METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA cn Metode de analiza spectrala moleculara si atomica. 1 Generalitati La sfarsitul secolului XIX cele mai multe metode de analiz’ chimicé cantitativa se bazau pe gravimetrie si titrimetrie, ca metode analitice. Cu aceste metode analistul putea Obtine rezultate de mare acuratete dar erau aplicabile numai la analiza analitilor majori si minori. Alte metode aparute in aceasta perioadé au fost concentrate asupra analizei cantitative care vizau nivelul de “urme” ale analitilor din proba. Una din aceste metode este colorimetria. Colorimetria, metodd in care substantele absorb lumina vizibila, este un exemplu de metoda spectrometricé de analiza. Inainte de inceperea scolului spectroscopia cuprindea doar absorbtia, emisia gi refractie radiatie UV, vizibile si IR. In timpul secolului trecut spectroscopia a fost extinsa incluzand si alte forme de studiu ale radiatie electromagnetice cum ar fi razele X, microundele si undele radio, devenind astfel cunoscuta ca spectroscopia fotonica si ale particulelor energetice cum ar fi electronii si ionii aparand astfel spectroscopia de particule In prezentul curs ne vom referii numai la spectroscopia fotonica pe baza radiatiilor UY, vizibila si IR. Datorita faptului cA aceste metode folosesc un set comun de dispozitive optice pentru dispersie si colimarea radiatiei electromagnetice ele sunt adesea identificate sub numele de spectroscopie optic’. inainte de a specifica principalele metode vom vedea pe scurt, cateva proprietati importante ale radiatiei electromagnetice. 1.1 Ce este radiatia electromagnetica? Radiatia electromagnetica sau lumina este 9 forma de energie a carei comportament poate fi descrisa considerand atat proprictatea ei de unda cat si de particula. Proprietatile optice ale radiatiei, cum ar fi difractia poate fie explicata cel mai bine caracterizand lumina ca drept unda. Multe dintre interactile radiajiei electromagnetice cu materia, cum ar fi absorblia sau emisia sunt cel mai bine descrie considerand lumina drept particula. Chiar daca mecanica cuantica, aparuté de comportamentul radiatiei electromagnetice, natura ¢ tromagnetice cd neclara. Totusi se poate concluziona faptul ca modelul dual “unda-particula” da o descriere relativ buna pentru radiatia electromagnetica in prima parte a secolului XX, a adus multe 4 a radiafie! 1.2 Proprietatile de unda ale radiatiei electromagnetice. Radiatia electromagnetic consta din oscilaiia campurilor magnetice si electrice propagate in spatiu de-a lungul unei directii liniare cu o viteza constanta (Figura 1). In vid viteza de propagare a luminii este de 2,9979 x 10 ® mis si conventional s-a notat cu simbolul c. Radialja electromagneticd se deplaseaza prin mediu, altul decat vid-ul, cu 0 viteza v, mai mica decat viteza acesteia in vid. Diferenta dintre v gi c este suficient de micd (< 0.1%) de aceea se considera ca viteza luminii cu valoare de 3,00 x 10 ° mis este suficienta de acurata pentru multe aplicatii Prot dr. Romeo tlian OLARIV Note ours 1 Prof de haba. Ceciia ARSENEMETODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA Semen ee ak ee Figura 1 J jst Radiatia electromagnetica (\ Jeni plan polarizata / % E Oscilatiile campurilor electrice si magnetice sunt perpendiculare una pe cealalta dar si pe directia de deplasare a radiatiei. in figura 1 este prezentat schematic radiatia electromagnetica plan polarizata, in care oscilatiile campului electric gi magnetic, fiecare din ele propagandu-se dintr-un singur plan. in mod normal radiatia electromagnetica este nepolarizata, cu oscilafii ale campurilor electric si magnetic orientate In toate directile posibile de propagare. Interactia radiatie electromagnetice cu materia poate fi explicata fie considerand cdmpul electric fie cel magnetic. Oscilatille cAmpului electric pot fi usor descrie de o functie de tip sinus A,sin2r+®) 4) unde E reprezinta valoare cémpului electric la momentul t, As reprezinté amplitudinea maxima a campului electric, v este frecventa, sau numarul de oscilatil in campul electric pe unitatea de timp iar © reprezentand unghiul fazei, considerand ca de fapt valoarea cAmpului electric trebuie sa fie diferité de zero la momentul t=0. Astfel, © unda electromagnetica poate fi caracterizé prin mai multe proprietati fundamentale incluzand viteza, amplitudinea, unghiul fazei, polarizare si directia de propagare Alli parametrii cunoscuti ai unei radiatii electromagnetice sunt + frecventa v — care reprezinta numarul de oscilatii ale unei unde electromagnetic pe secunda, + lungimea de unda A- care reprezinté distanta dintre dou& maxime ( sau minime) consecutive ale unei unde electromagnetice ( Figura 1). + numarul de unda V - care reprezinta inversul lungimil de unda (* Trebuie amintit ca spre deosebire de frecventa, lungimea de unda depinde de viteza undei electromagnetice gut y (2) 1.3 Proprietatile de particula ale radiatiei In general cand 0 proba absoarbe radialie electromagnetica ea sufera o schimbare in energie sa. Aceasta interactie este cel mai usor explicaté daca se considera ca radiatia electromagnetica costa dintr-un flux de particule energetice numite fotoni. Atunci cand un foton este absorbit de proba el este .distrus” iar energia acestuia este acumulata de proba Energia unui foton (in joule) este corelata cu frecventa, lungimea de unda sau numarul de unda al acestuia pe baza relatiei hee - Stee @) Eahv Prof or Romeo lutlan OLARIU Notte curs 11 Prot ot hab. Cecilia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA unde h este constanta lui Planck ( h = 6,626 x 10 * Js) Energia fotonilor furnizeazd un plus de informatii privind proprietatea_radiatiei electromagnetice. 1.4 Spectrul radiatie electromagnetice Frecventa gi lungimea de unda a radiatie electromagnetice variaza intr-un interval destul de mare de valori. Prin conventie radiatia electromagnetica este impaiiita in mai multe regiuni in functie e tipul de tranzitie atomica sau moleculara care apare in urma absorbtie sau emisiei de fotoni. Schematic in figura 2 este prezentat spectrul radiatiei electromagnetic. Trebuie precizat faptul ca intre diferitele regiuni ale spectrului nu exista © delimitare rigid, existénd astfel posibilitatea suprapunerilor regiunilor in acele regiuni wo Tat Vrain Feta Sri oe cea le ini ele sicew = anit sain eters nea a sao ane rue Mrouase | under Iie deena) 3h ec a" - Violet ABastre Verde Galben Portals Ras Figura 2, Spectrul radiatiei electromagnetice 1.5 Masurarea fotonilor ca semnal Trebuie specificat faptul ca metodele spectroscopice se pot utiliza in analiza numai atunci cand interactia fotonilor cu proba conduce la modificarea uneia sau mai multor Proprietafi caracteristice fotonilor (ex. energia, viteza, amplitudinea, frecventa, polarizarea, directia de propagare) Se cunosc mai multe moduri de a clasifica metodele spectroscopice. Aceste moduri tin cont fie de fipu! de radiatie electromagnetica si atunci vom avea tot atatea metode Spectroscopice cate regiuni spectrale avem In intreg spectrul radialie EM (EM- electromagnetic) fie de natura procesului care duce la schimbarea parametrilor radiatie si atunci vom avea spectroscopie de emisie si respectiv de absorb(ie si in final o clasificare care fine cont de natura probei, atom sau molecula si atunci vom avea spectroscopia atomica si respectiv spectroscopia moleculara. Oricum, spectroscopia, conventional a fost impart’ in doua mari clase A.O clas de tehnici In care energia este transferata intre fotonii radiatie EM si analit (tabelul 1 prezinta toate aceste tehnici) Prot ot Romeo lulian OLARIU Notie urs 14 Prot cr abil. Cecilia ARSENE 3METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA, Tabelul 1. Principalele tehnici spectroscopice ce implica o schimbare a energiei, Tipul de transfer Regiunea spectrului Tehnica spectroscopica de energie electromagnetic al radiatie! a absorblie raze -¥ Spectroscopia Mossbauer raze-X Spectroscopia de absorbtie de raze —X UV-vis Spectroscopia UVivis Spectroscopia de absorbtie atomica IR Spectroscopia IR Spectroscopia Raman micro-unde Spectroscopia de micro-unde Spectroscopia de rezonanta a spinului unde radio electronic Spectroscopia