METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA c8-Co 7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE 7.1 Trusele criminalistice universale $i specializate 7.1.4 Trusa criminalistica universala 7.1.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistica universala la executarea operatiunilor tehnico-criminalistice 7.1.3 Intretinerea truselor criminalistice 7.2 Urmele criminalistice — notiune si clasificare 7. 2.1.Notiunea de urma in sens criminalistic 7.2.2, Clasificarea generala a urmelor 7.3 Activitafi tehnice ce se desfasoara in legatura cu prelevarea urmelor de interes criminalistic 7.3.1 Operatii tehnice privind prelevarea urmele de interes criminalistic 7.3.2 Conservarea urmelor 7.3.3 Interpretarea urmelor 7.3.4 Fixarea urmelor 7.3.5 Ridicarea urmelor 7.3.6 Ambalarea urmelor 7.3.7 Ambalarea unor obiecte purtatoare de urme, 7.3.8 Transportul urmelor si a corpurilor delicte Prof univ de: Romeo lian OLARIU Notie curs 08-08, Prot univ ar hab. Cectla ARSENE 1METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 7 PRELEVAREA PROBELOR JUDICIARE 7.1 Trusele criminalistice universale si specializate 7.1.4 Trusa criminalistica universala Mijloacele tehnice folosite cu ocazia cercetarii diferitelor infraotiuni sunt variate, Acestea se impart In doua categori gi anume: — milloace de lavorator. microscop comparator, dispazitive de reprodus, aparate de copiat folosite in obtinerea fotografillor etc — mijloace de teren: aparate fotografice. Jampi cu radiatii U.V., detectoare de metale, camere video, truse criminalistice etc. Trusele criminalistice cuprind instrumente, substante si materiale necesare efectuarii operatiunilor tehnico-criminalistice in legatura cu urmele de la fata locului Dupa natura instrumentelor continute, trusele criminalistice se clasifica in truse criminalistice: a. universale b. cu destinatie specialé Trus principalelor operaliuni tehnico-criminali criminalistice universale contin instrumentele si materialele necesare executarli ice (descoperire, fixare, ridicare si ambalare a urmelor. precum si obtinere a modelelor de comparatie), Printre acestea enumeraim: trusa criminalistica universala pentru laboratoarele criminalistice trusa criminalistica universala pentru cercetarea la fata locului in cazul accidentelor gi catastrofelor rutiere: ~ trusa criminalistica universala pentru postur in continuare vom face 0 descriere amanuntita a trusei ciminalistice universale, Trusa criminalistica se prezinta sub forma unei valize de format mic si cuprinde instrumentarul minim necesar efectuarii operatiunilor tehnico-criminalistice de descoperire, fixare, ridicare si ambalare a diferitelor categorii de urme de la locul faptei Trusa criminalistica universala contine: = materiale pentru fotogratiere: aparate foto, obiective, inele intermediare, filme, blitz, bateri trepied, limp, filtre (colorate side polarizare). = materiale pentru cautarea, descoperirea, relevarea, fixarea 5i ridicarea urmelor papilare: lupa, surse de lumina, lampa de ultraviolete, prafuri si reactivi de evidentiere: pensule (par camila, par veverita, fibré de sticla, puf de strut): pensule magnetice, pulverizator cu vapori de iod, folli adezive albe si negre = materiale pentru executarea mulajelor urmelor de adancime: cancioc, spaclu, lingura pentru prepararea amestecului, banda flexibila pentru inconjurarea urmei (unde se va urna amestecul), pensula pentru curatarea urmei, ghips gi alte materiale de mulare, materiale dentare, tac, substanje speciale sub forma de spray, Prof univ dr: Romeo lalian OLARIU Notie curs 08-09, Prot univ di hab Cecilia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA — materiale pentru amprentarea persoanelor: placa, rulou, tus, fige mono si decadactilare, pasta, hartie special impregnata pentru reac{ii chimice, manugi chirurgicale, lingurija pentru amprentarea cadavretor, — materiale pentru prelevarea substantelor, inclusiv a celor biologice: pensete, pipete, capsule, solutii, umbac absorbant, banda adeziva, magnet materiale pentru Tntocmirea desenelor si a schitelor: rigla, echer, raportor, hartie milimetrica, plangeta, calc, compas, busola, gabloane, pioneze, creioane negre $i colorate: ~ materiale pentru marcarea locului gi efectuarea de masuratori: centimetru, banda cu patrate albe sinegre, jetoane numerotate (cu stativ), creta; materiale de ambalare: pungi de plastic, saci de hartie, flacoane de sticld, sfoara, cuie, scandurele, etichete ~ instrumente: fierastrau, cleste, patent, ciocan, surubelnita, burghiu, dalla, foarfece, truse de che 7.2 Folosirea materialelor din trusa criminalistica universala la executarea operatiunilor tehnico-criminalistice. Prin instrumentarul cu care este dotala aceasta trusa, se asigura necesarul pentru executarea tuturor operaliunilor tehnico-criminalistice la fata locului, astfel 4 Pentru operatiunea de descoperire din trusa se folosesc urmatoarele materiale: lupa plianta sau cu maner, prafuri relevante, aflate in cui; pensule din par de veverija, pentru relevarea urmetor papilare ‘> Pentru conservare se folosesc’ canciocul pentru acoperire; banda de alama, pentru indiguire; creta pentru incercuire; numerele de la 0 ~ 9 confectionate din material plastic, carton sau tabla Prof univ. dt, Romeo lullan OLARIU Notie curs 08-09, Prot aw. dr hal, Cecilia ARSENE 3METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 4 Pentru operatiunea de fixare se folosesc: bloc-notes, haitie de cale, busol8, ruleta, procese- verbale de cercetare la fata locului (formulare tipizate), coli de hartie pentru efectuarea de desene, schite, rigla, creioane, numere de la 0 ~ 9 + Pentru ridicare se folosesc: hartie folio, pudra de tale, plastilina, praf de ipsos, caserolé sau cancioc, banda de alama, linguré cu coada, spaclu, pensulé cu par de pore, eprubete, foarfece, penset anatomica, briceag. + Pentru ambalare si sigilare se folosese: plicuri de hartie, etichete din carton, sfoara, ceara rosie, cleste patent, pungi din polietilena, pasta de lipit, baton ceara rosie. % Pentru objinerea modelelor de comparatie, se folosesc: fige dactiloscopice mono gi decadaatilare, coli de hartie pentru amprentare in vederea excluderi, tus tipografic, rulou, placa de amprentare, materiale folosite la ridicarea cu mulaj de ipsos, foarfece et 7.1.3 intretinerea truselor criminalistice In vederea asigurarii unei durate de intrebuintare cat mai mare a truselor criminalistice, este necesard acordarea unei atentii deosebite intretineri acestora gi a intregului e' instrumentar, mai ales daca au fost folosite pe timp de ploaie sau ninsoare. Pentru aceasta se vor respecta urmatoarele reguli — evilar lovirii trusei, sau venirii in contact a acosteia cu substante corozive (acizi, baze puternice ete.); ~ dupa folosire, instrumentele gi dispozitivele confectionate din material plastic ori sticld, vor fi spalate sub jet de apa, fara a se zgari = instrumentele si materialcle metalice (patent, ruleta, magnet, penseta anatomica etc.) vor fi ferite de umezeala si dupa spalare | uscare se ung cu ulei mineral e — notiune si clasificare 7. 