,picut, Incdndtor;frumos (45) Taroo — prenune dle birbat 4a) tasukete ~ ajutor! 7b} tataml —rogojind din paie de orz (20) ste —serminayie vertald de smperats acu succesive (24, 4b) te imasu~ rerminarie verbal penne desfaganavea actnnié 3d) ste kudasai — terminayie verbuta de insitatie politicos Ga) ote mo if desu~a avon voie (1a) tegami ~ scrisoare (7) teishoku ~ meaiu (Ge) tekuno ~ tehoologic (10) yak sa ju san 233Tempura ~ peste prt, carne, ies me (3c) Atenisu — tenis (e) tenisu 0 suru ~ 2 juce tenis (9) tenki vreme (8b) tera ~ templu (budist) (4a, de) izor (To) =a se uit la tlevizor teru ~ terimasu — tette —a sriloci (soarele) (8b) to—dacd...,atuaci... (Sa) to~ si enumerare sumativa: cu (3 7) to limashita —am spas ci a) to amoimasu - ered ei (99) tobira ~ uss (glisant (8a) tokidoki ~ din cind in ednd (7b) tokara- toe (52) tokarade ~ de altfel (72) tomeru ~ tomemasu - tomete - se opri a parea (54) tonari ~ Ie stings, la deeapt (Sb, 8a) too — zoce (versie Japonest 3a) tooi — deparie (5c) tooroa— lanterns din piawa (10a) toraberaa chekku— cee do cilitorie Gay torishimariyaku ~ membru in con ducere (Ta) toru - torimasu - tote lus; 2 fine; (6b) totemo - foarte (4b, 54) tsugi — umior Sa) tsugi no shingoo a — fa semaforul turmiter (52) tsuite > tsuku (3b) {suite imasu — a avea noroe (aby tsuitenal — a avea ghiaion (4) tsukeru — tsukemasu ~ tsukete — ‘a aruncs oprivire a, aavea grit 2a) ‘suku ~ tsukimasu ~ tsuite— a sosi day 134 fyaku san ju si tsuri - pescuit (9c) tsuyu— vreme pleivasi (8b) U tuchi ~ focuing east (4b) tudon ~ taieei din gra (ep tue ~ pe, peste (Sb) tumi= mare (95) uookuman — walkman (106) urikireru ~ urikiremasu ~ uril ‘te ~ yAndut in ttalicare,epuizat (8a) urusai~ tre, deranjant (83) ushiro — dupa, in spatele (3b) ‘wunsho ~ ui? (22) Ww wa ~ particu nominal (1b) waapuro ~ ei de text (105) wain - vin (hb) wakaru ~ wakarimasu - wakatte~ atowelege, a (Le, 7a) wakatta — am inleles, de acord (74) warui - niu 2c) kibun ga warui desu ~ «nu se sim bine (2 ‘wasureru — wasuremasu — wasu- rete ~ auits (5b) watakushi-eu (fra de persoane mai in varsti si eu/sau rang superar) 2» wataru - watarimasu ~ watatte ~ a traversa (Sa) watashi~ cu (1b) watashi no —al cu (1b) watashitachi — 003 (3b) Y ya~si (enumerare neepuicatt (Wa) yakitori ~irigirui de pui (e) yakuza —nonbru al uneé organizast mafiote japoneze (4a) yaru ~ yarimasu - yatte ~ « face (forma politicoasa) (2a) yasui ~ iets (20) yattsu— opt (citire japonect) a) YO partial, confirmare a enmeules ‘anterior 8) yobikoo ~ scoali de pregitie (pentru examen) (6a) Yyoi— bine, Favorabil (100) yokatta ~s- terminal cu bine—> yoi (100) yoku ~ descor; bine (7b) yoku kiite — bine de uzit (Ie) yokujao - haic, sic comuna (9) yomu ~ yomimasu ~ yonde~aciti (5b) yon = pat (la) yooroppa no euro—curo (2s) york — dovat Ceamparatie) (102) yoroshiku ~ tncaoia (4c) yoru sear, noapte (8a) shits no yoru ~ mine sear (8a) Kinoo no yoru — ier sear (Ba) Yoshiko ~ prentne de femeie (8a) yatta — harei cu poze, iaht (9b) yotto ni noru a naviga (92) yattsu ~ pairo(versune japonezt 30) yukata ~ kimono din bambae (28) = Zip (8b) yukimatsuri —sicbitoarea ziporii (4a) syukkuri —ineet rar (108) ‘yuumel - enue (4a) z zannen ~ din pivate (24) zannen da ~ este picat! (4b) zenzen ... arimasen — niciodat absolut nimie (7) zero ~ zero (1a) ‘zubon — pantaloni (103) Iya san jas go 235