CAPITOLUL 1 Caracterizarea sistemelor clectroenergetice navale 1.1,Structura si clasificarea SEI Sistemul electro» sgetic naval (SEN) cuprinde totalitates instalafilor si vchipamentelor clecitice de Ia bordul navi folosite pentru producerea,transformarea si distibutia energiei electrice destinati alimentarii consumatorilor de energie electricd de la bordul navel Siructura SEN contine: surse de energie electrica, lini de tansport al energiei electrice, tablouri de distributie si convertizori de energie electrica Consumatori de energie electricd nu fae parte din SEN, acesia au panicularitii specifice si sunt tratati separat Pe nave, in calitatea de surse de energie electrica, se folosesc generatoarele de curent continu si curent alternativ, actionate de motoare diese] sau turbine precum si baterile de acumulatoare. de transport # energiei eletrice se realizeazi cu cabluri electtice sau cu bare conductoare. Tablourle de distributie reprezinté construct destinate pentru conectarea linillor de transport a energiei electrice ‘in vederea distribuiri acesteia 1a mai multi consumatori. fn calitate de convertizori se folosese ‘transformatoarele, redresoarele s.a. Tabloul de distibutie Ia care sunt cuplate sursele de energie electricd gi refelele electrice de putere, se numeste tabloul principal de distribusie, TPD, Sursele de energie electric’, impreund cu tabloul electricés a nave. Liniile de transport a energiei electrice, refeaua electricé a navei. Clasificarea SEN se face, in general, dup& trei criteri 1) dup numarul centralelor electrice care compun SEN; 2) im functie de legitura dintre SEN i sistemul energetic de putere destinat pentru Principal de distribute, formeaza centrala impreund cu tablourile de distributie, constituie propulsia naveis 3) in funcfie de sistemul de distributie a energiei electrice, Dupi primul criteriu, SEN pot fi: cu una, doud, trei si mai multe centrale electrice; dup’ al doilea, pot fi: autonome, cu preluarea partialé a puterii de la sistemul energetic principal gi unitare cu sistemul energetic principal; dupa al treilea, sistemul de distributie poate fi: radial, magistral si mixt, ‘SEN autonome sunt independente de sistemul energetic al navei si dispun de surse separate de energie electrica, diesel generatoare sau turbogeneratoare, tablou Principal de distributie, tablouri de distributie, transformatoare, redresoare, tablou de legiturd cu malul si linii de distributie a energiei Clectrice. Dupa primul criteriu de clasificare SEN autonome pot fi cu una, doud, trei si mai multe centrale electrice. in figura 1.1. se prezint& trei variante SEN cu o singura centrala electric de baza se foloseste, de regula, pe nave mici de transport care naviga pe ape interioare seu in apropierea coastei14 SISTEME ELECTROENERGETICE NAVALE b ‘wor wor é TT 3] Fig. 11. Schema electricd structuralf a SEN autonome ‘4~cu osinguri central letrca de baz; b— cu doud centrale electrice de ba ‘c= cto central elecrid de baz si cu o central electricd de avarie. au dieseG1+G6 ~ generatoare; TPD, TPDI, TPD2 ~ tablouri principale de dstibute; TD1+TD4 —tablouti de distebuti; TLM ~ tablou de legituri cu malul; TDA ~tablou de distribute de avarie; GA ~ generator de evaie, ‘Cconstmatori de energie electrics Pe nave mari de transport, de pasageri, spargitoare de gheaji sau nave militare, se foloseste SEN cu dou’ centrale electrice de baz dispuse in compartimente separate. O asemenea variantd, prezentaté in figura 1.1.b, rispunde mai bine cerinfelor de vitalitate ale navei prin mitirea siguranfei in alimentarea cu energie electrici a consumatorilor. Cele dowd centrale electrice de baz ‘sunt interconectate prin linii de transmisie energiei electrice, existind posibilitatea transmiterii acesteia in ambele sensuri. in acest fel, in cazul unui consum redus, este posibil ca acesta si fie asigurat de funefionarea unei singure centrale. Varianta cu douk centrale electrice de bazi este mai complicata si mai scumpa. Aceasta variant este justificata pentru nave mari Ia care puterea clectricd necesari alimentirii consumatorilor este mare $i pentru acoperirea acesteia sunt necesare mai multe grupuri diesel generatoare. Repartizarea puterii electrice totale pe douii centrale conduce la micsorarea valorii ccurentilor de scurtcireuit sub valorile admise de puterea de rupere a intrerupitoarelor automate. De exemplu, pentru o central electricd cu puterea 3000 kW si tensiunea 400 V, intensitatile curentilor de scurteircuit pot ajunge la valori 100 — 200 KA, ceea ce corespunde limitei maxime a puterii de rupere pentru intrerupitoarele automate folosite in prezent. in astfel de cazuri, rezolvarea consti in impartirea puterii totale pe dowd centrale electrice de baza sau folosirea a dowd randuri de bare pe care se repartizeazai egal grupurile diesel generatoare. SEN este complet autonom, daca in compunerea sa intra numai diesel generatoare. in cazul in care se folosesc turbogeneratoare este necesar ca impreund cu acestea si se instaleze si diesel generatoare folosite ca rezervi sau pentru regimul de stationare, intrucdt turbogeneratoarele cuCARACTERIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE NAVALE Is turbin cu abur pot functiona numai in mars, atunci cfind este in functiune caldarina. in acelasi timp, turbogeneratoarele necesité mai mult timp de pregatire pentru intrarea in functiune gi inedrcarea in sarcind, comparativ cu diesel generatoarele Indiferent de numarul centralelor electrice de baza, conform regulilor registrului de clasficare pe nave mari de transport si ale flotei tehnice trebuie si existe si o central electric’ de avarie (figura 1.1.c) Centrala electricd de avarie este conectata cu una din centralele electrice de bazA gi in regimul normal energia electricd se transmite de la centrala electrica de baza la tabloul de distribujie de avarie TDA al centralei electrice de avarie. La disparitia tensiunii de la barele centralei clectrice de baz se di sernnalul pentru pornirea automati a diese] generatorului de avarie si se conecteazi aceasta sursi la barele tabloului TDA. in acest fel, se asigura alimentarea neintrerupta a consumatorilor conectafi la centrala clectricd de avarie, care suit importangi pentru siguranta navei. Centrala electrica de avarie se dispune pe navi in afara 