de rezonanta a spinului nuclear emisie Uvivis Spectroscopia de emisie atomica (excitatie termica) fotoluminiscenja raze-X Fluorescenfa de raze X UV-vis, Spectroscopia de fosforescentd Spectroscopia atomica de fluorescent: Astfel in spectroscopia de absorbtie energia fotonilor este absorbita de catre analit trecdndu-| dintr-o stare energetica mica intr-o stare inalt energetica sau excitata (figura 3). Practic sursa starii energetice depinde de tipul energia fotonilor. Foarte bine se poate observa in Figura 4, unde de exemplu absorbtia unui foton din regiunea vizibila a luminii duce la deplasarea unui electron din stratul de valenfa al analitului pe nivele energetice mai ridicate. Pe de alta parte cand analitul absoarbe radiatie EM din domeniul IR una din legaturile sale chimice sufera o schimbare a energiei sale de vibratie Prod Romeo utian OLARIU Prot dr habil Cecilia ARSENE Figura 3. Diagrama simplificata a nivelelor energetice aratand absorbtia de fotoni. Figura 4. Spectru de absorblie Novte curs 11 4METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Intensitatea fotonilor ce interactioneaza cu proba este atenuaté tocmai datorita absorbijei, Practic masurarea acestei atenudri (numita absorbanta) este utilizata ca semnal atat in analiza calitativa dar mai ales cantitativa. In general absorbtia are loc numai atunci cand energia fotonilor care interactioneaza cu analitul este egala diferenta de energie dintre cele doud nivele intre care se realizeaza tranzilia. O reprezentare graficd a absorbantei functie de energia fotonilor (lungimea de unda a acestora) poarta numele de spectru de absorbiie (figura 4) Emisia de fotoni are loc atunci cand analitul trece dintr-o stare inalt energetica intr- © stare cu energie mai mica sau fundamentala (figura 5). Starea inalt energetica poate fi atinsa de catre analit pe mai multe cai, incluzdnd energia termica, energia radiant a unui foton sau in urma unei reactii chimice. Emisia datorata absorbfiei de fotoni este cunoscuta sub numele de fotoluminiscenta si daca este datorata unei reactii chimice este cunoscuta sub numele de chemiluminiscenta. In figura 6 este prezentat un exemplu tipic al unui spectru de emisie. 5 Figura 5. Diagrama simplificata a nivelelor energetice aratdnd emisia de fotoni, Figura 6. Spectru de emisie. Cand reactivul sianalitul sunt amestecati, reactivul nu mai este fotoluminiscent in schimb fotoluminiscenta analitul se imbunatateste. B. O a doua clasa de tehnici spectrale in care radiatia EM suferd o schimbare a amplitudini, unghiului de fazA sau a direcfiei de propagare ca rezultat al refractiei, imprastierii, difuziei sau dispersiei datorate analitulu’, Tabelul 2 prezinta toate aceste tehnici Tabelul 2. Principalele tehnici spectroscopice care NU implicd o schimbare a energiei Regiunea spectrului. Tipul de Tehnica spectroscopica electromagnetic al interactie radiatiei ee raze-X ifractie Dispersia de raze X UV-vis, refractie Refractometria imprastiere _Nefelometria Turbidimetria dispersie Dispersia optica rotationala i Metodele optice dau si alte informatii valoroase privind substantele, de exemplu Prot. dr Romeo lllan OLARIU Note curs 11 Prof. dr habil Gaclia ARSENE 5METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA GRIMINALISTICA * Compozitia © concentratil © componenti, o faze, viteze de reactie constante de echilibru, + structuri ale combinatilor © distante intre atomi © distante intre plane de atomi, © energii de legatura. Contributille cruciale in progresul metodelor optice le-au adus + Newton - 1696 - ce realizeazai primul descompunerea |uminii albe cu ajutorul prismei, + Wollaston - 1802 - gi Fraunhofer - 1859 - care descopera spectrele de emisie respectiv de absorbtie; * Kirchhoff - 1859 - enunta legea privind legatura intre capacitatea de emisie gi de absorbtie a luminii de catre corpuri, lege ce-i poarté numele: * Bunsen si Kirchhoff - 1860 - primul chimist, al doilea fizician, pun bazele spectroscopiei, devenita astézi spectrometrie datorité masuratorilor electrice asociate: + Louis de Broglie - 1924 - intuieste existenta dualismului corpuscul - unda. In ultimul timp, principalul progres a fost computerizarea instrumentatiei spectrometrice pentru toate tipurile de analize, lucru care a deschis noi perspective prelucrarii numerice rapide a semnalelor, ceea ce a condus chiar la noi metode (de exemplu extinderea aplicarii transformatei Fourier in analizele chimice) dar si utilizarea fibrelor optice, penirudirijarea drumului optic, ceea ce a dus la micgorarea dimensiunilor nstrumentelor. 2 Legea absorbtiei luminii. Legea Lambert-Beer Un exemplu al legii Lambert-Beer: lumina colorata care trece prinr-o solutie de colorata - intensitatea fasciculului devine mai slaba, deoarece trece prin solutie. In optica, legea Lambert-Beer, de asemenea cunoscuté sub numele de Legea lui Beer sau legea Beer- Lambert, sau legea lui Bouguer- Lambert- Beer, se referd la proprietatile materialelor de a absorbii lumina la trecerea acesteia prin materiale Figura 7. Diagrama de absorbtie Lambert- Beer la trecerea un fascicul de lumina eee printr-o cuva de atime ¢ Prof dr Romeo lutian OLARIU Note cus 11 Prot dr hati Cecilia ARSENE 6METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 2.4 Relatii Legea prevede ca existé o dependenta logaritmica (figura 8) intre transmisia (sau transmitanta), T, de lumina la trecerea ei printr-o substanta $i produsul dintre coeficientului de absorbtie al substantei, k (sau Q), si distanfa pe care lumina (radiatia) o parcurge prin substanja (de exemplu, grosimea probeii), Coeficientul de absorbtie poate, la randul sau, s& fie scris ca un produs fie al absorbtie molare (coeficient de extinctie) al absorbantului, €, si c concentratia de speciei absorbante din material, fie dintre sectiunea transversal de absorbtie, ¢, si (numar) densitatea N de absorbant Pentru lichide, aceste relatii sunt de obicei scrise ca: Teiy=10=10"" iar pentru gaze, si in special in pentru spectroscopie si spectrofotometrie, ele sunt scrise in mod normal T=W/ i Figura 8. Forma exponentiala a legii ele Lambert-Beer ois unde Io si | sunt intensitatile (sau puterile) luminii incidente gi respectiv transmise, este sectiunea transversala de absorbjie a luminii de cAtre o singura particulé si N este densitatea (numar pe unitatea de volum) de particule absorbante Logaritmul in baza 10 si cel natural nu trebuie sa fie confundaji, deoarece acestia dau valori diferite pentru coeficientul de absorbfie: k # k’. Cu toate acestea, este ugor s4 se transforme unul la altul, utiliznd k'=kln(10) = 2,303a Transmitanfa (sau transmisia) este exprimata in termenii unei absorbante care, pentru lichide, este definita ca A=-logio(I/lo) iar, pentru gaze, acesta este de obicei definita ca A’=-In(IMo) Acest lucru implica faptul ca absorbanfa devine liniara cu concentratia (sau numarul de absorbanti) in conformitate cu Azexlx sau Prot dr: Romeo lulian OLARIU Note curs 11 Proto hab. Coctia ARSENE 7METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA A=oxIXN=kx! Astfel, in cazul in care drumul optic si absorbtia molara (sau sectiune transversal de absorbtie) sunt cunoscute si se masoara absorbanta, concentratia de substanta (sau numarul de absorbanti), se poate deduce Degi mai multe din expresiille de mai sus sunt deseori utilizate drept legea Lambert- Beer, denumirea ar trebui utilizata doar atunci c4nd vorbim stric de ultimele doua cazuri Motivul este unul cu caracter istoric, tinand cont de faptul legea Lambert prevede ca absorbjia este proportionala cu lungimea parcurd de lumina (radiatie), in timp ce legea Beer prevede ca absorbfia este proportionala cu concentratia speciei absorbante din material. in cazul tn care concentratia este exprimata ca 0 fractie molar (adimensionala), coeficientul de absorbtie (e) este reciproc ca si marime cu marimea coeficientul de absorblie, (de exemplu, m'). Cu toate acestea, in cazul in care concentratia este exprimat jin moli pe unitatea de volum, coeficientul molar de absorblie (€) este exprimat in L mol- ‘tem-1, sau, uneori, convertit in unitati SI in m* mot Faptul ca exist doua definitii de proportionalitate ale absorbanjei (in baza 10 si