Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Turbine Hidraulice Si Echipamente Hidroenergetice - Dorin Pavel Volumul I

    Uploaded by

    Cristian Vaduva
    336 views454 pages
    Turbine Hidraulice si Echipamente hidroenergetice- Dorin Pavel vol 1

    Original Title

    1. Turbine Hidraulice Si Echipamente Hidroenergetice - Dorin Pavel Volumul I - Copy

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Turbine Hidraulice si Echipamente hidroenergetice- Dorin Pavel vol 1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    336 views454 pages

    Turbine Hidraulice Si Echipamente Hidroenergetice - Dorin Pavel Volumul I

    Uploaded by

    Cristian Vaduva
    Turbine Hidraulice si Echipamente hidroenergetice- Dorin Pavel vol 1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 454
    Prof, Dr. Ing. DORIN PAVEL Conf. Ing. $TEFAN ZAREA Laureat al Pramistul de Stat Candidat ta stlinfe tonniee TURBINE HIDRAULICE $l ECHIPAMENTE HIDROENERGETICE VOL. I Teoria, calculul $i constructia turbinelor hidraulice EDITURA DIDACTICK $1 PEDAGOGICA BUCURESTI — 1965 Introducere Obiectul cursului. Cursul de turbine hidraulice, transformatoare si echi- pamente hidromecanice are ca obiect expunerea teoriei, a metodelor de calcul si de proiectare, a tipurilor constructive si a nosiunilor de montare s; exploatare a acestor masini si instalai ‘Tintndu-se seam& de rolul important pe care il au masinile hidraulice fi echipamentele hidromecanice anexe in amenajarile hidrotehnice si, in general, in industrie, in favayamintal tehnic superior din tara noastra, studierea acest: masini si instalatii face obiectul a dou cursuri de specialitate distincte: Turbine hidraulice, transformatoare si echipamente hidromecanice, respectiv Pompe, ventilatoare, compresoare. In prezentul manual sint expuse cunostingele necesare unui inginer pro- iectant sau care lucreazi {n exploatarea uzinelor hidroelectrice asupra tiparilor clasice de turbine si transformatoare hidraulice, regulatoare, vane, stavile ete, si principalelor tipuri noi de astfel de masini si instalayii, aritinda se care este tendinja dezvolearii lor in viitoz. Spre deosebire de cursurile similare existente actualmente pe plan mondial, tn care capitolul despre transforme, toarele hidraulice este tratat succint, in manualul nostru, studierii acestor masini i se acordi o atentie special’, prezentindu-se contributiile originale ale unuia din autori. Dezvoltarea mare a capitolului despre transformatearele hidraulice se datoreste uvilieigii si perspectivelor de aplicare a acestor masini in hidroamelioragii, alimentari cu apa si in. amenajarile hidroenergetice. Yn afari de metodele de calcul i’ proiectare sunosone one expus prin- cipalele rezultate ale secentelor cercetiri din acest domeniu, aparute. in sara noastrd, precum si fn alte pari. De asemenea, se dau numeroase metode ou nale, dintre care o parte sint in prezent folosite si de fabricile constructosre de peste hotare. Un accent deosebit se pune si pe aspectul economic referitor la proiectarea si executia maginilor si echipamentelor studiate, Imporeanta utilizarii resurselor hidraulice, Resursele hideaalice reprezinti una dintre bogatiile naturale caracterizate prin faptul ci sint practic inepuizabile si au numeroase si variate utilizari, tn toate ramurile de activitate omnencacck, Datorita interesului deosebit pe cared prezinté apa, deopotrivi, pentru industrie, agricultura ca si pentru agezarile omenesti, este necesar ca {a ute lizarea resursclor hidraulice si se yin seama de toate aceste necesitigi si si se asigure o valorificare complexi si integral’ a cursurilor de api. Acest deziderat nu a putut fi aplicat tn practick in ara noastri. decte in anii regimului de democratie populari, ca urmare a dezvoleirii planificate 2 economiei nasionale. ; 4 TURBINE HIDRAULICE $1 ECHIPAMENTE, HIDROENERGETICE tn cadrul planului decenal de electrificare a vari, elaborat din inigiativa gj sub Sndrumared. P.M.R. pentru perioada 1951+-1960, si care