2onei inundabile, adic deasupra puntii principale. De asemenea, SEN confine, in toate cazurile, un tablou de legatura cu malul, TLM, prin intermediul céruia se realizeaza primirea energiei electrice de la mal atunci end nava stafioneaza in port, la dana. In unele situatii, prin acelasi tablou se poate transmite energie electrica de la bordul navei la refeaua electric& de Ia mal sau la o alt navi SEN cu preluarea partial a puterii de la sistemul energetic de putere foloseste o parte din puterea turbinelor sau dieselelor care apartin sistemului energetic principal de propulsie al navei pentru antyenarea unuia sau mai multor generatoare electrice. Preluarea parfiali a puterii de Ia sistemul energetic se poate realiza in dou’ variante prezentate in figura 1.2, astfel 4) folosirea generatoarelor de ax, Ga, antrenate printr-un mecanism de transmisie de axul portelice; ) utilizarea cAldurii gazelor de evacuare de la motorul principal, MP, pentru functionarea unei caldarine recuperatoare, CR, care asiguri aburul necesar funcfionarii unui turbogenerator de recuperate. a. b. eo Po BO Bo HOF} pe El. Ee pe Fig, 1.2. Schemele lectrice structurale ale SEN cu preluarea partial a puteri dela sistemul energetic acu generator de ax; b— cu utilizaren turbogeneratorului. D — dieselsG,, generator de ax; MP - motor principal; T—turbind; CR ~ ealdarind recuperatoare; C~consumatori de energie electrick Prima varianta se poate folosi atit la nave cu propulsie diesel, edt $i la cele cu propulsie cu turbina cu abur; cea de-a doua variant’ se poate aplica numai la nave cu propulsie diesel. Aplicarea sistemelor prezentate este oportund la nave care navigi timp indelungat cu vitezi constant sau cu variafii mici ale vitezei (in limitele de la ,,toata viteza” Ia ,jumitate”). in astfel de cazuri, folosirea generatoarelor de ax sau turbogeneratoarelor de recuperare ofera posibilitatea scurtarii duratei de functionare a surselor autonome de energie electrict (diesel generatoare sau turbogeneratoare) si micgoreaza costul energiei electrice. De asemenea, folosirea generatoarelor de ax permite reducerea numérului surselor autonome si micsoreaza preful de cost al centralei electrice. Utilizarea turbogeneratoarelor de recuperare necesita instalatii costisitoare care se amortizeazd in timp indelungat (in decurs de céiva ani) pe seama reducerii cheltuielilor de exploatare. Principalul neajuns al sistemului cu preluarea partial a puterii il constituie dependenta acestuia de vitezele navei. La folosirea generatorului de ax, schimbarea vitezei navei, adica schimbarea vitezei de rotatie a arborelui portelice, inseamna schimbarea vitezei de rotatie a16 SISTEME ELECTROENERGETICE NAVALE generatorului si are ca rezultat modificarea paramettilor tensiune si frecventé ai generatorulvi de de la valoarea nominal corespunzatoare mersului cu ,,toata viteza” pand la ax care se micsoreas anulare Ia punerea motorului principal in pozitia ,stop”. ‘Acest regim de functionare al generatorului de ax face, pe de o parte, imposibila funcfionarea acestuia in paralel cu generatoarele autonome, iar pe de alta parte, atunci cind ‘motorul principal se pune in pozitia ,stop” este necesar s& se asigure conectarea rapidi a sursei de energie electrica de rezerva Stabilizarea parametrilor de iesire ai generatorului de ax si crearca condifiilor de functionare in paralel se poate obfine prin folosirea unor convertizori speciali de energie electrica sau instalafii care sa asigure turafia constant a generatoarelor atunci cand turafia arborelni portelice se modifica. Utilizarea turbogeneratoarelor de recuperare asigura mentinerea stabil a parametrilor de jesire ai generatorului si deci permite functionarea in paralel cu generatoarele autonome. Stabilitatea parametrilor de iesire este data de inertia sistemului termic si de posibilitatea reglarii consumului de abur. Dupa punerea masinii in pozitia stop” sistemul poate continua st funcfioneze circa 5-20 minute, fn prezent, SEN cu generatoare de ax cunose o largi rispandire Ie nave care folosese pentru propulsie elici cu pale orientabile si ca urmare turatia motoarelor principale se menfine constant pentru toate regimurile de mars. Din aceast& categorie fac parte unele nave fluviale, cdteva nave de transport si nave tehnice. De asemenea, folosirea generatoarelor de ax este oportuni pe nave cu propulsie electric’, Utilizarea generatoarelor de ax si turbogeneratoarelor cu recuperare a c&patat In prezent o larga Hispindire datoriti avantajelor prezentate de acest sistem. SEN unitar cuprinde totalitatea surselor de energie clectrica, tablourile de distributie a energiei electrice si, de asemenea, motoarele electrice de actionare a axelor portelice impreund cu aparatele de porire si comand’ ale acestora. Structura unui asemenea sistem este prezentata in PD IT/0 aH )4 To BO AB Fig. 1.3 Schems electric structural a SEN unitar PC post de comands porniri si reghiri trafiei (convertizori); Mi, M2 ~ motoare electrice pentru acfionarea axclor portelice. figura 1.3. SEN unitar se foloseste Ja macaralele plutitoare, drigi cu cupe pentru spat pe fundul marti i alte nave ale flotei tehnice la care in perioada de stafionare puterca surselor de energie este folosita in principal pentru asigurarea actionarii utilajelor tehnologice, iar pentru deplasare se foloseste 0 parte din aceasti putere. SEN unitar se utilizeszi, de asemenea, la unele nave spirgatoare de gheald, industriale gi lte tipuri de nave la care existi compatibilitate intre cerinfele corespunzitoare propulsiei electrice si SEN autonome. in acest sens propulsia cu elice cu pas reglabil ofer’ condifii favorabile, intrucat motoarele electrice de propulsie functioneazi cu turatic constant si ca urmare se pot menfine constan}i parametrii tensiune, frecvenfé ai surselor de energie electrica, ceea ce permite alimentarea concomitenta si a celorlalti consumatori de energie electrics de la bordul navei,STEMELOR ELECTROENERGETICE NAVALE 0 CARACTERIZAREA S 1.2.Scheme structurale ale centralelor electrice din SEN Schemele structurale ale centralelor electrice din compunerea SEN trebuie 8 prevads 1) funcfionarea in paralel a gencratoarelor din compunerea centzalei electrice; 2) posibilitatea de separare a generatoarelor (grupurilor de generatoare), realizaté