e) implica faptul ca absorbanta si coeficientul de absorblie pentru gaze, A’si k’, sunt cu In 10 (aproximatiy 2,3) ori mai mari decat valorile corespunzatoare, A si k, pentru lichide. Prin urmare, trebuie avuta o foarte mare gria atunci cdnd sunt interpretate datele, in functie de forma corecia a legii care este utilizata, 3.SPECTROSCOPIA DE ABSORBTIE MOLECULARA IN DOMENIUL IR. Spectroscopia in infrarogu este una din cele mai rapide tehnici instrumentale de identificare a substantelor organice si anorganice. Radialille infrarosii constituie partea din spectru electromagnetic cuprinsa intre radiafille domeniului vizibil si radiafiile radio ultrascurte Unitatea de masura utilizaté de obicei pentru lungimea de unda A, in domeniul infrarosu este micronul y. intre lungimea de unda A si frecventa v corespunzatoare, a oscilafillor, exista relatia v =e (1) in care ¢ = 3-10" cm/s, este viteza luminii tn vid Frecventa se masoara In hertzi: 1Hz=1s ‘ Deoarece in domeniul infrarogu lungimile de unda au valori foarte mari, se prefera 88 se foloseascd 0 unitate proporfionalé cu frecvenja, numita numarul de und’, 7 Numairul de und se defineste ca find inversul lungimii de unda si indica numarul de unde pe 1 cm. I 10! Alem) Ale) (2) Flom Relatille de legatura dintre v si sunt v =P (3) P= (4) Domeniul IR al spectrului include radiatiile a caror numere de unda variaza de la 12800 la 10 cm’ sau in lungimi de unda de la 0,78 um la 1000 um, Pentru o mai usoara utilizare a acestui domeniu spectral s-a convenit s& se divida domeniul IR al spectrului fadiatiei electromagnetice in trei regiuni: apropiat, mijlociu si indepartat. In metodele curente de analiza cel mai adesea este utilizat |R-ul mijlociu. Intervalul fiecarei regiuni este prezentat in Tabelul 3 Prof dr: Romeo talian OLARIU Notte euss 19 Prot dr hab Cocilla ARSENE 6METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Energille radiatillor din acest domeniu, fiind de acelasi ordin de mérime cu energiile de rotatie §1 de vibratie ale moleculelor (cca 0,002-1,25 eV), acestea pot absorbi in anumite condi, o parte din energia radianta, trecind pe un nivel energetic superior (stare excitata). Aceasta tranzifie este discontinud (cuantificata). Energia absorbita se exprima ca diferenta intre energiile celor doua nivele intre care s-a produs tranzitia. La ciocnirea cu 0 alta molecula, energia absorbité de molecula se transforma tn energie de tranzlatie si molecula excitata revine la starea inifiald, find capabila de 0 noua absorbtie. Absorbtia de energie, are loc ca urmare a interactiunii dintre componenta electric’ a radialici electromagnetice si componenta electrica a moleculei (momentul de dipol) Tabelul 3. Regiunile domeniului IR Regiune | Lungimea de unda| Numérul de unda | Frecventa (Apm) (vem*) (wv Hz) Apropiat | __0,78-2.5 ~ 12800-4000 [3,8 10"-1,2 10" Mijlociu 5-50 4000-200 4,2 10"*.6 10 Tndepartat 50-1000 200-10 6 103 707 Cel mai utilizat 2,5-15 4000-670 1,2 107-2 10" Reprezentarea grafica a absorbfiei radiatiei, functie de frecventa, sau lungime de unda, constituie spectrul de absorbtie al acelei substante. Spectrele de vibratie-rotatie ale gazelor sunt constituite din linii apropiate, echidistante, concentrate intr-o arie foarte ingusta, formind 0 banda cu structura fina. In spectrele moleculare ale substantelor in stare lichida sau solida nu se mai observa decit benzi, mai mult sau mai putin inguste, corespunzind unor complicate tranziti energetice. Pozitia si forma acestor benzi, sunt cele mai importante caracteristici folosite in studiul spectroscopic al moleculelor. Studiul si sistematizarea spectrelor in infrarosu se bazeaza pe citeva ipoteze: © molecula este vazuta ca un sistem compus din nucle incarcate pozitiv si electroni; intre parle componente ale moleculei se exercita forte de interactiune: © in stérile stationare, proprietatile moleculei sunt descrise de ecuatia ui Schrodinger, care se aplicé unor sisteme mai simplificate (modele ale moleculei) Pentru explicarea notiunilor fundamentale privind miscarea de vibratie si rotatie a moleculelor, din punct de vedere teoretic s-a imaginat un model de molecula biatomica De altfel, in cazul acestor molecule rezultatele teoretice concorda cel mai bine cu datele experimentale. Fara a intra in detali, amintim ca pentru studierea rotalillor moleculei biatomice. aceasta se asimileaza cu un rotator rigid sau, pentru o mai buna concordanta cu datele experimentale, cu un rotator nerigid. Prin aplicarea calculelor mecano-cuantice, se pot calcula frecventele care pot fi absorbite. 3.1 Aspecte teoretice privind rotatia moleculelor In cazul rotatorului rigid, numarul de unda al radiatillor absorbite este dat de relajia ¥ =2BU +1) unde J este numarul cuantic de rotatie, care poate lua valori intregi 0,1,2,..., iar h B-——_ Bere Prof dr Romeo tlian OLARIW Note curs 11 Prof. abi Ceci ARSENE °METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA cu: heste constanta lui Planck ceste viteza luminii in vid 1 = 4-r°, este momentul de inertie, cu u masa redusa si r distanfa interatomica. Dand valori lui J se objine spectrul rotatorului rigid, care este constituit din lini echidistante. Pentru rotatorul nerigid expresia pentru numarul de unda devine: 7 =2-BU+))-4D, (+1) unde D., -@-B, a find un coeficient mult mai mic decit 4 Se poate observa din ecuatia de mai sus c4 in domeniul IR-ului de rotatie, distanta Gintre linii se micgoreazé odaté cu cresterea numarului cuantic J (efectul este redus, deoarece )., >x2>>x5...., sunt amplitudinile de vibratie fundamentale ale armonicii inti, a doua,, Nivelele energetice Distantaimteratomica r Figura 10. Diagrama energiei potentiale pentru oscilatorul anarmonic. Energia de vibratie unei legaturi, in acest caz este data de relatia Prot dr, Romeo llian OLARIU Novi curs 11 Prot de habil Cocia ARSENE 1"METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA in comparatie cu relatia corespunzatoare oscilatorului armonic, aceasta contine un termen de corectie patratic, in care D este energia de disociere a legaturi, Datorita acestui termen patratic, odata cu cresterea valorii lui v distantele dintre nivelele de energie se micgoreaza. Cresterea nivelelor de energie este limitaté de disocierea legaturii (Figura 10). Studiul moleculelor biatomice, care poate fi extins si la moleculele poliatomice, s-a bazat pe tratarea separata a migcarii de vibratie de cea de rotatie, In realitate migcarile de vibratie au loc concomitent cu cele de rotatie Tranzitile de vibratie nu dau nastere prin urmare, In cadrul spectroscopiei IR, la spectre de vibratie ,pure’, ci la spectre de vibratie-rotatie, deoarece o tranzitie de la o stare de vibratie la alta este insotita intotdeauna de tranzitii de rotatii care necesita energii mult mai mici decit cele de vibratie. Din aceasta cauzé, unei tranzitii de la un nivel de vibratie la altul nu-i corespund cuante de o singura frecvenfd, ci o serie de cuante de frecvente diferite, apropiate intre ele, corespunzatoare diferitelor tranzifii de rotatie care au loc concomitent (Figura 11). Spectrele IR nu sunt spectre de lini, ci spectre de benzi cu 0 structura fina, cérora de cele mai multe ori li se Inregistreaza doar conturul sau anvelopa 0 Figura 11. Schema nivelelor energetice de rotatie si vibratie. Analizind forma spectrelor de vibratie-rotatie, se poate observa ca acestea sunt compuse din trei tipuri de benzi care formeazd aga numitele ramuri P, Q gi R ale spectrelor. Tranzitile in care se modific’ doar starea de vibratie, tn timp ce starea de rotatie ramine aceeasi (v=0 >v=1), dau nagtere la o singura frecventa de absorbtie, caracteristica ramurii Q a spectrului. in cazul tranzifillor in care starea de rotatie creste j(vo)=1 j(v1)=2, 4j=1 apar o serie de benzi cu freovente mai mari, care formeaza_ramura R a spectrului Tramzifile in care starea de rotalie scade cu 0 unitate j(vo)=1 »j(v;)=0; Aj=1 alcatuiesc famura P a spectrului, formata din benzi la freevente din ce in ce mai joase (Figura 12) Prof dr Romeo lulian OLARIU Notte cus 11 Prot dr habil Cecilia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA ws 1050 voas Foo 925 igomy! Figura 12. Spectrul IR al metanolului Facind