2.4.Notiunea de urmé in sens criminalistic Dezvoltarea stiintei si tehnici, precum gi fot mai larga lor aplicare in toate sectoarele vietii economice si sociale au dat posibilitatea justitiei s8-si gaseasca un puternic sprijin pentru indeplinirea misiunii sale in rezultatele oferite de cercetarile stiintifice si tehnice. De exemplu punerea la punct a metodei de analiza a ADN-ului uman, in 1984 de catre Sir Alec Jeffreys in destasurarea activitatiior specifice cercetaril criminalistice se la In considerare principiul conform cruia, in majoritatea cazurilor, savarsirea unei infractiuni presupune prezenja fapluitorului ta fala locului si implicit efectuarea de catre acesta a unor activitati ce produc modificari materiale in ambianta existent, cunosoute sub denumirea generica de ,urme’ Toata activitatea de prelevare a urmelor criminalistice se bazeza pe afirmatia unui criminalist francez, Edmond Locard: ,Este imposibil pentru un raufacator s& actioneze cu intensitatea pe care © presupune actiunea criminala, fara sa lase urme materiale’ Prot univ dr Romeo lulian OLARIU Note cus 08-00 Prof univ dr habil Cecile ARSENE 4METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Din punct de vedere criminalistic, prin urmé se injelege orice modificare materiala produsa ca urmare a interactiunii dintre faptuitor, mijloacele folosite de acesta si elementele componente ale mediului unde isi desfasoara activitatea infractionala, modificéri care, examinate individual sau in totalitate, pot conduce la stabilirea faptei, identificarea faptuitorului, a mijloacelor folosite de acesta sila kimurirea imprejurarilor in care s-a comis fapta penal Din practica judiciard s-a desprins ideea c& producerea unei modificari nu este limitata In exclusivitate la persoana autorului faptei, ea puténd apartine, in egala masura, subiectului pasiv al infractiunii (partea vatamata). Un exemplu in acest sens este dat de petele de sange sau firele de par descoperite pe imbracdmintea sau corpul agresorului, care apartin perscanei agresate. Avand In vedere cele de mai sus, putem considera drept urme = tot ce a rémas material (vizibil sau invizibil) la locul faptei de la persoana faptuitorului, de ta imbracamintea acestuia sau de la mijloacele sau instrumentele folosite de acesta (Imbracaminte abandonata de infractor, urme ale diferitelor instrumente de spargere, urmele papilare etc.) = lot ce s-a alagat material (vizibil sau invizibil) de la locul faptei asupra faptuitorului, hainelor, obiectelor, mijlocacelor sau instrumentelor folosite de acesta la comiterea faptei (ex: particule de sol atagate de Ia locul faptei pe incaltamintea infractorului, sange aparlinand victimei descoperit pe hainele iui ete.); = schimbarile de pozitie ale unor obiecte existente la locul savarsirii faptei, daca au legatura cu activitatea infractionala (ex: un fotoliu mutat de la locul lui de catre infractor pentru ca acesta sé poata iegi pe geam). Trebuie retinut c& pentru a putea fi considerate urme in sens criminalistic, modificarile materiale trebuie sa aiba legatura de cauzalitate cu fapta penala. Aceasta pentru ca la locul faptel se poate descoperi o serie de modificari, dar trebuie considerate numai cele care au fost create in timpul savarsirii faptei sau care au legatura cu aceasta, intrucat numai in acest fel se poate ajunge la faptuitor si la dovedirea vinovaticl Rémanerea la fata locului a urmelor este determinata de cauze diferite, preoum ~~ condi in care opereaza infractorul (timp scurt, dificultati de patrundere ete.) starea psihica a faptuitorului in momentul comiterii faptel (frica, emotie etc.) — modul de operare, de multe ori specific faptuitorului — condi nefavorabile de iluminare in locul faptei —necunoasterea topografiei locului faptei $.a.m.¢, Importanta studieri tuturor categorilor de urme rezulta din urmatoarele rajiuni —acestea apar obligatoriu in procesul comiteri infractiunt ~ crearea lor este rezultatul interacfiunii (contactului) dintre factor creator gi cei primitori de urme In timpul savarsirii faptelor penale 1.2.2. Clas Clasificarea urmelor s-a realizat dupa mai multe criteri, dupa cum urmeaza icarea generala a urmel Prot univ. Romeo lutian OLARIU Notte cus 08.08 Prof univ chal, Cociia ARSENE 5METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA |) Dupa factorul creator de urma: urme create de om, urme create de animale, urme create de vegetale, urme create de oblecte, urme create de unele fenomene. 11) Dupa factorul primitor de urma: urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegelale, urme primite de obiecte il) Dupa felul lor: urme forma, urme materie, urme pozitionale. IV) Dupa marime: macrourme, microurme. \V) Dupa valoarea lor in procesul identifieari: urme care furnizeaza elemente pentru limurirea difertelor imprejurari ale sdvarsiriinfractiunil, urme care ajuta la stabilirea apartenentei de gen, grup, categorie sau specie, urme ce permit identificarea factorului creator in continuare se va prezenta succint fiecare categorie de urme enumerate mai sus. 1) Urmele dupd factorul creator Urme create de om - cuprind toate modificdrile rezuttate tat din simplul contact al corpului ‘omenesc cu elementele componente ale mediului, ct si din migcarile complexe ale acestuia, initiate, deliberate si coordonate de activitatea cerebrala, ‘Omul poate crea la fata locului urme forma si urme materie. Din categoria urmelor forma fac parte: urmele mainilor urmele picioarelor urmele buzelor turmete dintilor 1 2 3 4. 5. urmele urechilor, nasului si a altor parti ale feel gi corpului uman 6. urmele sonore ale vocil gi vorbirii 7. scrisul 8. nodurile $i legaturile Din categoria urmelor materie de natura umana (biocriminalistice) fac parte 4, Urmele de fluide umane (sange, saliva, sperma) 2. Urmele de natura osteolog! 3 Urmele altor tesuturi moi 4, Urmele de miros Urme create de animale. Din categoria urmelor forma fac parte: 4. Unmele de picioare 2. Urmele de dint 3, Ummele de coarne. 4, Urmele altor parti ale corpului animalolor (botul, buzele, abdomenul, genunchiul etc.) 5. Urmele sonore. Anatomia, fiziologia ¢i fiziopatologia aparatului forma si marimea lor difera de la o specie la alta Prin urme biologice de natura animala se injeleg produsele de secretie, de excretie si resturile de fesuturi rezultate in procesul savarsini unor fapte penale sau in legatura cu acestea. Asttel Prof univ dt Romeo lulian OLARIU. Nate curs 08:08, Prot Univ dc habs, Cecilia ARSENE 6METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA distingem: urmele de sange; urmele de sperma; urmele de secretie lactaté, urmele de natura piloasa; urmele de miros; alte urme de natura biologica (puf, fulgi, pene, coarne, gheare, copite etc) Urme create de vegetale. Prin urme de natura vegetala se injeleg modificarile produse la fala locului ca urmare a contactului diferitelor plante cu elementele mediului ambiant, modificéri aparute in procesul svarsiri unel infractiuni sau in legatura cu aceasta. Urmele biologice de natura vegetal se pot prezenta la fala locului in diferite ipostaze, cum ar fi: fragmente de plante, tulpini, radacini, frunze, flori, scoarla de copae, fibre de plante industriale, seminte, lastari, polen. Acestea difera In functie de urmatorli factori: natura gi forma suportului, specia, natura organului vegetal influenta factorilor de mediu intern, natura activitatii infractionale, intervalul sours de la formare si pana la descoperire, Urme create de obiecte. Prin urme ale obiectelor se injeleg modificarile aduse la faja loculul ca urmare a contractului diferitelor obiecte cu elementele mediului ambiant, modificari aparute in procesul sdvarsirii unei infraciuni sau in legatura cu aceasta (incaltaminte, imbracaminte, Instrumente, arme, mijloace de transport etc.) Urmele incdltamintei se creeaza prin contactul ce are loc intre aceasta si elementele componente ale locului unde s-a comis fapta penalai (sol, dugumea, mobila, materiale purverulente, covor) Ele ajuté la determinarea drumului parcurs de persoanele ce intereseaz’ la identificarea incaltmintei creatoare, precum gi la furnizarea datelor in legatura cu activitatile desfagurate inaintea, in timpul gi dupa comiterea infractiunil Urmele obiectelor de imbracaminte. Prin urme ale obiectelor de imbracaminte se inteleg modificarile ce apar pe corpul omenesc sau pe suprafata unor obiecte ori pe alte componente ale mediului, ca urmare a contactului lor cu Imbrac&mintea purtata de 0 persoand, in procesul ‘savarsirl unet infractiuni sau In legaturé cu aceasta, Urmete instrumentelor. Prin instrumente infelegem, in sens generic, toate uneltele, sculele, aparatele si orice alte obiecte care se folosesc la savarsirea une! infractiuni (clesti, clocane, cutite, topoare, surubelnile, ferastraie, rangi, leviere etc.) © importanta deosebita o prezinta instrumentele de spargere, prin care putem injelege o varietate foarte mare de obiecte, aparate adaptate sau special construite, precum si orice corp dur, folosite pentru a infrange rezistenta incuietorilor gi a oricaror mijloace utiizate pentru protectia gi paza bunurilor. in aceasta categorie de instrumente sunt incluse nu numai cele care folosese la spargere, in acceptia proprie a cuvantulul gi cele care folosesc la taiere, apasare, topire ete. Urmole mijloacelor de transport. Prin urme ale mijloacelor de transport se Intelege totalitatea transformérilor materiale produse de mijloacele de transport ori parti componente ale lor ce apar pe unele obiecte si corpuri sau In mediul inconjurator, pe timpul savargirii unel infractiuni sau Th legatura cu aceasta Urmele create prin folosirea armelor de foc. Urmele armelor de foc sunt acele elemente materiale care apar pe corpul omenese sau pe diferite obiecte componente ale mediului, rezultate Prot univ of; Romeo lullan OLARIU Note curs 08:08 Prof univ. chabl, Cecilia ARSENE 7METODE DE CHIMIE ANALITICA APLIGATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA in urma producerii impuseaturii, cu ocazia producerii unei infractiuni. La crearea acestel categori de urme participa in mod necesar arma de foo, munitia si diferite suportur (tinte) Urmele legaturilor si nodurilor. Prin urme create de legaturi gi noduri se intelege totalitatea modificarilor produse de ele in ambian{a locului faptei, in procesul savarsirii une infractiuni sau in legatura cu aceasta, Prin folosirea legaturilor gi nodurilor se creeaza urme sub forma de rosaturl, adancituri, decolorari sau alte semne pe suporturile cu care au venit in contact. Scrisul de tipar gi scrisul dactilografiat. Scrisul de tipar $i cel dactilografiat sunt urme ale infractiunii atunci cand au fost executate in procesul savarsiri acesteia sau in legatura cu ea. Urmele sonore create de obiecte. Prin urme sonore create de obiecte se inleleg zgomotele produse de acestea in procesul savarsirii unei infractiuni sau in legatura cu ea. Urme de produse petroliere. Prin urma de produs petrolier se intelege prezenfa lor, in orice cantital, la fafa locului, ca urmare a savarsirii une’ infractiuni ori in legatura cu aceasta, Urmele ce se formeaza pot aparea sub diverse forme, cum ar fi: picaturi, manjituri, pete, scurgeri, dare, imbibair, aglomerati Urme de material plastic. Urmele de material plastic sunt acelea care provin din obiecte confectionate din produse plastice sau din semifinite din acest tip si se afla la fata locului ca urmare a svarsirii unel infractiuni sau in legatura cu aceasta Urme de coloranti. Existenja colorantilor la fata locului si exploatarea lor din punct de vedere criminalistic ofera posibilitatea stabiliri imprejurarilor in care s-a comis fapta, a dovedirl prezentel unei persoane sau obiect oarecare in campul infractiunii, precum si a explicarii anumitor modificari petrecute. Urme de vopsea. Din punct de vedere criminalistic sunt considerate urme de vopsea substantele peliculogene ce se desprind de pe diverse suporturi sau se formeaza pe ele in urma impactului lor cu alte obiecte, in procesul savarsirii unor infractiuni sau in legatura cu aceasta Urme de metale. Actiunea dinamica sub forma de talere, fortare etc. dintre doua sau mai multe corpuri metalice creeaza particule din metalele supuse acestor acliuni, Rezultatul unei asemenea actiuni ~ cand s-a produs In procesul savarsinii unei infractiuni sau in legatura cu aceasta ~ poarta denumirea de urme metalice Urme de soluri gi cnusa. Urmele de sol sunt acele fragmente adusela locul infractiunil ~ sau dislocate din acesta - pe Incdltaminte, Imbracaminte ori alte obiecte purtate de faptuitor sau victima, precum si de mijloacele de transport folosite in procesul savarsini infractiunil ori in legatura ‘cu acesta. in incendil, explozii, tentative de distrugere elc., resturile ramase la fata locului sub forma de cenusa constitule urme pretioase ce pot servi la determinarea constituentilor anorganici ai substantelor arse. Urme de sticla. In procesul sAvarsirii unei infractiuni, sticla, indiferent de forma in care se afla, poate ldsa urme, fie datorita contactului cu diferite obiecte, corpur, fie drept consecings a unor factori mecanici sau termici. Prot univ dt: Romeo lulian OLARIU otis curs 08-00, Prot univ drhabll Cecilia ARSENE 8METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Urme de hartic. La fata locului hartia poate fi gasita in starea ei naturald (ruptd, taiata, sifonata, perforata etc.) sau arsa (carbonizata pe toata suprafata sau numai partial) Urme de cerneluri, tuguri $i paste de scris, Prin urme de cemeluri, tuguri sau paste de scris se Infelege prezenta unor asemenea substante la fata locului, in cantitati sau forme diferite, ca urmare a savarsirii une’ infractiuni sau in legatura cu aceasta Urme de produse textile. Sunt considerate urme de produse textile tragmentele, firele sau fibrele provenite de la obiectele de imbracaminte, de lenjerie, accesorii ale lor sau orice alte obiecte confectionate din asemenea produse, a céror prezenta la fata locului este determinata de savargirea unei infractiuni Urme de produse alimentare. Produsole alimentare sunt considerate ca urme atunci cand prezenfa lor la fala locului are legatura cu infractiunea savarsita. Urme de natura pulverulent, Matcrialele pulverulente constituie urme atunci cand prezenta lor la fata locului este determinata de savarsirea une infracliuni sau in legatura cu aceasta Urme toxice. Prin urme toxice se injeleg substanjele toxice ca atare, precum gi soluile