prin conectarea acestora la sectii de bare separate; 3) protectia generatoarelor si liniilor de transport a energici electrice in cazul aparitiei unor regimuri anormale de lucru; 4) posibilitatea primirii alimentarii de la mal sau de la alte nave; 5) sisteme de comanda pentru trecerea centralei electrice de Ja un regim de lucru la altul; 6) efectuarea reviziilor periodice i reparajiilor TPD prin scoatetea de sub, tensiune pe portiunis 7) posibilitatea de execufie a TPD pe secfii care se asambleaza le bordul navel; 8) reducerea la minimum a gabaritelor si masei TPD. Schemele structurale ale centralelor electrice aflate in exploatare la nave cunose 0 gama largii de diversificare. Printre ele se pot intélni: scheme care admit sau care nu admit functionarca fn paralel a generatoarelor, scheme cu unul sau mai multe sisteme de bare, scheme care permit comutarea generatoarelor sau a consumatorilor la dou’ sisteme de bare independente §.a. in momentul actual, de regula, la proiectarea centralelor electrice se prevede functionerea in paralel a generatoarelor pe un sistem de bare, Sistemul de bare unic este impart pe sectii cuplate intre cele cu aparate de conectare (separatoare sau intrerupdtoare) astfel incat, in unele cazuri, este posibilé separarea generatoarelor sau a anumitor sectii de consumatori pentru executarea unor lucriri de revizii periodice. in figura 1.4. se prezinti schema structural a unei centrale electrice cu un sistem de bare iparfit in cinci sect La sectiile 1, II, III sunt conectate generatoarele G1, G2, G3 $i o parte din consumatorii mari de energie electric’. La sectia IV sunt conectati consumatorii care functioneaza fn regimul de stafionare al navei. in conditiile in care nava stationeazé in port, acesti consumatori pot fi alimentafi de la mal prin tabloul de legatura cu malul TLM. La seotia V se conecteazs consumatorii care functioneaza la tensiunea de 220 V: iluminat, semnalizéri, aparate de uz gospodiresc (cambuza). Seofiile tabloului pot fi cuplate sau separate prin intermediul intrerupatoarelor sau separatoarelor de bare. Pentru functionarea in paralel a generatoarelor se inseriaza sectiile de bare I, 11 gi III prin inchiderea separatoarelor (intrerupatoarelor) al si a2, iar pentru functionarea individual se deschid separatoarele gi fiecare generator transmite energia electric numai la sistemul lui propriu de bare. Prin manevrarea separatoarelor al, a2 se pot stabili gi alte regimuri, astfel: functionarea in paralel a generatoarelor Gl, G2 si individuala a generatorului G3 (se inchide a si se deschide a2); funcfionarea in paralel a generatoarelor G2, G3 si individual’ a generatorului G1 (se deschide al gi se inchide a2). IIT ALMA MT ASAT NI Fig. 14, Schema structurali a centralel electrice cu un sistem de bare.SSISTEME ELECTROENERGETICE NAVALE sisteme de bare fn figure 1.5. este prezentati schema structuralé a centralei electrice cu do as steal] Te ALTA STAT AT OL i Fig. 15, Schema structurali a centrale electrice eu dout sisteme de bare. Fiecare sistem de bare cu ajutorul separatoarelor al, a2 poate fi impirfit in dou’ sectii Consumatorii de energie clectrici sunt impartifi egal intre cele dou’ sisteme de bare. Schema prezentatt asiguré fnalte caliti de manevrabifitate. Dezavantajul consti in dublarea numérului de {ntrerupiitoare automate pentru generatoare in aga fel ineat sa fie posibil conectarea fiecdrui generator la oricare din cele dou’ sisteme de bare. La o asemenea schemé se recurge in cazul in care puterea totali a generatoarelor care lucreaza in paralel depaseste puterea de rupere la scurtcircuit a fntrerupatoarelor, Distribufia puterii totale a centralei pe doui sisteme de bare reduce valoarea curenfilor de scurtcirouit la valori admisibile pentru puterea de rupere a intrerupatoarelor automate de constructie obignuiti. 1.3. Condifii de exploatare a SEN Conditiile de exploatare sunt definite de totalitatea matimilor fizice constituite de factorii fexterni care actioneazi asupra funcfionarii sistemului si p&rfilor Iui componente. Conditiile de exploatare pentru SEN sunt caracterizate de actiunea urmatorilor factori = oscilafii de ruliu si tangaj; vibrafi ale corpului nave produse in principal de functionarea elicelor, precum si a motoarelor de la bord; = socuri create de loviturile valurilor, gheturilor sau alte obiecte; ~ valor inalte ale umiditafi relative si temperaturii acrului; ~ _prezenta vaporilor de produse petroliere; -stropi de ap, acoperirea cu gheati si radiafii solar. Tnfluenfa acestor factori externi trebuie avuté in vedere Ia realizarea SEN si componentelor sale (masini electrice, aparate electrice, cabluri s.a.). Pentru a lucra in aceste condifii de exploatare, echipamentele electrice navale se construiesc special pentra accasti destinatic. in toate arile, consirucfiile navale, tehnica ce se monteaza la bord si supravegherea exploatarii se realizeazi dupa regulile unui registru de clasificare. in Roménia, Registrul Naval Romén (RNR) reprezinta organul de stat pentru clasificarea navelor. in practica se folosese si registrele altor tari in general, pentru ca se referi la nave care sunt exploatate in aceleasi conditi, inte registrele de clasificare ale diferitelor tai nu sunt deosebiri semnificative. Conform normelor RNR, instalafile, masinile si sistemele care compun SEN trebuie si fie astfel realizate incét s& se asigure funcfionarea normal @ acestora in urmitoarele conditii de exploatare: = umiditatea relativa a aerului 75% Ia temperatura de 45°C, sau 80% la 40°C, sau 95% la 25°C, ~ banda permanenta in orice bord pana la 15° si asieté de duraté pana la 5°; - ruliu pénd la + 22,5° cu perioada 7 ~9 secunde si tangaj pané la + 10°, a eeeCARACTERIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE NAVALE 19 ~ vibrafii cu frecvenfe de la 2 Hz la 13,2 Hz cu amplitudinea deplasirii + 1 mm, iar la frecvente de la 13,2 Hz la 80 Hz cu accelerafia + 0,7 g; socuri cu acceleratia 3g si frecvente de la 40 la 80 de lovituri pe minut; schimbarea temperaturii mediului inconjurator, in cazul navigafiei in raioane nelimitate, de a-S0°C la +50°C; = prezenfa siti in apa de mare (pnd Ia 4%) si in aerul maritim (pana la 6 mg /m?); ~ prezenfa vaporilor de ulei si alte produse petroliere in inc&perile navei, de la 5 la 20 mg fm. 