abstractie de migcérile de rotatie, moleculele poseda un numar mare de vibratii in care toti atomii vibreaza simultan in aceeasi faza, adica ating pozitia deplasarii maxime in acelasi timp. Acestea se numesc vibrafii normale gi se produc la frecvente si cu amplitudini corespunzatoare fiecarei legaturi Numarul de vibrati' normale ale unei molecule cu N atomi depinde de numarul gradelor de libertate ale migcarii atomilor. Pentru molecule poliatomice liniare numarul de vibratii normale este de (3N-6), iar pentru cele neliniare de (3N-5). Desigur ca nu toate din aceste vibrafii absorb in IR, deoarece nu indeplinesc conditia aparitiel in decursul vibratiei, @ unui dipol temporar. Practic un spectru IR se obtine numai daca in urma excitari vibrationale, apare o distributie nesimetricd de sarcina, un dipol oscilant, Acest dipol absoarbe din spectrul electromagnetic numai acele radiatii care au energia corespunzatoare diferentei de energie dintre doud nivele vibrationale, conducind astfel la aparitia unor maxime in spectrul de absorbtie. Cu cit gradul de simetrie al moleculei este mal inalt cu atit numairul tranzitillor vibrationale, si prin urmare al benzior in IR este mai mic, Toate aceste migcari vibrafionale pot fi impairtite in doua clase mari * de alungire( de valent-v-) © simetrice © asimetrice. © de deformare (5) © inplan (forfecare , balansare). ©. in afara planului (clatinare, rasucire), Aceste tipuri de vibrafii sunt reprezentate schematic in figura 5 Prot gr Romeo lullan OLARIU Noi ours 11 Prof or ab, Coclia ARSENE 3METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA WY Simetrica Asimetrca 4) Vibra de valenta (9) SA atansare Forfeeare CClatinare py Vibvatidedefoemare — Rasuoine NNowa:= mitcae spe figura siscare dela figura Figura 5. Tipuri de migcari de vibratie Miscarea complicata pe care 0 efectueaza molecula tn ansamblu, cu participarea tuturor atomilor, se poate descompune intr-o serie de vibratii, numite vibratii de grup. Fiecare vibralie de grup are loc cu 0 frecventa caracteristica, independenta de frecventa celorlalte grupuri de vibratie in concluzie, se poate spune ca energia de vibratie, deci $i numarul de und pentru picul corespunzator poate fi influentata sau cuplata cu alte vibrafii din molecula, In tabelul 4 sunt prezentate, ca exemplu, valorile frecventelor de grup in cazul dublei si triple’ legaturi Tabelul 4. Frecvente caracteristice de grup la tripla si dubla legatura, legatura W=C-H), cm” v(X=Y) sau v,.(X om” 3300 260,110 22604112200 2165422110 2300422290 230004112140 2180032140 21501322000 2275(4)2230 2250[4012100 2150412100 218504212130 210004212010 21000112050 Cei mai important factori care pot influenta aceasta cuplare sunt 1. Cuplare puternica Intre vibratii de valenta apare cind exista un atom comun; Prot ar Romeo lutian OLARIU Note curs 11 Prot dt habit Cecilia ARSENE “4METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 2. Interactiunea dintre vibratille de valent’ necesita 0 legatura comuna intre grupele vibratoare, 3. O cuplare intre o vibratie de valenta si una de deformare poate sa apara atunci cind legatura de valenta este parte a unghiului care variaza in vibratia de deformare: 4. Interatiunea este mai mare cind grupele cuplate au energii individuale aproximativ egale; 5. Interactiuni mici sau neobservabile apar intre grupele separate prin dou’ sau mai multe legaturi; 6. Cuplarea apare atunci cind grupele vibrationale au aceeasi simetrie. Importanta deosebita a spectrelor IR este aceea c& permite o strinsa corelare Intre structura compusilor organici cu fortele interatomice gi cu caldurile de disociere Spectrele IR de absorbjie sunt considerate drept amprenta_ moleculei Spectrometria IR constituie una din cele sigure si rapide cai pentru identificarea substantelor, flind de asemenea sensibila pentru determinarea i controlul puritafii unor probe. 3.3 Aparatura utilizata in spectroscopia IR Toate instrumentele folosite spectroscopie constau, deci si cele care utilizez domeniul IR al includ + sursa de energie care genereaza semnalul catre proba; + selectorul de banda (serie de componente optice folosite pentru selectarea unui interval specific gi cat mai ingust de lungimi de und) * cuva sau locul in care se pune proba de analizat; + un detector destinat masurarii semnalului + un procesor de semnal destinat transformarii semnalului obfinut intro forma convenabila pentru analist; in functie de tipul de tehnica aleasa de analist in vederea caracterizarii probei se pot intainii mai multe tipuri te spectrometre. -non-dispersive dispersive selector de 2 > detector -w recorder e sursa ~» proba aranjament comun pentru IR Figura 13. Schema de principu a unui spectrometru IR 3.3.1 Surse Principalele tipuri de surse spectrale folosite in spectrometrele IR sunt Lampa Nernst este confectionata pe baza de paminturi rare (un filament din oxid de irconiu gi adausuri de oxizi de Yritiu si Erbiu). Acesta este introdus intr-un cilindru cu un diametru cuprins intre 1 pina la 2 mm si o lungime de aproximativ 20 mm, la capatul caruia se afl un fir de platina care sa permita trecerea curentului electric. Temperatura de lucru a filamentului este cuprinsa intre 1200-2000 K. Este foarte sensibila la variatii de tensiune side aceea filamentul Nernst necesita o sursa de alimentare stabilizata Sursa Globar este constituita dintr-o bara cilindricd de carbura de slliciu, avind dimensiunile cuprinse intre 50-50 mm, Temperatura obignuité de functionare a. sursei Globar este cuprinsa Intre 1300-1500K. Avantajul sursei Globar este ca nu necesita o preincdizire, iar rezistenta si stabilitatea emisiei sunt mult mai bune decit ale filamentului Nernst. Lampa incandescent este formata dintr-un fir de rhodiu introdus intr-un tub de ceramicé. Temperatura emis de aceasta lamp corespunde domeniului IR-ului apropiat Prot gr: Romeo tulian OLARIU ‘Nowe curs 11 Prof abil, Cacia ARSENE 16METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Este 0 lampa care ofera o radiatie de intensitate mica dar cu un timp de functionare mai mare decit primele dou surse Arcul de Hg. Acesta sursa este confectionata dintr-un tub de cuart umplut cu vapori de mercur la presiune ridicata. Trecerea curentului electric. direct prin vaporii de mercur, genereazé o aga numita sursé de plasma interna care furnizeaza radiatii situate in domeniul |R-ului indepartat. Sursa laser de COz este mult utilizaté ca sursé IR, pentru monitorizarea concentratillor poluantilor atmosferici gi pentru determinarea absorbantei specillor din solutii lichide, Sursa laser de CO» genereaza radiatii cuprinse intre 900-1100 cm’, De asemenea, este utilizaté pentru determinarea cantitativa a unui numar important de specii, cum ar fi: amoniac, butandiend, benzen, etanol, dioxid de azot, tricloretilend. O caracteristica importanta a acestei surse laser este cantitatea de energie generataé pentru fiecare linie spectrala in parte, care este cu citeva ordine de marime mai mare decit in azul surselor ,negre* 3.3.2 Selectorul de banda Daca in proba sunt mai multi componenti care pot absorbi radiatia atunci determinarea cantitativa devine practic imposibild. Din acest motiv, in mod firesc trebuie procedat la selectarea unei singure lungimi de unda la care analitul este singurul care absoarbe. Din pacate tehnic nu este posibil izolarea unei singure lungimi de unda dintr-o sursa continua, In schimb, un selector de banda sau de lungime de unda permite trecerea unui fascicol de radiatii cu lungimi de unda apropiate, Acest selector de banda se caracterizeaza printr-o lungime de unda nominala, o largime efectivé a benzil de radiatii si printr-un maxim de putere radianta. Latimea efectiva a benzii se defineste ca flind latimea radiatie la jumatate din puterea radianta. In figura 14 sunt prezentate schematic aceste doua caracteristici ale unui selector de radiati De fapt scopul principal al unui selector de banda este de a permite trecerea catre proba numai a unui fascicol de radiafii lungime de unda nominala specifica In tehnicile spectrale se cunosc mai multe moduri de selectare a radiatiei de interes, Aceasta se poate realiza fie prin intermediul unor simple filtre sau filtre de interferenta, a unor monocromatoare tip ,grating” sau cu ajutorul prismelor. in spectrometrele moderne sunt din ce in ce mai mult folosite monocromatoare tip grating si prisma pentru selectarea lungimilor de und& de interes. Aceste tipuri de selector de banda, poate scana intr-un interval de timp foarte mic un interval larg de lungimi de unda, ceea ce duce in final la obtinerea unui spectru al analitului pe o arie larga de lungimi de Unda intr-un timp foarte scurt. Schema general al unui monocromator cu grating’ este prezentata in figura 15. 