acestora prezente la fata locului pe diverse suporturi sau recipiente, a caror existent are legaturé cu infractiunea savarsita Urme create de unele fenomene. Din categoria urmelor create de incendii, explozii si unele catastrofe Il) Urmele dupa factorul primitor Urme primite de om. Omul poate primi ume create de tot} factorii creator. Astfel de urme sunt particule de prat, pote de vopsea, vaselina, snge, urme ale strangulari ete in cadrul procesului de perceptie omul poate reine si unele urme care dispar de la locul faptei odata cu consumarea infractiunilor, cum sunt: caracteristicile mersului infractorului, culoarea Imbrcamintei si obiectelor ce le purta asupra sa, succesiunea activitatilor desfagurate de faptuitor Urme primite de animale. Reprezinta acele modificdri produse asupra corpulul avestora sub actiunea factorilor creatori de urme (ranirea, imprimarea pe bland sau pe pielea animalulul intoxicatti ete.) Urme primite de vegetale. Constau in: taieturi, retezaturi, smulgeri, rupert saul imprimari de diferite obiecte sau substante, pete de sange, de vaselina etc, Urme primite de obiecte. Din aceasta categorie putem aminti: urmele de Incailfaminte create in teren moale, urmele instrumentelor de spargere in tocul usii sau geamului, urmele sonore inregistrate, imaginile de pe pelicule foto sau inregistrarile video, daca sunt imagini neprelucrate. Ill) Urmete dupa felul lor se clasifica In urme forma, urme materie, urme pozitionale. 4. Urmele forma reproduc conturul exterior al faclorului creator de urma ori linia de rupere @ acestuia In funotie de procesul de migcare al celor doi factori, urmele forma se subdivid in Prof univ. d, Romeo tulian OLARIU Note cus 08-09 Prot univ dchabil. Cecilia ARSENE °METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA = urme statice, ce se formeaza prin apasare, lovire, presare, rostogolire, fara ca suprafata factorului creator de urm’ s& alunece pe suprafata factorului primitor de urma in momentul contactulul (urmele de maini formate prin atingerea sau prinderea obiectelor, urmele create de pneurile vehiculelor in timpul rulari, urmele de incaltaminte etc.); = urme dinamice, ce se formeaza atunci cénd suprafetele de contact ale celor dou obiecte ~ cel creator gi cel primitor de urma ~ se afla in migcare unele fala de altele (urme de derapare, urmele create de ghinturile fevii pe glont, urma creaté de topor, ferastrau etc.) Urmele forma se mai pot clasifica gi = vizibile cu ochiul liber (colorate); — latente (invizibile) din cauza substantei incolore care le creeaza (ex: urmele de maini create prin depunerea de sudoare produse de secretia glandelor sudoripare gi sebacee de la nivelul piel, nefiind vizibile cu ochiul liber, deoarece substanta nu este colorata).. 2. Urmele materie Aceste urme cuprind produsele, substantele sau peliculele de naturd organic’ sau anorganica descoperite la fata locului Astfel de urme sunt — produsele biologice de natura umana ori animala (sénge, saliva, sperma, fire de par elc.): = de natura vegetala (seminte, crengi, fructe ete.) ~ substanje chimice de natura organica sau anorganica (ex: cioburi de sticla, particule de vopsea, pain ale unor obiecte etc.) 3. Urmele pozitionale Sunt reprezentate de schimbarile pozitilor iniiale ale obiectelor sau subansamblelor acestora, in procesul savargirii unei infracliuni si care au legaturé cu aceasta (ex: sertar deschis, fereastra gasita in alta pozitie de cum a fost lisala de parlea valémala, un aparat de bord blocat, schimbatorul de viteze gasit cuplat intr-o anumita treapta de viteza In urma unui accident rutier etc). IV) Urmele dupa marime Acestea se clasifica in — macrourme, ce reprezinta urmele form sau materie de dimensiuni atat de mari incat pot fi descoperite si examinate cu ochiul liber (urmele de pneuri, de incail{aminte, parti din obiecte etc.); — microurmele, acele urme forma sau materie, mici sau foarte mici, a caror descoperire, ridicare $i examinare necesité folosirea unor mijloace tehnice precum: lupa, microscopul, stereomicroscop ete. (ex: striatiile create de instrumentele de spargere, particulele microscopice de praf, stick oi metal etc.) V) urmele dupa valoarea lor in procesul de identificare © prima grupa este reprezentatd de urmele care furnizeaza elemente pentru lamurirea diferitelor Imprejurari ale comiterii infractiunii. in aceasté categorie intra urmele pozitionale (fereastra Prot univ dr Romeo tullan OLARIU Noite cus 08-09 Prot univ drhabil Cecilia ARSENE 10METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA deschisa, acul vitezometrului blocat la o anumita viteza in cazul unui accident de circulatie, limbile blocate ale unui ceas de mana spart gasit asupra victimei care s-a luptal cu infractorul etc.) © alta categorie este data de urmole care ajuté la stabilirea apartenentei de gen, grup, categorie sau specie, adic acele urme ce contin caracteristici individuale, tnsa insuficiente identificari factorului creator. In aceasta categorie includem urmele forma dinamice de Iranare create de pneul unui vehicul, urme de tarare pe carosabil, urme papilare create in migeare ete. Mai existé o categorie a urmelor dupa valoarea lor, si anume urmele ce permit identificarea factorului creator. Sunt reprezentate de acele ume care contin suficiente caracteristic! individusle pentru identificarea factorului creator. in acest sens putem aminti: urmele de maini, de miros, scrisul, urmele ghinturilor evil pe glont, sangele ete, Prezenta utmelor in cmpul infractiunil nu prezint& nicio valoare daca acestea rman necunoscute organului judiciar. Toomai de aceea, urmele trebuie descoperite i examinate, apot trimise la specialisti care in urma examinarilor intocmese raportul de constatare tehnico-slinfificé ori de expertizd criminalistic& conferindute in acest fel valoare judiciara ca probe. In laboratoarele de traseologie, prin expertizele si constatarile tehnicostiinifice efectuate se pot rezolva urmatoarele probleme: 1, identificarea persoanelor dupa: urmele de dinti, urmele de urechi, urmele de buze, nas sau alte zone ale fetei; 2. se stabileste dact doud sau mai multe fotogratii reprezinta aceeasi persoana (expertiza de portret); 3. stabilirea starii de funcjionare a sistemelor de inchidere gi asigurare; 4, identificarea instrumentelor folosite la forlarea sistemelor de inchidere gi asigurare: 6, stabilirea modului de functionare a dispozitivelor folosite la fortarea sistemelor de inchidere $i asigurare; 6. identificarea mijloacelor de transport; 7. stabilirea intregului dupa partile sale componente; 8. identificarea obiectelor de Imbrac&minte gi Inealféminte; 9. identificarea instrumentelor de lovire (contondente, taietoare, taictoare - injepatoare, taietoare- despicatoare, Intepatoare); 10. identificarea animalelor dupa urmele de picioare: 14. identificarea seriilor de identificare a autovehiculelor si armelor de foc. Schema generala de clasificare a urmelor 1. DUPA FACTORUL CREATOR Des ~ t (es) Gee): es) (ez) Prot unio Romeo tullan OLARIU NNobje cus 06.08, Prot univ. rhabil, Ceciia ARSENE "METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA IL. DUPA FACTORUL PRIMITOR Tia pac ee) { I. DUPA FELUL