1.4,Cerinte privind calitatea energiei clectrice produsi de SEN Indicatorii dupa care se apreciaza calitatea energiei clectrice furnizata de SEN sunt 1, Abaterea permanenti a tensiunii fat de valoarea normala, AU, . Se exprima ca diferenta {ntre tensiunea reali furnizati, U, si valoarea ei nominali, U,,, raportatd la tensiunea nominal si ‘exprimata in procente. ay 2. Abaterea permanenti a frecventei, Af,, fafa de valoarea nominala. Se calculeazd ca diferenja intre freeventa real furnizaté, f , si valoarea ei nominala, /f, , raportati la freeventa nominal si exprimata in procente A, es 100% (1.2) 3. Coeficientul de nesimetric al tensiunii pentru frecventa de baaii in curent alternativ trifazat Exprima in procente diferenfa dintre valoarea maxima, U,,.., i minima, U,,, , a tensiunii raportati la valoarea nominal’, U,, Iainy = — 100% a3) 4, Factorul de distorsiune, exprima abaterea de la unda sinusoidalA a tensiunii $i se defineste ca fiind raportul, exprimat in procente, dintre reziduul deformant (valoarea efectiva corespunzatoare armonicelor superioare) si valoarea efectiva a fundamentatei. aus x? _. 100% (1.4) Fas u, 5. Abaterea de scurt durata a tensiunii, AU,,, definiti ca diferenta intre valoarea minima, raportate la Uyigs sau maximi, U,q,, $i valoarea nominal a tensiunii, U,, in regim tranzitori tensiunea nominala si exprimate in procente. (1.5) (1.6)| 20 SISTEME ELECTROENERGETICE NAVALE 6. Abaterea de scurt& durati a frecventei in curent altemativ, Af,,, definité ca diferenta intre valorile minima sau maxima ale frecvenfei in regim tranzitoriu taportate Ia frecventa nominala. si exprimate in procente +. 100% a.) +My 100% (18) 7. Coeficientul de pulsate al tensiunii redresate, definit ca: t 4) raportul intre amplitudinile armonicelor joase ale componentelor de curent alterativ, U,, $i valoarea medic a tensiunii redresate, U yay U, pty = 100% a9) }) raportul intre diferenta valorilor instantanee maxima si minim@ ale tensiunii redresate pe «0 semiperioada gi valoarea medie a tensiuni redresate, exprimat in procente. User ~U in ee. 100% (1.10) os 6) raportul intre valoarea efectivi a componentelor de curent alterativ (se iau in calcul toate componentele armonici), U - 4, si valoarea medic a tensiunii redresate, K tone = U-4 190% a.) ioe =O 4) raportul intre diferenta valoritor instantanee maximi si minima ale tensiunii redresate gi suma acestora calculat pe o semiperioada si exprimat in procente. K eee You “Yew 190% (1.12) Ua +O min Dintte indicatorii de calitate ai energiei electrice, prezint® importanta practic& mai deosebitd, ‘ummatorii: abaterea tensiunii gi freevenfei, nesimetria tensiunilor si abaterea de la forma sinusoidala. “Abaterea tensiunii gi frecvenjei in raport ou valorile nominale poate fi pozitiva sau negativa. in regimul permanent sau de scurti duraté al SEN, semnul abateriifrecvenfei poate fi diferit de cel al tensiuni. La stabilirea regimului permanent abaterea freeventei este aceeasi pentru tofi consumatori alimentati de SEN. In acelasi timp, abaterea tensiunii pentru consumatorii din apropierea tabloului principal de distribujie, TPD, este cu semnul plus, iar pentru cei mai indepartati cu semnul minus. ‘Scaiderea tensiunii la bomele masinilor electrice conduce la micsorarea momentelor de rotafie si pentru o sarcina constanta creste valoarea curentului care poate ajunge la valori pentru care, sub efiunee protectiei de suprasarcin, motoral este deconectat. De asemenea, la scderee tensiunii se ‘micsoreazi iluminatul Kimpilor, iar la cresterea tensiunii se reduce durata de functionare a acestora Sciderea frecventei tensiunii de alimentare a motoarelor asincrone duce la reducerea turatici ‘4 productivitifii mecanismelor antrenate de acestea. La micsorarea freevenfei cresc ritii curentilor de magnetizare ai transformatoarelor si, ca urmare, valorile curentilor spre consumatori pe seama mi 5 micgordriireactanfelor inductive in circuitele interioare din compuneres acestora, Pentru obfinerea unei calititi corespunzitoare a energici electrice, conform registrului de clesificare RNR, limitele maxime admise ale abaterilor tensiunii gi frecvenfei sunt ~ abaterea permanenta gi de scurt& durati a tensiunii + 20% timp de 1,5 secunde AU, = 410%; AU = 113 a 1”. 30 %timp de 5 secunde OB) ~ abaterea permanenta si de scurta durata a frecventei 5%; Mfg = 410% timp de 5 secunde 14) elCARACTERIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE NA VALE 21 Nesimetria tensiunilor in sistemele trifazate este cauzath in principal de conectarca le SEN a consumatorilor monofazati si apare ca urmare a valorilor inegale ® curentilor pe cele tre fave, care constituie majoritatea la bordul navei, contribuie la reducer Consumatorii wifazati simettici, nesimetriei tensiunilor, Forma nesimeticd a tensiunilor conduce le aparitia in SEN gi la consumatori a componentelor atmonice cu fiecvenfe mai mari de 50 Hz a ciror prezenti mareste pierderle de putere $i duce la incalzirea suplimentard a cablurilor, motoarelor si generatoarelor electrice. Indicele de calitate corespunzitor pentru nesimetria tensiunilor se objine din conditia Registulu de clasificare care admite nesimetria curentilor de sarciné ai generatoarelor de maximum 10% Corespunzitor acestei valori coeficientul de nesimetri al tensiunii, kya y 5 €9¢ aproximativ 3% Abaterea de la forma sinusoidala poate fi generat de factori intemi, care spartin generatoarelor, sau extern produsi de consumatori de energie electrics, De regula, influent factorilor interni este redus& si nesimetria tensiunilor datorata acestora nu depigeste 25%, in acelasi timp, in anumite situafii, Ia fnctionarea generatoarelor eu incdtcarea nominal se poate ajunge la o valoare 4 generata in principal de sarcinile neliniare care constituie factorii exter, Atunci cénd Ia bomele unui generator de tensiune sinusoidalé. sunt conectate rezistente neliniare, curentul consumat este de forma nesinusoidalé si caderile de tensiune ale armonicelor superioare ale curentului schimba forma curbei tensiunii in sistem. Dintre consumatorii de la bordul navei, convertoarele statice de energie electric& solicité din refea curenfi nesinusoidali si constituie principala sarcind neliniard a refelei. Denaturarea tensiunii produsi de convertoarele statice de energie depinde