3.3.3 Cuvele cu proba |n functie de tipul de tehnica spectrala utilizata pentru a analiza proba si materialul din care sunt facute cuvele ce sustin proba trebuie sa fle corespunzator. In primul rand materialul trebuie sa fie transparent si inert fafa de radiatia utilizata gi trebuie s8 aiba o marime constanta pentru cazul analizelor cantitative. in cazul ‘spectroscopiei IR cuvele sunt realizate din cristale de NaCl, KBr pentru probe lichide, in cazul probelor solide se realizeza pastile prin amestecarea probei (1-2%) cu KBr de inalta puritate Prof dr Romeo lulian OLARIU Notie cus 14 Prof dr hab. Cecilia ARSENE 16METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Fingimea de nina nominala /\ Figura 14. Caracteristicile spectrale ale c Nc unui selector de banda bea Puterea radia ee Figura 16. Schema unui monocromator tip grating, 3.3.4 Detectori Principalul scop al detectorului este de a converti semnalul de la proba intr-un semnal masurabil In general detectorii utilizati de spectrometria IR sunt de doua tipuri, termici si fotoconductivi. Dectorii fotoconductivi datorita timpului foarte rapid de raspuns gi a Sensibilitatii mult mai ridicate sunt cei mai utilizati in aceste tipuri de spectrometre, Detectori fotocelectrici se caracterizeaza printr-o suprafajé activa care permite absorbtia radiatiei, absorbtie care poate produce fie emisia de electroni, pe baza carora ia hastere un fotocurent, fie poate sa produca un fenomen de trecere a electronilor din banda de valenta in banda de conductie si ca urmare se accentueazé conductivitatea materialului, pe baza carela ia nastere un curent fotoconductiv. Detectorul fotoconductiv de HgCdTe (HCT) este utiizat pentru regiunea 600-4000 cm, si Sbin pentru detectia radiatiilor cu lungimi de unda cuprinse in domeniul 2000- 3800 cn! 3.4 TEHNICA SPECTROMETRIEI IN INFRAROSU. TIPURI DE SPECTROMETRE IR Primele instrumente comerciale pentru domeniul IR au aparut inca din anii 1940. Diversitatea extraordinara de aparate utiizate astazi in cele mai diferite domenii se poate imparti in trei categorii: 1. Fotometre nedispersive bazate pe filtre simple formate uneori chiar din gazele de analizat. Aceste pot fi monocanal sau comparative 2. Spectrometre bazate pe dispersia Iuminii (folosind prisme sau monocromatoare bazate pe difractie si interferenta) si care pot fi prevazute cu doua canale sau monocanal (cu sau fara chopper) Prof: Romeo tlian OLARI Notte curs 11 Prof. dr abl Cecilia ARSENE "_METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 3. Spectrometre bazate pe transformata Fourier, care permit intrarea in celula a intregului domeniu spectral si care sesizeaza interferometric liniile caracteristice de absorbtie, Aceste Instrumente, datorita unei rezolutii mai bune si a rapiditatii, datorate cuplarii cu calculatorul, in ultimul timp au devenit preferate 3.4.1 Spectrometre IR nedispersive - pentru probe gazoase. (figura 16) Chiar daca nu permit obtinerea unor spectre de absorbtie, deci sunt inutile in ceea ce priveste analiza calitativa, aceste aparate servesc doar pentru analize de amestecuri dinainte cunoscute (de exemplu CO, CO, sau HzO, Dz) in procese industriale sau controlul mediului. Aceste analizoare sunt robuste, usor de utilizat si ieftine. Se pot analiza astfel sute de solutii formate din mai multe gaze sau lichide in controlul tehnologic sau al mediului ambiant. Un exemplu de aplicatie de acest tip este analizorul de CO si CO2 din gazele de esapament ale automobilelor - prezent practic in orice service auto. Acestea mascara absorbanta la 2170cm ' in cazul CO si la 2350cm' in cazul CO2. Una dintre numeroasele variante ale acestui analizor este cel prezentat in figura de mai jos. LH 25 ppm > S Figura 16. Schema unui spectrometru IR nedispersiv 1- surse IR; 2 — celula probei. 3-celula de referinta; 4 filtru; 5- detector, 6 — membrana; 7- placa fixa; 8 — sistem de amplificare; 9- sistem de masura; 10-ecran Gazul circula prin celula 2, de lungime L, avand concentratia necunoscuta. Lumina de la sursa 1, parcurge celula si apoi este filtrata de un fitru 4 si trece apoi in detectorul 5. Celula de referinta, 3, este umpluta cu gazul de analizat intr-o concentratie cunoscuta Prin acesta celula trece in mod identic radiatia de la sursa 1 care ajunge in detectorul 5. In interiorul detectorului este 0 membrana care imparte detectorul in doua Parti egale. In functie de diferenta de temperatura care apare intre cele doua compartimente ale detectorului apare si o diferenta de capacitanta care este sesizata de condensatorul 7. Semnalul aparut este apoi amplificat de amplificatorul 8 masurat de aparatul de masura 9 si vizualizat pe ecranul 10 3.4.2 Spectrometre IR dispersive (cu monocromator sau cu retele de difractie) Cu exceptia celor destinate IR - apropiat unde componentele spectrometrului: sursa, mediul optic, celula sau detectorii sunt asemanatoare cu cele pentru domeniul UV-VIS, in spectrometria IR apar componente din materiale diferite de primele. Deosebirea majora este aceea ca monacromatorul este asezat dupa celulele cu probe. Prot dr Romeo lulian OLARIW Note curs 19 Piot di hab Coclia ARSENE. 18METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Figura 17. Schema unui spectrometru IR dispersiv 3.4.3 Spectrometre IR cu transformata Fourier Noile descoperiri ale tehnicii au facut ca tn ultimul timp sa apara tn laboratoarele de cercetare instrumente analitice echipate cu un singur canal cu ajutorul caruia sa se poata observa simultan toate elementele unui semnal analitic. Pentru determinarea marimii fiecdruia_din aceste elemente este necesard modularea semnalului in vederea decodificarii si separari fiecdrui element in parte Multe din aceste instrumente analitice utllizeaza pentru decodificarea semnalulul transformata Fourier, si de aceea aceste instrumente sunt adesea numite Instrumente ctr transformata Fourier. Aceste tipuri de instrumente nu sunt specifice numai spectroscopiei oplice. Procedeul transformatei Fourier a fost descris si aplicat in cazul rezonantei magnetice nucleare si in cadrul spectroscopiei de masa Pentru prima data, procedeul transformatei Fourier a fost aplicat in cadrul astronomiei, in jurul anului 1950, la studiul spectrelor infrarogii ale astrelor. Doar cu ajutorul acestel tehnici s-au putut detecta semnalele foarte slabe de la aceste surse prin izolarea de zgomotul dat de mediu inconjurator. Prima utilizare in cercetarea chimicd, a acestui procedeu, a fost realizata in studille spectrometriei IR inca din 1960, in special la investigarea IR-ului mediu $i indepartat 3.4.3.1. Interferometrul Michelson Bazele acestui interferometru au fost descrise de Michelson inc& de ta sfarsitul secolului al XIX-lea. Principalul component al acestui tip de interferometru este un divizor de radiatit care separa o radiatie incidenta in doua radiatii cu intensitati aproximativ egale, dupa care recombinarea acestora este realizata astfel incat variatiile intensitatilor fadiatiilor combinate pot fi masurate ca o functie de diferenta drumului optic dintre cele doua radiatii divizate. Figura 18 prezinta schema de principiu a unui astfel de interferometru Prof dr. Romeo Iulian OLARIU Notte curs 11 Prot de. hab. Cecilia ARSENE 19METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA SrTiO Hu NS I SY ney Sk open Chie Figura 18. Schema unui interferometru Michelson iradiat de o radiatie monocromatica. Se stie c& 0 radiatie electromagnetica, indiferent de lungimea de unda, se caracterizeazé nu numai prin frecventa (sau energie), ci si printr-o evolutie caracteristica in timp, mai exact, printr-o anumita variatie in timp a vectorului su