LOR a ( Unme forma J { Urme materiale {_ Urme pozitionale J 9 UeISANS de suprafata youstue eameu 9p 290% ‘yeioan eaeu 9p 2q0hd ‘uauepe AP ‘oui wane =p a1SQNS eouuedioue eae ‘HBO HENSSP >P pougyuad TOS PAPE ‘uid ayeuuoy IV. DUPA MARIME) ,. ¥.DUPA VALOAREA LOR iN PROCESUL DI clement entra emacs Aitertetorimprejuratt ale savarsnifractans Ure car joa a stables aparteentet lagen Prof univ dr: Romeo lulian OLARIU Prof univ dr hab Coclia ARSENEMETODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 7.3 Activitati tehnice ce se desfasoara criminalistic Pentru aflarea adevarului intr-o cauza penala, organele abilitate trebuie sa aplice principiul rolulul activ al organelor judiciare inca din momentul luarii la cunostinta (direct sau indirect) despre comiterea une! infractiuni Organele judiciare care constata fapte ce constitule infractiuni trebuie sa actioneze, singuri ‘sau alaturi de echipa operativa de cercetare la fata locului pentru descoperirea, conservarea, interpretarea, fixarea, ridicarea ambalarea si transportul urmelor aflate la locul faptei Totodata, pentru efectuarea examinarilor criminalistice in conditii de laborator, criminalisti pot crea modele pentru comparatie de la obiectele presupuse ca au creal urma respectiva (ex: amprentarea persoanelor) Principalele activitati tehnice care se desfasoara in astfel de situatii sunt prezentate in continuare. legatura cu prelevarea urmelor de interes 7.3.1 Operatii tehnice privind prelevarea urmelor de interes criminalistic In functie de natura infractiunii comise, de particularitatile locului faptei si de modul de operare al infractorului, pentru descoperirea urmelor se va cauta sa se reconstituie mintal fiecare faza a desfasurarii activitatii infractionale, parcurgand, atunci cand este posibil, cu atentie traseul infractiunil, Pe parcursul cercetarii, fiecare obiect despre care se presupune ca a fost folosit sau atins de infractor va fi examinat cu grija, pentru a descoperi pe el eventualele urme. Descoperirea urmelor presupune cercetarea sistematica si amanuntita a locului savarsirii unei infractiunii, prin observare nemijlocita sau cu ajutorul unor mijloace tehnice In functie de natura si dimensiunile urmei, pentru descoperire se aplica unul din urmatoarele procedee: a) Macrourmele (urmele vizibile) se descopera cu ochiul liber; b) Urmele latente (invizibile) se descopera prin folosirea unor procedee, precum: - ou fascicul de lumina dirijat incident; - cu aparate optice de marit (microurmele) O parte insemnata a examinarilor criminalistice se face prin tehnica vizuala. Aceasta presupune utilizarea de mijloace optice cu putere de marire, permitand observarea unor detalii caracteristice, a unor elemente deosebite etc In baza cercetarilor stiintifice se poate afirma faptul ca acuitatea vizuala omeneasca se situeaza la limita zecimilor de milimetru, sub aceasta limita ea devenind foarte redusa. Vederea binoculara nu mai permite perceperea spatiala pentru obiectele de dimensiuni microscopice sau pentru detalille individuale aflate sub aceasta limita dimensionala. Pentru asifel de situatii se folosesc instrumente precum Lupa criminalistica, care in functie de caz poate fi in varianta simpla, de laborator, dotata cu sistem de iluminare si uneori cu surse de radiatii UV sau IR. Mai pot fi si de tip binoculare, fixate pe cap care permite mobilitate si lucrul cu ambele maini Microscopul optic este un instrument foarte utilizat in examinarile de laborator, pentru traseologie, balistica, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie. Tipuri de microscoape optice: a) stereo microscopul - larg utilizat in examinarea in relief a supratetei obiectelor. Ofera © mare claritate in profunzime, chiar daca nu are 0 acuitate atat de mare ca si microscopul clasic. Prot univ de; Romeo lulian OLARIU Notte curs 08.09, Prot univ di habil. Cecilia ARSENE 13METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA b) microscopul comparator - este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent in examinarile de balistica si traseologie. Permite compararea a doua obiecte din care unul este cel in litigiu provenit de la locul faptei (glont, tub cartus, obiect cu urme de spargere, fortare, fire de par), iar celalalt provine de la 0 sursa certa (arma suspecta, instrument suspect ). Un sistem de prisme permite unificarea imaginilor si suprapunerea celor doua obiecte (urme), compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare. ©) microscoape in spectru invizibil - IR( intrarosu), UV(ultra-violet) - destinate in special examinarii documentelor falsificate (suspecte), urmelor de tragere cu arme de foc si unor urme biologice (sputa etc.) d) microscoape optice cu destinatii speciale - pentru masurarea unor valori unghiulare (ghinturi pe teava armei), pentru masurarea rugozitatii supratetelor, cu grosismente pentru dimensiuni de nivelul milimicronilor. e) microscoape electronice (prin transmisie sau prin baleiaj) - sunt utilizate mai nou in examinarea urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc. Laboratoarele moderne utilizeaza mult tehnica asistata de calculator pentru examinari traseologice, balistice, examinarea actelor: 1) prin transparenta; 2) sub radiatii UV, IR, gamma, beta, X (folosirea acestor procedee nu aduce moditicari urmelor, in sensul distrugerii sau deteriorarii); 3) prin relevare, folosind tehnici precum: pudrare, aburire cu vapori de iod, tratare cu solutii chimice; 4) folosirea detectoarelor de metale; de radiatii, de gaze etc. 5) folosirea magnetului si a electromagnetului 7.3.2 Conservarea urmelor Conservarea urmelor presupune luarea tuturor masurilor necesare pentru protejarea acestora, astfel incat acestea sa nu fie distruse sau deteriorate intentionat sau neintentionat prin actiunea diferitelor persoane, a animalelor sau intemperillor (zapada, ploaie, vant etc.) pana cand vor fi fixate, ridicate si ambalate. Exista 0 serie de procedee ce pot fi folosite pentru conservarea urmelor, in functie de natura urmei, locul unde au fost descoperite, precum si de factorii care pot influenta integritatea lor, Distingem urmatoarele procedee: a) acoperirea urmei cu diferite obiecte folosind lazi, cutii, vase, hartie, scanduri etc.; b) incercuirea urmei cu creta, caramida etc.; folosirea acestui procedeu atentioneaza persoanele sa nu calce (atinga) urma respectiva, oferind in acelasi timp o mai buna vizualizare pe fotografia sau pe filmul judiciar; ©) jalonarea si numerotarea urmelor descoperite este 0 operatiune ce se poate face inainte sau dupa incercuire si consta in atasarea de numere langa fiecare urma si obiect principal de la fata locului, in vederea individualizarii acesteia; 4) aplicarea unor procedee speciale, cum sunt: ambalarea obiectelor ce poarta urme de miros, uscarea sangelui la umbra, frigorificarea urmelor biologice, indiguirea urmelor de adancime ete. 7.3.3 Interpretarea urmelor In sens criminalistic, interpretarea urmelor reprezinta examinarea amanuntita a fiecarei urme si corelarea acesteia cu celelalte elemente din ambianta locului faptei, in vederea Prof univ gr Romeo lullan OLARIU, Note cus 08-08 Prof univ drhabi, Cocilia ARSENE “METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA explicarii mecanismului formarii urmei si obtinerii unor indicii despre factorul creator si despre imprejurarile comiterii faptei. La locul faptei, spre exemplu, putem descoperi urmatoarele categorii de urme de maini; ale urmelor de incaltaminte; create de mijloace de transport; create de instrumentele de spargere: de sange sau de alte substante biologice; In urma interpretarii urmelor de maini putem afla unele date privind numarul persoanelor, activitatile desfasurate de acestea la locul infractiunii, vechimea urmei, unele matformatii a nivelul mainii etc. In urma interpretarii urmelor de incaltaminte se pot obtine informatii privind: numarul persoanelor, activitatile desfasurate de acestea, directia reala de deplasare, sexul si varsta persoanei care a creat cararea de urme, unele particularitati anatomice sau ale mersului ete. In cazul urmelor create de mijloacele de transport putem obtine date privind: tipul, felul, marca vehiculului, directia de deplasare, conditile care au favorizat comiterea faptei, unele defectiuni tehnice, viteza de deplasare, date despre incarcatura etc. Prin interpretarea urmelor de sange sau de alte substante biologice descoperite ia fata locului, putem afla date referitoare la: natura sangelui (uman sau animal), inaltimea de la care a cazut, activitatile infractionale de la fata locului, directia in care a fost deplasat cadavrul, ce zona a corpului a fost lezata si vechimea leziunii etc. In timpul interpretarii urmelor descoperite in campul infractional este indicat, pe cat posibil, ca acestea sa nu fie deplasate de la locul lor. Daca acest lucru nu este posibil, se recomanda ca interpretarea lor sa se faca dupa ce s-a realizat fixarea urmelor descoperite. 7.3.4 Fixarea urmelor La fata locului savarsirii unei infractiuni este necesara fixarea urmelor descoperite. In sens criminalistic, a fixa 0 urma inseamna a determina natura, calitatea, forma, culoarea, amplasamentul, dimensiunile si pozitia acesteia. Procedee de fixare a urmelor 1. Prin descriere in: = procesul-verbal de cercetare la fata locului - raportul de constatare tehnico-stiintitica sau de expertiza 2. Cu ajutorul unor mijloace tehnice, precum - ortografia judiciara; = filmul judiciar; = schita; - desen Descrierea urmelor in continutul procesului-verbal de cercetare la fata locului, ofera multiple posibilitati de a arata toate aspectele constatate cu acest prilej. Astfel, in procesul verbal de cercetare la fata locului, in functie de natura urmelor, se vor descrie aspecte cum sunt: numarul urmelor, amplasamentul, forma, marimea, culoarea, dimensiunile urmelor sau obiectelor principale, daca sunt de suprafata sau de adancime, caracteristici ce pot conduce fa identificarea lor (marca, serie, rupturi, zgarieturi ete.) Fixarea prin descriere in procesul-verbal de cercetare la fata locului se face respectand urmatoarele reguli’ Prof univ ot, Romeo tulian OLARIU ae ers 08-09 Prof univ athabil, Cecilia ARSENE 8METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA a) se precizeaza locul descoperirii urmei, indicand distantele fata de diferite puncte de reper fixe (usa, pat, pod, inaltimea fata de sol, podea etc.); b) se precizeaza cu exactitate natura, dimensiunile, culoarea, tipul, subtipul si calitatea urmelor si a factorilor primitori de urme; ©) se descrie conditile in care s-au descoperit (exemplu: incapere intunecoasa, beci umed sau apa, in sol umed etc. ); d) se precizeaza starea timpului (vremea): timp senin, vant, ger, ploaie ete; €) se descriu operatiile tehnico-criminalistice executate la fata locului (metodele de descoperire, conservare, fixare, ridicare, aplicare si mijloacele tehnice utilizate). Exempla. In partea de jos a cercevelei stanga a ferestrei de la sufragerie, gasita in pozitia - deschis -, au fost descoperite prin relevare cu praf galben fluorescent 3 urme papilare grupate astfel: 2 urme de tipul bideltic aflate in centrul si in partea interioara a cercevelei si o urma de tipul sinistrodeltic in partea exterioara, aproximativ in dreptul celor din partea interioara. Dupa fotografiere, urmele au fost ridicate cu hartie folio de culoare neagra, pe spatele careia au semnat martorii asistenti, si ambalata in plicul nr. 2 sigilate cu sigiliul nr.__.” 7.3.8 Ridicarea urmelor Ridicarea urmelor constituie o activitate obligatorie ce se efectueaza dupa fixarea lor prin procedeele cunoscute, activitate ce se desfasoara in faza dinamica a cercetarii la fata Jocului. In vederea ridicari urmelor, se pot aplica diferite procedee, luand in considerare urmatoarea ordine de referinta 1. ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare 2. ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator a. ridicarea urmei ca atare b. ridicarea prin transferare ©. ridicarea cu ajutorul mulajelor. 1. Ridicarea imaginii urmei prin fotografiere sau filmare este indicata a se aplica inaintea oricarei alte metode de ridicare, deoarece in caz de distrugere sau deteriorare a urmei, sa ramana imaginea acesteia 2. Ridicarea urmelor odata cu obiectul purtator se aplica ori de cate ori este posibil, respectand urmatoarele reguli - obiectul sa nu aiba dimensiuni sau greutate mare; - prin ridicare sa nu se distruga urma si sa nu se produca pagube; - $a nu se impiedice desfasurarea normala a activitatii la locul respectiv ori sa nu se aduca atingere gradului de confort al persoanelor, - sanu se puna in pericol viata ori sanatatea persoanelor. Prot univ de Rome lulisn OLARIU Notte cus 08-09, Prot univ dehabil Cociia ARSENE 16a) Ridicarea urmei ca atare se aplica in cazul urmelor materie, iar in functie de starea de agregare si de dimensiunile lor se poate folosi una din urmatoarele tehnici: = prinderea cu mana sau cu penseta (protejata uneori cu vata): - desprinderea sau razuirea urmelor de pe suportul pe care se afia; - prin absorbtie cu pipeta, seringa sau cu tampon steril de vata sau tifon = cu ajutorul magnetului (in cazul metalelor feroase); - prin maturare (cu ajutorul pensulei din par de porc de exemplu); - prin decupare (urmele de vopsea impregnate in textile nu pot fi ridicate decat prin decuparea materialului) in toate tehnicile de ridicare a urmei ca atare se va avea grija ca prin ridicare sa nu se distruga si sa nu se modifice urmele b) Ridicarea prin transferare se aplica in cazul urmelor create prin depunere ori prin detasare de pulbere de pe suprafete dure, ori in cazul urmelor papilare relevate cu diferite pulberi, transferarea realizandu-se pe folii adezive. Metoda aceasta se foloseste doar in situatia in care ridicarea cu obiectul purtator nu este posibila si numai dupa ce urma a fost fotografiata la scara. Pentru a avea forta probanta, este indicat ca pe spatele hartiei folio sa se noteze locul de unde a fost ridicata si sa semneze martorii asistenti ¢) Ridicarea urmelor cu ajutorul mulajelor. Acest procedeu se foloseste in situatille in care in campul infractiunii sunt descoperite urme de adancime (create de incaltaminte, de mijloace de transport, de instrumente de spargere, ori de animale), dupa fotografierea sau filmarea lor la scara, folosind mulajul de ghips, parafina, plastilina