de schema folosti, de adéncimea reglarii, de caracterul sarcinii, de parametri surselor de energie electricd de pe navi si, de asemenea, de raportul dintre puterea surselor navei si puterea convertoarelor statice din sistem. Abaterea de la forma sinusoidal mai mare de 10% poate produce incalzirea suplimentar’ 9 Beneratoarelor si electromotoarelor si, ca urmare, este necesara sciderea puterii si a sarcinii De asemenea, denaturarea tensiunilor micgorea7l precizia in functionare a sistemelor automate de reglare si comanda a generatoarelor ceea ce poate duce la perturbarea functions acestora Din aceste considerente, conform normelor registrului de clasificare, abaterea de la forma sinusoidalé nu trebuie si depaseasca 5% din valoarea de varf a fundamentalei. Normele de calitate a energiei electrice stabilite de Registrul naval prevad cerinfe atft pentru sursele de energie electri eat si pentru consumatorii de energie electric, Aceste norme determini pe de © parte conditile in eare consumatori trebuie s8 functioneze normal, iar pe de alti parte cerinfe Pentru SEN ea sistem de producere a energiei electrice capabil si asigure alimentarea consumatorilor in toate regimurile de exploatare ale navei a) Cerinte pentru generatoare: = , ssigurarea caliijii normale a energiei electrice in regim de mers in gol si in regi stabil de durata cu sarcina simetricd constanta si la factorul de putere nominal; ~__actiunea rapid a sistemelor de reglare automata pentru a restabili in timp scurt Parameirii energiei electrice in limitele stabilite de norme atunci cind apar variati de sarcind, nesimetri, abateri de la forma sinusoidala gi pulsafii ale curentului de sarcini, b)_Cerinfe pentru consumatori ~ functionarea normals a acestora in conditiile in care parametrii energiei electrice splicaté la borne sunt in limitele normelor de calitate; ‘micsorarea influentei consumatorilor la deteriorarea calitiii energiei electrice, reducerea nesimetriei, reducerea abaterilor de la forma sinusoidala si pulsajilor curenfilor consumai nesimetriei tensiunilor pana a 20%, i, tensiunea si freeventa 1.5,Parametrii de baz ai centralelor electrice: felul curentuh Alegerea felului curentului Nava reprezinti 0 constructie autonoma care are un sistem electrocnergetic propriu si, ca urmare, din faza initiala a proiectarii trebuie s8 se rezolve problema alegerii felului curentulus care Poute fi: curent continuu sau curent altemativ. De alegerea felului curentului depind propretile $1 Particularitjile sistemului electroenergetic. O alegere corecti a felului curentului pentru o navi dati se face pe baza compararii tehnico-economice a efectelor folosirii curentulsi continu sau eurentaler alternativ.2 SISTEME ELECTROENERGETICE NAVALE Istoria constructilor navale araté ci la inceput pentru electrificarea navelor s-a folosit cu preponderenti curentul continuw. Explicatia consti in aceea ci generatoarele de curent continu prezinti siguranti mare in funcfionare gi stabilitate la functionarea in paralel, comparativ cu generatoarele sincrone, care la acea vreme, in absenja unor sisteme automate de reglare cu actiune rapid, nu ofereau siguranta ‘mentinerii constante # parametrilor: tensiune, frecventa, in conditile unui grafic de sarcina variabil si, de asemenea, era dificil de realizat funcfionarea stabila in paralel a acestora. Pe de alta parte, actionarile clectrice in curent continuv ofer® performante superioare din punct de vedere al proprietatilor de pomire, franare, reglare a vitezei, comparativ cu actionarile electrice in curent alterativ din acea vreme. Dup’ cum este cunoscut, instalafile electrice aflate la bordul navei lucresza in conditii grele: umiditate mare, salinitate, prezenta vaporilor de apa si ulei, vibrafi provocate de motoarele principale si elice, socuri produse de loviturile valurilor si sloiurifor de gheaf’, inclinare de lunge duraté in oricare bord s.a Contitile grele de Iueru impun cerinte deosebite pentru motoarele clectrice de actionare folosite la nave in ceea ce priveste: siguranta in functionare, simplitatea constructiva, rezistenta la actiunea mediului, usuring’ in intretinere si exploatare. Motorul de curent continuu are dispus pe rotor infigurarea legat® Ie lamelele cotectorutui Energia electricd a refelei se aplic& acestei inftigurdri prin periile care alunec’ pe suprafata colectorului ‘Acest procedeu de transmitere a energie’ duce la uzura in timp a perilor si colectorului, imbacsirea cu praf de carbune, ceea ce face necesari o supraveghere atenta si executarea unor lucrari periodice de intrefinere. Din experienta exploatarii masinilor de curent continu rezulta c4 defectiunile la colector gi perii reprezinti circa 40% din totalul defectiunilor acestor electromotoare. De asemenea, existenta uunor parfi deschise conductoare de curent (colectorul si perile) mareste gradul de pericol si constituie sursa principala de paraziti radio in reteaua de distributie a energici electrice. La nava, principalii consumatori de energie electric& sunt actioniile electrice ale mecanismelor $i instalatiilor de bord. Fiecare acfionare clectrie& se compune din motorul istemul de comanda. © dati cu cresterea gradului de electrificare al navelor s-a marit considerabil numarul mecanismelor actionate cu motoare electtice, a crescut puterea centralelor electrice gi au inceput si se manifeste neajunsurile proprii actionBrilor electrice in curent continu, fn curent continuu, in calitatea de motor de executie, se foloseste de regula motorul electric cu excitatie mixta si mai rar cele cu excitatie derivatie sau independenta. In curent alternativ motorul electric cu utilizarea cea mai mare este motorul asineron cu rotor in scurtcircuit si mai rar se folosesc ‘motorul asincron cu rotor bobinat (fazic) si motorul sincron. Spre deosebire de motorul de curent continu, motorul asincron cu rotorul in scurteircu‘t are o constructie cu mult mai simpli, ceea ce ii confera o siguranfa sporité in functionare. Comparativ cu motorul asincron, prezenfa colectorului si a periilor la motoarele de curent continu conduce la cresterea rmasei cu circa 30-40%, 2 gabaritelor cu 20-30% si a pretului de cost de citea 2-3 ori. De asemeneca, randamentul motoarelor de curent continu este cu céteva procente inferior randamentului motoarelor