electric. Transformata Fourier este un procedeu matematic care permite conversia informatiei obtinuta printr-o metoda experimentala adecvata, asupra variatiei in timp a puterii radiante, in informati asupra dependenjei acesteia de frecventa, adica intr-un spectru propriu-zis Spectrometria cu transformaté Fourier se bazeaza pe interferen{a, adica pe divizarea radiatiei in doua fascicule coerente, unul dintre acestea fiind supus unei intarzieri in timp. Se realizeaza astfel o diferenta de faza in recombinarea lor, pentru a produce un sistem de franje de interferenta. Se aplicé apoi transformarile Fourier asupra informatiei astfel rezultate, pentru @ obfine in final un spectru. Asa cum se vede in figura 18, radiatia provenita de la sursa este mai intli colimata 5! directionata spre divizorul de radiatii, care transmite aproximativ jumatate din radiatia incidenta gi jumatate este refleciata. Cele doa radiatii rezultate sunt apoi reflectate de doua oglinzi, una fixa (OF) si una mobil (OM). Radiatille se reintiInesc la divizor. unde jumatate este trimisa spre proba si detector si jumatale inapoi la sursa. Din intreaga Fadiatie initial doar jumatate confine informatii despre proba, cealalta jumatate avind toate caracteristicile radiatiei sursei Deplasarea orizontala a oglinzli mobile poate cauza schimbarea puterii radiatiei care ajunge la detector, intr-o maniera cunoscuta. Cand cele doua oglinzi sunt la distante egale de divizorul de radiatii (pozitia de zero in figura 18) cele doua componente ale noii radiatii combinate au aceeasi faz iar puterea radiatiei este maxima. Pentru o sursé monocromatica, deplasarea oglinzii mobile in ambele directii cu 4/4 fata de pozitia de zero (punctele B sau C in figura), duce la 0 modificare a drumulul optic corespunzator radiatiei reflectate cu 4/2. In acest caz apare o interferenta negativa ceea ce se manifesta prin Scaiderea la zero a puterii radiante a radiatiei recombinate. Deplasarea in continuare a oglinzii mobile in pozitia A sau D, ceea ce corespunde la 0 diferenté de drum optic, respectiv 0 defazare cu o lungime de unda, produce o interferent constructiva ce se vizualizeaza printr-un nou maxim al puteril radiante a radiatiei recombinate. Diferenta de drum optic pentru cele doua raze 2 (M-F) in figura, reprezinta termenul de retardare gi este notat cu 6. Reprezentarea graficd a puter rezultate de la detector Prof dr Romeo tuiian OLARI Note curs 14 Prot dr habil Coca ARSENE 20METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA functie de 1 reprezinta interforograma. Pentru o radiatie monocromatica interferograma are 0 forma cosinusoidala (Figura 18). 3.4.3.2. Transformarea Fourier a interferogramelor Alura cosinusoidala a interferogramei prezentata in figura 19a, se poate descrie teoretic cu relatia W3)=4- p, 1. +R, -PMeos2af) unde /,(6)./(7) sunt intensitatile radiatiei incidente $i transmise, 5 este diferenta de drum optic; 7; este reflectanta materialului din care este confectionat divizorul, * numérul de unda; 7, este transmitanta; 2, este raspunsul detectorului Se introduce o constanta A(i’), care exprima dependenta complexa de caracteristicile radiatiei gi ale diferitelor componente ale interferometrului si detectorului functie de #, relatia 4 devine 1(6)= B(?)-cos 2a sau /(5) = B(7)- cos 22617 De fapt interferogramele contin toate informatie posibile cu privire la proprietafile de absorbtie ale substantei de analizat Ha ais vernal r ! H isa wall i Figura 19.Tiputi de interferograme si spectrele corespunzatoare Interferograma din figura 19b se poate descrie utilizand doi termeni, cate unul pentru fiecare numar de unda: 1(6) = B,(7)-cos2a8¥, + B,(7)-cos 2287 Pentru 0 sursa continua ca cea din figura 19c interferograma se poate reprezenta a un numar infinit de termeni cosinusoidali Astfel 1(6)= [7 Bl?)-cos anova Transformata Fourier pentru aceasta integrala este BOP) = ["°1(6)-cos2aovdo Prot dr Romeo lian OLARIV Notile os 11 Prof, d.nabi. Cecilia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Deci prin aceasta metoda se obfin frecvente corespunzatoare, numai in urma unei prelucrari matematice, cand se trece din domeniul timpului In domeniul frecventelor. O transformare Fourier completa, din punct de vedere teoretic necesita atat partea reala a expresiei (cos) cit si cea imaginara (sin), dar pentru procesarea datelor experimentale, reale, partea cosinus a acestei expresii este suficienta Prin aceasta metoda, s-a realizat cresterea sensibilitatii si a vitezei de inregistrare a Spectrului, fiind posibil cuplarea directa a spectrometrului FT-IR cu un cromatograf de gaze. Astfel concomitent cu cromatogramele se obtin spectrele IR ale compusilor corespunzatori maximelor cromatografice. 3.4.3.3 Spectrometre IR cu transformatd Fourier Majoritatea spectrometrelor cu transformata Fourier (Figura 20) se bazeazd pe interferometrul Michelson. Pentru obtinerea unor interferograme cat mai performante, si deci si a spectrelor corespunzatoare, este necesara indeplinirea unor conditil $i anume: © migcarea oglinzilor mobile s& se facd cu vitezé constanta; © cunoasterea exact’ a pozitiel oglinzilor mobile in orice moment; © planaritatea oglinzilor s4 ramana constanta in timpul celor doud momente a unui set complet de deplasari. Respectarea acestor conditii este realizata cu ajutorul unor mecanisme complexe gi foarte precise. in aceste dispozitive, oglinzile sunt in general fixate pe o pernd de aer, ajustarea lor putandu-se face prin intermediul unor suruburi micrometrice. Migcarea oglinzii este realizata cu ajutorul unui solenoid; prin cresterea curentului tn solenoid, oglinda se migca cu viteza constanta. Dupa ce ajunge la capat, oglinda este adusa fn pozitia initiala, foarte repede, pentru o noua deplasare, doar prin simpla schimbare de curent ce trece prin solenoid. Lungimea deplasairil variaza de la 1 la 20 cm, cu 0 viteza de scanare de la 0,01 la 10 cmvs. oe eae : bs Figura 20, Prezentarea schematica a unui spectrometru FT-IR din gama VERTEX 70 4. Spectrofotometria moleculara de absorbtie UV-VIS. 4.4 Domeniul spectral si tipuri de tranzitii Domeniul spectral UV — vis cuprinde trei segmente principale (Figura 21.) Domeniul vizibil (vis) (nm): (800) 780*400 (380) Domeniul ultraviolet apropiat A (nm): (400) 380+190 (180) Ultravioletul indepartat (sau de vid) A (nm): (180) 190+100 Prot dr Romeo tulian OLARIU tie cus 14 Prot. dr hai Cecilia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Wicks, verde portocat veuvid naan“? gapeh toad \ i - Raze x | yp ("uses |) Unde ia tr aod, Ditractie Trareisi = Trarwiti Teaneiti Trani de eee de ae &. Reaze x siectorics vate ralete SBR, Figura 21. Amplasare regiunii UV-vizibil in cadrul spectrului complet al radiati electromagnetice Dupa cum se poate vedea si in figura 21, domeniul ultraviolet cuprinde radial cu lungimi de unda A variind intre 100-380 nm, iar cel vizibil intre 380-800 nm. Din punot de vedere practic, al informatiilor ce se pot obine cu privire la structura moleculara, semnificativ este domeniul (180) 190-800 nm, pentru care sunt construite majoritatea Spectrofotometrelor. Regiunea ultravioleta este divizata, din motive experimentale, in doua Portiuni distincte: witravioletul de vid si ultravioletul de cuart. Ultravioletul de vid, sau ultravioletul indepartat, reprezint& domeniul sub 190 nm, limita sub care oxigenul din aer absoarbe putemic si face imposibile masuratorile tn Prezenta oxigenului, de aceea se lucreaza In atmosferd de gaz inert (azot sau argon) Ultravioletul de cuart, sau mai simplu ultravioletul, reprezinté domeniul peste 190 nm unde trebuie sa se lucreze cu optica din cuart care este transparent pentru radiatile UY, sticla fiind opaca sub 380 nm Spectrele electronice sunt cele mai complexe spectre tranzitille electronice implicand si tranzifii intre nivele de rotatie si vibratie, spectrele avand un caracter de banda Absorbjia radiatillor lumincase de catre molecule are loc conform legii Lambert. Beer, respectata doar in soluti diluate (lipsa interactillor intermoleculare) Spectrele de absorbtje din domeniul vizibil si ultraviolet implica tranzitille electronilor intre starea fundamentala si o stare electronica excitata