a fost, rea- fee imcproape un an mai devreme, sau infapmuic, sree remarcabile ji Here ee a Gnveste, utlizarea_complexi a resurselor hidraulice. Astfel s-au in corse Peau dat in exploatare importante wing hidroelectrice, ca: PT Lenin, de pe Bistrisa, la Bicaz, cu o puters de 210 MW siun lac de Ve eulse cu un volum de 1,2 miliarde m, Sadu-V, Moroieni, Birzava_ si ‘egtilea-Cris. De asemenea, a inceput Gmenajarea si constructia a 12, uzine Aare ribe pe Bistija, in aval de Bicaz, si a uncia pe Argeh carey impre- und, vor avea o putere de 430 MW. In domeniul ixigatiilor gi desecirilor s-au executat lucedri pentru 250000 ha; de asemenea, s-av extins alimentirile cu apé cle Jocalitigilor si ale ma- tilor combinate industriale. Congrestl al H-lea al B.MLR, a trasat importante sarcini i in’ domeniul folosiri savionale si complexe a resurselor hidraulice pent producerea de secede electrics, inigasi, tmbundisiri funciare (Prin ‘gndiguiri, deseciri, com- gnergic errrunilor)s alimentiri cu ap8, amenajisi_pisccole, stuficole,, navi- veto ameliorarea rogimului apelor cusgétoare, prin arene viitutilor gi gatie, ame Tgularizarea albillor si recuperarea terenutilor degradate de ape. oF te timpul realizarit acestor lucriri de mare amploare cit si ta timpal exploatirit lor, un rol deosebit $1 au pompele turbinele gi alte echi- pamente hidromecanive. Industria noastrd constructoare de masini, ca urmare & prevederilor de plan, fabrict turbine hidraslice de diferite tipus (Uzina de constructii de masini-Resifa), pompe (Uzina de pompe-Bucuresti), vane, stavile, mecanisme Pani te TY ee Piidromecanica-Brayov), ca gi generaroarele motoarele si ic ace Garele electrice necesare (Uzinele de masini clectrice-Bucuresti, Regita, Timisoara, Sacel). Satya, realizatea objectivelor enumerate s-a, planificat pregitirea unui mums sport de inginer! si cadre tehnice medii, specializate qn. constructii Agrarehice, construcyii de masini hidravlice, tn idroenergeticd etc., care vor proiecta, construi si exploata amenajarile #. instalagiile executate, pentru yaswura Folosirea complexi a resurselor hidraclice Scopul si continiul cursulvi. Lucrarea, de fay a fost gntocmiti cu inten- sia de a servi ca manual pentru studentit din insticutele de invigimint tehnic Mperior care se specializeazi in construcyia de masini hidraulice, in hidro- thergetic® sau in constructii hidrotehnice. De asemenca, sperim ca inginerii srereeemutcle de proiectare sau de cercetare, din uzinele hidro ectrice, pre~ ama i cadeele didactice din fnvéyimintul superior vor putea Wisc Ti folos cam Sr gnusl, pentru agi completa cunostingele referitoare la turbinele, trans- formatoarele si echipamentele hidraulice, sony a asigura o expunere relativ detaliati a problemelor de hidro- dinanict a morinlor hidraulice, a celor de calcul gi proiectare si pentre & prezenta unele tipuri constructive perfecfionase de turbine, transformatoare, Fegutavoaze, vane etc. lucrarea a fost impisyict tn dow volume, AINTRODUCERE 5 Primul yolum este consacrat turbinelor hidraulice, iar al doilea, trans- formatoarelor hidraulice, maginilor hidraulice reversibile, regulatoarelor, va- nelor si stavilelor utilizate in amenajirile hidraulice. Continutul volumului I este repartizat fn cinci piryi, fiecare din acestea zat in mai multe capitole. Partea inti cuprinde expunerea citorva noyiuni generale despre valori- ficarea complex a resurselor hidraulice, un scurt istoric al evolugiei masinilor hidraulice, clasificarea acestor masini, definirea si alegerea parametrilor encr- getici_ ai turbinelor. Partea a doua este dedicati teoriei generale a turbinelor cu_reactiune, stabil tipului opsim yf numfrulat opm de propor $ntr-o uzin’ hidro- electric In partea a treia sint prezentate diferite metode de calcul hidrodinamic side rezistemya a organelor turbinelor Francis si Dériaz, precum si recoman- dari pentru perfecyionarea acestor masini. Partea a patra confine metode teoretice si semiempirice de calcul si pro- jectare a turbinelor