asinerone cu rotor in scurtircuit ‘Treptat, avantajele folosirii curentului alternativ au devenit tot mai evidente gi numarul navelor electrificate in curent alternativ trifazat a crescut mentindndu-se pentru 0 anumita perioada gi constructia navelor electrificate in curent continuu, Un exemplu il constituie seria de catgouri de 4500 tdw realizata in anii ’70 si electrificata in curent continu. ‘Trecerea la folosirea curentului alternativ a fost impulsionata de perfectionarea sistemelor automate de reglare pentru generatoarele sincrone, ceea ce a determinat imbunititirea performantelor acestora in ceea ce priveste menfinerea constant& a parametrilor: tensiune, frecventa, Ia variatia sarcinii si functionarea stabila a acestora la cuplarea in paralel, precum si de apsritia @ noi tipuri de motoare asincrone cu performante superioare. in ceea ce priveste aparatura de comanda a motoarelor electrice gi in acest caz avantajele sunt de partea curentului alternativ, intrucét aparatura de comanda a actionarilor electrice in curent alternativ este mai simpla gi mai sigurd in functionare, De exemplu, pentru motoare electrice care nu necesita reglarea turatiei comanda motorului asincron se face cu un pornitor magnetic realizat simplu cu un contactor §i relee termice, iar pentru un motor de curent continuu se foloseste un reastat de electric porire in care se include contactorul si releul de curent.:CTROENERGETICE NAVALE 2B CARACTERIZAREA SISTEMELOR Sistemul de distributie a energiei electrice, in ceea ce priveste masa si gabaritele cablurilor, este cu cfteva procente mai mare in curent alternativ, compsrativ cu curentul continu, deoarece foloseste cabluri cu tri conductoare in Jocul celor cu dows conductoare. A vantajul distribufiei energie: electrice in curent alternativ consta in faptul ca ofer’ posibilitatea separarii refelei de iluminat de releaua de fort prin alimentarea acesteia de Ja un transformator cu raportul de transformare de 380 V /220 V. Scdderea rezistentei de izolatie care se manifesta preponderent in reteaua de iluminat, in acest caz, nu influenfeazi nemijlocit asupra stirii generale a izolatiei refelei navei. in curent continuu, separarea rejelei de iluminat nu este posibila si scdderea rezistentei de izolatie a acesteia afecteaz rezistenta de izolatie a intregii retele de distributie a energiei electrice pe nava. in privinta posibilitailor de reglare x turatiei, pentru cele doud tipuri de motoare, acestea rezulti din expresiile turafiilor in functie de csilalfi parametri ai motoarelor gi refelelor electrice de alimentare Pentru motorul de curent contin U-RI 222 (1.15) K® in care: U = tensiunea refelei de alimentare, V; J = curentul in infagurarea rotorului, 4; R —~ rezistenfa inf¥surdrii rotorului.inseriati cu rezistenfa reastatului, 2; K, constant care depinde de datele constructive “ale motorului; ® ~~ fluxul campului magnetic creat de infasurarea de excitatie, Wb. Din relajia (1.15) recut ci turatia motorului de curent continua se poate regla prin: modificarea rezistenfei R cu ajutorul reostatului montat in serie cu infigurarea rotorului; modificarea fluxului @ cu reostatul montat in circuitul infasurdrii de excitafie gi prin modificarea tensiunii U a sursei de alimentare in sistemul generator-motor sau redresor comandabil-motor. De asemenea, se foloseste uneori reglarea combinata prin modificarea a doi parametri ceea ce da posibilitatea reglirii turafiei in domeniu larg, in gama 1000 : 1 si mai mare. Pentru motorul asineron n GF 5) (1.16) P in care: f - frecventa refelei de alimentare, Hz; P - numarul perechilor de poli; § ~ alunecarea rotoruui Turatia_motoarelor asincrone, conform relatiei (1.16) se poate regla prin modificarea frecventei, a numarului de poli sau a alunecarii s (alunecarea se poate modifica prin introducerea unor rezistenfe in circuitul rotorului, procedeu posibil numai pentru motoarele asincrone eu rotor bobinat). In practica, toate aceste procedee sunt limitate, Schimbarea frecvenfei corelati cu modificarea tensiunii pentru a menfine valoarea cuplului este posibili numai in cazul folosirii unei surse separate pentru alimentarea motorului asincron (generator sincron separat sau convertoare de freevenga). Procedeul este eficient din punct de vedere economic pentru puteri mari gi se aplicd la propulsia electric’ a navei cu motor asincron sau sincron. Reglarea prin schimbarea numérului de perechi de poli este aplicati numai la motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit prin agezarea pe stator a mai multor infigurari cu mumar de poli diferifi sau a unor infésurdri comutabile. Asemenea motoare se numesc motoare cu mai multe viteze si asigurd reglarea turafiei in trepte cu raportul 2: 1;3:1;4:2:1 $a Analiza comparativa a celor dou’ tipuri de motoare din punct de vedere al posibilititilor de reglare a vitezei aratt e8 in acest domeniu motoarele de curent continu au proprietati mai bune.24 SISTEME ELECTROENERGETICE NAVALE Experienta proiectarii navelor araté ci cea mai mare parte a actionatilor electrice instalate pe nav nu necesita reglarea turafiei, cum ar fi: pompele, separatoarele, ventilatoarele, compresoarele §.a izata cu reglarea in trepte a turatiei, ca de exemplu: O parte mica a aojionarilor electrice poate fi re cabestanul (vinciul) de ancora, cabestane (vinciuri) de manevrd, vinciuri de inc&rcare, macarale de 3-5 t, tunele ventilatoare. Pentru toate aceste actionari se poate folosi cu reaultate foarte bune motorul asincron cu rotor in scurtcircuit cu turatie fixa sau cu turafie reglabila in trepte. O parte foarte mica a ‘acionarilor electrice necesita reglarea turafiei lina si in domeniu larg, cum ar fi: trailere pentru nave de pescuit, vinciuri de remorcare, macarale de capacitate mare. ‘Aceasti prezentare justificd folosirea sistemului electroenergetic tifazat pe majoritatea navelor, Pentru cele citeva actionari care necesita reglarea turatiei lind si in domeniu larg se foloseste rmotorul de curent continuu alimentat in sistemul genezator-motor sau redresor comandabil-motor. O alti variant& pentru asemenea actionari cu reglarea lind a turatiei si tn domeniul larg o reprezinta transmisiile hidraulice care au atins un nivel inalt de perfectionare (macarale de mare capacitate, actionarea earmei $8). in acest