a moleculelor, fiind permise tranzifile thtre orbitalii moleculari de acelasi tip si care au loc cu conservarea spinului clectronic (As = 0). Cu alte cuvinte vor fi permise numai tranzitile tntre stari de aceeasi ‘multiplicitate (2s+1), fiind interzise de exemplu tranzitile singlet - triplet. Intensitatea benzilor de absorbjie depinde de probabilitatea producerii tranzitilor electronice implicate in absorbtia energiei. Pe langa conservarea spinului, exist anumile reguil de selectie, tranzitile permise de aceste reguli conducdnd la absorbti caracterizate prin coeficienti molari de extinctie ¢, definit in legea Bouguer-Lamert-Beer, (A=exIXc), cU valori cuprinse intre 10° - 10° Ixmol 'xcm'', tranzitille ,interzise” avand coeficienti molari de extincfie cupringi intre 1-10" | mol cm’. De aceea aceste reguli trebuiesc uate in sensul probabilitatii de tranzitie intre doua stari Conform regulilor de selectio sunt interzise tranzitile intre stari care au aceeasi simetrie a distributiel electronice. © masura a variatiei distributiei sarcinii electronice la trecerea din starea fundamentala la cea excitata este momentul de trenzitie, astfel ca Tegula de selectie prevede obligativitatea existentei unui moment de tranzitie diferit de zero pentru ca tranzitia sa fie admisa. Probabilitatea tranzifiei, deci gi intensitatea benzii de absorbie este proportionala cu patratul momentului de tranzitie. Principul Frank - Condon. In timpul unei tranzitii se ,delocalizeaza” un electron din legatura chimica, fapt ce duce la slabirea legaturi, Acest fenomen conduce la modificarea Prot dr: Romeo lulian OLARIU Note curs 11 Prof oe habl. Cecilia ARSENE 23METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA constantei de forfa a legaturii si scdderea frecvenfei de vibratie a acesteia. Molecula capata o simetrie diferita fata de cea fundamentala. Aceasta trecere dintr-o forma in alta este de cca 10 '°s, fapt ce se reflecta in pozitia fixa a nucleelor atomice. Majoritatea benzilor de absorblie se datoreazé unor tranzitli In care sunt implicate modificari ale momentului electric de dipol Momentul de tranzitie este caracterizat nu numai prin marimea dar si prin directia sa in moleculA, directie ce trebuie sA coincida cu directia vectorului electric al radiatiei. in stare gazoasa sau lichida vor exista in permanenta molecule pentru care aceasta conditie este indeplinita, Daca se lucreaza in stare solida si se foloseste lumina polarizata, datorita pozitiei fixe a moleculelor se observa o variatie a absorbtiei in functie de orientarea vectorului electric (fenomenul de dicroism) Tipurile de tranzitii electronice caracteristice spectrometriei in ultraviolet si vizibil (UV-VIS ) sunt prezentate in Figura 22 Tranzitile ¢ —» o* au loc la absorbjia radiatiilor Iuminoase din domeniul ultravioletului de vid (A ~ 190 nm) domeniu greu accesibil din punct de vedere experimental > * w f n Figura 22. Schema tranzitiilor electronice 4 x 4 o Tranzitile ™ -+ t* sunt caracteristice legaturilor delocalizate, benzile corespunzatoare acestor tranzitii sunt relativ intense (&max > 10°) si sunt puternic influentate de marimea portiunii conjugate a moleculei Tranzitile n> 0° si cele n> Tr sunt situate la lungimi de und& mai mari decat benzile 0 > o* , respectiv 1 > m1* si sunt de intensitate mai mic (Emax < 10) deoarece corespund la tranzitii electronice teoretic interzise. Ele sunt mai putin influentate de dimensiunea moleculei, orbitalele n, corespunzatoare electronilor neparticipanti,fiind localizate pe heteroatom. Deci, numai compusii care au legaturi 1 vor prezenta benzi de absorbtie in UV-VIS. Pozitionarea benzilor de absorbtje si intensitatea acestora este influentata atat de natura substituentilor (gruparilor functionale) prezenti in moleculd cat si de solventul in care este dizolvat compusul. Efectele intalnite sunt + Efect batocrom - deplasarea maximelor de absorbtie spre lungimi de unda mal mari; * Efect hipsocrom ~ deplasarea maximelor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici; + Efect hipercrom — cresterea intensitatii de absorbtje; + Efect hipocrom — scaderea intensitatii de absorbtie: Aceste efecte sunt prezentate schematic In Figura 23, Prof dr Romeo tlian OLARIU Notte cus 11 Prof or hab Coctia ARSENE aMETODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA HUPERCROM, HursocRoM BATOCROM Figura 23. Efecte asupra benzilor de absorbtie Jomax 3 (nm) Substituenti care fac ca absorbtia s@ aiba loc in UV-VIS sunt grupairi cromofore $1 sunt in general gruparile cu electroni m care pot interactiona cu sistemul de electroni 1 din restul moleculei, extinzand in felul acesta delocalizarea. Exemplu de grupani cromofore: - NOz, -NO, -CHO, -COOH Substituentii care alaturi de cromoforii produc atat modificarea pozitiel cat si intensitatea absorbtiei sunt grupari auxocrome. Acestea sunt Qrupari saturate de atomi de tipul -OH, -NHp, -Cl. Dintre incercarile de sistematizare gi clasificare a benzilor de absorbtie, desi nu unanim Tecunoscuta trebuie mentionata cea care face urmatoarele diferentieri Benzi R (radicalice) datorita tranzitillor n — r* a unor grupari nesaturate simple ca >C=O $i—NO2'tmax<100 fiind benzi ,interzise”. Benzi K (conjugate) datorate tranzitillor + 1 in moleculele nesaturate cu legaturi Conjugate; Emax<10*. Benzi 8 (benzenoidice) caracteristice moleculelor aromatice si heteroaromatice; se Prezinta ca nigte benzi largi cu coeficienti de extinctie relativ mici. de exemplu benzenul prezinta © banda larga, cu tendinfa vizibila de structura fina de vibratie in regiunea 230- 270 nm CU Emax<230. Benzi E (etilenice) ca si cele B sunt caracteristice tot moleculelor aromatice, fiind atribuite tranzitilor electronice ale sistemului de trei legaturi duble etilenice intr-o conjugare ciclica © alta clasificare foloseste urmatoarea nomenclatura a benzilor. N > V pentru tranziile de tip» *, N > Asau N > Q pentru celen > siN —» Bpentru celen > o* Spectrele UV ale compusilor aromatici se diferentiaza net de cele ale polienelor datorita conjugarii specifice starii aromatice. Benzenul absoarbe in UV la lungimile de unda 184 nm (banda E}, tax =60000), 203 nm (banda Ez, nsx =7400) si 254 nm (banda B, Emax =220) banda caracteristica de tip B find cea de la 254nm. Aceasta banda este Geplasata batocrom la introducerea unor substituenti precum: NH2, OH, NOz, NO, CHO. COOH, etc. in nucleul benzenic datorita conjugaiii electronilor 1 sau a celor neparticipanti Cu electronii 7 ai nucleului aromatic. Astfel banda de tip B este situata la 270 nm la fenol si la 280nm in anilina, benzaldehida si nitrobenzen Introducerea celui de al doilea substituent conduce la o accentuare a deplasari batocromice a benzilor 1 — mr*, astfel inc&t la o serie de benzeni substituiti acestea sunt situate in regiunea vizibila a spectrului. Deplasari in acelasi sens se constata si la benzile corespunzatoare tranzitiilor n+ mm. Benzile de absorbtie din spectrele electronice sunt influentate in pozitie, intensitate si semi latime de solventul folosit. Efectul de solvent este direct legat de gradul de interactiune dintre solvent gi solvit, modificarile din spectre putand fi puse pe seama interactilior dipol — dipol, a formarii legaturilor de hidragen sau a formarii compusilor cu transfer de sarcina Deplasarile benzilor electronice datorita efectelor de solvent se explicd prin solvatarea diferita a starii fundamentale si a celei excitate, ca rezultat al diferentel in Prof. Romoo tulan OLARIU Note curs 11 Prot dr. hab Cacia ARSENE. 25METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA distributia de sarcina in cele doua stari. O deplasare batocroma este cauzaté dupa cum se vede in Figura 24 de o mai mare solvatare a starii excitate in comparatie cu cea fundamentala, pe cand o deplasare hipsocroma este urmarea unei solvatari mai mari a starii fundamentale. gry 7 | — r Figura 24. Modificarea energiei de excitare datorita efectului de solvent: hoe HY rare SAV pene BY na 2AY nut im Efectul de solvent poate fi folosit la determinarea tipului de tranzitie electronica intrucat benzile 1 —» 11" se deplaseaza batocrom cu cresterea polaritatii solventului in timp Ce benzile n — 11" se deplaseazé hipsocrom la trecerea de la un solvent nepolar la unul polar (Figura 24). Solvatarea puternica a nivelelor n se datoreaza interactiei puternice intre dipolii solventului si electronii neparticipanti puternic localizat| pe heteroatom Spectrele electronice UV — VIS desi mai putin caracteristice, oferind informatiile generale privind structura molecular a compusilor, referitoare la prezenta sau absenta in molecula a unor grupari cromofore, joaca totusi un rol important in studiul $i elucidarea structurii compusilor organici. Comparativ cu spectrometria IR si RMN, spectrometria UV- VIS are o aplicabilitate mult mai restransa, cu ajutorul spectrelor electronice se pot obfine informatii cu privire la natura cromoforilor gi la pozitia lor relativa fafa de alte elemente Structurale, se pot trage concluzii cu privire la stereochimia moleculelor, la existenta legaturilor de hidrogen, a efectelor de conjugare, la influenta solventilor. Pe baza compararii a numeroase spectre a unor seri de structuri similare s-a dezvoltat o spectrometrie UV-VIS empirica, ce ofera 0 serie de informatii cu caracter general privind natura compusilor. Marele avantaj si aport al spectroscopiei UV-VIS este acela ca ofera 0 metoda comoda, dar in acelasi timp modema gi performanta, ce se dovedeste de a fi de o mare utiltate in studille analitice, in studiul vitezelor de reactie si a echilibrelor chimice, in elucidarea mecanismelor de reactie gi al interactilor intermoleculare 4.2. Aparatura utilizata in spectroscopia UV-vis de absorbtie Toate spectrometrele care utilizeazé domeniul UV-vis sunt alcatuite din. ¥_ sursa de energie care genereaza semnalul, ¥ selectorul de banda ¥ cuva/locul In care se pune proba de analizat; ¥ detector destinat masurarii semnalului ¥ procesor de semnal; Sursele folosite in spectroscopia UV-vis in spectroscopia de absorbtie UV-vis cele mai intalnite tipuri de surse sunt prezentate in tabelul de mai jos. Figura 25 prezinta schematic diferenta dintre o sursa continua gi una discontinua Tabelul 6. Surse utilizate pentru generarea radiatiel electromagnetice._ Sursa Intervalul de lungime de una Utilizare - Hp $i Dz Sursa continua intre 160-380 nm Absorbtie moleculara in UV. Lampa cu W Sursa continua intre 320-2400 Absorbtie moleculara in vis. om Prof dr Romeo luian OLARIU Notte curs 11 Prot dr habit Cocilia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA_ Lampa cu Xe Sursa continua intte 200-1000 Absorbtie moleculard gi nm atomica UV-vis. laser Sursa de linii spectrale in UVivis Absorbtie molecularé si atomicai fluorescenta, a imprastiere Jura 28a. Spectrul de emisie al unei surse continue, Inten: f ungimen de unda (ren) Figura 25b. Spectrul de emisie al unei surse de linii spectrale. Istensitate Be Jungimea de unda (can) Selectorul de lungimii de unda unor monocromatoare tip ,grating’ sau cu ajutorul prismelor. jin spectrometrele UV-vis moderne Sunt din ce in ce mai mult folosite monocromatoare tip grating si prisma (de sticla sau cuart) pentru selectarea lungimilor de unda de interes, Aceste tipuri de selectoare de banda, pot scana intr-un interval de timp foarte mic un interval larg de lungimi de unda, cea ce duce in final la obtinerea unui spectru al analitului Pe o arie larga de lungimi de unda intr-un timp foarte scurt Cuvele cu proba In tabelul 6 sunt prezentate materialele folosite pentru confectionarea cuvelor uitiizate in spectrometria UV-vis. Tabelul 6. Materiale folosite pentru confectionarea cuvelor. Material Intervalul de lungime de Utlizare _ unda Cuart 100-3000 nm UV, vis, IR Sticla fuzibila 150-3000 nm UY, vis, IR Sticla 375-2000 nm vis Plastic 380-800 nm vis Detectori folositi in spectroscopia optica UV-vis Prot dr Romeo tulian OLARIU ote curs 19 Prof tr: hab Ceciia ARSENE 2METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Principalul scop al detectorului este de a converti semnalul de la proba intr-un masurabil. In tabelul 7 sunt prezentate principalele tipuri de detectori folositi_ in spectroscopia optica UV-vis Tabelul 7. Tipuri de detector folositi in spectroscopia optica UV-vis. Detectorul tip intervalul de Tipul de semnal lungime de und& —_obtinut _ Fototub fotonic 200-1000 nm Curent Fotomultiplicator —_fotonic 110-1000 nm Curent Fotodioda fotonic 250-1100 nm Curent Fotoconductor —_—_fotonic 750-6000 nm Variatia rezistentei Celula fotovoltaicd fotonic 400-5000 nm Curent si potential _Dioda array fotonic 480-1000 nm Curent Cei mai utilizati detectori se bazeazé in general pe fenomenul de multiplicare fotoelectronica (Figura 26) Fotoelectron Foton » Dioda Anod Wi | Dioda =| © Se “"" iesire ————--—|_ semnal Figura 26, Schema de principiu pentru un detector de tip fotomuttiplicator, Acestia pot fi constituiti fie dintr-un sir discret de diode, fie din diode continue. Ambele tipuriutilizeaz emisia de fotoelectronilor pentru amplificarea semnalulul dat de fotoni. O serie de diode pe baza unor alije de Be-Cu (in mod obisnuit 12-20) sunt aranjate asa cum este prezentat in figura 6. Fascicolul de fotoni ajunge pe prima dioda din aceasta serie discreta, si produce fotoelectronilor care sunt apoi accelerati cdtre urmatoarea diod& producindu-se astfel o cascada de fotoelectronilor secundar,care sporesc cu mult ‘semnalul fotonic initial. Diodele sunt mentinute la un potential pozitiv prin intermediul unei rejele de rezistori, Curentul obfinut este apoi convertit si trimis la un amplificator. Tipuri de spectrometre optice UV-vis in tehnica spectroscopica UV-vis se pot intalnii mai multe tipuri de spectrometre. O clasificare a acestor spectrometre tine cont de numarul de fascicule care sunt utilizate in analiza, si anume * Spectrometre cu un singur fasciculul + Spectrometre cu dublu fasciculul * Spectrometre multicanal jin cele ce urmeaza vom prezenta schema fiecruia dintre spectrometrele mai sus amintite. Spectrometru cu un singur fascicul, Schema general a unui astfel de spectrometru este prezentata in figura 7: Prof dr: Romeo tulian OLARIW Note curs 11 Prot ot habil Cociia ARSENE 28METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA “By / Shale jura 27. Schema unui spectrometru cu un singur fascicul de radiati Acest tip de instrument utilizeaza 0 singuré radialie si este cel mai indicat in analiza individual a analitilor, la o sigura lungime de und Spectrometre cu dublu fascicul Schema generala a unui astfel de spectrometru este prezentata in figura 28 oalinda detector aebands — opturator Figura 28. Schema unui spectrometru cu dublu fascicul de radiatii. Un asemenea spectrometru lucreaza In principiu pe divizarea radiatiei provenita de [a sursa la intervale de timp regulate. Astfel, o data radiatia trece prin cuva cu proba si 0 data prin cuva cu proba blank. Practic raportul proba si blank este utiizat pesiru mdsurarea absorbanjei. Acest tip de instrument are un singur dezavantaj major si anume CA nu se poate monitoriza nici o modificare in proba in intervalul de timp in care are loc Schimbarea directiei radiatiei de la sursa la proba blank si invers. Acest instrument na poate fi folosit in determina de cinetica un alt tip de spectrometru cu dublu fascicul, dar nu dependent de timp este prezentat schematic in figura 29. Figura 29. Schema unui spectrometru cu dublu fascicul de radiatii cu divizor Practic in acest tip de instrument simultan, jumatate de radiatie trece prin proba si jumatate prin blank Spectrometre multicanal. Schema generala a unui astfel de spectrometru este prezentata in figura 30 Prot or, Romeo tllan OLARIU Note cues 11 Prot. dr. habl. Cecilia ARSENE Ey4,3 Aplicatii ale spectrometi METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA oe dio array detector sutsa UV Figura 30, Schema unui spectrometru multicanal. de absorbtie UV-vis Analiza calitativa ©. Identificarea structuri © Controlul gradului de puritate Analiza cantitativa (in baza legii Bouguer-Lamber-Beer) © Determinri monoelement * Directe + Metoda curbei de etalonare + Metoda adaosului. + Indirecte + Titrare spectrofotometrica © Analiza amestecurilor de substante. > Determinari de constante analitice Determinairi cinetice © Determinari de masa moleculara Prot or Romeo tulian OLARIU Note cus 11 Prof cr hab. Coelia ARSENE 30