etc. 7.3.6 Ambalarea urmelor Pentru a putea fi protejate pe timpul transportului de la locul ridicarii pana la laboratorul criminalistic ori la alte laboratoare, urmele se vor ambala in plicuri, pachete, cutil, recipiente etc., in raport de natura flecareia (ex: mulajul de ghips in cutii, lichidele in flacoane sterile, hartia folio cu urmele papilare se ambaleaza in plicur). ‘Ambalarea urmelor ori obiectelor purtatoare de urme se face cu respectarea urmatoarelor reguli = se alege tipul de ambalaj corespunzator naturil urmei, - fiecare urma se ambaleaza separat, = ambalajul sa asigure protectia urmei sau obiectului purtator de urma; - se sigileaza ambalajul pentru a inlatura posibilitatea pierderii ori inlocuirii urmei sau obiectului purtator de urma; - se eticheteaza ambalajul, pe eticheta consemnandu-se cel putin urmatoarele date: ce urma contin, de unde si cand a fost ridicata, semnaturile organului de cercetare penala si ale martorilor asistenti; - daca se impune, se vor face si alte mentiuni, cum sunt: "frag se feri de umezeala' eto. "a nu se rasturna”, Prof ual, or: Romeo tulian OLARIU Note cus 08.08 Prot univ. rnabil. Cectia ARSENE 1"METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Ambalarea urmelor si a corpurilor delicte are o importanta deosebita in procesul cercetarii locului infractiunii, deoarece prin procedee si tehnici specifice se evita distrugerea sau deteriorarea urmelor infractiunii sau a obiectelor care au folosit la savarsirea acesteia, putand fi folosite ulterior la identificarea autorului faptei penale. Ambalarea urmelor pune probleme dificile, mai ales cand sunt fragile, volatile ori perisabile (secretii biologice, tesuturi organice, produse petroliere, alimente s.a.). Pentru ca obiectele purtatoare de urme sa poata fi transportate de la locul faptei la laboratorul de expertiza criminalistica trebuie respectate anumite reguli care s-au fixat in practica de manipulare a acestor obiecte. Ca regula generala, orice urma se ambaleaza separat in functie de locul unde a fost descoperita Exemple. 1) daca sunt mai multe fire de par intr-un singur loc, se ambaleaza separat, 2) daca se afla un smoc de par intr-un singur loc, se ambaleaza in intregime, 3) daca sunt fragmente de hartie se ambaleaza separat pe teancuri de fragmente, asa cum s-au descoperit; 4) alat petele de sange, cat si imbracamintea sau obiectele purtatoare de urme de sange se usuca la temperatura camerei inainte de a fi ambalate, pentru a se elimina posibilitatea alterarii rapide a urmelor sanguinolente; 5) se va evita ambalarea urmelor de sange (sau a altor urme biologice) in pungi sau saci de plastic; 6) tesuturile organice vor fi ambalate de catre medicul legist; 7). indiferent de forma in care se descopera (solida, lichida, pe un anumit suport), toxicele (substantele ce le contin) se ambaleaza separat, in recipiente perfect curate. Capacitatea recipientelor va fi corespunzatoare cantitatii ridicate; 8) se interzice ambalarea substantelor toxice in pungi (plicuri) de hartie deoarece acestea se pot dezlipi, rupe sau imbiba cu toxic si exista pericolul ca persoanele care le manuiesc, necunoscand natura lor, sa se intoxice. De asemenea, unele toxice isi modifica proprietatile in contact cu aerul, se altereaza, se volatilizeaza, viteza acestor transformari fiind invers proportionala cu cantitatea ridicata; 9) obiectele sau produsele vegetale care pot contine urme toxice nu se usuca inainte de ambalare, deoarece exista riscul pierderii toxicelor volatile; 10) gazele toxice se ridica de specialisti in recipiente anume destinate; 11) nu se admite ambalarea hartiilor arse in recipiente cu vata deoarece fibrele acesteia adera la supratata hartiei si cu ocazia detasari lor urmele se faramiteaza; 12) fiecare ambalaj este sigilat si etichetat, Pe fiecare eticheta se mentioneaza cel putin: - numarul de ordine - ce reprezinta - data si locul recoltari -calitatea - numele si semnatura celui care a ridicat-o si ale martorilor asistenti 7.3.7 Ambalarea unor obiecte purtatoare de urme Ambalarea obiectelor purtatoare de urme papilare: = bucatile sparte de geam care pot contine urme papilare se vor ambala in cutii de carton sprijinite de dopuri de pluta, astfel ca cele doua fete purtatoare de urme sa nu vina in contact cu pereti cutie - paharele se pot ambala intre doua scandurele, legate de-a curmezisul cu 0 sfoara, in partea de jos fixate cu cateva tinte, Prot univ at, Romeo lulan OLARIV Note curs 08-08 Prot univ drhebil Cecilia ARSENE 8METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA = inscrisurile si orice obiect din hartie, despre care se presupune ca poarta urme latente de maini, se ambaleaza cu grija in cutii de carton, asa cum au fost descoperite, fara a se aduce atingere valorii documentului sau a se distruge urmele Ambalarea obiectelor purtatoare de urme de dinti = alimentele purtatoare de astfel de urme vor fi astfel conservate pentru a se preveni alterarea sau deformarea acestora (untul sau ciocolata se pastreaza la temperatura scazuta); - fructele care contin urme de dinti se introduc intr-o solutle de formol sau sunt impachetate intr-o hartie imbibata cu aceasta solutie. ‘Ambalarea urmelor de sange: ~ urmele de sange ridicate de pe sol se vor impacheta impreuna cu substratul recoltat in colete de carton astfel incat sa nu se produca faramitarea - diferitele suporturi care contin urme sanguine se ambaleaza in hartie curata Ambalarea urmelor de saliva: = se va ambala in stare uscata obiectul care contine urma si se va expedia urgent la laboratorul de specialitate pentru a nu se distruge antigenele Ambalarea urmelor de fluide umane si a altor tesuturi moi: = panza sau tamponul pe care a fost ridicata urma se usuca si se ambaleaza in hartie curata; = urmele de tesuturi organice se vor ambala in recipiente cu lichid fixator-conservator in care se mentine o temperatura de +4°C. Recipientele vor fi prevazute cu dopuri de sticla rodate. Pe una din suprafetete coletului se va face mentiunea "fragil", - eprubetele care contin secretii biologice trebuie pastrate la frigider. Ambalarea firelor de par: = firele de par se ambaleaza in eprubete sau plicuri separate (din plastic), in functie de locul unde au fost descoperite, pentru a se pastra intacte depunerile de pe tija firulul. Se vor ridica acele fire care au radacina, aceasta ajutand la identificarea persoanel careia ii apartine firul de par. Ambelarea urmelor offactive = panza speciala pe care a fost ridicata urma de miros va fi introdusa intr-un vas de sticla steril, care va fi inchis ermetic, Astfel conservata, urma va putea fi pastrata multi ani, avand desigur mentlonate pe vas locul, data si modul de ridicare. Ambalarea urmelor de toxice = substantele toxice si urmele care sunt sau contin substante toxice, daca se afla in stare solida (pulverulenta, cristalizata), se ambaleaza in borcane din sticla sau pungi din material plastic rezistente care, inainte de utilizare, se incearca prin insuflarea unul curent de aer pentru a li se stabili integritatea sau eventualele fisuri. Inchiderea acestora se face cat mai etans posibil, = substantele toxice sub forma lichida se ambaleaza