fel, treptat, au fost inlaturate obstacolele din calea folosirii curentului alternativ pe nave $i astizi problema alegerii felului curentului pentru nave @ fost rezolvata in favoarea folosirii curentului alternatv. Folosirea curentului continuy rmane oportuna pe nave unde in calitate de sursi de energie de bazi se folosesc acumulatorii. Din aceasta categorie fac parte, in principal, submarinele clasice cu propulsie diesel electric si unele nave mici pentru care puterea sistemului electroenergetic nu depaseste citiva kilowati in unele cazur, se folosesc doua feluri de curent. O parte din consumatori primesc alimentarea de la refeaua de curent continuu, iar o alté parte din consumatori primesc alimentarea de la refeaua de curent alternativ. O asemenea situajie se poate intalni 1a nave de constructie mai vechi care au fost clectrificate initial in curent continuu si ulterior prin modemizairile la care au fost supuse s-au introdus Ja bord consumatori de curent altemativ. Jn perspectiva legata de utilizarea unor noi surse de energie, féra utilizarea motoarelor mecanice, cum ar fi generatoarele magnetogazodinamice, elemente termice, este posibil si se revind la folosirea pe scar larga a curentului continuu. Tensiunea Dezvoltarca construcfilor navale este caracterizati de cresterea neintrerupta a puteri sistemelor lectroenergetice. Accasti crestere este determinaté de: electrificarea in continuare a mecanismelor neelectrificate; marirea numarului aparatelor de legaturi radio, radiolocatie si aparate electrice de havigatic; eresterea puterii instalafilor de ventilatie, climatizare gi a altor sisteme navale; folosirea propulsici clectrice §.a, Electrificarea navei a ajuns deja Ia un asemenea nivel incét dispunerea centralelor electrice, a actionarilor electrice gi a traseelor de cabluri pe nava se rezolva cu dificultate Cresterea in continuare a gradului de electrificare a navei ridic& noi probleme privind dispunerea echipamentelor electrice I bordul navei si de aceea apare necesitatea gasirii unor c&i noi de rezolvare. O prima posibilitate consta in imbunatatirea constructiva a maginilor si aparatelor electrice fn directia reducerii greutajii specifice pe unitatea de putere. Aceasta cale este posibila prin folosirea lunor materiale magnetice si electroizolante cu performanfe superioare. A doua cale const in marirea tensiunii si frecvenfei sistemelor electroenergetice. Istoria dezvoltarii electrotehnicii navale arati ci mairea puterii sistemelor electroenergetice navale, ca urmare a cresterii gradului de electrificare a navei, a condus le cresterea neintrerupti a tensiunii nominale. La inceputul electrificarii s-a folosit 110 V curent continuu: ajungéndu-se in prezent la 220 V in curent continuu si 380/220 V in curent altemativ. Ridicarea tensiunii a permis imbundtifirea caracteristicilor maso-gabaritice a actionatilor electrice i reducerea sectiunii cablurilor pe seama sciderii valorii curenfilor. Pentru o putere data, valoarea curentului fiind invers proportionala cu valoarea tensiunii, rezulté cé mirirea de doud or a tensiunii reduce de doua ori valoarea curentulu Regulile registrului de clasificare RNR stabilese valorile maxime ale tensiunii admisibile 1a nave, astfel: a) Tensiunea la bomele surselor de energie electricd de curent continuu nu trebuie si depaiseasca valorile: ~ 500 V pentru alimentarea sistemelor de putere; 250 V pentru alimentarea instalatiilor de iluminat, semnalizari si prize.Le 25 CARACTERIZAREA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE NAV, b) Tensiunile recomandate la bomele consumatorilor de curent altemativ nu trebuie s& depaseasce - 1000 V pentru consumatori de fort stationari; - 500 V pentru consumatori de forfa conectati ls prize; ~ 250 V pentru iluminat, semnalizari, comunicaii interioare, prize pentru consumatori portativi. Pentru propulsia electric& in curent alternativ se admite depasirea tensiunii maxime de 1000 V. Valorile tensiunilor de linie admise de Registra pentru propulsia electrica pot fi: 3,3/3 kV; 6/6,6 KV; 10/11 kV. Cu avizul Registrului tensiunile inalte pot fi folosite si pentru unele acfionari clectrice de putere foarte mare, cum ar fi pompele de marfé la nave petroliere de mare capacitate. in mod normal, pentru alimentarra refelelor electrice de la bordul navelor se folosese urmatoarele valori ale tensiunii nominale: = pentru curent continu ~ 12, 24, 110, 220 V; pentru curent alternativ ~ 12, 24, 36, 127, 220, 380 V. Marirea tensiunii de la 400 V la 1000 V, limita maxima admisa de registru, mu duce la modificiri semnificative in ceea ce priveste masa si gabaritele instalajilor electrice, intrucat exista dou’ tendinte contrare: pe de 0 parte micsorarea curentilor reduce dimensiunile si mascle elementelor conductoare de curent, iar pe de alti parte ridicarea tensiunii necesité masuri suplimentare de crestere a rezistentei de izolate. Pentru masinile electrice, de puteri in gama de la 200 kW Ia 300 kW, mirirea tensiunii de la 400 V la 1000 V duce la o crestere nesemnificativa a greutatii si gabaritelor pe seama masurilor Juate pentru intirirea izolatiei crestaturilor si conductoarelor. Marirea tensiunii de Ia 400 V la 1000 V micgoreazi masa aparatelor de comutatie si protectie cu circa 25% si in acclasi timp existé tendinta ‘miririi masei si gabaritelor aparatelor de control si misura. Jn privinfa instalatillor de distributie a energiei electrice se poate considera c& masa $i ‘gabaritele raman aproape neschimbate la trecerea tensiunii de la 400 V la 1000 V, intrucdt reducerea dimensiunilor si greutatilor elementelor conductoare de curent, ca urmare a micsoririi curentului este compensata de cresterea greutifilor, ca urmare a maririi distanjelor odata cu mérirea tensiunii $i folosirea unor transformatoare cobordtoare pentru consumatorii care nu pot functiona la tensiuni tnalte Efectul reducerii masei si gabaritelor prin ridicarea tensiunii se face simtit in cazul unor centrale electrice de putere mare, peste 5000 kW, care folosesc tensiunea de 3,3 kV sau 6,6 KV. In acest caz, generatoarele, intrerupatoarele automate si motoarele electrice de putere foarte mare au mase si gabarite de céteva oti mai mici comparabil cu situatia folosirii tensiunii de 380 V pentru aceleasi puteri. Folosirea transformatoarelor cobordtoare