axiale, Kaplan, tubulare, precum gi schie constructive. Partea a cincea cuprinde schite constructive si detalii asupra metodelor de calcul si proiectare a turbinelor Pelton, Banki si Sfindex, Pariea inti NOJIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI $I MASINI HIDRAULICE Vege Pentru a refmprospita cititrului unele cunostnte despre ullizarea,ener- giei apelor, ca astfel si poat aprecia mai corect locul pe care! ocup’ pro- ducerea de energie electrick tn hidrocentrale fara de ansamblul necesitstilor si folosingelor apei, in primul capitol se prezinti citeva notiuni referitoare fa resurscle hidraulice si utilizarea lor. fi VALORIFICAREA COMPLEXA A RESURSELOR HIDRAULICE Actualmente, tn fara noastr’, ca urmare a politicii stiintifice a PM.R., sa trecut la folosirea rayionali si complex’ a resurselor hidraulice, pentru satisfacerea tuturor necesitizilor de api ale industriel, agriculturii, navigatiei i agezSrilor omenesti. Valorificarea resurselor hidraulice, aceast’ important bogitie natural’, este conceputs tn mod armonios gi este tradusi tn practic prin planurile de amenajiri complexe care se elaboreaz’ de citre LP.A.C.H.", LS.CH. — in- stitute depinzind de C.S.A — in colaborare cu IS.P.H. gi cu alte unitigi ale departamentelor interesate tn problema gospodaririi apelor. 1.1, Resursele hidroenergetice Jara noastri dispune de un mare potential hidroenergetic, a cirui inven- tariere completi gi utilizare rationala reprezinti realizari remarcabile ale regimului de democragie populars. Pentru caracterizarea cantitativi a resurselor hidroenergetice ale unei tari, dup cum se stie, se utilizeazi nogiunile de energie teoreticd (considerind * LP.A.CH. — Institutul de proiecriri pentru amenajiri, si constructii_hidrorehnice, IS.CH. — Institutul de studii si cercetiri hidrovehnice. GSA. — Comitetul de Stat al Apelor. SPH, — Instivueul de seudii si proiectiri hidroenergetice, 8 NOTIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI $t MASINI HIDRAULICE randamentul n=1) a precipitasiilor, a scurgerii, amenajabila etc, Aceste Thergil se definese ca nigte energii potentiale ale unel mase de api i se rapor- coer P a anitatea de timp de un an, deci, dimensional, reprezinti niste puteri, To practica se utilizeazi denumirea de energie respectiv, de ,potential” vntra desemnarea acestor puteri anuale, Vom accepta ultimul termen, ca jind mai sugestiv. ‘Pentru construirea de uzine hidroelectrice este necesar sk se cunoasci energia hidraulick disponibil si cota-parte tehnic, respectiv economic, ame- najabilé dintr-un bazin hidrografic. Potengialul teoretic al precipitasiilor. (Ep) reprezintX suma_produsclor dintre greutiqile volumelor de ap’ provenite din precipitayiile X1 [mm/an], care cad intr-o anumiti perioada de timp (de exemplu, un an), pe elemen- tele de suprafay’ AS; (km?) ale unui bazin hidrografic, si ciderile Hs [ml], Trisurate de Ia centrul de greutate al suprafetei AS; pink la un nivel de referinga (de obicei nivelul marii sau punctual de frontierd) : =KiY X 8S i ([GWh/an], a a 8, 10°. 1078 x saan = 2,725.10"%, cu7=1000 kgf/m? — greu- tatea specifick a apel, iar n este num&rul care arara in efte parti a fost fm- pirgitt suprafasa bazinului, Tn anal normal, din punctul de vedere al, precipitatiilor, pentru tntreg teritoriul tari noastre, dupi studiile unuia dintre autori [1], rezule ch E,=335 960 GWh/an, Potentialul teoretic de scurgere (Ese) este suma produsclor dintre greu- titile volumelor de api scurse (yc; X; AS;) pe toate elementele de, supra~ fara AS, [km] ale unui bazin hidrografic, tntr-o apumita perioadi de timp (de obicei un an), si ciderile Hy (mJ, misurate de la centrul de greutate al suprafeyelor AS; i pink la nivelul de referingd : unde constanta K;= Ese Ka Igt BS Hi |GWh/an] a) io unde quu=ZXt este debitul specific efecriv seurs (Wskm?), 01 este cocfici- entul de scurgere (0;<1), iar constanta Ky=85,9.10-®, Deoarece coeficientul de scurgere este mult mai mic decte unitatea, rezultd ck Ese

    You might also like