in recipiente din sticla. Pentru inchiderea recipientelor ce nu sunt prevazute cu dop, filet sau din sticla se utllizeaza dopuri din pluta sau din cauciuc, imbracate intr-o folie de material plastic. Dopurile utilizate vor fi intotdeauna perfect curate si lipsite de miros; - fiolele pline sau goale care contin sau au in continut substante toxice se invelesc intai in vata si apoi se ambaleaza in cutii (borcane). Daca gatul fiolel este spart se procedeaza la ambalare numai dupa inchiderea orificiulul existent, pentru a nu se pierde urmele de toxic ramase. Daca fiola este sparta in mai multe parti, aceasta nu se mai protejeaza cu vata, ci se introduce direct intr-un tub de sticla sau material plastic. Ambalarea urmelor de sticla Prot unl, dr, Remee lullan OLARIU Note curs 08-08 Prot univ crab. Cociia ARSENE 19METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA, - se face astfel incat sa nu se stearga celelalte urme ce se gasesc pe cioburile (particulele) ridicate; - daca se descopera pe un perimetru restrans mai multe fragmente de sticla care fac parte din acelasi intreg este recomandabil ca ambalarea sa se faca dupa reconstituirea intregului, ce se va realiza cu grija, pentru a nu se distruge celelalte urme. Ambalarea urmelor de hartie = se va efectua in vase, cutii din material plastic sau din sticla pentru a le feri de actiunea agentilor atmosferici sau a celor chimici, pentru a se pastra integritatea, mirosul si aspectul lor, pentru a nu se desprinde scamele de hartie sau distruge eventualele urme de alta natura, pentru a nu se scurge cenusa; = ambalajele vor fi uscate si curate pentru a nu impurifica urmele de hartie si substantele care au aderat la ele si a nu deteriora diferitele urme, scrisuri sau semne; - indiferent de forma (fragmente arse sau nearse, scrumizate etc.) urmele de hartie nu se amesteca, ci se ambaleaza separat, numerotandu-se ordinea descoperiri lor. balarea urmelor metalice de natura neferoasa - urmele de natura metalica pot fi ambalate impreuna cu obiectul purtator (imbracaminte, panza de bomfaier, pila etc.) dar numai atunci cand nu exista pericolul desprinderii particulelor; - se face in cutii de sticla sau de material plastic transparent. Ambalarea urmeior de vopsea = ambalarea particulelor de vopsea se va face in cutii de carton pentru a se evita faramitarea lor pe timpul transportului; - in unele cazuri, ambalarea urmelor de vopsea se va face in eprubete care vor fi protejate in modul aratat la punctele anterioare; - daca se ridica obiecte purtatoare de urme de vopsea, ambalarea lor se va face in cutii de lemn sau carton astfe! incat zonele unde se afla urmele sa fie protejate cat mai bine. Ambalarea produselor petroliere = se Va face in pungi de polietilena bine legate sau in recipiente din sticla astupate etans, pentru a nu se volatiliza. Ambalarea corpurilor delicte - Ambalarea instrumentelor care au folosit la savarsirea infractiunii (leviere, ciocane, clesti, surubelnite, fierastraie, speracie, cutite, arme, etc.) se realizeaza in conditi impuse de necesitatea protejarii urmelor de maini, biologice ori de alta natura, aflate pe aceste corpuri delicte. Corpurile delicte sunt ambalate separat cum au fost descoperite, in cutii de carton, find spfjinite de dopuri de pluta sau legate de unul din peretii cutiei de carton, pentru ca urmele sa nu se stearga Exemplu; cutitele se ambaleaza cu ajutorul unui dop de pluta in care se infige varful cutitului si apoi sunt legate de o placa de carton. Fiecare ambalaj este sigilat avand indicat pe eticheta cel putin urmatoarele: = locul si timpul cand s-a descoperit; - metodele folosite la ridicare; - numele si semnatura celui care a ridicat corpul delict si a martorilor asistenti Armele de foc - Aspecte specifice privind ambalarea urmelor: - gura tevii armei se leaga cu o bucata de panza pentru a nu patrunde nimic in timpul transportului si a nu se pierde nimic din continutul tevii; Prot univ ot, Remeo lulian OLARIU Noe curs 08-08, Prot univ dt hab. Ceelia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA - diferitele substante depuse pe arma (exemplu: fire de par, sange) se introduc in eprubete, indicandu-se locul unde au fost descoperite. - pulberea (arsa, nearsa), vaselina, uleiul etc. se introduc separat in eprubete curate si bine uscate; - suruburile, fragmentele de arcuri sau alte piese de dimensiuni mici se ambaleaza separat pentru evitarea pierderii unor microurme, folosindu-se cutii captusite cu vata | arma se acopera cu hartie curata si se ambaleaza intr-o cutie potrivita pentru evitarea socurilor. Daca in conditii normale arma poate fi ambalata asa, in ipoteza prezentel unor urme biologice (sange sau tesuturi moi, pe teava sau chiulasa) atunci aceasta se va ambala intr-o cutie fixata de partile pe care nu sunt urme si folosindu-se materiale cu suprafata neteda, neabsorbanta ; = incareatorul si cartusele descoperite in arma sau in jurul ei, precum si tuburile si proiectilele trase se ambaleaza separat in hartie, introducandu-se apoi in plicut sau util mici. Se interzice - introducerea de corpuri de vata sau alt material pe gura tevil; = aplicarea etichetelor sau inscrierea de mentiuni direct pe proiectile pentru a se evita deteriorarea urmelor. Aceste mentiuni se scriu pe etichete care se leaga de proiectile ori se introduc in tuburi. Spre deosebire de celelalte corpuri delicte ambalate, in cazul armelor de foc, pe etichete care insotesc coletul se mai fac cel putin urmatoarele precizan: - seria armei; - daca a fost sau nu incarcata, ‘Acelasi procedeu de ambalare, indicare a datelor si sigilare a coletelor se aplica si in cazul corpurilor delicte ridicate de la persoanele banuite de a le fi folosit in scop de infractiune, pentru examinarea lor la laboratorul de expertiza criminalistica 7.3.8 Transportul urmelor sia corpurilor delicte Impreuna cu celelalte activitati specifice care se desfasoara in cadrul procesului identificarii autorului faptei penale, transportul urmelor si corpurilor delicte are o importanta capitala. Prin urmare, el trebuie sa se faca in conditii optime pentru ca urmele si mijloacele materiale de proba care au constitvit obiectul cercetarii infractiunii sa ajunga la laboratorul de expertiza criminalistica asa cum au fost ridicate Transportul_urmelor de _sange si a alfor urme de natura biologica: se transporta cu rapiditate, fiind pastrate pe intregul traseu la o temperatura scazuta (minus 18 grade) in frigidere mobile, lazi cu gheata carbonica Transportul urmelor de foxico: se va fave in cel mai scurt timp posibil de la ridicare si cu respectarea dispozitllor legale, de persoane instruite special si numai dupa luarea tuturor masurilor in vederea eliminarii posibilitatii spargerii recipientului in care s-a recoltat, a scurgerii sau alterarii. Se interzice expedierea prin posta a substantelor si produselor toxice, existand riscul producerii de intoxicari, ca urmare a spargerii ambalajelor sau a scurgerii continutului lor. Transportul urmelor de sticla: se va face evitandu-se in mod deosebit socurile si loviturile de alte obiecte. Prof, univ dt, Romeo lullan OLARIU Notie crs 08.09 Prof univ drhabil. Cecilia ARSENE a