pentru alimentarea consumatorilor care nu pot funcfiona Ia tensiuni insite duce ta Imparfirea refelei elecirice in subsisteme autonome alimentate de transformatoare individuale cu efecte pozitive asupra rezistentei de izolafie a refelei de distributie Deteriorarea rezistenfei de izolatie intr-un subsistem, nu efectueaza restul refelei de distributie. De asemenea, ridicarea tensiunii la aceste valori inseamna reducerea considerabil& a masei si gabaritelor traseelor de cabluri comparabil cu transmiterea acelorasi puteri la tensiunea de 380 V. In afard de acestea, se micgoreaza valorile curentilor de scurtcircuit in sistem gi, ca urmare, se reduce pericolul apatifiei incendiilor in refeaua electrica gi a efectelor nedorite create de forfele electrodinamice. Alegerea tensiunii se realizeazi de obicei in urma unei anslize tehnico-economice care ia in considerare un complex de probleme legate de tensiunea pentru centrala electricd, refeaua de distributie a energie electrice, consumatorii mari de energie electrica existenfi pe nava, refeaua de iluminat, reteaua de comunicafii, de comanda s.a. Uneori, alegerea nivelului tensiunii poate fi influenfati nu numai de masa si greutatea traseelor de cabluri ci gi de alti factori cum ar fi: valorile curenfilor de scurtcircuit, posibilitatile aparatelor de comutare, siguranta si durata de serviciu, deservirea fra pericol, masa si gabaritele instalatiilor de distributie s.a. in functie de puterea sistemului electroenergetic pe nave, de regula, se adopti urmatoarele valori ale tensiunii: pentru puteri de cafiva kilowati se foloseste tensiunea de 12 V, 24 V; la puteri de 2zeci de kilowati ~ tensiunile de 110 V, 127 V; la puteri de sute de kilowati~ tensiunile de 220 V, 380 'V; la puteri de mii si zeci de mii de kilowati— tensiunile de 380 V, 3.300 V, 6.600 V, 10.0000 V. Frecvenja Sursele de energie electric’ ale sistemelor electroenergetice navale de curent altenativ, ca si in cazul sistemelor de la mal, produc energie electric& cu frecventa 50 Hz (60 Hz). Aceasté freeventa corespunde necesitiilor majoritatii consumatorilor de energie electric& de le bordul navelor. (Resse esate senor ety aE OT TOE RC TS TETICE NAVALE 26 SISTEME ELECTROENERGI in acelasi timp, pe toate navele actuale exist un numar de consumatori pentru care freeventa nominal8 @ tensiunii de alimentare este de 400 Hz, cum ar fi: sistemele de radiolocatie, sistemele de avigatie (girocompasul), sisteme si aparatura de cercetare si prospectiuni (hidrolocatoare), Alimentarea acestor consumatori se face de la refeaua navei de 50 Hz prin convertizoare corespunzatoare. In functie de deplasamentul navei gi destinatia acesteia, numarul convertizoarelor poate fi de ordinul unitatilor sau zecilor aga incat in cazul unui mumar mare de consumatori cu frecventa de 400 ~500 Hz (nav militara, nava de prospectiuni geologice si Cercetare stiintific8) apare necesitatea centralizirii alimentitii acestora de la 0 refea separata de refeaua de 50 Hz si alimentati de Ia surse separate sau convertizori de energie electrica Marirea frecventei nominale in sistemsle electroenergetice navale constituie 0 directie important pentru rezolvarea problemei reducerii maselor si gabaritelor surselor de energie electric8 si actionarilor electrice. La fireevente mari, 400-500 Hz, agregatele generatoare permit utilizarea motoarelor primare cu turatie foarte mare, cum ar fi turbinele cu gaze, cuplate direct (Para reductor) Cu generatoate sincrone. Actionirile eleetrice cu motoare asincrone reprezinté consumatorii de baz in sistemele clectroenergetice navale, Turafia sineroni a motoarelor de curent alternativ este direct proporfionala eu freeventa, /', si invers proportional cu numarul de perechi de poli , Ps %o ot si le freeventa 60-50 _ 3990 rot / min, iar prin folosirea, este de 50 Hz cea mai mare turafie obfinutd pentru. p 1 de cxemplfevefe’ de 400 valour aces tacts S080? = 24.000 rot/min Avand in vedere c& pentru o masini cu migcare de rotate puterea este proportional cu cuphul si turafia, P=M-n, reulté od la marirea turajiei de cAteva ori, pentru a obfine aceeasi putere, valoarea cupluui se reduce de acelasi numar de ori, Reducerea cuplului prin mairirea turajiei conduce le reducerea masei si gabaritului masini Din motive de sigurantt se considera ci limita maxima a turafici Ia care pot functiona masinile rotative este de 8,000 — 12,000 rovmin. fn ultimii ani au aparut la bordul navelor mai multe mecanisme de exccutic a céror turatie de Iucru este 6.000 + 8.000 rot. /min., cum ar fi: pompe centrifuge, turbocompresoare, pompe axiale s.2. Crearea unor asemenea mecanisme a dat posibilitatea reducerii de 3-4 ori a masei si gabaritelor acestora. Se poate spera ci in viiter numfrul unor asemenea ‘mecanisme va creste. De asemenea, ridicarea frecvenfei curentilor transformatoarelor, reactoarelor, amplificatoarelor ‘magnetice gi altor aparate clectromagnetice este legaté de micsorarea numarului de spire ale infisurarilor si reducerea volumului cireuitelor magnetice. De exemplu, prin ridicarea freevenjei de la 50 Hz la 400 Hz pentru transformatoare pan la 100 kVA masa si gabartele se reduc de 2 + 4 ori. Comparind toate elementele sistemului electromagnetic realizat in curent altemativ ta freevengele de 50 Hz si 400 Hz se deduce c& pentru frecventa de 400 Hz sua maselor si gabaritelor se reduce de 2-3 ori comparativ cu freeventa de 50 Hz. Totodata, trebuie avut in vedere c& exist si dezavantaje in ceca ce priveste folosirea frecventelor mari in sistemele electroenergetice navale. Maginile electrice, transformatoarele gi alte aparate electromagnetice la frecventa de 400 Hz, comparativ cu frecventa de 50 Hz produc un nivel mai ridicat de 2gomot si parazifi radio, au un pret de cost mai ridicat si 0 siguranfa redus& in functionare. Din alt punet de vedere, introducerea freeventelor ridicate Ia nave intampind un sir de preutiti legate de necesitatea creSrii unor noi tipuri de mecanisme de executie cu turafie mare, noi seri de masini electrice, de aparatura de protectie si comutaie 5.2. De aceea, in prezent, folosirea sistemelor electroenergetice de 400 Hz este oportund: numai pentru nave speciale, cu aripi portante sau cu perna de aer, la care reducerea maselor si gabaritelor prezintl 0 importanta deosebita